ClujManifest 2016 - Numarul 34

An 2, Numărul 34, 17 - 23 august 2016
Preț: 1 leu - Apare M I E R C U R I
Noul CLUJ MANIFEST
din 24 august
www.clujmanifest.ro
ACADEMIA
CENTER:
DE LA MALL
LA SPITAL
Centru
Internațional de
Congrese la Cluj
Pag. 5
Când amenda
devine închisoare
Pag. 4
Viceprimarul
Dan Tarcea rămâne
alături de clujeni
Pag. 5
PAG. 3
PAG. 12
ANDREI MARGA /
GUVERNANĂ SAU
GUVERNARE
Someș 2021:
Sunt riveran -
un succes
Pag. 7

2
O P I N I E
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
CLUJ, ARA LUI
PERFECT VODĂ.
HAI TOAMNĂ, HAI...
A trecut o primăvară
promiătoare
și o vară fierbinte.
Clujul nu s‐a dezis
de oraș cinsitit.
Oameni harnici,
coreci. Nici urmă de
mizerii, de corpuie.
Nicăieri!
înghee totul definitiv. Pentru că apoi degeaba vine dezgheul
primăverii, căci va fi urmat de o nouă vară toridă în care Nespusele
(Untold) ne guvernează...
Până atunci să trăim....Emoie de toamnă....
A venit, a venit toamna,
Acoperă mizeria și hoia cu ceva,
Cu un dosar DNA sau mai bine
Sau mai bine cu judecata sa...
Doar o șleahtă de nebuni tot
cârâie pe la coluri de mese
rotunde despre hoi și
corupi. Ba la Aeroport, ba
la CMID, ba la drumurile
judeene, ba te miri pe unde...nici pomneală de așa ceva! Acolo o
mică șpagă nevinovată de la un fost președinte de consiliu
judeean...și atât! În rest presa vorbește doar să se afle în treabă,
iar funcionarii care nu au dat drumul la plăi pentru lucrări
neconforme ei sunt de vină pentru blocajul unor proiecte! Doar
că tic‐tac, tic‐tac vine vremea sumelor neeligibile! Și a raporturilor
UE privind ajutoarele de stat! Doar de a veni vremea și ca
rapoartele SRI și alte Servicii să fie băgate în seamă de vreun
procuror. Dar, în Republica de la Cluj, spre deosebire de Colectiv
sau HexiPharma nu a murit nimeni. Încă... Și nici nu e vorba de
subiecte internaionale precum cel al armelor de contrabandă de
la Sky News.
Iubim toamna și o așteptăm. Sperăm să nu vină iarna și să
Dragă Justiie, mă tem ca n‐am să te mai văd, uneori,
Ca au să‐mi crească urechi ascuite până în UE,
Ca ai să te ascunzi într‐un cont prin Elveia,
Si el se va deschide cu excursii prin ara frunzelor de pelin.
Si‐atunci mă apropii de tastatură și tac,
Iau cuvintele le‐nec în așteptare.
Șuier numere de dosare ce zac pe sub Parchete,
Dosare coapte dar neculese,
Șuier la lună și nu răsare nimic,
Și atunci șuierul se transformă
Într‐o deziluzie mare...
PS: Am greșit cumva versurile?! Iertare vouă, m‐au inspirat zecile de
dosare de corupie de pe masa procurorilor de la DNA ST Cluj și alte
Parchete !
Mihai PETEAN
Publicaţie săptămânală
Cluj Napoca, Str. Ploieşti, Nr. 1, Et. 2
Redacţie: 0746‐810.548, Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția: Alice Valeria MICU, Călin POENARU (colaborator), Dana ȚÎRLEA, Sandu MUREȘAN, Mihai BACALU
Tipărit la: SC Garamond SRL, ISSN: 2458-0244
Se distribuie în judeţul Cluj
Preț: 1 leu
Apare MIERCURI

Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
L O C A L
3
ACADEMIA CENTER,
DE LA MALL LA SPITAL
Alin Tișe scoate din sertar un proiect vechi de 9 ani,
Academia Center. Preşedintele Consiliului Judeţean
Cluj, Alin Tișe dorește să facă lumină în cazul
proiectului din zona străzii BP Hașdeu. Astfel, la mai
bine de nouă ani de la iniierea demersului construirii
proiectului „Academiei Center", firma adjudecătoare
a contractului – Nisco Invest SRL, a intrat în insolvenă,
aceasta având deschis și un litigiu pe rolul instanelor
de judecată cu firma constructoare.
În acest context, Alin Tișe a anunat
iniierea demersurilor pentru realizarea
unei întâlniri tripartite – CJ Cluj, Nisco Invest
și constructorul ca a realizat pilonii
stabilizatori, în vederea găsirii unei formule
de deblocare a situaţiei terenului
aflat în proprietatea judeului Cluj.
În ceea ce privește situaia proiectului
edificării „Academiei Center”, din zona
străzii B.P. Hașdeu, Președintele Consiliului
Judeean Cluj a anunat parcurgerea,
cu succes, a unor etape în vederea
clarificării statutului juridic al terenului în
cauză. În acest context, Tișe a anunţat
denunarea, de către lichidator, a contractului
de bază dintre forul judeean și firma
contractoare ‐ Nisco Invest SRL. Astfel, în
acest moment, Consiliul Judeean nu mai
deine vreun raport contractual cu această
societate aflată în faliment, vechiul contract
de concesiune, încheiat pe o perioadă
de 49 de ani, nemaifiind din acest punct
de vedere în vigoare. Practic, s‐au făcut
pași importani pentru clarificarea
situaiei acestui teren care, fiind în proprietatea
publică a judeului Cluj, nu poate fi
grevat de vreo sarcină, fie că vorbim de
ipotecare sau executare silită. În momentul
de faţă, problema ce rămâne a fi
rezolvată e cea a litigiului cu societatea de
recuperări creanţe Kruk România, cea
care vizează recuperarea contravalorii pilonilor
amplasaţi pe teren şi a căror valoare
este de circa 5.000.000 de lei. În
contextul în care societatea anterior
amintită şi‐a exprimat deja deschiderea şi
disponibilitatea de a negocia cu Consiliul
Judeean, există perspective favorabile
legate de faptul că în zonă va putea fi
demarată o nouă investiie de interes public
pe cele două parcele care însumează
circa 6980 de mp. Ca o concluzie a acestei
situaţii, s‐a apreciat ca fiind mai mult
decât pozitiv faptul că s‐au clarificat anumite
aspecte şi că dreptul de proprietate
publică asupra terenului în cauză nu mai
este pus în discuţie în nici un fel, el
revenind judeţului Cluj prin Consiliul
Judeţean. Totodată, s‐a subliniat faptul că
acest teren nu este afecta de niciun fel de
ipotecă sau de vreo interdicţie de a construi,
singurul diferend fiind cel care
vizează dreptul de retenţie al societăţii de
recuperări creanţe asupra pilonilor
amplasaţi pe teren, situaţie ce se doreşte a
fi rezolvată pe cale amiabilă, în urma unor
negocieri.
Tișe a încercat rezilierea
contractului și în 2011
Alin Tişe a încercat şi în 2011 să rezilieze
contractul cu societatea Niko Invest pentru
a debloca terenul, însă s‐a lovit de
opoziţia consilierilor judeţeni. Propunerea
făcută de preşedintele Consiliului
Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, privind demararea
procedurilor legale necesare în
vederea rezilierii contractului de concesiune,
nu a
întrunit
numărul de
voturi necesare
pentru a
fi aprobată.
În 2011 Tişe
explica faptul
că investitorii
de la Nisco
nu au respectat
patru
puncte importante
prevăzute în
actul adiţional, precum: preluarea terenului
pierdut în instanţă în maxim opt luni,
nu a început lucrările în termenul de
graţie de zece luni, nici nu a făcut dovada
obţinerii finanţării şi nu a mai plătit
redevenţă din luna mai 2010. Valoarea
redevenei neachitate se ridică la 447.216
lei, plus penalităţile de 17.581 de lei. Deşi
credea că are toate argumentele în mînă
pentru a scăpa odată pentru totdeauna de
cei de la Nisco, conducerea CJ s‐a lovit de
reticenţă consilierilor judeţeni, care nu
erau convinşi că rezilierea contractului
reprezenta cea mai bună soluţie. A urmat
apoi patru ani de stagnare a tuturor
proiectelor judeţului în era Uioreanu,
Vakar, Seplecan, Mânzat, dar revenit în
fruntea judeţului, Alin Tişe este hotărât să
găsească o soluţie pentru că acel teren aflat
în subordinea Cj Cluj să fie deblocat. Societatea
Nisco Invest a cîştigat licitaţia
privind concesionarea terenului din
curtea Spitalului de Pneumoftiziologie
„Leon Daniello”, în suprafaţă totală de
11.200 de metri pătraţi, în 2006. Lucrările
trebuiau să fie gata în 2009, însă între timp,
constructorul Soil Tech Drilling SRL i‐au
dat în judecată pe cei de la Nisco, din
cauza datoriilor acumulate.
Parkingul care
a devenit Mall
Conform primei hotărîri de CJ care viza
acest teren, pe cei 4.000 de metri pătraţi
trebuia să se ridice un garaj subteran
supraetajat şi spaţii cu funcţiuni complementare.
HCJ 129 din 31 mai 2005 a suferit
însă diverse modificări după ce s‐a
încheiat licitaţia pentru acest teren, prin
care s‐a decis că investiţia pe acest amplasament
o va face Nisco Invest. Au existat
mai multe opinii contrare ridicării
unui parking exact lângă bolnavii de TBC.
Că atare, proiectul de garaj suprateran s‐a
adaptat treptat şi s‐a transformat într‐un
nou mall. Mai întîi a existat HCJ 153 din
26 iulie 2006, care reprezenta un act
adiţional la contractul de concesiune. Prin
actul adiţional s‐a majorat suprafaţă
concesionată de la 4.000 de metri pătraţi
la 6.979,67 de metri pătraţi. Pentru că
hotărîrea nu respecta noile reglementări
privind achiziţiile publice, peste mai puţin
de o luna CJ revoca hotărîrea de majorare
prin HCJ 177 din 16 august 2006.
Hotărîrea imediat următoare, adică HCJ
178 din 16 august 2006 stabilea majorarea
fără licitaţie
publică cu
2979,67 mp
a suprafeţei
de teren
concesionate,
situată
în incinta
Spitalului
Clinic de
Pneumoftiziologie
" L e o n
Daniello",
str. B. P.
Hasdeu, nr.6, şi aprobarea actului
adiţional nr.1 la Contractul de concesiune
nr. 633/23.01.2006, încheiat cu Nisco Invest.
Un alt act adiţional a fost adoptat
prin HCJ 42 din 2007. Şi acesta a fost abrogat
printr‐un alt act adiţional, în baza
HCJ 203 din 19 septembrie 2007, care se
referă la stabilirea cailor de acces pentru
viitoarea construcţie. Deşi hotărîrea
iniţială a CJ se referea explicit la construirea
unei parcări şi abia în subsidiar la
spaţii cu funcţiuni complementare.
Proiectul Akademia Center conţine spaţii
comerciale şi spaţii medicale, cu locuri de
parcare aferente şi nu invers. Proiectul
celor de la SC Nisco Invest urmărea construirea
unor parcări, a unor utilităţi medicale
şi, adiacent, a unor spaţii comerciale.
În 2006, pentru realizarea acestui proiect,
CJ Cluj a aprobat majorarea suprafeţei
concesionate cu încă 2.979,67 metri pătraţi,
iar, după un an, ideea helioportului a fost
abandonată întrucât nu a reuşit să treacă
de Direcţia Monumentelor Istorice, iar
parcarea cu alură de interes local s‐a transformat
într‐un mall. SC Nisco Invest a
anunţat că va investi peste 30 de milioane
de euro în Akademia Center, un proiect
imobiliar cu o suprafaţă de 41.000 de metri
pătraţi, care se va finaliza în 2009. Proiectul
conţine spaţii comerciale şi medicale,
cu locuri de parcare aferente, chiar dacă în
caietul de sarcini apărea "concesionarea
unei suprafeţe orientative de 4000 mp cu
realizarea de spaţii cu 2‐3 niveluri de garaj
subteran, a unei unităţi de servicii medicosanitare,
spaţii pentru alimentaţie publică,
galerii expoziţionale, birouri".
Se renună la Mall,
se dorește spital
Deorece ideea construirii unui mall într‐o
zonă de spitale a fost de la început una
proastă, Alin Tișe a inut să precizeze că
va fi respectat profilul zonei și că acel teren
este luat în considerare pentru construcia
Spitalului Pediatric Monobloc.
De altfel, aria unde urma să se
construiască Akademia Center este
supusă unei protecţii arheologice, Ansamblul
Clinicilor situat în centrul istoric al
Clujului pe străzile Victor Babeş şi B.P.
Hasdeu este considerat unic în Europa
prin faptul că a fost construit în sistem
pavilionar. Ansamblul Clinicilor se
încadrează în stilul arhitectonic al secolului
al XIX‐lea, aceasta fiind tipologia unui
mare spital, conformă cu acea perioadă,
spre deosebire de spitalele actuale care au
un aspect monolitic. Conform normelor
de protejare a monumentelor istorice, în
această zonă nu se pot derula proiecte
imobiliare noi în ideea de a păstra valoarea
arhitectonică a zonei. De asemenea,
acest proiect a fost contestat atât de medici
cât şi de Comisia regională a monumentelor
istorice din Cluj. Vasile Mitrea,
preşedintele la acea vreme al Comisiei regionale
a monumentelor istorice din Cluj,
a trimis încă din 2005 petiţii către CJ Cluj
în care a arătat că zona nu este pretabilă
pentru construcţia unui mall. „Dorim să
atragem atenţia că investiţia preconizată
nu poate încalcă statutul de zona
protejată, incinta şi clădirile fiind trecute
în Monitorul Oficial drept monumente de
importană naţională. Nu ar trebui din
punct de vedere umanitar să aducă prejudicii
celor suferinzi de boli de plămâni şi
ar fi necesar să rămână o completare doar
a profilului sanitar”, arată arhitectul
Mitrea în adresa sa. Conform unei adrese
făcute de fostul director al spitalului de
plămâni din Cluj‐Napoca, doctorul
George Petrescu, terenul pe care se află
Clinicile Universitare a fost donat de către
contele Miko Imre (1805‐1876) cu
destinaţia exclusivă de a se construi pe el
unităţi spitaliceşti şi nu spaţii comerciale.
„Terenul concesionat a fost destinat pentru
un complex spitalicesc în 1988‐1989,
care poate fi reactulizat ca spital de
urgenţă.”, susţine Petrescu.
Dana ȚÎRLEA

