modificÄri apÄrute pe harta solurilor cÃ¢mpiei vingÄi ... - Soil Science

More documents

Recommendations

Info

C. Grigoraş et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 161- 167întâlnite mai ales pe şesul văilor Beregsău, Fâneţelor, Fibiş, Chetfel etc., trecute acumla cernoziomuri gleice sau faeoziomuri gleice.O altă clasă în care au apărut modificări este clasa hidrisoluri (SRTS-2003).Astfel, în cadrul tipului gleiosol au fost deosebite două subtipuri: gleiosolul eutric,aluvic şi gleiosolul cernic. Primul subtip include doar solurile gleice mlăştinoase,formate pe depozite aluviale (SRCS-1980), iar al doilea, lăcoviştile mlăştinoase(SRCS-1980).În ceea ce priveşte clasele cambisoluri, luvisoluri, salsodisoluri şi antrisoluri, înafară de schimbarea nomenclaturii tipurilor, subtipurilor sau a diviziunilor de nivelinferior acestora, nu a apărut necesitatea de modificare a limitelor unităţilor teritoriale.CONCLUZIIDe la început, trebuie arătat că pentru unele unităţi de sol nu se poate face otranspunere directă a precedentei denumiri în noua clasificare, deoarece unele criteriidin SRTS-2003, diferă de cele din SRCS-1980. Pentru a se realiza stabilirea corectă anomenclaturii solurilor conform SRTS-2003, în majoritatea cazurilor a fost necesar săse apeleze la materialul iniţial, respectiv la datele obţinute din teren şi la analizele delaborator. În unele cazuri, chiar şi acestea nu sunt suficiente, deoarece în SRTS-2003criteriile diagnostice sunt modificate şi mai precise decât în SRCS-1980. Astfel, spreexemplu, în SCRS-1980 era suficient ca cernoziomurile să prezinte orizont B cambic,pentru ca ele să fie clasificate ca cernoziomuri cambice, pe când în SRTS-2003,cernoziomul cambic trebuie să aibă pe lângă orizont Bv şi orizont Cca sau concentrăride carbonaţi secundari în primii 125 cm (200 cm în cazul texturii grosiere). Dacăorizontul Cca sau concentrările de carbonaţi secundari se găsesc în profilul de sol laadâncime mai mare, atunci solul respectiv va fi încadrat la faeoziom cambic. Încercetările de teren, efectuate în perioada anterioară apariţiei SRTS-2003, nuîntotdeauna observaţiile pe profilul de sol s-au făcut până la nivelul orizontului cucarbonaţi, deoarece diagnoza solului era suficientă doar pe baza orizonturilorsuperioare, respectiv A şi B. O situaţie similară a apărut şi în cazul delimităriicernoziomurilor argice de faeoziomurile argice. În atare situaţii, pentru o corectăîncadrare taxonomică a unităţilor de sol, este necesară deplasarea în teren şicompletarea informaţiilor conform noilor criteriiBIBLIOGRAFIEBIZEREA M., 1973 Câmpia Vinga. Studii de geografia Banatului, vol. III, Timişoara,pag. 20-48.FLOREA N., MUNTEANU I., 2003, Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor.Editura ESTFALIA, Bucureşti.GHIBEDEA V 1986, Resursele climatice ale Câmpiei Banatului. Terra nr. 4,Bucureşti.GRIGORAŞ C., 1971, Prospecţiuni pedologice complexe la scara 1:100.000 însectorul Felnac - Gelu - Variaş - Secusigiu. Arhiva ICPA Bucureşti.166
C. Grigoraş et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 161- 167GRIGORAŞ C., 1973, Prospecţiuni pedologice complexe la scara 1:100.000 înperimetrul Mailat - Gelu - Mînăştur - Vinga, judeţul Arad. Arhiva ICPABucureşti.GRIGORAŞ C., 1999, Solurile Câmpiei de Vest dintre Mureş şi Crişul Alb. EdituraUniversitaria, Craiova, 144pp.GRIGORAŞ C., PICIU I., 1975, Câteva date privind relieful Câmpiei Pecica-Pereguşi influenţa lui asupra repartiţiei geografice a învelişului de sol. Lucrărilecolocviului naţional de geomorfologie aplicată şi cartografiere geomorfologică,Iaşi.IANOŞ GH., PUŞCĂ I., GOIAN M., 1997, Solurile Banatului - condiţii naturale şifertilitate. Editura Mirton, Timişoara, 392 pp.MANCIULEA Şt., 1938, Câmpia Tisei. BSRRG, Tom. LVII, Bucureşti.MIHĂILĂ N., POPESCU N., GIURGEA P., 1990, Geologia şi morfogeneza Câmpieide Vest (sectorul Arad-Vinga-Pecica) şi evoluţia Mureşului în cursul săuinferior. Dări de seamă ale şed., Inst. Geol., vol. 74/4, Bucureşti, pag. 157-172.MUNTEANU I., GRIGORAŞ C., VASILESCU P., 1975, Raionarea pedoameliorativăa solurilor cu umezire excesivă din Câmpia Crişurilor şi Câmpia Banatului.Arhiva ICPA Bucureşti.MUNTEANU I., GRIGORAŞ C., 1989, Harta solurilor României, foaia Jimbolia şifoaia Sânnicolau Mare, scara 1:200000. ICPA Bucureşti.MUNTEANU I., GRIGORAŞ C., 1990, Harta solurilor României, foaia Arad, scara1:200000. ICPA Bucureşti.PICIU I., CURELARIU GH., JALBĂ MARCELA, 1989, Harta solurilor României,foaia Timişoara, scara 1:200000. ICPA Bucureşti.POSEA GR., 1997, Câmpia de Vest a României. Editura Fundaţiei "România deMâine", Bucureşti, 430 pp.VESPREMEANU E., 1998, Pedimente, piemonturi şi glacisuri în DepresiuneaMureşului de Jos. Editura Universităţii din Bucureşti, 128 pp.*** ,1975, Atlasul Geografic al României. Editura Academiei, Bucureşti.*** , 2003, Ghidul excursiilor celei de a XVII-a Conferinţe Naţionale pentru ŞtiinţaSolului. S.N.R.S.S., Editura ESTFALIA, Bucureşti.167
Page 5: C. Grigoraş et.al. / Factori şi P

modificÄri apÄrute pe harta solurilor cÃ¢mpiei vingÄi ... - Soil Science

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

modificÄri apÄrute pe harta solurilor cÃ¢mpiei vingÄi ... - Soil Science