(17 ani) (14 ani)

Recommendations

Info

Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie Biserica este autonomă faţă de stat, ca urmare România nu are o religie de stat. În ţara noastră, 86,5% dintre locuitori s-au declarat ortodocşi, 4,6% romano-catolici, 3,2% reformaţi, 1,9% penticostali, 0,8% greco-catolici, 0,6% baptişti, 0,4% adventişti de ziua a şaptea şi 0,2% s-au declarat fără religie sau atei. Părinţii sunt primii care dau sfaturi copilului cu privire la religie. De regulă, ţinând la identitatea lor sub acest aspect, părinţii impun copilului respectarea propriei lor religii. Începând cu 14 ani, religia copilului poate fi schimbată numai cu acordul său, iar de la 16 ani poate singur să îşi aleagă religia. La şcoală, copiii nu pot fi obligaţi să frecventeze ora de religie. Acest lucru se face numai la cererea expresă a elevului (dacă el este major) sau a părintelui (dacă elevul este minor). Uneori, credinţa religioasă împiedică luarea unor măsuri medicale cu privire la copil. În acest caz, părinţii riscă să facă obiectul unor cercetări penale. CULTE RECUNOSCUTE Sunt 18 culte recunoscute în România: Biserica Ortodoxă Română; Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara; Biserica romano-catolică; Biserica română unită cu Roma, greco-catolică; Arhiepiscopia Bisericii Armene; Biserica Creştină Rusă de Rit Vechi din România; Biserica reformată din România; Biserica Evanghelică C.A. din România; Biserica Evanghelică Lutherană din România; Biserica Unitariană din Transilvania; Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România; Biserica Creştină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România; Biserica Evanghelică Română; Uniunea Penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România; Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România; Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România; Cultul Musulman; Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova. Pe scurt: 2 Libertatea de exprimare nu este absolută: prin exercitarea ei nu se poate aduce atingere demnităţii altora. Copiii au dreptul să îşi aleagă reprezentantul în Consiliul Elevilor. 68 Participarea la ora de religie se face numai la cerere. Educație juridică pentru liceeni
XIV. COPILUL ŞI ORGANELE LEGII Copiii au drepturi, dar nu şi le pot apăra întotdeauna singuri. Când sunt foarte mici, în locul lor decid părinţii şi tot ei îi apără. Pe măsură ce cresc şi ies tot mai des în societate, ei intră în relaţii cu cei din afara familiei având drepturi şi revenindu-le obligaţii. Ele sunt apărate şi, respectiv, impuse prin organele statului care deservesc legea. Poliţia şi Jandarmeria Poliţiştii sunt primii oameni ai legii pe care îi cunoaştem. Ei veghează la siguranţa cetăţenilor. Există trei structuri de poliţie. Cea mai cunoscută este poliţia naţională aflată în structura Ministerului Afacerilor Interne; în fiecare judeţ există un Inspectorat judeţean de poliţie, iar în vârful ierarhiei este Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu sediul la Bucureşti. Apoi există poliţia locală, înfiinţată în fiecare localitate ca o structură a primăriei (în trecut se numea "poliţie comunitară", și, anterior, "gardieni publici"). Şi mai există poliţia de frontieră care se ocupă de controlul trecerii frontierei de stat. Jandarmii fac parte din structura militarizată a Ministerului Afacerilor Interne. Ei intervin să asigure ordinea publică atunci când sunt organizate marşuri sau demonstraţii, sau când trebuie prinşi evadaţii. CARIERĂ Pentru a fi ofiţer de poliţie sau jandarmerie trebuie să absolviţi facultatea din cadrul Academiei de Poliţie „A.I.Cuza” din Bucureşti. Agenţii de poliţie sunt pregătiţi la Şcoala de agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca şi „Vasile Lascăr” din Câmpina. Subofiţerii de