4
J U S T I I E
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
CÂND AMENDA
DEVINE ÎNCHISOARE
Urmare a numeroaselor sesizări din partea autorităţilor
locale, care au arătat că amenzile şi obligaţiile de muncă
în folosul comunităţii dispuse în instanţă nu se
efectuează de către persoanee condamnate,
legiuitorul a introdus în noul cod penal, în urmă cu doi
ani, sancţiunea de transformare a amenzii penale în
închisoare. Rezultatul a fost imediat, o parte dintre
inculpaţi au plecat la închisoare, altă parte şi‐au plătit
amenda, au efectuat munca în beneficiul comunităţii,
sau au scăpat, prin prescrierea pedepsei.
Potrivit noului cod penal, în cazul în
care pedeapsa amenzii nu poate fi
executată în tot sau în parte din motive
neimputabile persoanei condamnate, cu
consimţământul acesteia, instanţa
înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii
neexecutate cu obligaţia de a presta o
muncă neremunerată în folosul
comunităţii, afară de cazul în care, din
cauza stării de sănătate, persoana nu
poate presta această muncă. Unei zileamendă
îi corespunde o zi de muncă în
folosul comunităţii. Dacă amenda astfel
înlocuită a însoţit pedeapsa închisorii,
obligaţia de muncă în folosul
comunităţii se execută după executarea
pedepsei închisorii. Dacă la Judecătoria
Dej niciuna dintre cele 3 solicitări de
trimitere la închisoare nu a fost
acceptată, la Gherla din cele 20 de
dosare, câteva amenzi au fost transformate
în închisoare şi au fost deja executate.
Huedinul a înregistrat un număr
de 16 dosare de transformare a amenzii
în închisoare, toate respinse după
achitarea amenzii. Turdenii se pot lăuda
doar cu 11 dosare, cu mulţi rău platnici.
Pescari fruntaşi la braconaj
în nordul judeţului
Gherleanul Florin Ritişan a primit o
pedeapsă cu suspendare de 3 ani, la care
judecătorul a adăugat şi amenda penală
în valoare de 6.000 de lei. Judecătorul a
dispus şi confiscarea bărcii cu care a
pescuit cu nişte amici pe un lac al unei
firme primvate, echipamentul şi ustensilele
şi i‐a interzis să mai pescuiască pe
o perioadă de 3 ani. Gherleanul Cupşa
Forin Ioan a achitat doar 250 de lei din
amenda penală de 700 lei, primită pentru
loviri. Pentru restul de 450 de ei va
executa un număr de 3 luni de închisoare.
Pentru gherleanul Ionaş Vasile,
o amendă penală sosită din Germania,
în valoare de 5370 lei i‐a ridicat
pedeapsa de 4 ani şi 10 luni, cu încă o
lună. Ionaş acumulase anii de puşcărie
pentru mai multe infracţiuni de furt calificat,
conducerea unui autoturism cu
număr fals de înmatriculare, comportament
exhibiţionist, în Germania şi
România. Sigheteanul Imre Mircea a
acumulat mai multe amenzi penale, de
2133 lei, 180 de zile şi 1.000 lei, care în
final i‐au adus la Judecătoria din Gherla
un spor de pedeapsă de un an, rezutând
prin recalculare o pedeapsă de 4 ani şi 2
lunide închisoare, strânşi din multiple
infracţiuni de furt şi tâhării. Torok
Zoltan şi‐a achitat amenda penală de
6.000 de lei, pentru accidentul produs
pe raza comunei Bobâlna. Andrei Tasnadi
a plătit amenda penală de 2.700 lei
pentru lovire.
Lemnarii domină
Judecătoria Huedin
Solicitările de trimitere a închisoare în
cele 16 dosare din anul 2014 au fost toate
respinse, după achitarea amenzii penale.
Liana Giurgiu a scăpat de închisoare,
după ce a achitat în ultimul
moment amenda penală record de
20.000 de lei, pentru infracţiuni la legea
cecului. Alţi incupaţi din zona arondată
au scăpat de închisoare, plătind amenda
penală, sau prin prescrierea faptei, cum
a fost cazul lui Sigismund Lazăr, 400 lei
pentru distrugere, Marinel Lingurar din
Aghireş, 400 lei, amendă pentru
infracţiuni la regimul silvic. Petru Neag
a plătit la timp amenda de 3.000 de lei
pentru tăierea ilegală de arbori în
Băişoara, fiindu‐i confiscată şi drujba.
Lorincz Csaba a achitat amenda penală
de 400 de lei pentru prejudiciul din fondul
silvic adus Composesoratului Saula.
Dănilă Rostaş a plătit amenda de 1.000
de lei pentru infracţiuni silvice în Composesoratul
Ciuleni. Vlaicu Banciu, 400
lei, pentru infracţiuni silvice cu prejudiciu
de 1.211 lei, achitat Direcţiei Silvice
Cluj. Marian Buni, a achitat 500 de lei
infracţiuni silvice în Composesoratul
Dumbrava. Gh Brad a achitat amenda
de 500 de lei pentru prejudiciile produse
Composesoratului din Mărgău. Şerban
Rostaş, 1.800 lei amendă pentru lovire.
Traian Costea, 1.000 de lei pentru lovire.
Băcăuanul Gică Talaban a achitat suma
de 800 de lei pentru lovire în Căpuş.
Viorica Negrea, a achitat amenda de 500
lei, pentru distrugere. Ionuţ Golban
achitat suma de 500 de lei amendă pentru
lovire.
Turda abundă în agresiuni
şi conducere
sub influenţa alcoolului
Turdeanul Emil Bota a primit amenda
penală de 10.000 de lei, pentru abandonul
familiei, la solicitarea Corinei B.
Pentru că nu şi‐a plătit obligaţia, dar şi
pentru faptul că nu a dat niciun semn că
s‐ar supune deciziei judecătoreşti, dinspre
localitatea italiană Luca, unde a fost
reperat, judecătorii au transformat în
luna aprilie sancţiunea amenzii, în 200
de zile de închisoare. Pentru recidivistul
turdean Nagy Cătălin Marin suma de
2.000 de lei amendă penală, care i‐a ridicat
cu 100 de zile a câte 20 de lei ziua,
pedeapsa de 5 ani şi jumătate pentru
furt, tâlhărie, intrare în zona interzisă a
infrastructurii şi distrugere din patrimoniul
CFR Marfă este o mică
bomboană. Nagy are şi alte afaceri penale
pe rol, care i‐au sporit condamnarea
la 8 ani şi 2 luni de închisoare
şi 2.400 lei amendă penală. Turdeanca
Maria Ioana Varga a mai primit 80 de
zile la detenţia de 2 ani, (dispusă cu suspendare
pentru complicitate la furt calificat),
reprezentând amenda neplătită
pentru branşarea ilegală la conducta cu
gaz metan. Amenda transformată în închisoare
îi revocă şi beneficiul
suspendării pedepsei anterioare, astfe
că va efectua 2 ani şi 80 de zile în penitenciar,
dacă nu îşi va achita datoria
până la judecarea contestaţiei. Florin
Stelian Ruja a ignorat din străinătate
procesul de conducere sub infuenţa alcoolului,
magistraţii schimbându‐i
amenda penală de 4.500 de lei în 180 de
zile de detenţie. Victor Călbăjos a scăpat
cu 123 de zile de muncă neremunerată
în folosul comunităţii, în cadrul
Primăriilor Turda sau Câmpia Turzii,
pentru restul neachitat din amenda
penală de 2.475 lei, pentru infracţiunea
de conducere sub influenţa alcoolului.
Călin Porumbescu a scăpat de 125 de
zile de închisoare, doar după ce a achitat
amenda de 2.500 de lei, pentru violare
de domiciliu. Zidarul turdean Ioan
Gelu Deac s‐a trezit cu o condamnare de
3 zile de închisoare, după ce a ignorat
plata unei amenzi penale de 170 de
euro, dispusă de Judecătoria Amsterdam,
transformată de Judecătoria Turda
în obligaţia plăţii sumei de 725 lei. Vizi
Carol Mark a plătit în ultimul moment
amenda penală de 4.000 de lei, pentru
conducerea unui autoturism cu număr
fals de înmatriculare. Kontos Istvan
Hunor a scăpat de amenda de 70 de lei
pentru ameninţare şi lovire.
Traficul de droguri se lasă
doar cu amenzi la Cluj
Pla Jozsef a primit o amendă penală de
10.000 de lei, reprezentând un număr de
200 de zile a câte 50 de lei, pentru trafic
de droguri. Pentru că nu a achitat
amenda, a plecat în penitenciar să execute
efectiv condamnarea de 200 de zile.
Traficantul de droguri Szekely Andrei a
scăpat recent de o nouă condamnare la
închisoare, doar după ce a achitat suma
de 15.400 lei. Incupatul primise anul trecut
o sentinţă de 220 de zile‐amendă, a
câte 70 de lei, pentru operaţiuni cu produse
psihoactive. Fostul judecător
maramureşean Pop Coman Liviu, în
prezent avocat a primit pedeapsa de
3.000 de ei amendă penală, pentru
lovirea unor rude femei, dar a scăpat de
închisoare. Clujeanul Smical Andrei a
scăpat de închisoare după ce a plătit
suma de 1.000 de lei pentru lovire. Bogdan
Vasile Sălăjan a scăpat de închisoare
doar după achitarea amenzii penale de
2.000 de lei.
Mihai BACALU

Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
L O C A L
LA CLUJ,
CEL MAI MARE
CENTRU
INTERNAIONAL
DE CONGRESE
5
Vicele
Dan Tarcea
rămâne
alături de
clujeni
A fost deja identificat terenul şi au început demersurile
pentru realizarea unui proiect nou și important de care
judeul Cluj are mare nevoie, cu atât mai mult cu cât
acesta are capacitatea de a genera evenimente de
anvergură internaţională – Centrul Internaional de
Congrese, Conferine și Expoziii.
Terenul pe care se va construi
Centrul Internaţional este întins
pe o suprafaă de 12 hectare și
este situat la ieșirea din municipiul
Cluj‐Napoca, la strada
principală, foarte aproape de
Aeroportul Internaional Avram
Iancu Cluj, urmând a avea,
conferinţei că se intenţionează ca
acest Centru Internaţional să fie
gândit în formulă modulară,
investiţiile urmând a fi realizate
etapizat, preţul estimativ fiind
între 300 şi 500 euro/mp. Dimensiunea
Centrului urmează a fi
stabilită în funcţie de necesităţile
marul municipiului Cluj‐Napoca,
domnul Emil Boc, care s‐a arătat
mai mult decât interesat de acest
proiect.
În etapa actuală, se ia în calcul
posibilitatea ca viitorul Centru
să aibă funcţionalităţi multiple,
urmând să găzduiască pe lângă
spaţiile expoziţionale şi alte
facilităţi, respectiv hoteluri,
spaţii comerciale etc. În ceea ce
priveşte finanţarea realizării
acestui obiectiv, se au în vedere
mai multe variante, inclusiv
ideea unei finanţări, cel puţin
parţiale, din fonduri europene.
„Este primul şi, în acelaşi timp,
cel mai mare dintre proiectele
noi cu care vin în faţa clujenilor.
Deși a fost nominalizat de către PNL
Cluj (aripa veche) pe poziia a treia a
listei de candidaturi pentru alegerile
parlamentare din toamna acestui an,
loc eligibil la nivelul Clujului, viceprimarul
municipiului Cluj
Napoca, Dan Tarcea, a decis să
rămână alături de clujeni.
“in să le mulumesc colegilor care
m‐au validat, prin votul lor, pe o
poziie eligibilă a listei PNL Cluj pentru
Camera Deputailor. Poziia a
treia este una care să‐mi demonstreze,
încă o dată, aprecierea de care
mă bucur din partea lor, după votul
totodată, o legătură rapidă atât
cu centura ocolitoare cât şi cu
autostrada. Cheltuielile presupuse
de viabilizarea terenului în
cauză sunt minime întrucât
acesta este perfect plat iar
utilităţile sunt deja disponibile
în zonă, regimul de înălţime permis
al viitoarelor construcţii
fiind de P’4. Terenul se află în
momentul de faţă în administrarea
Aeroportului clujean dar
nu este vizat de proiectele de
dezvoltare şi extindere a acestuia,
proprietar fiind judeţul
Cluj, prin Consiliul Judeţean.
Totodată, preşedintele Consiliului
Judeţean a precizat în cadrul
constatate şi de fondurile
disponibile.
Centrul
Internaional de Congrese,
Conferine și Expoziii se doreşte
a fi realizat până la sfârşitul
mandatului prezent, sens în care
se vor aloca bani începând cu
anul 2017.
Din dorinţa ca acest obiectiv atât
de important pentru judeţ să fie
realizat cât mai rapid, se mizează
şi pe implicarea Primăriei Cluj‐
Napoca, cu atât mai mult cu cât
municipiul reşedinţă de judeţ ar
fi primul beneficiar al edificării
acestuia. În acest sens,
preşedintele Consiliului
Judeţean a discutat deja cu pri‐
Dincolo de nevoia evidentă a
unui asemenea Centru, Clujul
are din nou şansa de a fi un
deschizător de drumuri în acest
domeniu, la fel ca în cazul Cluj
Arena, al Sălii Polivalente etc.
Un lucru este cert, Clujul se va
mândri cu acest Centru
Internaţional de Congrese,
Conferine și Expoziii care va fi
cel mai mare din ţară, depăşind
ca dimensiuni Romexpo din
Bucureşti” a declarat
preşedintele Consiliului
Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.
Dana ȚÎRLEA
de încredere pe care l‐a reprezentat
numirea în funcia de Viceprimar al
Municipiului Cluj‐Napoca. Voi face
tot ceea ce‐mi stă în putere să nu
dezamăgesc. Le mulumesc, dar îi
anun că nu voi abuza de încrederea
lor. Nu voi candida pentru funcţia de
deputat în Parlamentul României
până nu îmi închei mandatul de viceprimar.
Îmi propun ca în această
calitate, care mă onorează şi mă
obligă în acelaşi timp, să validez încrederea
pe care clujenii ne‐au acordat‐o,
ducând la bun sfârșit proiectele
echipei PNL pentru Cluj‐Napoca”, a
spus viceprimarul municipiului Cluj
Napoca, Dan Tarcea.
“Prefer să fac pași mici, pe termen
lung”, încheiat liberalul clujean.
Lista propunerilor aripiii vechi a PNL
va fi completată de cea a foștilor democrat
liberali, cele două liste urmând
a constituii apoi lista oficială a
PNL Cluj.

6
J U S T I I E
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
POȘTA ROMÂNĂ,
BANII ȘI CĂPȘUNARII
Reprezentanţii Poştei Române sunt somaţi de o firmă cu
acţionariat românesc, la decontarea unor cheltuieli de
deschidere a oficiilor poştale în Spania, în urmă cu 8 ani.
Poşta a renunţat la contract după mai puţin de 2 ani,
pe motive de rentabilitate.
Contractul încheiat pe 5 ani, cu
posibilitatea prelungirii, cu perioade
succesive de câte 5 ani, în
iunie 2008, între Poşta Română şi
SC Posta Rapid SL cu sediul în
Castellon, prevedea înfiinţarea
unor oficii poştale în Spania, care
să desfăşoare activităţi poştale şi
financiare. Posta Rapid SL primea
dreptul de operare şi utilizare a
mărcilor Poştei Române. Contractul
încheiat în anul 2008 permitea
firmei Posta Rapid SL să
desfăşoare pe teritoriul UE, cu
excepţia României, servicii de intermediere
a transferului de bani,
mesagerie, transport de colete,
plata facturilor, vânzări de ziare,
iar cele 6 oficii iniţiale erau amenajate
sub mărcile şi emblemele
comerciale ale Poştei Române. Activitatea
urma să ia amploare, să
fie extinsă, peste 20 de oficii
poştale, în toate oraşele cu
comunităţi româneşti semnificative,
din Italia şi Portugalia.
Pentru demararea activităţii, Posta
Rapid urma să primească o
remuneraţie fixă, care includea
amenajarea oficiilor, costurile de
chirie, utilităţi, funcţionare, transfer
de date şi o remuneraţie
variabilă cu cheltuielile de transport,
combustibil, depozitare şi
transportul coletelor, comisioane
la transferul de bani.
În februarie 2010, Poşta Română a
notificat partenerul că reziliază
contractul, după ce, într‐o
perioadă de monitorizare de
câteva luni, la costuri cu investiţia
de circa 700.000 de euro, a avut
încasări de numai 30.000 de euro.
Posta Rapid SL a cerut o mare
sumă de bani, motivând că are
pierderi prin întreruperea
prematură a contractului. Doua
instanţe de judecată din ţară au
soluţionat diferit dosarul. Prima
instanţă a acceptat o parte din
despăgubirile solicitate, de
aproape un miion de euro, dar la
apel acestea au fost respinse
aproape în totalitate. Recursul a
fost înregistrat recent şi se va
judeca la sfârşitul anului.
Posta Rapid SL a cerut daune pentru
cheltuieile de amenajare a
oficiilor poştale, chiria spaţiilor,
deconturille neachitate, impozitul
pe salarii, asigurările sociale, şi
despăgubiri datorate încetării intempestive
a contractului. O altă
divergenţă între părţi a constituito
relocarea unui număr de 4 oficii
poştale, în cursul anului 2009, motivat
de reducerea cheltuielilor.
Dragostea dintre părţi şi visele cu
oficii poştale ca la mama acasă,
pentru românii spanioli au durat
mai puţin de 2 ani. După divorţ au
început reproşurile. Poşta nu a
achitat la timp deconturile,
reclamaţiile împotriva ei, din
partea responsabilului Daniel
Ioniţă, vărul deputatului William
Brânză, iniţiatorul afacerii, vizând
la vârf toate instituţiile decidente
ale Statului Român.
Şedinţa de conciliere convocată în
aprilie 2010 nu a avut vreun rezultat,
Posta Rapid SL acuzând Poşta
Română că prin revocarea contractului
fără preaviz, avea de fapt interese
ascunse, având în pregătire
asocierea cu alt operator, Posta
Rapida Italia SRL. A fost semnată
o minută, privind reverificarea deconturilor,
lichidarea datoriilor financiare,
restituirea garanţiior şi a
echipamentelor. Eşecul concilierii
a dus însă după un an, la deschiderea
acţiunii în instanţă.
Contraatac cu garanţia
de execuţie
Poşta Română a arătat că decizia
unilaterală de reziliere a contractului
de cesiune, cu respectarea
tuturor cauzelor contractuale a
avut la bază o analiză a caracterului
nerentabil al afacerii. La rândul
său, Poşta a contratacat şi a cerut
printr‐o acţiune reconvenţională,
garanţia de bună execuţie a contractelor
de închiriere şi contravaloarea
tehnicii de calcul.
Posta Rapid SL s‐a apărat, solicitând
ca înainte de a pretinde
garanţii, Poşta Română ar trebui
să‐şi achite investiţiile pentru
amenajarea oficiilor, recunoscute,
dar neacoperite. Reclamantul şi‐a
permis chiar şi o aroganţă, criticând
decizia de închidere a oficiilor
ca nerentabilă, în timp ce în
ţară erau anunţate recorduri la
transferul de bani din partea
românilor care lucrează în
străinătate.
„În perioada în care pârâta (Poşta
Română) denunţa contractul de
agenţie, justificând activitatea
neprofitabilă a serviciilor poştale
oferite comunităţilor de români
din zonele respective, se raportau
măreţe realizări valutare din banii
trimişi în ţară, de cetăţenii români
care lucrau în străinătate”, se
arată în răspunsul la întâmpinare.
Prima instanţă de judecată, Tribunalul
Bucureşti a apreciat că
într‐adevăr, cele 6 oficii poştale
din oraşele spaniole au fost amenajate
potrivit contractului între
părţi, dar că Poşta Română nu şi‐a
achitat integral obligaţiile privind
finanţarea lor, ci numai
remuneraţia fixă, punând în imposibiitate
Posta Rapid SL de a
fructifica investiţiile.
Poşta Română a fost astfel
obligată, în toamna anului trecut,
la plata sumei de peste 930.000 de
euro, reprezentând contravaloarea
unor garanţii, contribuţia la relocarea
unor oficii poştale, deconturi
neachitate, investiţii
neamortizate, remuneraţia fixă
operaţională. Au fost respinse
pretenţiile privind daunele, impozitele,
salariile, asigurările sociale,
ca fiind nedovedite.
Posta Rapid SL a fost obligată la
rândul ei să achite către Poşta
Română garanţia de bună execuţie
a oficiilor poştale, în valoare de
165.000 de euro, dar a fost
exonerată de plata echipamentelor,
considerate a fi fost
amortizate complet.
La Curtea de Apel Bucureşti
magistraţii au redus recent datoria
Poştei Române, cu circa 750.000 de
euro, respectiv investiţiile
neamortizate, contribuţia la relocarea
oficiilor şi remuneraţia fixă
operaţională.
Solutia pe scurt: Anulează, ca netimbrat,
apelul declarat de reclamanta‐pârâtă
S.C. Postarapid SL şi
pârâta reconvenţional Poşta
Rapidă Italia S.R.L. Admite apelul
promovat de pârâta‐reclamantă
reconvenţional Compania
Naţională Poşta Română S.A.
Schimbă în parte sentinţa apelată,
în sensul că înlătură dispoziţia
primei instanţe de obligare a
pârâtei‐reclamante Compania
Naţională Poşta Română S.A. la
plata sumelor de 368.144,76 euro
cu titlu de remuneraţie rămasă
neamortizată a investiţiilor, de
110.000 euro cu titlu de
contribuţie la relocarea oficiilor
poştale şi de 275.000 euro cu titlu
de remuneraţie fixă operaţională.
Menţine în rest dispoziţiile
sentinţei apelate. Obligă intimatele
S.C. Postarapid SL şi Poşta
Rapidă Italia S.R.L. să plătească
apelantei Compania Naţională
Poşta Română S.A. suma de 6.324
lei, cu titlu de cheltuieli de
judecată în apel. Cu recurs.
Fostul deputat William Brânză, artizanul
contractului de deschidere
a oficiilor poştale româneşti din
Spania este cercetat de DIICOT,
sub control judiciar, pentru evaziune
fiscală, legat de operaţiuni
comerciale cu produse din carne.
Mihai BACALU

Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
L O C A L
7
PESTE 4500 CLUJENI LA
EVENIMENTUL
SOMEȘ 2021: SUNT RIVERAN
Peste 4.500 de clujeni au răspuns invitaiei de a
se apropia de Someș într‐o zi plină de activităi,
în care au redescoperit că sunt riverani.
Activităile cu cea mai mare priză la
public au fost Day in the Park, Cursa
Răuștelor, Vamos a la playa, Seri de
vară clujene.
SOMEȘ DELIVERY
Încă de la prima oră clujenii s‐au îndreptat
spre Oserul de pe Muzicescu,
organizat de reprezentanii Someș Delivery.
Târgul de vechituri de pe Muzicescu
a fost un remake al unui
eveniment din cadrul Someș Delivery
2016. Nu din lipsă de idei, ci pentru că
e genul de eveniment extrem de
potrivit spaiului și comunităii din
zonă, care trebuie repetat până când
prinde rădăcini. Oameni de toate
felurile, din diverse pări ale Clujului,
au venit să‐și vândă lucrurile care le
prisosesc. Ali oameni, din nevoie sau
doar curiozitate, au trecut pe acolo ca
vizitatori. S‐a povestit, s‐a negociat, s‐
au făcut schimburi. Târgul de vechituri
nu e doar un gest funcional, ci și
un mod de socializare și relaxare. Și el
a probat, încă o dată, potenialul de
pieonalizare al străzii Muzicescu ‐ disconfort
minim pentru traficul auto, în
schimb spaiu perfect de promenadă
(umbrit, liniștit, lîngă apă) și activităi
recreative.
"Am strîns de la participanii la Oser
și ideile lor despre amenajarea și
folosirea străzii, pe care o să le facem
publice cât de curând. Mulumiri
Poliiei și Jandarmeriei pentru grija lor
ca totul să se desfășoare în bune
condiii și sigurană", a transmis Mihai
Mateiu, coordonatorul Someș Delivery.
Fundaia ALTART
Parcul Feroviarilor a fost readus la
viaă weekendul trecut prin eforturile
Fundaiei AltArt, ale colaboratorilor
săi și ale artiștilor invitai să scoată în
evidenă caracterul unic al locului. Au
fost organizate ateliere de creaie pentru
cei mici și pentru cei mari, prima
Regaă pe Someș, iar cei de la Blajin
au montat prima ambarcaiune de
proporii pe Someș, o instalaie în
forma unei bărcue de hârtie care
cântărește circa 700 de kilograme, cu
tot cu ponton. Peste 200 de persoane
au luat parte la toate evenimentele de
peste zi."Mă bucur mult de faptul că
locuitorii zonei din jurul Parcului Feroviarilor
au venit și au încercat atelierele
propuse de artiștii noștri. Prima
Regaă organizată la Cluj‐Napoca a
fost o competiie extrem de disputată,
în vreme ce instalaia celor de la Blajin,
barca de hârtie de pe Someș, a
arătat curioșilor că arta poarte împăca
oamenii și locurile", a transmis Ruth
Borgord din partea Fundaiei AltArt.
ROTARACT SAMVS
Printre cele mai așteptate momente ale
zilei a fost fără doar și poate Cursa
Răuștelor organizată pentru prima
oară la Cluj‐Napoca de clubul Rotaract
Samvs și partenerii săi. 2021 de
răuște au fost "adoptate" de clujeni,
care au susinut astfel casa de copii
Căsua Bucuriei din oraș. Deși
anunată iniial pentru ora 14, startul
cursei s‐a prelungit cu aproximativ o
oră și 40 de minute până la montarea
filtrelor pe Someș pentru prinderea
răuștelor. Acestea s‐au dovedit mult
mai bine pregătite pentru cursă, astfel
că cele mai multe au reușit să treacă de
barajul organizatorilor și au continuat
să plutească pe Someș. "Am fost
surprinși de entuziasmul oamenilor
care au venit în număr foarte mare să
urmărească această primă cursă a
răuștelor. Iar răuștele au fost mult
mai năzdrăvane, decât am prevăzut.
Din fericire, pe lângă barajul iniial de
lângă podul Garibaldi, au mai fost
montate alte trei baraje pe Someș, ultimul
în zona parcului Feroviarilor,
tocmai pentru a prinde toate răuștele.
Pe cele care au rămas prinse în
vegetaia de pe Someș le adunăm inclusiv
la această oră cu mai multe
ambarcaiuni. Dorim să mulumim pe
această cale reprezentanilor ISU pentru
ajutor și clujenilor care ne‐au
înapoiat răuștele fugare", a transmis
Gabi Aldea, din partea organizatorilor
Rotaract Samvs Cluj‐Napoca.
Asociaia URBANNECT
Pe plaja din cartierul Grigorescu
asociaia Urbannect și partenerii săi au
propus activităi dintre cele mai variate.
Au fost amenajate diverse piscine
pentru cei mici și cei mari deopotrivă,
o fântână arteziană cântătoare, a fost
amplasată și o tiroliană peste Someș,
dar și mai multe ateliere distractive.
Circa 1.500 de persoane s‐au perindat
peste zi la activităile propuse reunite
sub sloganul "Vamos a la playa".
"Am avut bucuria ca prin intermediul
proiectului general să contribuim la o
zi specială pe Someș. Ne bucurăm că
am oferit publicului larg, familiilor,
copiilor, persoanelor de vârsta a 2‐a
posibilitatea de a conștientiza că au în
oraș o plajă cu nimic mai prejos decât
una dintr‐o locaie exotică. Cu efort
din partea tuturor celor implicai,
Someșul a fost în acest weekend viu",
a transmis Dan Clinci, președintele
asociaiei Urbannect.
Asociaia SCENA
URBANĂ
Tot pe Plaja Someșului reprezentanii
asociaiei Scena Urbană au readus în
discuie studii și analize cu privire la
potenialul cursului râului. Câteva
zeci de persoane au asistat la discuii
și la prezentări, iar în mijlocul lor s‐au
aflat și foarte muli copii, despre care
președintele Scenei Urbane, arhitectul
Daniela Maier, spune că sunt beneficiarii
direci ai proiectului. "M‐a bucurat
că am fost înconjurai de copii și
dacă în timp ei își vor aminti de
prezentările noastre înseamnă că demersul
a meritat. Au venit oameni
special pentru dezbatere și inputul lor
constructiv a fost deosebit de important
pentru noi. Există un potenial
foarte mare în legătură cu dezvoltarea
râului Someș și mă bucură că există tot
atât interes", a declarat Daniela Maier.
COOLTURBAN
Și reprezentanii CooltUrban transmit
că au avut parte de o experienă
inedită, o zi de relaxare în curtea
clubului Coon de pe malul
Someșului cu hamace, cu fotolii puff,
cu mobilier urban și cu multă muzică
bună. Câteva sute de persoane au trecut
în cursul zilei pe terasa celor de la
Coon. "A fost excelent. Oameni
fericii, zâmbete peste tot, muzică
bună. Ne‐am întâlnit și cu ceilali organizatori,
am vizitat ce au făcut și
ceilali, a fost o zi excelentă pentru
toată lumea", au transmit Mihai Lammert
și Marcel Pârvu.
SERI DE VARĂ CLUJENE
Sute de persoane au încheiat seara pe
acorduri de muzică folk pe plaja din
cartierul Grigorescu, în cadrul Serilor
de vară clujene, organizate de
Primăria Municipiului Cluj‐Napoca.
Pe scenă au urcat artiști locali și totul a
culminat cu un foc de tabără la lăsarea
întunericului. "Primăria Cluj‐Napoca
a sprijit proiectul nu numai prin finanarea
acordată organizaiilor non‐guvernamentale
implicate. Ne‐am alăturat seriei
de activităi din acest weekend și
în calitate de organizator al prin evenimentul
.
Artiștii locali, alături de clujeni de
toate vârstele au creat o atmosferă
extraordinară pe plaja din cartierul
Grigorescu. Suntem încrezători că
acest proiect pilot al echipei Cluj2021 a
reprezentat un pas mai departe în
atingerea obiectivelor comunităii
noastre", au transmis și reprezentanii
Primăriei Cluj‐Napoca.
JAZZ IN THE PARK
Parcul Armătura a prins viaă pentru
prima oară graie organizatorilor de la
Jazz in the Park care au adus spiritul
caracteristic într‐unul dintre parcurile
necunoscute alte municipiului Cluj‐
Napoca. Au fost ore întregi în care
"riveranii" au redescoperit parcul pe
acorduri de muzică bună și înconjurai
de prieteni. Au fost organizate
competiii sportive, s‐a servit
limonadă și cafea și artiști îndrăgii au
urcat pe scena din parc. Peste 1.500 de
persoane au răspuns invitaiei.
„Ne‐am simit bine ieri în Parcul
Armătura. A fost un eveniment cu o
atmosferă intimă și foarte
prietenească. Ne‐am bucurat că am
putut face un eveniment prin care să
atragem atenia asupra unor spaii
care nu sunt vizate ca principale zone
de atracii din oraș. Au venit muli
„riverani" din zonă care ne‐au felicitat
că am venit și spre ei cu activităi și
concerte. De asemenea, suntem
bucuroși că după plecarea noastră din
parcul Armătura locul rămâne curăat
și amenajat frumos. Vom mai căuta
spaii în care să folosim puterea evenimentelor
pentru a produce o schimbare.
Cred că a fost cel mai relaxant
eveniment din acest an pentru noi,
echipa de organizare. În anumite momente,
ne‐am simit ca niște spectatori.
Sperăm că munca noastră a fost
benefică planului mare stabilit de
Asociaia Cluj‐Napoca 2021 Capitală
Culturală Europeană și așteptăm cu
nerăbdare luna septembrie să aflăm
dacă vom fi Capitală Culturală
Europeană în anul 2021", declară directorul
festivalului Jazz in the Park,
Alin Vaida.
Dana ȚÎRLEA

