(17 ani) (14 ani)

DE REŢINUT
Consiliul local, ca şi Consiliul judeţean, este alcătuit din consilieri aleşi pentru un mandat de 4 ani
de către cetăţenii din acea localitate, respectiv judeţ. Aceşti cetăţeni aleg şi Primarul localităţii.
Viceprimarul, precum şi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului judeţean sunt aleşi de
consilierii acestuia. Cetăţenii pot decide dizolvarea consiliului şi încetarea mandatului primarului
când sunt nemulţumiţi de activitatea lor.
Guvernul României emite, şi el, acte normative. Ele sunt hotărâri (de exemplu, Hotărârea nr. 26/2015 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice), ordonanţe (de exemplu, Ordonanţa nr. 2/2001 privind regimul
juridc al contravenţiilor) sau ordonanţe de urgenţă (de exemplu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice – aşa numitul “cod rutier”). În cadrul şedinţelor de Guvern actele normative nu se votează, ci
doar se dezbat, după care prim-ministrul le consideră adoptate.
DE REŢINUT
Guvernul actual este alcătuit din prim-ministru şi 22 de miniştri. Are sediul în Palatul Victoria
din Bucureşti. 18 dintre miniştri conduc câte un minister – există un ministru al educaţiei, unul al
justiţiei, unul al muncii, unul al sănătăţii, etc. Guvernul numeşte în fiecare judeţ câte un prefect
pentru a-l reprezenta în teritoriu.
Conducătorul statului este Preşedintele României. El este ales pentru un mandat de 5 ani de către cetăţenii români cu drept
de vot, indiferent dacă locuiesc sau nu pe teritoriul ţării noastre. El emite decrete. Unele decrete au legătură cu legile (de
exemplu, Decretul de promulgare a legii privind Codul penal), altele cu Executivul (de exemplu, decretul pentru numirea în
funcţia de ministru), iar alte decrete au legătură cu Justiţia (de exemplu, decretele de numire în funcţia de judecător sau de
procuror).
Respectarea legilor este obligatorie
Din momentul publicării lor, actele normative elaborate la nivel naţional sau la nivel local
sunt obligatorii pentru toţi destinatarii lor. Atât timp cât actele normative sunt adoptate
cu unanimitate sau majoritate de voturi, ele trebuie respectate atât de cei cărora le convin,
cât şi de cei cărora nu le convin; atât de majoritate, cât şi de minoritate; atât de cei care au
votat, cât şi de cei care au lipsit de la vot sau nu aveau dreptul să voteze; atât de cei născuţi
la data adoptării actului, cât şi de cei născuţi ulterior.
DE REŢINUT
Statul de drept presupune că toţi
cetăţenii sunt egali în faţa legii. Dar
egalitatea oamenilor nu se referă şi la
condiţiile de trai, la salariu, la avere,
acestea fiind rezultatele muncii fiecăruia.
ŞTIAŢI CĂ…?!
Unele acte normative sunt extrem de stufoase şi se numesc coduri.
În România există: Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul
penal, Codul de procedură penală, Codul Fiscal, Codul de procedură
fiscală, Codul Vamal, Codul Silvic, Codul Muncii, Codul Aerian
şi Codul Rutier.
I. PRINCIPII ALE DEMOCRAȚIEI
9