Helis februarie 2011.pmd - Revista HELIS

Balta Ialomiþei, spaþiu al permanenþei, unitãþii ºi conservãriipopulaþiei de pe malurile saleFenomenele permanenþei, unitãþii ºi conservãriipopulaþiei în istoria poporului român constituie aspectefundamentale ale existenþei sale milenare. Aceastaproblematicã iese ºi mai mult în evidenþã cu atât mai multcu cât pãmântul românesc se caracterizeazã prin obstacolenaturale greu de trecut ºi care, în anumite perioadeistorice, au constituit graniþe politice, determinândsepararea românilor în organisme politice diferite. În ciudaacestor factori unitatea ºi continuitatea civilizaþiei umaneîn spaþiul carpato-ponto-danubian constituie o realitateistoricã ce nu poate fi pusã la îndoialã.Munþii Carpaþi si fluviul Dunarea departe de a despãrþicomunitãþile umane, au constituit, dintodeauna, factoride osmoza etnica. Între cele trei fenomene istorice existão strânsã interdependenþã ºi totodata ele au fostputernic influenþate de pãmântul românesc. Se ºtie cãteritoriul locuit de neamul românesc beneficiazã de opronunþatã individualitate, în senul cã în pofida mareisale varietãþi ºi complexitãþi dispune în ansamblu de oremarcabilã omogenitate. 1 Pe drept cuvânt savantulSimion Mehedinþi caracterizeazã regiunile româneºti dreptun exemplu geografic de unitate în diversitate. 2 Unitateapãmântului românesc ºi-a pus amprenta asupra unitãþiipoporului român. 3În acest context istoric Balta Ialomiþei a jucat un rolextrem de interesant ce meritã sã fie scos în evidenþã.Viaþa în spaþiul Bãlþii Ialomiþei a cunoscut o dezvoltareneîntreruptã, unitarã, mereu ascendentã, incepând dincele mai vechi timpuri. Aceastã evoluþie a fost posibilã ºidatoritã faptului cã Balta a constituit din todeauna unspaþiu de conservare a locuitorilor de pe ambele maluri,aceºtia gãsind , aici, loc de refugiu în vremuri grele ºi nuau fost puþine în zbuciumata lor istorie.Condiþiile de mediu geografic ale bãlþii ºi lunciiînconjurãtoare au exercitat o atracþie deosebitã asupraoamenilor care s-au aºezat, aici, determinând o locuireintensã; rezultatul fiind apariþia, încã din cele mai vechitimpuri a numeroase aºezãri, atât în interiorul bãlþii cât ºipe malurile sale. Resursele oferite de baltã au favorizat oviaþã neîntreruptã; iar haþiºurile sale, cunoscute numaide localnici au constituit un spaþiu de siguranþã ºi decide conservare pentru acele comunitãþi umane.Vorbinddespre avantajele oferite de Balta Ialomiþei, Victor Morfei;un bun cunãscãtor al zonei ,spunea acum un secol: „Dinpunct de vedere economic, Balta este un adevãrat tezaur.Lemnul, stuful, papura sunt materiale de construcþienelipsite în satele riverane Dunãrei jepºile numeroasepermit pescuitul fãrã multã bãtaie de cap: un coº de nuielede rãchitã si instrumentul este gata. Pe grinduri se potface semnãturi; vitele au vara pãºune din belºug, iar iarnacu dãrãmãturile de salcie se hrãnesc mai bine decât îngrajd. 