IZVOARELE DE AUR A
8
M E D I C A L
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
Transilvania are multe bogăţii văzute şi nevăzute, unele
care i‐au dus faima peste zări, altele care dau fiori de
spaimă, unele care bucură ochiul, altele sufletul, unele
ridică buna dispoziţie, altele satisfac pretenţiile culinare,
căci ce ar fi Transilvania fără dealurile domoale şi munţii
semeţi, fără Dracula şi bisericile de lemn, fără cetăţile
medievale şi meşteşuguri,fără pălincă, slănină, gulaş?
Dar Transilvania mai înseamnă
minele din adâncuri şi apele ei miraculoase,
izvoare de sănătate pentru
mulţi, iar din trupul bătrânei regiuni,
atât de încercate de‐a lungul istoriei
ţâşnesc la suprafaţă ape minerale şi
termale, într‐o bogăţie de invidiat şi
care aşteaptă să fie exploatate în beneficiul
celor suferinzi, dar şi al
localităţilor care se pot dezvolta, turismul
fiind una din cele mai profitabile
ramuri, mai ales atunci când natura
este extrem de darnică.
Indiscutabil, cea mai celebră staţiune
balneară este Felix, cu un echilibru
fiziologic unic între compoziţia
chimică şi termalitate, făcând posibile
atât cura externă, binecunoscută, cât şi
cea internă, pentru că poate nu ştiaţi,
dar apele termale din Bihor pot fi şi
băute. Medicii recomandă apa
termominerală a Felixului pentru consumul
zilnic, deoarece calitatea apei
termale este îmbogăţită de rocile prin
care trece şi pe care le dizovă, parcurgând
de 20‐22 de mii de ani drumul
din Pădurea Craiului, unde este zona
de infiltraţie până în Felix, unde iese
la suprafaţă prin foraje, dar şi în mod
natural, în celebrul lac cu Nuferi. Evident,
situaţia este similară în staţiunea
Băile 1 Mai.
Apele termale ale staţiunii Felix se
preteză în cura internă‐crenoterapie
unor afecţiuni digestive ale stomacului,
intestinelor, colecistului, ale
aparatului urinar, afecţiuni metabolice
şi endocrine, dar şi în consacrata cură
externă.
Apa termală de Felix este una
bicarbonatată, sulfatată şi
clorurosodică, benefică în constipaţie
cronică, colite cronice spastice şi
dureroase, megacolon, dischinezii bilioduodenale,
gastrită hiperacidă, hepatite
cornice, diabet zaharat, gută.
Apa are o termalitate naturală, ea
izvorăşte cu temperatura de 37‐38º C,
compoziţia ei chimică o prezintă ca
fiind una oligominerală mezotermală.
Anionii cei mai importanţi sunt: Bicarbonic
( HCO3‐) – 439 mg/%, Sulfat (
SO4 2‐ ) ‐ 208 mg%.
Cationii cei mai importanţi sunt: Calciu
( CA2+ ) ‐ 139mg/%, Sodiu ( NA+
) ‐ 71 mg/%, Magneziu ( Mg2+ ) ‐ 24
mg/%”.
Tratamentele tradiţionale de cure externe
se adreseazăîn special bolilor
reumatismale, cronice si degenerative,
reumatism abarticular, afecţiuni posttraumatice,
post‐operatorii, hernilor de
disc cervical şi lombar operate, protezelor
de genunchi şi şold, dar şi
afecţiunilor sistemului nervos central
şi periferic, parezelor, paraliziilor,
nevritelor, polinevritelor, precum şi
afecţiunilor sistemului circulator.
Tăşnadul cel cu ape fierbinţi
Ani de zile clujenii care nu alegeau
muntele, îşi petreceau numeroase
sfârşituri de săptămână în apele termale
generoase ale staţiunii Tăşnad,
din judeţul Satu Mare. Pe atunci
spaţiile de cazare erau restrânse, dar
calitatea deosebită a apelor şi virtuţile
lor terapeutice atrăgeau an de an mii
de turişti. Apoi staţiunea maghiară
Hajdúszoboszló a acaparat o bună
parte dintre aceştia, deşi din punct de
vedere chimic nu încape comparaţia,
iar Tăşnadul poartă în pântece aurul
curat al apelor sale termale extraordinare.
Astăzi, staţiunea termală Tăşnad, precum
multe altele din Transilvania şi‐a
schimbat înfăţişarea: bazinele au fost
extinse şi reamenajate, spaţiile de
cazare sunt diverse, de la spaţiu de
camping pentru corturi şi căsuţe, la
moteluri, hoteluri şi pensiuni, iar pensionarii
pot alege odihna şi tratamentul
asigurate prin Casa de Pensii.
Bazinul cu apă rece, bazinul copiilor,
procedurile de tratament specifice
(parafină, laser, ultrasunete, unde
scurte, curenţi galvanici, curenţi diadinamici,
curenţi Trabert, Magnetodiaflux,
drenaj limfatic, masajul regional
sau general, kinetoterapia, hidrokine‐
MONDIAL HOLIDAY
Vacanțe exotice, vacanțe pentru familii, circuite, city break-uri, croaziere,
programe Fly & Drive, wellness, bilete de avion, rezervări hoteliere,
Rent a car, asigurări
CLUJ-NAPOCA
Str. N. Pascaly 7/10, 0264-430.470, 0729-038.336
TIMIŞOARA
Str. Acad. A. Borza 13, Tel: 0256 - 457.457
travel@mondial-holiday.ro
www.mondial-holiday.ro

Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
M E D I C A L 9
LE TRANSILVANIEI
toterapia), aerul lipsit de poluare, vin
să completeze unul din cele mai valoroase
izvoare de ape termale ale
Transilvaniei.
Din raportul de încercări nr. 47/2007,
al I.N.R.M.F.B3 Tabelul nr. 2 Bucureşti
şi analiza chimică şi microbiologică
reiese că apa termală de la Tăşnad este
recomandată în cure externe în
afecţiuni reumatismale degenerative,
afecţiuni reumatismale abarticulare,
neurologice periferice cronice, ginecologice
cronice (excluzând puseele inflamatorii),
afecţiuni post‐traumatice,
boli asociate (boli profesionale, endocrine,
boli de metabolism).
În anul 1978, odată cu forarea unui puţ
de captare a apei termale, zăcământul
hidrografic termo‐mineral a fost identificat
la o adâncime de 1.354 metri.
Apele din etajul inferior, de la 800‐
2.000 metri ajung la suprafaţă ca
izvoare sau ca foraje sub formă de ape
minerale, dar şi termale, la 50 grade C
şi chiar peste 70. 1.500 m cubi obţinuţi
de o singură sondă în 24 de ore străbat
până la suprafaţă cu o temperatură de
72 grade Celsius.
Fişa fizico‐chimică a apelor termale de
care dispune Staţiunea balneară
Tăşnad conţine următoarele date:
mineralizarea totală de 9.846,3 mg/l;
pH: 7,5; anioni: Cl ‐ , HCO3 ‐ , SO4 2‐
, NO3 ‐ , I ‐ , Br ‐ ; cationi: Na+ , Ca2+,
NH4 + , Mg2+, K+ , Fe2+ ; acid boric
(HBO2); acid silicic (H2SiO3).
Pentru că Tăşnadul şi‐a pierdut o
parte din turiştii tradiţionali, atraşi de
parcurile acvatice mai ofertante pentru
agrement, oraşul a cărui activitate
economică, altă dată înfloritoare, azi
gravitează în jurul staţiunii termale, se
străduieşte să‐şi promoveze staţiunea
şi calităţile deosebite ale apelor sale.
Fondurile puse la dispoziţie prin Programului
Operaţional Regional, Axa
prioritară 4‐ „Sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri regional şi local”,
DMI 4.3 “Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”
au furnizat sprijinul
financiar necesar câtorva
antreprenori curajoşi, cărora li se
adaugă proiectele iniţiate de
administraţia locală.
Vorbim aici de proiectul „Centru
Naţional de Promovare şi informare
Turistică în Oraşul Tăşnad”, în valoare
de 628.913,76 lei, pentru care asistenţa
financiară nerambursabilă solicitată
din Fondul European de Dezvoltare
Regională este de 553.956,93 lei, iar
suma de 46.770,96 va fi asigurată de la
bugetul naţional, în timp ce
contribuţia proprie la cheltuielile eligibile
este de 12.259,75.
Planurile de viitor vizează o bază mare
de tratament în oraşul Tăşnad, un parc
de distracţii adiacent bazei termale
AQUAPARK, o tabără şcolară în Zona
de Agrement, aducţiunea de apă
termală de la puţul din satul vecin Silvas,
un hotel cu o capacitate min. 150
camere, ataşat Bazei de tratament, un
centru de pregătire şi perfecţionare în
Turism, un centru de divertisment în
Zona de Agrement – Parc de distracţii.
Recent, administraţia oraşului a
pregătit documentaţia necesară
înfrăţirii cu un alt obiectiv balnear din
Ungaria, dar până la soluţionarea demersurilor
necesare, turiştii se pot bucura
în continuare de forma actuală a
staţiunii în toate anotimpurile, pentru
că bazinele acoperite şi accesul din interior
spre un bazin descoperit fac
deliciile unei experienţe deosebite. Nu
puţini sunt îndrăzneţii care în plină
iarnă, ies din acest bazin desoperit
pentru o tăvăleală în zăpadă, pentru a
reveni în apele fierbinţi şi
binefăcătoare ale Tăşnadului. Curată
nebunie, vor spune unii, sănătate
curată vor spune alţii, dar vor avea
fiecare dreptate.
Rămâne să reveniţi cu încredere la
Tăşnad, să apreciaţi compoziţia şi caractersticile
fizico‐chimice ale apelor de
aici, să vă bucuraţi de aerul curat şi de
îmblânzirea durerilor, căci Transilvania
este izvorul apelor nepreţuite.
Alice Valeria MICU
Noul JANIS (Unirii 19)
Singurul club cu
PISCINĂ INTERIOARĂ
ZILNIC
21‐06
JanisClub
PARTY
7 zile / săptămână,
365 / an

