DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE PROGRAMAREDEZVOLTAREA TURISMULUI IN REGIUNEA NORD-VEST2007-2013tonic, aer puternic ozonificat, amenajari pentru practicarea sporturilor <strong>de</strong> iarna si apeoligominerale.Zona Bratca – Suncuius – Vadu-Crisului – Defileul Crisul Repe<strong>de</strong> reprezinta uncomplex carstic datorat calcarelor din muntii Padurea Craiului. Se remarca <strong>de</strong>fileul cunumeroase abrupturi, numeroase pesteri (Pestera Vadu Crisului care este amenajata,Pestera Batranului etc.), platoul carstic <strong>de</strong> la Zece Hotare cu numeroase doline, uvale,Pestera Vântului <strong>de</strong> la Suncuius (cea mai lunga pestera din tara, ~46 km), PesteraUnguru Mare-pestera amenajata accesului turistic, cu un ecomuzeu in interior, ceprezinta <strong>de</strong>soperirile arheologice din zona.Zona Remetea – Rosia – Damis din sud-vestul Muntilor Padurea Craiului cuprin<strong>de</strong> unadintre cele mai mari pesteri din tara, Pestera Meziad, cu cinci etaje si o lungime agaleriilor <strong>de</strong> peste 3400 m. Se mai remarca cheile Albioarei si pesterile Ciur Ponor,Ciur Izbuc,Pestera Farcu, Pestera Vacii- arii protejate <strong>de</strong> interes national.Zona montana a ju<strong>de</strong>tului Bistrita-Nasaud se <strong>de</strong>sfasoara pe o suprafata <strong>de</strong> peste 2600kmp, intinzându-se pe 5 masive montane: M-tii Caliman, Bârgaului, Suhard, Rodnei siTibles. Vaile adnci si crestele care se ridica pina peste 2000 m, sunt strabatute <strong>de</strong>trasee turistice montane in lungime totala <strong>de</strong> peste 500 km, pe care se practicadrumetia montana. Zona <strong>de</strong> munte este cautata si ca loc <strong>de</strong> agrement , un marenumar <strong>de</strong> turisti petrecându-si sfârsitul <strong>de</strong> saptamâna sau vacantele, pe malul lacului<strong>de</strong> acumulare Colibita, pe vaile sau in poienile <strong>de</strong> munte. Iarna, <strong>de</strong> obicei bogata inzapezi, atrage numerosi iubitori ai sporturilor <strong>de</strong> iarna pe pârtiile <strong>de</strong> schi amenajate,dotate cu mijloace <strong>de</strong> transport pe cablu sau, spre primavara, in caldarile alpine alemuntilor Rodnei si Caliman, care <strong>de</strong>vin paradisul pasionatilor <strong>de</strong> schi si snowboar<strong>de</strong>xtrem.Ju<strong>de</strong>tul Cluj cuprin<strong>de</strong> cele mai spectaculoase inaltimi, in Muntii Apuseni, cea maicomplexa grupa din Carpatii Occi<strong>de</strong>ntali.Pasuni intinse si cupole vulcanice, chei inguste si adanci sunt fenomene unice inRomania si chiar in Europa (Cheile Turzii si Cheile Turenilor). Grote cu fantezisteforme <strong>de</strong> stalactite si stalagmite, adapostind valori speologice <strong>de</strong>osebite sunt: PesteraMare, Pestera Piatra Ponorului, Pestera Varfurosu si altele. In padurile montane se potvana ursi, mistreti, caprioare, iar apele iuti ale paraielor <strong>de</strong> munte si lacurile <strong>de</strong> barajabunda in peste. Cateva zone montane renumite: Baisoara-Muntele Baisorii, Valea-Draganului, Belis-Fantanele. Tot In ju<strong>de</strong>tul Cluj sunt cunoscute zonele turisticemontane Vla<strong>de</strong>asa, Valea Somesului Rece (bazinul superior), Valea Ierii, ZonaMarisel-Maguri si valea Ariesului - Zona Buru, Lungesti, Ocolise.Zona Borsa, situata in Maramuresul istoric, este una dintre cele mai frumoase zoneale României, (daca nu cea mai frumoasa, asa cum o consi<strong>de</strong>ra localnicii). Borsa estesituata in partea <strong>de</strong> nord-est a ju<strong>de</strong>tului Maramures, in partea <strong>de</strong> nord-vest aRomâniei, la frontiera cu Ucraina.Izvoarele Staţiunea este situată la o distanţă aproximativ 32 km <strong>de</strong> municipiul BaiaMare, la o altitudine <strong>de</strong> 916 m, drumul spre staţiune fiind asfaltat. Începând din anul1946, Staţiunea Izvoare a fost o gazdă primitoare pentru diferite competiţii sportive <strong>de</strong>nivel ju<strong>de</strong>ţean, naţional şi internaţional şi a prezentat o bază <strong>de</strong> pregătire pentrusportul <strong>de</strong> performanţă. Staţiunea Izvoare, datorită amplasamentului geografic şicondiţiilor meteo, beneficiază <strong>de</strong> zăpadă o lungă perioadă <strong>de</strong> timp, chiar şi in situaţiileîn care în alte zone ale ţării nu este zăpadă. Astfel, în această staţiune au fostorganizate următoarele numeroase competiţii. La o distanţă relativ apropiată <strong>de</strong>32