4Popinele ºi grãdiºtele din interior au oferitcomunitãþilor umane, aflate pe diferite trepte de dezvoltareistoricã adãpost ºi siguranþa faþã de inundaþii ºi duºmani,iar de pe promontoriile înalte ale teraselor înconjuratoareputeau priveghea zona pânã departe, semnalândprimejdiile cu care s-au confruntat permanent. În acelaºitimp, in ciuda obstacolelor naturale, balta a facilitatcontacte nemijlocite între locuitorii de pe ambele maluriale sale, fenomen care în urma pendulãrilor dintr-o parteîn alta, a accentuat unitatea acestor comunitãþi.Sigur, aceastã trecere nu se limiteazã strict la odeplasare numai dinspre dreapta spre stânga sau dintrestânga spre dreapta. Circulaþia umanã peste baltã s-adesfãºurat în ambele sensuri, în tot timpul ºi în fluxcontinuu, ca o continuare fireascã a vechilor legãturi darºi ca urmare a unor cauze specifice fiecãrei perioadeistorice. 5 Legãturile multiple dintre locuitorii celor douãmaluri ale bãlþii s-au pãstrat ºi datoritã unor cãi ºtiutedintodeauna, cunoscute mai târziu sub numele de Vadulcailor ºi Vadul oilor, altele ºtiute numai de localnici. 6Privite din punctul de vedere al trãsãturilor principaleale permanentei ºi unitãþii poporului român ,se pot sesizatrãsãturi specifice ale comunitãþilor umane din zona BãlþiIalomiþei, care rezidã din factori comuni:culturali strãvechi,economici, etnici, ale fiecãrui moment din evoluþia loristoricã.O asemenea constatare ne dã dreptul sã afirmãm12cã în ciuda unor diferite zonale, structura lor de bazã careeste comunã, scoate în evidenþã ºi mai mult unitatea ºipermanenþa locuitorilor din spaþiul care ne interesezã.Procesul unitar al evoluþiei comunitãþilor umanetrãitoare in Balta Ialomiþei ºi lunca înconjurãtoare rezultã,deci ,din unitatea de dezvoltare social-economicã ºiculturalã a aºezãrilor, de aici ,de-a lungul timpului. Într-oprimã etapã, începând din vremuri strãvechi ºi mai cuseamã din neolitic, comunitãþile umane din jurul BãlþiiIalomiþei s-au integrat aceloraºi culturi materiale, dupãcum vom vedea.În stadiul actual al cercetãrilor arheologice in BaltaIalomiþei si în zona adiacentã nu se poate vorbi de urmeale activitãþilor omeneºti care sã depãºeascã o vechimemai mare de 40.000 de ani. Însã bogãþia de peºte ºi vânatºi locurile ferite de pe ostroave ºi grinduri, neîndoielnicau atras diverse comunitãþi, caracterizate prin unelte desilex specifice paleoliticului superior. Astfel de comunitãþiumane sunt prezente indeosebi pe malul dobrogean albãlþii la Topalu 7 , ªeimenii Mari 8 , Cernavodã 9 . Pe braþulBorcea prezenþa umanã este atestatã prin apariþia uneltelorde silex la Dichiseni, Stelnica, Popina Borduºani, GuraIalomiþei 10 ºi Grãdistea Coslogeni 11 .Culegãtorii, pescarii ºi vânãtorii din paleoliticul superior,au cutreierat teritoriile de la Dunãrea de jos,instalându-ºi sãlaºele lor, îndeosebi sezoniere, în acestelocuri care ofereau condiþii prielnice de viaþã (apã, peºteºi vânat). Un argument în favoarea existenþei unor bogateresurse de vânat, îl constituie descoperirea la Feteºti siVlad Þepeº (Cãlãraºi) a resturilor faunistice de mamut,cervid ºi bour 12 .Este posibil ca din acest timp sã dateze primelecontacte între comunitãþile umane aflate în migraþie înacest spaþiu geografic, având în vedere cã aspectulgeografic al Sud-Estului românesc, ºi deci al Baltii Ialomiþei,nu avea configuraþia din perioada istoricã 13 .Descoperirile arheologice, aparþinând mezoliticului dinzona Bãlþii Ialomiþei sunt destul de rare, dar chiar ºi numaiacestea împreunã cu constatarea cã la baza uneltelorneolitice existão puternicã tradiþie microliticã-mezoliticã,dovedesc o continuitate a vieþii. Descoperirea monoxileia permis trecerea mai lesnicioasã a Dunãrii, determinândo legãturã mai strânsã a comunitãþilor umane din stângaBãlþii cu cele din dreapta si mai departe pe valea Caraseu,de unde probabil, acestea, se vor alimenta cu silexulnecesar confecþionãrii uneltelor ºi armelor ºi care se gãseadin abundenþã la Cernavoda, Dunãrea, Capidava 14 .