10
D E Z B A T E R E
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
FALIMENTUL NEOLIBERAL.
LOCAL ȘI GLOBAL
Actualitatea politică românească e destul de subţire,
ca să nu zicem că nu prea e deloc. Şi totuşi, noua poliţie
politică de orientare globalistă crede că a dat lovitura
şi‐l va băga la beci în sfârşit pe Călin Popescu
Tăriceanu, un pretins liberal tradiţional, gură mare,
dar în fapt un banal demagog. Pentru că a fentat o coadă
de o mie de oameni la înnoirea permisului său de
conducere. Tăriceanu va lua chiar vreo cinci ani după
estimările „optimiste” ale unor liberali‐liberali,
în realitate democrat‐liberali, de fapt ex‐băsişti,
O coadă de o mie de oameni ?
Adică o coadă „tehnocrată”, ieşită
din înţelepciunea şi competenţa
administrativă a „guvernului
meu”, guvernul Cioloş, tehnocraţii
vopsiţi ? Acum, la Bucureşti, ca pe
vremea comunismului, serviciul de
permise auto face o anchetă ca să
vadă dacă Tăriceanu si‐a reînnoit
carnetul sărind coada de o mie de
oameni. Dar face cineva vreo
anchetă ca să afle de ce avem în
2016 o coadă de o mie de oameni ?
Ce‐o fi mai condamnabil : că
Tăriceanu a fentat coada sau că în
2016, în epoca tehnocrateuropeană,
avem aceleaşi cozi ca în
anii ’80 la zahăr sau la tacâmuri de
pui, sub Ceauşescu ? În fine, l‐au
prins pe Tăriceanu. Dar nu pentru
Porţile de Fier, nu pentru
moştenirea Gojdu, nu pentru o
posibilă asociere cu spionajul
maghiar, nu pentru o îmbogăţire
prea mare şi de tot suspectă, nu
pentru iresponsabilitatea din fruntea
guvernului României. Ci pentru
că, recesiv, a reluat o practică din
tinereţe. Problema recentă cu
mediocrul inginer Tăriceanu, un
fante ireductibil, e că preia ca atare
ideile valoroase şi libere ale unor
intelectuali şi le papagaliceşte cu
tupeu. Să fie Daniel Barbu şi Cristian
Pîrvulescu cei care‐i scriu
luările de poziţie cenuşiului
Tăriceanu ? Ideile antisistem curajoase,
recitate de un biet contabil cu
mânecuţe, răsuflat dar guraliv,
devin ridicole şi inutile.
Nu e încă deloc clar de unde au
apărut anonimii Klaus Iohannis,
Dacian Cioloş, Eduard Hellvig şi
atâţia alţii în fruntea bucatelor. Că
au legături directe cu sistemul prin
părinţi din Miliţie, prin socrii bine
în clar neoliberali autohtoni.
plasaţi, prin năşii şi altele asemenea
se poate documenta destul de uşor.
Mai toţi componenţii clasei dominante
de azi au aceeaşi
provenienţă. În nici un caz nu sunt
descendenţii foştilor deţinuţi
politici sau ai aristocraţiei economice
interbelice. Dar adevăraţii
părinţi spirituali ai celor numiţi
mai înainte şi ai colegilor lor nu trebuie
căutaţi numai în sânul poliţiei
politice în sens larg, de unde, evident,
provin. Adevăratul lor tată e
neoliberalismul global care le‐a pus
mâna în cap. În perfectă coordonare,
desigur, cu poliţia politică
locală, speriată de populaţia pe
care a jefuit‐o, o poliţie doritoare de
o nouă faţă onorabilă, europeană şi
atlantică.
Ce e cu adevărat straniu e că neoliberalii
noştri contemporani nu se
deosebesc cu nimic de neoliberalii
lor, deşi ai noştri sunt de sorginte
comunistă. Politicienii noştri nu
sunt deloc diferiţi de actualii
candidaţi la preşedinţia SUA (cum
vom vedea mai la vale), de încă
preşedintele francez François Hollande
sau de deja foarte detestata
global Angela Merkel. Ai noştri au
o notă specifică doar prin
puţinătatea lor personală, prin prea
vizibila lor obedienţă la noii patroni
neoliberali, corporatiştii,
multinaţionalele, marile bănci.
Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului
de Informaţii Externe, a spus o
vorbă mare şi adevărată măcar o
dată despre celebrul trădător Ion
Mihai Pacepa : Pacepa nu a trădat
România pentru motivul simplu că
el nu a lucrat niciodată pentru
România. Foarte probabil că acelaşi
lucru se va spune şi despre mulţi
dintre liderii de azi ai României. Ei
nu trădează România pentru că, de
fapt, nu lucrează pentru ea. Dar
dosarele se citesc până la urmă,
informaţiile circulă. Mai crede
cineva acum, după aproape doi ani
de la evenimente, că Iohannis a fost
ales de feisbucişti şi de diasporeni
? Cum că guvernul Cioloş a urmat
firesc tragediei de la Colectiv ? Sau
că alegerea lui Băsescu a fost
inevitabilă doar pentru că Mircea
Geoană l‐a vizitat pe Sorin Ovidiu
Vântu ? Oare nu‐şi bate joc excesiv
cineva, prin nenumăraţii
trompetişti din aşa‐zisa media, de o
populaţie deja atât de abuzată ?
Ceea ce nu prea e clar în România e
foarte clar în SUA. Iată ce scrie
Chris Hedges într‐o foarte
consistentă contribuţie de pe site‐ul
Truthdig din 19 iunie 2016,
intitulată „Escroc vs. escroc” :
„Clasa liberală [democraţii – n.
red.] refuză să lupte pentru valorile
pe care pretinde că le apără. E
paralizată şi prinsă în capcană de
panica modelatoare a sistemelor de
propagandă corporatiste. Singura
presiune din interiorul sistemului
politic vine de la puterea marilor
companii (a corporaţiilor). Fără
vreo contraputere şi fără voinţa clasei
liberale de a sfida statu quo‐ul,
ne scufundăm din ce în ce mai mult
într‐un despotism corporatist. Argumentul
repetat că e nevoie să
susţinem răul cel mai mic nu face
decât să înrăutăţescă lucrurile.
Schimbarea nu se va face repede.
Ea riscă să dureze un deceniu, chiar
mai mult. Schimbarea nu va apărea
niciodată prin capitularea în faţa
partidului democrat, care
reprezintă ordinea instituită. O să
ne instalăm şi noi în jungla politică
şi o să construim partide şi mişcări
alternative pentru a distruge puterea
corporaţiilor. Dacă nu facem
asta, vom vedea cum democraţia
noastră se atrofiază, cum se
converteşte într‐un stat poliţienesc
şi cum ni se distruge ecosistemul.
Ascensiunea unui demagog precum
Donald Trump este rezultatul
direct al opţiunii pentru neoliberalism
a partidului democrat.”
A citit cineva vreun articol sau vreo
carte substanţială scrisă de Iohannis
sau Cioloş, a văzut cineva vreo
contribuţie remarcabilă de‐a lor în
orice domeniu înainte de‐a ajunge
hocus‐pocus în capul mesei ?
Conducătorii noştri de azi sunt nuli
şi neaveniţi, îi fac plăcere lui Jean‐
Claude Juncker sau lui Joe Biden,
dar ce treabă au ei cu România ? Ei
slujesc strict stăpâni externi, dar
noi de ce îi tolerăm atât de uşor ?
Spectacolul „sângeros” oferit cotidian
de DNA nu ţine loc de politică
naţională. Arestarea lui Tăriceanu
sau a altora nu pot fi decât în avantajul
adversarilor lor, care s‐au instalat
fraudulos în fruntea ţării.
România a intrat în hora
neoliberală cu întârziere, la spartul
târgului, o învârte cu zel tocmai
când alţii ies din ea (vezi, spre exemplu,
Ungaria şi Polonia) şi se va
alege doar cu oalele „neoliberale”
sparte.
Deşi e august, suntem deja în campanie
electorală, mai moţăit, mai cu
cîte‐o trezire bruscă, pentru legislativele
din iarnă. Întrebarea la care
vor trebui să răspundă atunci
alegătorii români este una de fond :
opţiunea pentru Liviu Dragnea‐
Călin Popescu Tăriceanu (PSD‐
ALDE) este una naţională,
suverană şi independentă (sau doar
demagogică pe aceste teme), spre
deosebire de opţiunea pentru Iohannis‐PNL‐Cioloş‐Nicuşor
Dan,
din inimă livraţi neoliberalismului
global ? Chris Hedges ne spune că
americanii, indiferent dacă vor
alege Donald Trump sau Hillary
Clinton, vor căpăta aceeaşi ordine
neoliberală catastrofală...
Petru ROMOȘAN

Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
E C O N O M I C
11
ROMÂNIA, CEA MAI
MARE CREȘTERE
Și în ceea ce privește
creșterea economică în
trimestrul doi din 2016
faă de primul trimestru
al anului, ara noastră s‐a
situat pe primul loc în
UE. Produsul Intern Brut
a fost, în termeni reali, cu
A PIB DIN UE
Produsul Intern Brut a crescut cu 6% pe
seria brută și cu 5,9% pe seria ajustată sezonier,
în trimestrul II din 2016 faă de perioada
similară din 2015. România se
clasează la acest capitol pe primul loc
între cele 28 de state membre ale Uniunii
Europene. Pe locul doi este Slovacia, cu
3,7% și pe trei Spania cu 3,2%.
la INS confirmă și chiar
depășesc estimările noastre.
Creșterea economică
este una sustenabilă,
bazată pe un avans cu
15% al cheltuielilor cu
investiiile, cu 9% al
construciilor
în
creștere bazată doar pe
consum, ci și pe investiii
și că temerile legate de o
posibilă revenire la perioada
anterioară crizei
nu sunt întemeiate", a declarat
Ministrul
Finanelor, Anca Dragu.
Creșterea economică
trimestrială este semnificativ
mai mare decât cea
așteptată de analiștii economici,
de 4,1% an/an în
trimestrul II. Aceasta a
fost influenată de
Pasagerul cu
numărul
1.000.000 al
Aeroportului
Internaional
Avram Iancu
Cluj
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin
Tişe, împreună cu vicepreşedinţii Marius
Mînzat şi Vakar Istvan, au participat miercuri,
10 august 2016, la ceremonia prilejuită de
atingerea numărului de 1.000.000 de pasageri
ai Aeroportului Internaţional „Avram Iancu”
Cluj.
Atingerea numărului de 1.000.000 de pasageri
în cursul lunii august, cu circa o lună mai de‐
1,5% mai mare în
trimestrul II din 2016,
faă de trimestrul I din
2016, fiind o creștere
economică sustenabilă.
Rezultate bune au mai înregistrat
Ungaria cu 1,1%
și Polonia și Slovacia, cu
0,9%.
"Cifrele venite astăzi de
trimestrul al II‐lea și
realizată în condiiile
unei reduceri a cresterii
comerului cu amănuntul.
Serviciile pentru întreprinderi
și‐au amplificat
creșterea de la 7,8% în
trimestrul I la 9,5% în
trimestrul al II‐lea.
Asta arată că nu e o
producie ‐ creșteri importante
le‐au avut serviciile,
construciile și
agricultura, dar și de dinamica
consumului privat,
susinută de
reducerea TVA și de
creșterea câștigului salarial
mediu brut pe
economie.
vreme comparativ cu anul 2015, este rezultatul
unui trend ascendent, numărul total de
pasageri preconizat pentru întreg anul 2016
fiind de cca. 1.800.000. Totodată, ţinând cont
de aceste evoluţii, se estimează că ţinta de
2.000.000 de pasageri va fi atinsă în cursul anului
2017.
„Atingerea acestui prag semnificativ, de 1
milion de pasageri, mult mai devreme comparativ
cu alţi ani, nu este deloc o surpriză
pentru mine. Ea este rezultatul atâtor ani de
muncă şi de investiţii în infrastructura Aeroportului
„Avram Iancu”, investiţii care au
permis, iată, să fim astăzi al doilea aeroport
al ţării şi unul dintre cele mai importante motoare
ale dezvoltării economice atât a
judeţului Cluj cât şi a întregii regiuni” a declarat
preşedintele Consiliului Judeţean Cluj,
domnul Alin Tişe.

