(17 ani) (14 ani)

Alegerea în funcţii publice
şi demnităţi
Unele funcţii se ocupă prin concurs – de exemplu funcţia de
judecător, ori de consilier juridic la o instituţie a statului, ori
de profesor, ori de medic.
Alte funcţii se ocupă prin alegere, considerându-se că
nu contează atât pregătirea şi studiile candidatului, cât
încrederea pe care i-o acordă oamenii. După ce împlinesc 18
ani cetăţenii pot participa la alegerea reprezentanţilor lor în
cele mai importante funcţii în stat. Acest drept este un mare
câştig al democraţiei. Exercitarea lui constituie un act de
maximă responsabilitate din partea cetăţenilor.
ŞTIAŢI CĂ…?!
Dreptul de a alege în funcţii publice se dobândeşte
odată cu împlinirea vârstei de 18 ani până în ziua
alegerilor inclusiv.
Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari şi deputaţi
cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua
alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani. Cei
cu vârsta de cel puţin 33 de ani pot fi aleşi senatori,
iar cei de cel puţin 35 de ani pot candida pentru a fi
aleşi în funcţia de Preşedinte al României. Nu există
cerinţe cu privire la studii.
De regulă, candidaţii pentru acele funcţii se bazează pe susţinerea din partea unui partid politic. Orice cetăţean major poate
fi membru de partid, însă numai al unuia. Dintre cele 37 de partide existente în momentul de faţă în România, unele au
reprezentanţi în Parlament (partide parlamentare), altele nu (partide neparlamentare).
Unele partide promovează o ideologie de dreapta, susţinând drepturile individuale
faţă de poziţiile colectiviste, iniţiativa privată şi piaţa liberă; extrema dreaptă
este reprezentată de fascism şi legionarism, iar astfel de formaţiuni politice sunt
interzise în ţara noastră. Alte partide promovează o ideologie de stânga, fiind
axate pe promovarea grijii statului faţă de cetăţean, a egalităţii dintre cetăţeni, a
sindicalismului; extrema stângă e reprezentată de comunism; partidul comunist
a fost la putere în ţara noastră după cel de-al Doilea Război Mondial până în
decembrie 1989 şi, după Revoluţie, justiţia română nu a aprobat reînfiinţarea lui.
Pentru desfăşurarea procesului electoral, cei implicaţi trebuie să fie informaţi în
mod corect şi să informeze, la rândul lor, în mod corect. Aceasta se face în timpul
campaniei electorale.
infracțiuni
Dacă votezi fără a avea acest drept,
dacă votezi în locul altei persoane
sau dacă votezi de mai multe ori,
rişti pedeapsa închisorii.
Pe scurt:
2
O persoană se identifică prin nume, domiciliu şi cetăţenie.
Exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales sunt esenţiale pentru funcţionarea democraţiei.
IV. 20COPILUL și identitatea sa
Educație juridică pentru liceeni