Dumitru SCURTUimpediment este integral mascat când diferenţele (ce includ şi eroarea) sunt consi<strong>de</strong>rateîn mod mecanic sporuri <strong>de</strong> recoltă, mai ales în condiţii prielnice <strong>de</strong> valorificare aîngrăşămintelor, aşa cum au existat la Suceava, în anii 1968-1970 (Spiridon, 1974).Luând însă în consi<strong>de</strong>rare randamentele reale anuale din aceeaşi perioadă (tabelul 2),pot fi remarcate importante diferenţieri anuale faţă <strong>de</strong> valorile medii.Tabelul 2Variaţia anuală a diferenţelor, sporurilor şi randamentelor înregistratela soiul Desiree (după Spiridon, 1974)Doze Suceava LivadaN p K 1968 1969 1970X iu 1)med.1968 1969 1970iu 1)Xmedq/ha diferenţe faţă <strong>de</strong> neîngrăşat64 O O 26 27** 11 21 67 34 1 40*** 24* 3564 64 O 50* 48*** 28** 42*** 78 51** -5 42*** 29* 2264 64 64 26 64*** 50*** 48*** 71 31 -5 39*** 21 17120 96 80 56** 102** 73*** 77*** 78 61** -7 74*** 42** 22q/ha sporuri (la p = 5%) faţă <strong>de</strong> neîngrăşat64 O O - 7 - - - - - 24 1 O64 64 O 16 28 11 18 57 17 - 26 6 1464 64 64 - 44 33 24 35 - - 23 - 14120 96 80 22 82 56 53 62 27 - 58 9 Ilkg diferenţe / kg P205 + N + K2064 O O 41 42 17 33 67 53 2 62 37 3564 64 O 39 37 22 33 79 40 - 33 23 6364 64 64 14 33 26 25 73 16 - 20 11 61120 96 80 18 33 24 25 79 20 - 24 14 64kg spor (p = 5%) kg N + P202 + K2064 O O - 11 - - - - - 37 2 O64 64 O 12 22 8 16 57 13 - 20 5 1564 64 64 - 23 17 14 35 - - 12 - -120 96 80 7 27 18 18 62 9 - 19 6 211) - indice uniformitate - ChristiansenPru<strong>de</strong>nţa evaluării datelor experimentale se impune cu mai multă acuitate încondiţiile care au generat diferenţieri anuale <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> accentuate, ca <strong>de</strong> exemplu laLivada, în anii 1968-1970 (tabelul 2). Testând şansele repetării valorilor medii (alediferenţelor, sporurilor la p=5% şi ale randamentelor unui kg <strong>de</strong> elemente nutritive) cuajutorul indicelui <strong>de</strong> uniformitate (iu) a lui Christiansen (Laşiţă, Grumeza, 1967), rezultăreale dificultăţi în alegerea variantelor <strong>de</strong> îngrăşare a cartofului, mai ales în condiţiiecologice mai puţin favorabile "iu" se abat evi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> la limita sa minimă. La concluziii<strong>de</strong>ntice se ajunge şi în cazul folosirii testului hi 2 (x 2 ).58Anale rc.pc.