jadarmerie se formează la şcoala „A.Ghica” din Drăgăşani şi „Petru Rareş” din Fălticeni. Există mai multe categorii de lucrători de poliţie. Unii poliţişti sunt prezenţi în locurile frecventate de noi pentru a asigura liniştea şi ordinea publică. Alţii se ocupă de circulaţia rutieră. Poliţiştii din poliția judiciară îi ajută pe procurori în descoperirea faptelor nelegale şi prinderea infractorilor. Poliţiştii sunt prezenţi uneori în şcoli: cei de la brigada rutieră vin pentru a ţine lecţii de circulaţie pe drumurile publice, iar poliţistul de proximitate pentru a nota incidentele violente din şcoli. Trebuie să ştii că poliţiştii au dreptul să legitimeze şi să reţină persoane. De exemplu, există regula ca fiecare persoană mai mare de 14 ani să poarte la ea în mod obligatoriu cartea de identitate.. Dacă nu o aveţi la voi, poliţistul are voie să vă ducă la sediul postului sau a secţiei de poliţie unde se va lua legătura cu părinţii voştri şi vă poate aplica o amendă. Nu aveţi voie să vă prezentaţi sub o altă identitate folosind un act fals ori care nu vă aparţine. Poliţistul nu are voie să jignească, să ameninţe sau să lovească persoanele cu care intră în contact. Dar are voie să folosească forţa şi să încătuşeze persoanele care prezintă un pericol pentru cetăţeni sau pentru ele însele. CORUPȚIE Poliţiştii au obligaţia de a fi corecţi atunci când vin în contact cu cetăţeanul. Ei nu au voie să pretindă sau să primească mită. Astfel de situaţii trebuie anunţate la telefonul gratuit al Direcţiei Generale Anticorupţie: 0.800.806.806. Ei îşi pot exercita atribuţiile şi în afara orelor de program când află de existenţa unor situaţii care justifică intervenţia lor. XIV. Copilul și organele legii 69
Page 2 and 3:
Fiicelor mele adolescente, Ana-Mari
Page 4 and 5:
CUPRINS Introducere I II III IV V V
Page 6 and 7:
I. PRINCIPII ALE DEMOCRAŢIEI ŞTIA
Page 8 and 9:
Legi şi organe care le adoptă Noi
Page 10 and 11:
Aşadar, obligativitatea legilor re
Page 12 and 13:
II. COPILUL, TÂNĂRUL ŞI DREPTURI
Page 14 and 15:
• Autoritatea Naţională pentru
Page 16 and 17:
justiția a decis În anul 2005, o
Page 18 and 19: Cartea de identitate Actul de ident
Page 20 and 21: Alegerea în funcţii publice şi d
Page 22 and 23: V. COPILUL ŞI FAMILIA DIN CARE FAC
Page 24 and 25: Aşa cum părintele la care nu stă
Page 26 and 27: TELEFONUL COPILULUI Orice încălca
Page 28 and 29: VI. COPILUL ŞI SĂNĂTATEA Servici
Page 30 and 31: Pastile, etnobotanice, droguri Treb
Page 32 and 33: VII. COPILUL ŞI VIAŢA SA INTIMĂ
Page 34 and 35: INFRACŢIUNI Actele nepotrivite fa
Page 36 and 37: Din punctul de vedere al religiei,
Page 38 and 39: VIII. COPILUL ŞI ȘCOALA Învăţ
Page 40 and 41: Mai nou, agresiunile au loc şi pri
Page 42 and 43: Cea mai gravă metodă de a obţine
Page 44 and 45: Copii refugiaţi Uneori pe teritori
Page 46 and 47: Circulaţia cu bicicleta Circulaţi
Page 48 and 49: TELVERDE Telefonul călătorului es
Page 50 and 51: Călătorii în ţări din UE În c
Page 52 and 53: Pensia de urmaş Dacă copilul era
Page 54 and 55: INFRACȚIUNE Constituie cruzime fa
Page 56 and 57: Activitatea ca zilier Există posib
Page 58 and 59: XII. COPILUL ŞI MIJLOACELE DE COMU
Page 60 and 61: Mediul fizic şi spaţiul ciberneti
Page 62 and 63: Cum reclami o infracţiune comisă
Page 64 and 65: XIII. COPILUL ŞI PARTICIPAREA LA L
Page 66 and 67: INFRACȚIUNI Dacă o persona cărei
Page 70 and 71: Poliţiştii au obligaţia de a con
Page 72 and 73: Grefierii Magistraţii sunt ajutaţ
Page 74 and 75: Furtul din buzunare: Hoţii acţion
Page 76 and 77: Copilul infractor Unele fapte ilici
Page 78 and 79: Copilul care nu răspunde penal Cel
Page 80 and 81: Cum se desfăşoară un proces civi
Page 82 and 83: Încheiere Am parcurs împreună o
Page 84: Lege = Libertate
show all

(17 ani) (14 ani)

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?