12
D E Z B A T E R E
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
GUVERNANĂ
SAU GUVERNARE
Ne desfășurăm viaa în legătură cu firme ce sunt filiale
și cu instituii publice subordonate.
Societăile în care trăim presupun autonomia sistemelor
(tehnologic, economic, social, politic,
administrativ, cultural) și a valorilor corespunzătoare.
ările noastre acoperă, cu
mulimea comunităilor locale ce
le compun, un anumit teritoriu.
Ne aflăm, cel puin în Europa,
într‐o uniune de state ce
împărtășesc scopuri comune.
Lumea timpului nostru are actori
nenumărai, încît probabilitatea ca
unul să îi poată controla pe toi
este mică. Peste toate acestea, felul
în care se conduc entităile puternic
difereniate lăuntric și, în general,
forma conducerii unităilor în
condiii de complexitate crescută
au devenit astăzi întrebări de
importană crucială.
Ne aflăm în democraii de masă
(în care fiecare cetăean are drept
de vot, iar votul unuia este egal cu
al altuia) și, mai mult, în epoca în
care s‐a încheiat al treilea val al
democratizării postbelice (după
Germania și Italia, care au fost
primul val, au urmat Grecia,
Spania, Portugalia, apoi ările Europei
Centrale și Răsăritene) și se
așteaptă valul următor (democratizarea
în regiuni ale lumii care nu
au cunoscut decît autoritarismul,
precum Africa de Nord și Orientul
Mijlociu). Democraia însăși ia
acum forme mereu distincte. Incotro
se îndreaptă democraia în
condiiile enormei diversificări de
situaii în care se încearcă aplicarea
ei? Mai rămîne demos‐ul, în
același timp, și kratos? Cum satisfacem
urgenele de aciune
păstrînd cel puin consultarea
democratică – formarea
democratică a voinei fiind tot mai
anevoie de atins? Care sînt
reperele deciziilor într‐o lume în
schimbare ? Noi întrebări intră de
acum pe agenda zilei.
Astăzi ne confruntăm cu presiuni
mari pentru trecerea de la „guvernare”
(conducere „de sus”, de
regulă reprezentativă) la
„guvernanţă” (autodeterminare în
condiţiile competiţiei) în conducerea
entităilor difereniate. O
întreagă viziune despre societate –
neoliberalismul – aspiră să ne
convingă acum că exprimă realitatea
și nu avem alternativă. Recursul
la „guvernană” face corp
comun înăuntrul ei cu proclamarea
competitivităii drept scop,
considerarea pieei ca singur regulator
al activităilor, privilegierea
criteriilor cantitative de evaluare,
prevalena managerilor, reducerea
reformelor la restructurări,
sporirea rolului executivului, declinul
instanelor deliberative și
alte piese. In societăile în care se
trăiește astăzi se petrece o schimbare
cu consecinţe mult mai ample
decât se crede. Intrebările deja
menionate sînt suplimentate de
numeroase alte interogaii, care,
toate, cer răspuns.
In acest context și sub imperiul
întrebărilor amintite, abordez în
volumul de faă relaţia dintre
„guvernanţă” şi „guvernare”.
Lămuresc mai întîi ceea ce este, la
propriu, adică dincolo de frecventele
folosiri improvizate şi confuze,
„guvernanţa”, cu ajutorul
unor aplicaţii în educaţie, în amenajarea
teritoriului și în alte
domenii. O fac pe terenul istoriei
recente a democraţiei reprezentative,
care a înregistrat un succes
istoric în jurul lui 1989, dar este
acum provocată de noi evoluii.
Apoi argumentez teza nevoii
complementării „guvernanţei” de
către „guvernare” până la nivelul
tematizării, indusă de subiectul
însuşi, a limitelor marketizării şi a
conceperii omului. În sfârşit, arăt
că a devenit indispensabilă, în
succesiunea îmbrăţişării necritice
a „guvernanţei”din societăile de
azi, restaurarea sensului originar
al instituţiilor, dacă este ca oamenii
să‐şi facă istoria nu numai
cu voinţă, ci şi cu conştiinţă.
Închei indicând tendinţe de complementare
efectivă a
„guvernanţeii” cu „guvernarea”.
De fiecare dată adaug abordării
teoretice aplicaii, mai cu seamă
din sfera experienei din România,
care lasă să se observe ușor
consecinele neînelegerii acelei
relaii și ne permite să facem intuitive
consideraiile conceptuale.
Atunci când tematizăm lumea
actuală suntem purtaţi de însăşi
căutarea răspunsului dincolo de
situaţia tehnologiei, a economiei,
a instituţiilor, spre chestionarea
orientărilor culturale. Antropologia
culturală, luată în îneles propriu,
oferă tot mai mult răspunsul.
De aceea, la rândul meu, duc cercetarea
„guvernanţei” până la a sesiza
premise şi consecine
culturale. Demersul devine astfel,
pe nesimite și inevitabil, filosofic.
Sunt de părere că filosofia rămâne
credincioasă marii ei tradiţii – ce
exaltă și astăzi imaginaia cînd
discutăm despre Aristotel, Hegel,
Husserl – examinând ceea ce se
petrece în jur, în varii domenii ale
vieţii, spre a face inteligibilă realitatea,
şi opunând fragmentarismului,
ce domină viaa oamenilor
în modernitatea târzie, interogaţii
ce rezultă din perspectiva întregului.
Andrei MARGA

Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
C U L T U R Ă
13
PÂNZELE ALBE ALE
LITERATURII PE VIU CU
TRADUCĂTOAREA
GABRIELA LUNGU
Întâlnirile literare de la Cluj îţi aduc în cale oameni şi
cărţi, cu poveştile lor, dar atunci când aceste întâlniri se
transformă în prietenii, cel mai adesea ţin o viaţă.
În hăţişul literaturii pe viu am cunoscut‐o pe
traducătoarea şi profesoara Gabriela Lungu, cea care de
mai bine de 30 de ani ne deschide poarta, alături de alţi
traducători, spre fermecătoarea literatură italiană.
De ziua ei de naştere vă invit să parcurgem
alături de traducătoarea care a locuit cea mai
mare parte a vieţii la Cluj, câteva din
avatarurile muncii de traducător.
Ce mai faci, Gabriela Lungu, pe care
meridian al literaturii italiene navighezi în
ultima vreme?
Lucrez cu mare greutate la traducerea unui
roman de Pier Polo Pasolini, un roman care
se numeşte „Raggazi di vita” ale cărui
dificultăţi încep deja de la titlu, pentru că
raggazi di vita este o sintagmă inventată de
Pasolini, pornind de la expresia verbală farre
la vita, care în italiană înseamnă „a se prostitua”.
Expresia din titlu nu are traducere în
limba română, mă străduiesc, mă chinuiesc
să găsesc un corespondent, pentru că
raggazi din vita sunt băieţii, adolescenţii
care în perioada de sfârşit de război şi imediat
după război, în Roma, cu enorm de
multe probleme, se prostituau, printre alte
lucruri.
E un roman dificil în primul rând pentru că
protagoniştii vorbesc în dialectul romanesc,
dialectul din Roma, dar şi în argoul mahalaleleor
romane, ale borgatelor, cunoscuta
borgata romană, dar mai e dificil pentru
mine, pentru că e un roman plin de
trivialităţi, iar trivialitatea nu face parte din
lumea mea. Îmi este, aşadar, extrem de greu
să traduc. Mi‐am luat‐o ca idol pe Antoaneta
Ralian şi traducerile pe care le‐a făcut ea, dar
nu mă simt foarte confortabil. E o traducere
care mi‐a fost cerută cu insistenţă de editura
Litera din Bucureşti, iar eu am acceptat pentru
că admir această editură şi mă interesa o
colaborare cu ei. Sper să nu dau greş.
E o provocare?
Extrem de mare provocare, în primul rând
din cauza limbajului şi în al doilea rând, nu
e o carte pe care o iubesc foarte mult şi atunci
e o luptă a mea cu ea, care pe care. Sper să
înving eu.
Se pare că şi cel mai proaspăt roman tradus
de tine, „Mireasa tânără” a lui Alessandro
Baricco a stârnit oarece controverse. Cu ce
te mai confrunţi în viaţa de traducător?
Cu foarte multe lucruri. O să‐ţi povestesccea
mai proaspătă, de acum câteva zile, care e şi
simpatică, în fond. Există o prietenă care întotdeauna
când citeşte o carte tradusă de
mine, o face cu creionul în mână şi
subliniază greşelile. Nota bene: nu există, şi
asta o ştiu de la unul din cei mai buni redactori
cu care am lucrat, de la editura Humanitas,
nu există carte în care să nu se strecoare
nişte greşeli, fie ele de tipar, fie ele de limbă,
iar italiana este o limbă care te fură. Existând
atât de multe asemănări cu limba română,
uneori cazi în capcanele acestor asemănări
şi foloseşti cuvinte care ţi se pare ţie că ar exista
şi în limba română, dar care, în realitate,
nu există. Ei bine, acum câteva zile, prietena
cu creionul îmi spune „La ultima ta carte
tradusă, ai folosit două cuvinte care nu
există în limba română”. Atunci când cineva
mă atacă aşa direct încremenesc şi îmi spun
că poate are dreptate. Cuvintele incriminate
erau venatură şi aoriste. Şi am verificat. Nu
cunosc toate cuvintele pe care le utilizez
într‐o traducere, nu ştiu dacă e bine să spun
asta, dar nu există carte în care să fi pus un
cuvânt şi să nu‐l fi controlat. Nu există.
Verific cuvintele, evident erau în DEX.
Se spune despre traducător că ştie mai
multe despre un autor decât el însuşi, decât
cei mai apropiaţi ai lui. Pe de altă parte este
considerat un trădător, pentru că încearcă
să adapteze textul la specificul limbii în
care traduce. Între aceste două ipostaze
unde te sinţi mai apropiată?
Am pomenit‐o adineaori pe Antoaneta
Ralian, care spunea că întotdeauna se pliază
pe specificitatea limbii române. Eu încerc să
stau mai aproape de autor, pentru că am descoperit
în cei aproape 30 de ani de când traduc
că fiecare autor, spun, evident o
banalitate, are stilul lui şi trebuie să stai lângă
el şi cu el. Nu trebuie să‐i apropii pe toţi de
limba română, ci trebuie să‐i redai în
română specificitatea, stilul. Baricco este
foarte diferit de Lampedusa, evident, deci
eu trebuie să‐i respect lui Baricco, din care
am tradus trei cărţi, această unicitate a stilului
şi a limbajului. Eu mă situez întotdeauna,
sigur, netrădând limba română, dar încerc
să stau mai mult de partea autorului, pe care
îl transpun în limba română, pentru că el
este unic în limba lui şi atunci trebuie să fie
unic şi în limba mea.
Consideri atunci că e necesar să citeşti
foarte mult din acel autor până să traduci o
carte?
În general citesc mai mult din acel autor. Evident,
citesc cartea înainte de a o accepta şi
după aceea citesc alte cărţi ale autorului. Din
Baricco cred că am citit tot ce a publicat. Nu
tot ce a apărut în româneşte am tradus eu,
Baricco a fost tradus de multă lume. Există
în România această manieră ca un autor să
nu fie tradus de un singur traducător. Nu
vreau să spun că eu aş fi cea mai bună
traducătoare a lui Baricco, Doamne fereşte,
dar cred că ar fi mai bine ca un autor să fie
tradus de un singur traducător care, la un
moment dat, după ce a tradus o carte sau
două cărţi, ajunge să‐l cunoască foarte bine.
E drept şi că în cele trei cărţi pe care le‐am
tradus, Baricco este de fiecare dată diferit.
Baricco se reinventează tot timpul şi poate
în cazul lui e bine că are mai mulţi
traducători, dar sunt alţi scriitori care spun
într‐un fel, mereu, aceeaşi poveste şi poate
ar fi mai bine să fie traduşi de un singur
traducător. Cu mine s‐a întâmplat asta cu
Margaret Mazzantini, din care am tradus
până acum cinci cărţi şi pentru care,
deocamdată, sunt singura traducătoare
pentru România. Există mari trădări ale autorilor
mai ales în cazul unei limbi cum e
italiana, una cu multe capcane, una
impregnată de masiva folosire a dialectelor,
care îşi pun amprenta şi pe limba literară, pe
limba cultă şi de care autorii nu se feresc întotdeauna.
Deci un traducător trebuie să fie
extrem de atent când limba autorului din
care traduce este o limbă specială. Am să‐ţi
dau şi ţie un exemplu pe care l‐am dat de
câteva ori şi care este absolut fulminant:
Citesc într‐o carte, cu mulţi ani în urmă, o
carte care mi‐a fost dată pentru recenzie, expresia
„sai come sono gli studenti al Politecnico,
fanno sempre bulione” şi traducerea în
româneşte „ ştii cum sunt studenţii de la
Politehnică, fac tot timpul bulion”. „Farre
bulione” tradus mot‐a‐mot este aşa, dar
traducătorul acela n‐a avut nici cel mai mic
frison la expresia asta, i s‐a părut normal ca
studenţii să facă bulion? Dacă ar fi căutat expresii
dialectale, mai ales acum, cu internetul,
ar fi găsit, cu siguranţă, că expresia
înseamnă a face scandal, zarvă, petreceri,
chefuri, nicidecum a face bulion. Atunci
când sunt nesigură, după toate căutările,
dau telefon în Italia la o prietenă care a fost
profesoară de literatura italiană şi mă consult
cu ea. Nu‐ţi imaginezi câţi bani am cheltuit
pe telefoane în toţi aceşti ani, ca să verific
anumite expresii pe care nu le înţeleg foarte
bine, argoul şi expresiile dialectale în special.
Din punctul meu de vedere, un traducător
trebuue să caute până în pânzele albe în
clipa în care îl nedumereşte un cuvânt.
Îţi doreşti în mod special să traduci o
anumită carte?
Nevoia mea de a‐mi dărui ceva, ca
traducător a fost pe deplin satisfăcută în
clipa în care am retradus „Ghepardul” a
luiGiuseppe Tomasi di Lampedusa, o carte
uluitoare, un monument al literaturii universale
şi marele dar pe care l‐am primit ca
traducător.
Alice Valeria MICU