Consi<strong>de</strong>raţii privind evaluarea unor date experimentaleUtilitatea analizei mărimii randamentelor anuale este subliniată şi <strong>de</strong> rezultateleexperimetale din anii 1970-1976 obţinute la Staţiunea Livada (Damian şi colab., 1979),a căror valori sunt următoarele:ann: 1 2 3 4 5 6 7 x96 N 25 23 7 8 60 35 3 2496N+64P 20 S21 24 21 21 56 47 35 32Datele rezultate relevă că randamentul unui kg <strong>de</strong> azot s-a situat în trei din şapteani cu mult sub valoarea medie (12-29 0/0), iar productivitatea unui kg <strong>de</strong> azot + fosfor,inferioară mediei (32 kg/kg substanţă activă) în patru din cei şapte ani. Valorile maisugerează că o fertilizare cu îngrăşămintebinare are mult mai mari şanse <strong>de</strong> a generaprofituri scontate.În situaţiile în care costurile financiare <strong>pentru</strong> materializarea unei varianteexperimentale pot<strong>de</strong>veni majore, se impune alegerea celor mai severe criterii <strong>de</strong> evaluarea certitudinii diferenţelor. Această precauţie se impune cu atât mai mult când, datoritănumărului mare al gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate, eroarea medie a diferenţei sca<strong>de</strong> exagerat <strong>de</strong>mult, uneori până la 5-9 q/kg (Toa<strong>de</strong>r şi colab.,1990). În asemenea situaţii, diferenţelemedii <strong>de</strong> 13 q pot <strong>de</strong>veni distinct semnificative. Ori este puţin probabil ca un spor <strong>de</strong> 4q/ha (diferenţa- dl 5%) să asigure recuperarea cheltuielilor generate <strong>de</strong> executarea uneiarături mai profun<strong>de</strong> cu 10 cm (30 cm) şi afânării suplimentare cu subsolierulla 15 cm.Tot ca o consecinţă a valorii scăzute a erorii medii, diferenţe medii au <strong>de</strong>venit distinctsemnificative, cu toate că doar în doi ani din cinci s-au înregistrat diferenţe situate lalimita inferioară a semnificaţiei (la p = 50/0).O altă motivaţie a necesităţii <strong>de</strong> a evalua cu multă pru<strong>de</strong>nţărezultatele experimentaleeste sugerată <strong>de</strong> faptul că atât nivelul calitativ <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> ridicat al lucrărilor dincâmpurile experimentale, cât şi îmbunătăţireasensibilăa unor caracteristici ale volumuluiedafic util pot atenua parţial influenţele negative ale unor lucrări cu acţiune majoră.Rezultatele experimetale, înregistrate la ICPC Braşov şi SCPC Miercurea Ciuc (Toa<strong>de</strong>rşi colab., 1990), au evi<strong>de</strong>nţiat că prelucrarea superficialăa terenului timp <strong>de</strong> cinci ani~prin 1-3 discuiri, a fost însoţită <strong>de</strong> o diminuare a producţiei <strong>de</strong> cartofcu 2 q şi respectiv16 q/ha. Având în ve<strong>de</strong>re evi<strong>de</strong>ntele economii <strong>de</strong> carburanţi şi <strong>de</strong> cheltuieli, poate <strong>de</strong>venitentantă prelucrarea minimăa solului şi <strong>pentru</strong> cartof, mai ales că nivelul producţiilorafost <strong>de</strong> 34,5-35,6 t/ha.CONCLUZII1. Utilizarea diferenţelor eliberate <strong>de</strong> eroarea aferentă pragurilor <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţăacceptate convenţionaleste conformă logicii matematice a probabilităţilor statistice.2. Severitatea criteriilor <strong>de</strong> examinare a eficacităţii unor variante experimentaletrebuie să sporească proporţional cu volumul cheltuielilor necesare materializăriilor.3. Pentru atenuarea riscurilor financiare, pe lângă evaluarea efectului mediu alunei variante este util a se utiliza şi alte criterii (frecvenţe, omogenitate, etc.).Voi. XXI59
- Page 1:
ANALEINSTITU1rUL DE CERCETARESI PRO
- Page 4 and 5:
ISSN : 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INS
- Page 6 and 7:
CONTENTSDoR1NA CACHIŢA-COSMA:In vi
- Page 8 and 9:
Dorina CACHIŢlI.-COSMAcuticulei ş
- Page 10 and 11:
Dorina CACHIŢĂ-COSMA-- După cum
- Page 12 and 13:
Dorina CACHIŢĂ-COSMAşi 270 ppm.
- Page 14 and 15: vurtnu L-/iL-ni.ţ/1-L-ULllVl/11990
- Page 16 and 17: Dorina CACHJŢĂ-COSMAINVITRO MICRO
- Page 18 and 19: Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINUrez
- Page 20 and 21: Lenuţa RACOSY-TlCAN, Ioana DINUSpe
- Page 22 and 23: LJ~fl.UfU.ILn.v\.JL..J.I-.I..I'-...
- Page 24 and 25: Lenuţa J(ALU')l-llLAlY, iOana UJlY
- Page 26 and 27: Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINUADN
- Page 28 and 29: Lemtţa JMCOSY-T1CAN. lomuJ DlNU25~
- Page 30 and 31: Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINU53.
