Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
CLUJ MANIFEST<br />
avem de a face cu o cotitură oarecare.<br />
Ci cu Cotitura. Un întreg patrimoniu<br />
de tehnică, de cunoaştere, de gust, o<br />
întreagă civilizaţie veche de mai bine<br />
de un secol e luată în mână de acest om<br />
care o priveşte şi-şi spune: cu această<br />
forţă putem să povestim ceva despre<br />
om, putem să le povestim oamenilor<br />
ceva despre ei înşişi. Acum ni se<br />
pare normal, dar pe atunci însemna<br />
nebunia unui megaloman. Zeci de ani<br />
la rândul muzica a fost în primul rând<br />
desfătare, petrecere plăcută a timpului,<br />
cel mult o performanţă emoţionantă,<br />
eventual o schiţă a naturii sau a unui<br />
dulceag reflex sentimental, dar omul<br />
acela a intuit că în atât de mulţi ani<br />
în care a fost mereu perfecţionată,<br />
muzica a devenit o maşinărie extrem<br />
de puternică, în stare să facă mult mai<br />
mult. Asta trebuie să înţelegem despre<br />
Beethoven.<br />
El s-a gândit că muzica putea povesti<br />
despre inima experienţei umane,<br />
despre durere, speranţă, moarte,<br />
utopie. În momentul în care s-a gândit,<br />
în exact acel moment a inventat<br />
muzica clasică. Beethoven nu e un<br />
compozitor de muzică clasică, este<br />
inventatorul muzicii clasice.” Miam<br />
permis să dau acest lung citat,<br />
pentru a vă demonstra frumuseţea şi<br />
limpezimea inconfundabilă a frazei lui<br />
Alessandro Baricco.(...) Dar pasiunea<br />
pentru muzică e prezentă şi în multe<br />
din operele sale narative. De exemplu<br />
protagonistul monologului Novecento<br />
este un pianist. Şi în multe alte romane<br />
ale sale magia cuvintelor se transformă<br />
în muzică. Seta (Mătase), cel mai<br />
cunoscut roman al său ar putea foarte<br />
bine să fie o baladă de Chopin. Questa<br />
storia (tradus în româneşte O poveste)<br />
un concert, de ce nu, pentru pian şi<br />
orchestră.(...).<br />
Demn de a fi amintit este şi volumul<br />
Barbarii. Eseu despre mutaţie, publicat<br />
mai întâi sub formă de episoade în<br />
cotidianul Repubblica. Ideea de la<br />
care porneşte Alessandro Baricco<br />
este aceea a unei mutaţii în curs în<br />
societatea contemporană. Pentru a<br />
vă face o idee despre ce este această<br />
carte atât de specială, permiteţi-mi să<br />
citez chiar spusele autorului: „Dacă ar<br />
fi să rezum aş spune aşa: toată lumea<br />
stă să audă în văzduh, o apocalipsă<br />
iminentă; şi pretutindeni se aude<br />
acest zvon: vin barbarii. Văd minţi<br />
rafinate scrutând sosirea invaziei cu<br />
ochii aţintiţi în orizontul televizorului.<br />
Profesori capabili, de catedrele lor,<br />
măsoară în tăcerile elevilor ruinele<br />
lăsate de o hoardă pe care nimeni n-a<br />
reuşit s-o vadă efectiv. Iar în jurul<br />
celor scrise ori imaginate pluteşte<br />
privirea rătăcită a unor exegeţi care.<br />
înfricoşaţi, povestesc despre un tărâm<br />
trecut prin sabie şi de nişte prădători<br />
fără cultură şi fără istorie. Aceştia<br />
sunt barbarii.” Încercând să scoată<br />
în evidenţă schimbările petrecute<br />
în societatea contemporană, nu din<br />
punctul de vedere al unui bătrân<br />
nostalgic, căruia generaţia sa i se<br />
pare infinit mai bună decât cea care îi<br />
urmează, doar pentru că pe aceasta n-o<br />
înţelege, ci din acela al unui om atent<br />
care compară, dar mai ales meditează.<br />
Pentru a ajunge la o nouă manieră de a<br />
vedea lucrurile, la o nouă mentalitate,<br />
la un nou sens. Dincolo de faptul că<br />
discută despre fotbal sau despre vin,<br />
ca şi despre cărţi, aceasta este esenţa<br />
eseului despre „barbari”.<br />
Rămân pentru totdeauna în memoria<br />
sufletului cititorului Mr Gwyn,<br />
protagonistul romanului cu acelaşi<br />
nume, scriitorul care, luând într-o<br />
bună zi hotărârea de a nu mai scrie,<br />
inventează o nouă artă care îmbină<br />
cu măiestrie pictura cu naraţiunea,<br />
<strong>An</strong>dre şi prietenii ei din Emaus care-şi<br />
trăiesc adolescenţa fragilă sfâşiaţi între<br />
regulile rigide impuse de o educaţie<br />
religioasă şi descoperirea primelor<br />
trăiri amoroase, Hervé Joncourt, un om<br />
obişnuit, căruia-i este dat să trăiască cea<br />
mai misterioasă poveste de dragoste<br />
Cultural 13<br />
posibilă, protagonistul fascinatului<br />
roman Mătase, personajele stranii din<br />
Mireasa tânără şi lumea lor întrupată<br />
parcă într-un Macondo italian, rămâne<br />
atmosfera cărţilor lui Baricco, rămân<br />
poveştile lui fabuloase. Preţiozitatea<br />
de bună calitate a operelor sale,<br />
muzicalitatea stilului, magia degajată<br />
de fiecare operă au făcut ca Baricco<br />
să fie azi un scriitor extrem de iubit.<br />
Cărţile sale – din care o bună parte au<br />
fost traduse şi în limba română - s-au<br />
vândut în toată lumea în milioane de<br />
exemplare.<br />
Faptul că Universitatea “Babeş-<br />
Bolyai” şi Academia de muzică din<br />
Cluj îi acordă astăzi lui Alessandro<br />
Baricco titlul de Doctor Honoris<br />
Causa nu înseamnă altceva decât o<br />
recunoaştere deplină a unicităţii sale<br />
în cultura universală”.
Change language