14
P U B L I C I T A T E
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
SERVICII DE TAXI
CALITATE,
PROMPTITUDINE
ŞI ELEGANŢĂ

Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leuj
S P O R T
15
PROIECT NOU LA ECHIPA CLUJEANĂ
DE HANDBAL MASCULIN
Echipa masculină de handbal, U Cluj, pornește la
drum cu o echipă și un proiect nou din care vor face
parte studenii clujeni, jucători de handbal.
„Ne propunem un proiect nou pe 3
ani, format din studeni care doresc
să facă și o facultate și să continue și
cu handbalul. Avem în lot 22 de
jucători, cel mai «bătrân» fiind
căpitanul echipei Bogdan Barbu de
22 de ani. Ne dorim liniște,
transparenă, comunicare și colaborare
cu mediul de afaceri din Cluj și
de ce nu, din ară. Ne bazăm pe colaborarea
cu Universitatea Babeș‐
Bolyai, prin Facultatea de Educaie
Fizică și Sport, având sprijinul domnului
decan Leon Gomboș. Peste trei
ani este obiectivul de promovare în
Liga Naională, anul acesta este
reconstrucia echipei, clasarea pe
locurile 1‐3 și să vedem pe ce ne
bazăm și care este punctul de plecare”,
a declarat Alexandru Gher‐
muncă mai ales că lotul este unul
foarte tânăr. Ne‐au sosit 9 jucători
tineri, majoritatea au venit la facultate,
dar încercăm să ne bazăm și pe
ei împreună cu băieii care au o
anumită experienă să încercăm să
facem o echipă care să ne ducă spre
promovare. Este foarte greu să integrezi
și câte un jucător, doi, în
echipă, dar 9 inși? Probabil nu vor
apuca toi să facă parte din lot, dar
nu se știe, poate scoatem și din ei
ceva. Am stabilit o serie de meciuri
amicale primele fiind joi și vineri cu
CSM Oradea, urmând ca săptămâna
viitoare să le întoarcem vizita. Ulterior
cu Satu Mare, Sebeș, Sighișoara,
sperăm să facem un meci și cu
Potaissa Turda pentru că avem clar
de învăat de la o echipă de Liga
mai multă lume la sală pentru că noi
vom încercă să dăm totul pe teren”, a
declarat căptianul Bogdan Barbu.
Protocol pentru susinerea
handbalului masculin
Facultatea de Educaie Fizică și Sport
a Universităii Babeș‐Bolyai
împreună cu Clubul Sportiv Universitatea
Cluj‐Napoca secia Handbal
Masculin au semnat un protocol de
colaborare prin care se încearcă revigorarea
handbalului masculin clujean.
„ Atât pentru Clubul Sportiv Universitatea
cât și pentru Facultatea de
Educaie Fizică și Sport protocolul
încheiat înseamnă un act de normalitate.
Ne dorim prin această colaborare
să punem bazele handbalului
masculin clujean formând un sistem
piramidal de instruire începând de la
juniori IV până la seniori. Încercăm
reînvierea spiritului „U” care constă
în formarea echipei din studeni.
Profit de această ocazie și invit toi
tinerii practicani de handbal din ară
care doresc să facă o Facultate să
vină la Cluj, la facultăile din cadrul
Universităii Babeș – Bolyai. Noua
își aducă contribuia la repunerea
acestuia pe harta performanei în
handbalul romanesc. Având în
vedere infrastructura orașului Cluj
cu cele două Săli de Sport moderne e
păcat să nu beneficiem de acest lucru
și să oferim clujenilor și suporterilor
acestui Club bucuria, emoiile și
trăirile meciurilor de handbal.
Sperăm ca prin colaborarea Facultăii
de Educaie Fizică și Sport a
Universităii Babeș‐Bolyai și Clubul
Sportiv Universitatea, secia de
Handbal Masculin să revină într‐o
poziie favorabilă pentru a putea face
performană în Liga Naională de
Handbal Masculin”, a declarat Conf.
Univ. Dr. Gomboș Leon, Decanul
Facultăii de Educaie Fizică și Sport
a Universităii Babeș‐Bolyai.
„Secia de handbal masculin se
reorganizează începând din această
vară. Colaborarea cu Facultatea de
Educaie Fizica și Sport ne ridică cu
sigurana echipa de handbal masculin
și o va duce acolo unde ne
dorim cu toii, adică în prima liga. Se
reînnoadă o tradiie a sportului clujean
universitar, legătura strânsă
între Club și Facultate în care am
man, președintele executiv
De pregătirea echipei se va ocupa
Alexandru Cucuiet (antrenor), ajutat
de Radu Marc (director sportiv) și
Emil Cipcigan (kinetoterapeut).
”Îmi pare bine că fac parte din acest
proiect, relativ pe termen lung. Vrem
să construim o echipă, vrem să ne
creăm anul acesta un nucleu, în anul
următor să încercăm să lucrăm foarte
intens pe acest nucleu, urmând ca
din al treilea an să încercăm promovarea.
Știu că este foarte mult de
Naională”, a declarat Alexandru
Cucuiet , noul antrenor al echipei.
Căpitanul echipei speră ca prin
dăruirea cu care echpa va aborda
fiecare partidă să îi aducă pe clujeni
aproape de handbalul masculin.
„Noi cei care suntem mai vechi vom
încerca să‐i integrăm cât mai bine în
echipă pe cei venii acum, să fim un
grup unit, atât în sală cât și afară.
Vrem ca acesta să fie unul dintre atuurile
noastre, să fim cât mai unii indiferent
de situaie. Vrem să vină cât
conducere a Seciei de Handbal
propune un proiect pe 3 ani prin care
se încearcă promovarea în prima
Ligă Naională.” a declarat
Președintele Executiv Asit. Dr. Gherman
Alexandru Andrei, care este şi
cadru didactic al Facultăii de
Educaie Fizică și Sport a
Universităii Babeș‐Bolyai.
„Situaia actuală a Handbalului Masculin
clujean face imperios necesara
implicarea și colaborarea dintre mai
multe instituii și organizaii care să
toată încrederea, așa cum cred cu
convingere ca noul președinte executiv,
Asist. Dr. Gherman Alexandru
Andrei va reuși în această încercare.
Doresc succes noii conduceri a handbalului
masculin clujean în drumul
spre revenirea în prima liga”, a declarat
Ovidiu Vasu Director Clubul
Sportiv Universitatea Cluj‐Napoca.
Dana ŢÎRLEA

16
INTELLIGENCE
Apare săptămânal, Miercuri
Pre ‐ 1 leu
ȘEFUL SRI S‐A ÎNTÂLNIT
CU DIRECTORUL
COMUNITĂII DE
INFORMAII DIN SUA
Directorul Serviciului Român de Informaii, Eduard Hellvig, a avut vineri o
întâlnire oficială cu James R. Clapper, directorul Comunităii de informaii
din Statele Unite ale Americii, informează un comunicat de presă al SRI.
Potrivit sursei citate, cei doi au abordat teme de interes partenerial, vizând
mediul internaional de securitate, evoluiile fenomenului terorist în lume,
precum și noile provocări de securitate cibernetică.
"Pe parcursul întrevederii a fost abordată și problematica de securitate la
nivel regional european, subliniindu‐se rolul determinant pe care îl au în
context serviciile de informaii și securitate pentru fundamentarea
cunoașterii timpurii a realităilor și formularea de politici prompte și solide
de către decideni", precizează SRI.
Sursa citată adaugă că cei doi oficiali și‐au împărtășit reciproc "viziunile
instituionale privind evoluia paradigmei de intelligence la nivelul NATO
pe termen mediu și lung".
James R. Clapper este director al Comunităii americane de informaii din
2010.
SEDIU
Str. Lalelelor, Nr. 11, Ap. 46, Cluj Napoca
MAGAZINELE ALIMENTARE
TERESY
VĂ AȘTEAPTĂ ÎN LOCAȚIILE
Pasteur 79
Universității 3
C-tin Brîncuși 160
PUNCT DE LUCRU
Str. Bobâlna, Nr. 62 - 64, Cluj Napoca
TELEFON / FAX
0264-410.773, 0264-412.888