- Page 32 and 33: Le1Iuţa KALU::H-ll{;AN. Ioana VINU
- Page 34 and 35: Lenuţa KALV;)I-llLAlV, iOana V/lVU
- Page 36 and 37: Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINUREC
- Page 38 and 39: MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETAREN
- Page 40 and 41: REZULTATELECERCETĂJULORNandor GALF
- Page 42 and 43: Nandor GALFlTabelul 3Producţia de
- Page 44 and 45: Nandor GALFITabelul 5Producţia de
- Page 46 and 47: Nandor GALFIPOTATO VARIETIESASSESSM
- Page 48 and 49: Maria EVDOCHIM1 la 9, nota 9 exprim
- Page 50 and 51: Maria EVDOCHIMTabelul 2Sinteza anal
- Page 52 and 53: Maria EVDOCHIMTabelul 4Rezistenţa
- Page 54 and 55: Maria EVDOCHlMTabelul 6Propunere de
- Page 56 and 57: ASPECTE PRIVIND PĂSTRAREA COLECŢI
- Page 58 and 59: R. HERMEZIU, I. BOZEŞAN120 ~------
- Page 60 and 61: R. HERMEZIU, 1. BOZEŞANReprezentar
- Page 62 and 63: CONSIDERATII PRIVIND EVALUAREA UNOR
- Page 66 and 67: REFERINŢEBIBLIOGRAFICEDumitru SCUR
- Page 68 and 69: Ana CRĂCIUNRelaţia dintre număru
- Page 70 and 71: AlIli CR,·j( '11,\-în anul 1988,
- Page 72 and 73: Ana CRACIUNAşa după cum rezultăd
- Page 75 and 76: Densitatea optimă de plantare în
- Page 77 and 78: Densitatea optimci de plantare in f
- Page 79 and 80: Densitatea optimă de plantare înf
- Page 81 and 82: DIMENSIONAREA OPTIMĂA ELEMENTELORR
- Page 83 and 84: Dimensionarea optimă a elementelor
- Page 85 and 86: UlmenSlonarea optimâ a elementelor
- Page 88 and 89: 1. NE-CIUf 1, 1< f"LUAIE-YjSTHME603
- Page 90 and 91: 1. Nf!,(fUţl, V. f'LUAl1C-Şi în
- Page 92 and 93: Tables:1. Soil hydrophysical proper
- Page 94 and 95: Nicolae BĂCĂINŢANREZULTATELECERC
- Page 96 and 97: NIcoLae l:JALAJN!ANConţinutul medi
- Page 100 and 101: Marm SA1V11VU1UÎn acest scop, sta
- Page 102 and 103: Marin i)/11VllVUlUIn ceea ce prive
- Page 104 and 105: Marin SANJN01UCONCLUZII- Liniile ş
- Page 106 and 107: Lucrările şiJ. MAZ.IRE.JN(~ X NED
- Page 108 and 109: I. MAZAREANU, v. Nt.;V.t,FFConsumul
- Page 110 and 111: J. MALAXl!.ANU, Y. iVl!.Ul!.1'1'Tab
- Page 112 and 113: 1. MALAIU!JilVU, Y.IVE.J..JI:.rrCon
- Page 114 and 115:
REZULTATELE ÎNCERCĂRIIMASINII DE
- Page 116 and 117:
producţieAurelian PUPbSCUÎn cadru
- Page 118 and 119:
iUrf:IIUTI rVrLjuL-vÎn cazul frac
- Page 120 and 121:
iUrellUfl r ur LjLlu v6. POPESCU A.
- Page 122 and 123:
Gh. PITICAŞ, M. ROGOZEAPlantelor -
- Page 124 and 125:
REFERINŢEBIBLIOGRAFICEGh. PITICAŞ
- Page 126 and 127:
........ .LJA~"'.z. , .z. _MATERIAL
- Page 128 and 129:
Numărul mediu de afide captate/un
- Page 130 and 131:
Şt. BRAN, N. COJOCARUTabelul 4Efec
- Page 132 and 133:
Şt. HRAN, N. CUJUCA1Wdetermining t
- Page 134 and 135:
MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETAREL
- Page 136 and 137:
L.A.FLDeA, L. BERKESY, Maria END1U,
- Page 138 and 139:
1.A.FLOCA,1. BERKESY. Maria ENOIV,
- Page 140 and 141:
1.A.FLOCA,1. BERKESY, Maria ENOIV,