Document Regional Sectorial de Programare ... - ADR Nord-Vest

More documents

Recommendations

Info

DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE PROGRAMAREDEZVOLTAREA TURISMULUI IN REGIUNEA NORD-VEST2007-2013Salaj 16 3 1 3 3 3Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2005, INSJudetele cu potential turistic ridicat sunt Cluj, Maramures si Bihor, care concentreazapeste 80% din numarul de structuri turistice. Daca pe segmentul de hoteluri (110unitati din cele 474 totale) cel mai bine sunt acoperite judetele Cluj si Bihor, seremarca totusi lipsa unor structuri de tip „low-cost”. Astfel, la nivelul anului 2005existau doar 3 hoteluri pentru tineret si 4 hosteluri situate in patru din cele sase judete– dintre care 4 unitati in judetul Cluj.Pe segmentul de turism rural si agroturism exista 196 de pensiuni rurale si 53 decabane turistice. Dezechilibrul se manifesta aici mai ales intre judetele „montane”, careconcentreaza o mare parte a acestora, si restul judetelor. Astfel, doar Maramuresulsingur are peste jumatate din numarul total al acestor structuri – 118, fiind urmat deCluj cu 68 de pensiuni rurale. Desi rurale, restul judetelor au doar 2 sau 3 pensiunirurale (2005). De aici rezulta lipsa cronica de infrastrucuri turistice in mediul rural.Infrastructurile de cazare pe segmentul de cazari de agrement sunt subdimensionate.Nu exista nici un sat de vacanta in regiune, un singur camping si nici o casuta turistica.Capacitatea de cazare existenta in Regiune a scazut constant intre 1990 si 2003, de la29102 locuri la 24320 locuri in 2003. Totusi, in ultimii doi ani capacitatea de cazareturistica in functiune a crescut. Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Satu-Mare,Cluj, dar si in Bistrita-Nasaud.Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, durata medie a sederii instructurile de primire a fost de 3,3 zile, cetatenii români având, in general, un sejur mailung decât cei straini (3,5 zile). Este de remarcat faptul ca in statiunile balneare duratasederii este peste medie, ajungând la 8,1 zile.Pentru structurile de primire turistica in functiune, ponderea cea mai mare o auhotelurile si motelurile, pensiunile turistice si vilele si bungalourile. Ponderea RegiuniiNord-Vest (Transilvania de Nord) in structurile de primire turistica nationale este mairidicata pentru cabane, hanuri turistice si tabere. Daca se analizeaza repartizareastructurilor turistice pe judetele componente se observa ca cele mai multe se regasescin judetele Cluj si Maramures, iar cele mai putine in judetul Salaj.3.2. Infrastructura regionala si transporturileTurismul are o strânsa legatura cu infrastructura regionala, in special cea rutiera.Transporturile, ca si sistem circulator va trebui sa asigure accesul catre zoneleturistice. Accesibilitatea se realizeaza in principal pe cale rutiera si feroviara.Una dintre problemele regionale cele mai mari este data de infrastructura de acces lazonele turistice; ea este inca slab dezvoltata relativ la nevoile regiunii.Arealele montane au o capilaritate redusa in ceea ce priveste infrastructura de acces.Exista zone turistice cu o structura de acces redusa, cum ar fi in M-tii Apuseni (zonaVladeasa, Baisoara, Muntele Mare), M-tii Maramuresului.Oportunitatea este data in special de construirea Autostrazii Transilvania, care vaasigura capilaritatea in interiorul si exteriorul regiunii.Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport contribuie la crestereacompetitivitatii economice a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) si permitedezvoltarea de noi activitati pe piata interna.18
DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE PROGRAMAREDEZVOLTAREA TURISMULUI IN REGIUNEA NORD-VEST2007-2013Reteaua rutieraDin 11.858 km total retea de drumuri, 1.955 de km sunt drumuri nationale, densitateamedie a drumurilor in regiune fiind de 34,7 km/100 km 2 usor superioara densitatiinationale (33,3 km/100 km 2 ). Din reteaua totala de drumuri din regiune doar 3.222 kmsunt modernizati (adica 27,2% din total). Pe traseele importante (drumuri europene) s-au efectuat sau sunt pe cale de finalizare lucrari de reabilitare.Densitatea de drumuri modernizate este mai mare decât in alte regiuni ale României,dar mult mai mica decât media europeana, problema resimtindu-se in special lasistemul de drumuri judetene care sunt modernizate intr-un procent nesatisfacator maiales in judetele care se confrunta cu cele mai mari disparitati de dezvoltare cum suntSalajul si Bistrita-Nasaud. Drumurile comunale, cele care asigura legatura intrecomune si orase sunt de asemenea degradate si cu solutii tehnice depasitenepermitând un acces facil spre aceste zone care se gasesc astfel intr-o evidentaizolare.In regiune lipseste in prezent un sistem de autostrazi ceea ce face ca traficul sa fiedirectionat spre alte zone. Autostrada Bors-Oradea-Zalau-Cluj-Napoca-Turda-Brasovva scurta distanta dintre principalele centre ale regiunii; aceasta autostrada va fidirectionata prin partea centrala a regiunii permitând pe de-o parte scoaterea “dintr-uncon de umbra” a judetelor mai slab dezvoltate si din punct de vedere logistic si socioeconomicpermitând totodata conectarea la infrastructurile de transport est-vest curelatia Moldova.Judetele Cluj si Bihor au o densitate a drumurilor nationale superioara beneficiind si deo pozitie geografica superioara ce favorizeaza traversarea acestor judete de catrecoridoare rutiere europene.Tabel 5. Reteaua de drumuri in Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), 2004JudetDrumurinationaleModernizateDrumurijudetene sicomunaleModernizateDensitatea drumurilorpublice pe 100 km 2 deteritoriuBihor 446 359 2505 285 39,1Bistrita-Nasaud 309 252 1195 97 28,1Cluj 345 345 2296 257 39,6Maramures 310 296 1265 242 25,0Satu-Mare 268 237 1338 544 36,4Salaj 277 210 1304 98 40,9Nord-Vest 1955 1699 9903 1523 34,7România 15712 14223 63742 6657 33,3Sursa: Anuarul statistic al României, 2005, INSPrincipalele probleme ale retelei rutiere de transport:1. Regiunea nu dispune de o retea de drumuri rapide si autostrazi adecvata.Constructia autostrazii Bors-Brasov va rezolva o parte din probleme, dar este nevoiede investitii masive pentru modernizarea altor rute (in principal pe directiile est-vest sinord-sud pentru asigurarea legaturilor rapide cu poli importanti din vecinatate:Timisoara si Sibiu);2. Reteaua de drumuri judetene care in mod normal ar trebui sa compenseze aceastalipsa este ea insasi insuficient modernizata; in plus, in zonele cu relief muntosdensitatea retelei rutiere este redusa (in special in judetele Maramures si Bistrita-Nasaud si partea sudica a judetului Bihor unde exista areale “rupte” datorita unor19
Page 1 and 2: DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE PROG
Page 17: DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE PROG
Page 69 and 70:
DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE PROG
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Nr.DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE P
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Nr.DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE P
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123:
show all

Document Regional Sectorial de Programare ... - ADR Nord-Vest

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?