În neolitic fenomenul infiltrãrilor umane de o parte ºide alta a Bãlþii Ialomiþei se accentueazã ºi este mai intensfiind surprins de cercetãrile arheologice. Acest lucru estedeterminant de factori geografici ºi umani care devin multmai complexi pe mãsurã ce ºi societatea omeneascãdevine mai complexã. Cauzele care au determinat miºcãrilependulatorii peste Baltã sunt multiple. Dacã în paleoliticºi mezolitic ele pot fi explicate prin caracterul migrator alcomunitãþilor umane ºi al ocupaþiilor predilecte:vânãtoarea, pescuitul si culesul, în neolitic situaþia seschimbã; comunitãþile devin mai sedentare prin aparitiaagriculturii; Oamenii sunt mai putin dispusi sã-ºiparãseascã gospodãriile ºi sã se stabileascã aiurea. ªitotusi imigrãrile dintr-o parte în alta a Bãlþii se intensificã.Ele sunt determinate de avantajele oferite de Baltã.Interesaþi de exploatarea bogãþiilor existente, ei se vorîntâlni, vor relaþiona ºi mai puternic ºi acest aspect alvieþii umane devine tot mai uºor în condiþiile îmbunãtãþiriimijloacelor de trecere peste apele care îi despãrþeau. Suntinteresaþi ºi de schimbul de produse dar ºi de schimburispirituale. Aºa se ajunge la fenomenul specific al acesteiperioade, al infiltrãrilor dintr-o parte în alta a bãlþii.Elementul geografic, ca factor de unitate între comunitãþileumane va fi întregit de elementul economic ºi cel deorganizare socialã iar mai tarziu ºi de cel de organizarepoliticã.De o parte ºi de alta a Bãlþii Ialomiþei vor locuicomunitãþi gentilico-tribale care au dezvoltat pe ambelemaluri o culturã materialã unitarã ce s-a menþinut tottimpul. 15 Aºezãrile din dreapta Bãlþii au cunoscut odezvoltare istoricã permanentã, strâns legatã de aºezãriledin stânga Dunãrii chiar dacã în anumite rãstimpuri aufost nevoiþi sã se limiteze numai la simple întrepãtrunderide scurtã duratã sau “capete de pod”. Viaþa lor s-adesfãºurat atât de strâns încât ºi atunci existau între elenumeroase fire de legaturã. 16Momentul este extrem de important deoarece de acumse realizeazã unitatea culturalã pe o vastã arie geograficãce cuprindea Dobrogea ºi Muntenia. Deci ºi Balta Ialomiþeise integreazã unui spatiu cultural-geografic sudat organic,unitar. Descoperirile arheologice demonstreazã cã peambele maluri ale Bãlþii Ialomiþei s-au dezvoltat comunitãþiumane ale cãror arii s-au întrepãtruns. Procesul evolutiv,pânã la formele pe care în mod sigur alte cercetãri le voramplifica, a durat aproape neîntrerupt timp de trei milenii.Pentru început are loc trecerea peste Baltã a purtãtorilorculturii Boian . Sãpãturile de la Hârºova, într-un tell dintrecele mai mari de la noi din þarã, au dovedit cã lângã aceastãputernicã aºezare de tip Hamangia existau resturi de locuiridin fazele Giuleºti ºi Vidra ale culturii Boian. 