DOCUMENT REGIONAL SECTORIAL DE PROGRAMAREDEZVOLTAREA TURISMULUI IN REGIUNEA NORD-VEST2007-2013staţiune există doua pârtii <strong>de</strong> schi alpin <strong>de</strong> dificultate mai ridicată <strong>de</strong>cât cea dinstaţiune, un<strong>de</strong> pot fi organizate competiţii sportive. Staţiunea Izvoare are la ora actualăspaţii <strong>de</strong> cazare şi masă renovate, permiţând odihna şi servirea mesei în condiţiicivilizate.In Ju<strong>de</strong>tul Satu Mare, in Muntii Oas si Gutâi, turismul este favorizat <strong>de</strong> existenta unortrasee turistice cu resurse estetico-peisagistice atractive, cum sunt: Sâmbra Oilor –Vârful Bradului, 1093 m; Valea Rea – Selatruc, cu plecare din Huta Certeze; ValeaTurului – Muntele Tâmpa, din Gutâi; Cabana Vraticel (cu plecare din Negresti Oas, lakm. 9 aflandu-se o cabana si o pastravarie); Valea Turului, cu plecare din NegrestiOas; Cabana silvica La Tur – Selatruc – Vârful Buiana(1064), Valea Talna Mare(comuna Vama); Baile Puturoasa (cu apa minerale sulfuroase), cu plecare din Vama(12 km.); Valea Talna Mare – Luna Ses – Vârful Pietroasa(1201 m), punctul cel maiinalt din ju<strong>de</strong>tul Satu Mare, cu plecare din Luna (lânga Negresti), Valea Talna Micaetc.Ju<strong>de</strong>tul Salaj face parte din zona montana din partea <strong>de</strong> nord a Muntilor Apuseni, ceamai complexa grupa din Carpatii Occi<strong>de</strong>ntali având doua ramificatii nordice, cele aleMuntilor Mesesului si Plopisului, cu inaltimi <strong>de</strong> 700 – 900 m, vârful cel mai inalt, OsoiulCiontului 998 m in partea <strong>de</strong> sud a Muntilor Meses la limita cu Ju<strong>de</strong>tul Cluj.Alpinism – traseeZone un<strong>de</strong> exista trasee cu posibilitate <strong>de</strong> practicare a alpinismului in Ju<strong>de</strong>tul SatuMare: Vama-Baile Puturoasa-Luna Ses; Luna Ses-Varful Pietroasa; Negresti Oas-Luna Ses Pastravarie (km 9); Pastravarie-Certeze-Borcutul Talharilor; Pastravarie-Cabana Selatruc; Selatruc-Pasul Huta; Stancile La Grohote (la 2 km <strong>de</strong> localitateaCerteze) si Stancile Marausei (la 5 km <strong>de</strong> loc. Certeze).Alpinism si escaladaDesi roca vulcanica din Caliman, foarte friabila si slaba, nu este agreata <strong>de</strong> alpinisti, incheile Bistritei Ar<strong>de</strong>lene, aproape <strong>de</strong> statiunea Colibita exista mai multe trasee <strong>de</strong>escalada, la 1-2 lungimi <strong>de</strong> coarda, cu dificultate pana la gradul 8.• Creasta Muntilor Rodnei, parcursa iarna, este un traseu alpin <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> dificil,recomandat numai sportivilor avansati sau Creasta Cocoşului – arie protejată dinMaramureş, cariera Limpe<strong>de</strong>a Baia MareSe pot <strong>de</strong>zvolta programe <strong>de</strong> alpinism si escalada in Cheile Turzii, Cheile Tureni,Pietrele Albe, sau escalada pe gheata, la Cascada Rachitele.Pe teritoriul ju<strong>de</strong>tului Salaj, se află zona montana <strong>de</strong> nord a Muntilor Apuseni, ceamai complexa grupa din Carpatii Occi<strong>de</strong>ntali cu cele doua ramificatii <strong>de</strong> nord şi vest,respectiv cele ale Muntilor Mesesului si Plopisului, cu înălţimi <strong>de</strong> 700 – 900 m, vârfulcel mai inalt, Osoiul Ciontului 998 m in partea <strong>de</strong> sud a Muntilor Meses.Turismul culturalIn acest domeniu se remarca capacitatea operatorilor culturali datorita carora, conformstudiului Centrului <strong>de</strong> studii si cercetari in domeniul culturii din Bucuresti, careanalizeaza produsele culturale, Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Vest</strong> se claseaza prima intre regiuniletarii in termeni <strong>de</strong> obiective <strong>de</strong> patrimoniu, numar <strong>de</strong> biblioteci, teatre si monumenteUnesco (in anul 2004).33