modificări apărute pe harta solurilor câmpiei vingăi ... - Soil Science

C. Grigoraş et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 161- 167timp, harta solurilor se modifică şi ea prin includerea unităţilor cu soluri gleice aluviale(SRCS-1980) la aluviosolurile gleice.Tipurile de sol întâlnite în Câmpia Vinga, ce aparţin clasei cernisoluri, sunt:cernoziomurile şi faeoziomurile. Dacă cernoziomurile le găsim prezente şi în SRCS-1980, faeoziomurile reprezintă un tip nou de sol, denumirea şi definiţia lor fiindpreluată din Baza Mondială de Referinţă pentru Resurse de Sol (WRBSR).Cernoziomurile prezintă câteva subtipuri, dintre care mai caracteristice sunt celetipice, calcarice, cambice, argice şi gleice. Aceste subtipuri prezintă adesea şi alteproprietăţi separate la nivel de subtip (gleic cambic; gleic salinic - sodic) sau cavarietăţi de sol (tipic vermic; cambic freatic-umed). Lor li se adaugă şi unele variantede sol, unităţi ce sunt afectate de activitatea umană (cernoziomurile erodate) sau legatede prezenţa unor condiţii locale specifice (cernoziomuri cambice de depresiune).În ceea ce priveşte nomenclatura şi încadrarea cernoziomurilor, conform noilorcerinţe, se constată că pe lângă modificări de nomenclatură, sunt necesare de făcut şimodificări ale limitelor unităţilor din cuprinsul hărţii. Ca modificări de nomenclatură,toate cernoziomurile din Câmpia Vinga au denumiri noi. Cernoziomul vermic senumeşte acum cernoziom tipic, vermic sau cernoziomul cambic tipic, devine doarcernoziom cambic, cernoziomul gleizat se cheamă cernoziom gleic etc. Apar însăprobleme de încadrare a solului în noile definiţii. Dacă în cazul cernoziomurilor tipicesau a celor calcarice, în general, nu sunt probleme, la celelalte subtipuri semnalămcâteva aspecte ce implică chiar modificări privind tipul de sol, cât şi trasarea unor noilimite pe harta solurilor. Astfel, doar o parte din cernoziomurile cambice separateanterior se pot încadra sub aceeaşi denumire. Cele care au acumulări de carbonaţisecundari la adâncime mai mare de 125 cm sau 200 cm în cazul că solul are texturăgrosieră sunt trecute la tipul faeoziom. Spre exemplu, în crovurile din Câmpia Vingaputem întâlni fie cernoziomuri, fie faeoziomuri sau în acelaşi crov pot fi prezenteamândouă tipurile. Deoarece nu am dispus de informaţia necesară pentru toatecrovurile, ceea ce este foarte dificil de realizat, solurile din aceste unităţi au fostdenumite cernoziomuri şi faeoziomuri de depresiune.O altă modificare de taxonomie se referă la cele câteva suprafeţe ale terasei de4-5 m alt. relativă din zona localităţilor Sânpetru German, Munar şi Secusigiu, pe careau fost separate iniţial cernoziomuri cambice. Aceste soluri sunt formate pe depozitenisipoase, lipsite de carbonaţi, astfel că încadrarea lor actuală este la faeoziomuricambice, psamice.O situaţie oarecum similară, care pune atât problema de schimbare a denumiriisolului, dar şi de modificare a hărţii, este cea a cernoziomurilor argiloiluviale (dupăSRCS-1980). Datorită noilor concepte, aceste soluri se împart între cernoziomuri şifaeoziomuri, respectiv cernoziomuri argice şi faeoziomuri argice. Acest fapt a impusrevederea descrierilor din teren a profilelor şi sondajelor, precum şi a analizelor delaborator, şi trasarea unor noi limite care să departajeze cele două noi unităţi.În Câmpia Vinga, aşa cum am arătat mai sus, apar o serie de modificăritaxonomice şi implicit de limite pe hartă ce au dus la încadrarea unor soluri lafaeoziomuri sau cernoziomuri. Aşa sunt lăcoviştile tipice şi cambice (SRCS-1980),165