18 În acestpunct a existat un ,,cap de pod” al purtãtorilor culturiiBoian, locuitorii sãi menþinând un contact strâns cu cei aicomunitãþilor învecinate-Hamangia. Cãtre aceeaºiconcluzie conduc descoperirile de la Hinog-Cernavodãºi Capidava, deseori în imediata apropiere a unor intenselocuiri Hamangia. 19Materialul arheologic scos la ivealã în aceste puncteºi îndeosebi la Cernavodã, aparþinând în mod certpurtãtorilor culturii Boian, nu mai poate fi explicat carezultat al unor influenþe sau al schimbului, ci el atestã olocuire a purtãtorilor culturii Boian, veniþi din stânga pemalul drept al Bãlþii Ialomitei. 20NOTE1. V.Mihailescu, Geografia fizica, Bucureºti, 1936, p.22-24 vezi ºi Monografia geografica a R.P.R Geografia fizica,Bucuresti, 1960, p.952. I .Conea, Simion Mehedinþi, despre rolul factorilorgeografici în istoria poporului român, în Simion Mehedinþi,Opere alese, p.1053. Ibidem4. Victor Morfei, Infiltrãri româneºti dintr-o parte înalta a Dunãrii, peste Balta Ialomiþei, Buletinul Societãþiiregale româneºti de geografie XLIV, 1925, p.1295. Nicolina Ursu, Deplasãri demografice din ÞaraRomâneasca în Dobrogea, în Comunicãri de istorie a Dobrogei,1969, p.186. Ibidem7. N.N. Moroºanu, O staþiune paleoliticã în Dobrogea,Topalu, Academia Românã, Memoriile Secþiunii Istorice, Seria aIII a , IOM.5, Bucureºti, 1958, p.458. C.S. Nicolaescu Plopºor si colaboratorii, Raportpreliminar asupra carcetarilor paleolitice din anunl 1956,în Materiale V, 1959, p.169. Dumitru Berciu, Sebastian Morintz, Sãpãturile de laCernavodã, Materiale V, 1959, p.10610. D. Berciu, Zorile istoriei de la Carpaþi la Dunãre,Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1966, p.28-3411. Al. Pãunescu, Evolutia istoricã pe teritoriulRomâniei din paleolitic pânã la inceputul neoliticului ,S.C.I.V., 31, 4, 1980, p.530-53112. Idem, Tardenoisianul in S E României ºi uneleconsideraþii asupra perioadei cuprinse spre sfârºitulpaleoliticului ºi inceputul neoliticului in aceste regiuni,S.C.I.V.A, 30, 4, 1979, p.519, Leonid Apostol, MammuthesTragontherii dans le region de Feteºti, departament Ialomiþa,Extrait de Travaux du Musseum d‘Histoire Naturale GrigoreAntipa, vol XIV, p.41813. Lãsând la o parte întreaga discuþie a specialiºtiilor cuprivire la condiþiile geografice din preistoria S E României ,( veziMircea Muntean, Asupra condiþiilor geografice dinpreistoria S E României, Pontica, 1974, p.72-91) si admiþândcã Balta Ialomiþei era deja formatã, ea nu putea fi un obstacol nicipentru culegãtorii, pescarii si vânãtorii paleoliticului superior,deoarece ºi in vremurile apropiate nouã, strãbunicii noºtrii puteautrece Borcea cu carele de lemne14. C.S Nicolaescu Plopºor, Al Pãunescu, Cercetãripaleolitice în Dobrogea, în Materiale , VI , 1958 , p.41-4915. D. Berciu, D. Pipidi, Din istoria Dobrogei, vol I , EdituraAcademiei, Bucureºti, 1965, p.1416. Ibidem17. A. Rãdulescu, I. Bitoleanu, Istoria românilor dintreDunãre ºi Marea Dobrogea, Editura ªtiinþificã si Enciclopedicã,Bucureºti, 1979, p.2418. Doina Galbenu, Aºezarea neoliticã de la Hârºova,S.C.I.V.A, 13, 29. 1962, p.28519. Ibidem20. Ibidem, D. Berciu, Sb. Morintz, op. cit., p.99-115,D.Berciu, D.M Pipidi, op. cit., p.44-45(continuare în numãrul viitor)Prof : Mihai Iorga