ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.46 - 9 Noiembrie - 15 Noiembrie 2016

ANUL II • NR. 46 • 09-15 noiembrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Parcuri industriale,
căutăm teren
Obiectivele inițiate
de către administrația
județeană
sau locală
pentru a face loc
investitorilor au
devenit limitate
ca suprafață și
ca dotări, astfel
că oficialii Clujului
se fac luntre
și punte ca să
aducă în zonă
noi agenți economici
pag. 4-5
CMID, o poveste fără
sfârșit
Profil de candidat:
Narcis Someșfălean, PRU
Partidul România Unită, filiala Cluj, va miza la alegerile
parlamentare pe experiența economică și administrativă
a antreprenorului și inventatorului Narcis Viorel Florin
Someșfălean, vicepreședinte PRU Cluj. Potrivit lui
Someșfălean, acesta a decis să candideze din partea
Partidului România Unită deoarece împărtășește aceleași
valori care au stat la baza înființării acestui partid.
pag. 10-11 pag. 3

CLUJ MANIFEST
2 Local
Șase troleibuze noi vor circula
pe străzile din Cluj-Napoca
“Cele 6 troleibuze articulate, puse
în circulație la începutul săptămânii
în orașul nostru, fac parte dintr-un
proiect comun al Primăriei municipiului
Cluj-Napoca și Companiei de
Transport Public Cluj-Napoca (CTP)
prin care urmărim să achiziționăm 20
de troleibuze noi. La acest moment
sunt introduse în circulație un număr
de 7 troleibuze de ultimă generație,
urmând ca până la finalul anului clujenii
să poată circula cu cel puțin 10
dintre aceste mijloace de transport
public”, a declarat primarul Emil
Boc. Noile troleibuze au un consum
de energie mai mic cu aproximativ
40% față de troleibuzele vechi. De
asemenea, Primăria Cluj-Napoca are
în derulare licitația pentru achiziționarea
de autobuze electrice, proiect
cu finanțare din fonduri elvețiene.
Municipalitatea clujeană și CTP au,
totodată, în pregătire un contract de
finanțare prin credite garantate de
primărie pentru achiziționarea a alte
50 de mijloace de transport în comun
(autobuze și tramvaie). Prin aceste
dotări ale parcului auto al CTP și prin
implementarea benzilor dedicate
pentru transportul public, Primăria
Cluj-Napoca urmărește să încurajeze
utilizarea transportului în comun
de către un număr cât mai mare de
clujeni, una dintre soluțiile posibile
pentru decongestionarea traficului
din municipiu. Caracteristicile troleibuzelor
noi, articulate, IVECO
ASTRA TOWN 118 pentru transportul
public de călători: capacitate
de transport: 164 calatori din care 42
pe scaune (plus șofer); garanție: 3 ani
sau 180.000 km; garanție caroserie:
8 ani; garanție motor: 500.000 km;
lungime: 18m, lățime: 2,5m; podea
complet coborâtă; rampă de acces
pentru persoanele cu dizabilități și
funcția de “kneeling”; loc rezervat
pentru utilizatori de scaune rulante
pentru persoane cu dizabilitati la
ușa 2; spațiu destinat pentru cărucior
copii la ușa 3; sistem de încălzire
cu aeroterme electrice pentru
sezonul rece; sistem de ventilație și
aer condiționat pentru sezonul cald;
indicatoare de traseu electronice situate
în față, lateral și spate; radio CD
și microfon; stație de amplificare;
sistem informare călători/ difuzare
clipuri realizat cu monitoare LCD;
sistem de numărare călători; sistem
supraveghere video interioară și exterioară;
sistem automat de taxare;
4 uși duble; acționare electrică cu
motor asincron trifazat alimentat și
controlat de invertor; convertizor
static pentru servicii auxiliare; direcție
servoasistată hidraulic; sistem
electronic de control al frânării ABS/
EBS/ASR; computer de bord (OBD)
cu afișaj digital; sistem informatic de
gestiune și diagnosticare electronică
(SIDGE) prin CAN; computer
de gestionare și management trafic
(CGMT); suspensie integral pneumatică
gestionată electronic; consum
de energie mai mic cu aproximativ
40% față de troleibuzele vechi; primul
model de troleibuz la Cluj care,
pe lângă recuperarea energiei de
frânare în linia de contact, este dotat
cu o nouă tehnologie de recuperare
a energiei, prin folosirea de supercapacitori;
sistem de coborâre a captatorilor
la desprindere accidentală;
viteză maximă de circulație limitată
electronic la 50 km/h; prețul unui
troleibuz: 2.102.455 lei/ buc + TVA
(aproximativ 467.200 Eur + TVA)
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Politic 3
Profil de candidat:
Narcis Someșfălean, candidat Partidul
România Unită Cluj pentru Camera Deputaților
Partidul România Unită, filiala Cluj,
va miza la alegerile parlamentare pe
experiența economică și administrativă
a antreprenorului și inventatorului
Narcis Viorel Florin Someșfălean,
vicepreședinte PRU Cluj. Narcis
Someșfălean ocupă locul doi pe lista
PRU Cluj pentru Camera Deputaților.
Potrivit lui Someșfălean, acesta a decis
să candideze din partea Partidului
România Unită deoarece împărtășește
aceleași valori care au stat la baza înființării
acestui partid.
”Dragi prieteni, am ales Partidul România
Unită datorită doctrinei Național-Democrate
pe care acest partid o promovează și
a sentimentului patriotic care stă la baza
creării acestui partid. Aceste valori sunt și
valorile cu care doresc să reprezint cetățenii
județului Cluj în Camera Deputaților și de
aceea, dacă sunteți animați de aceleași valori,
veniți alături de mine în această cursă
pentru a sărbători împreună patriotismul,
valorile naționale si democrația!”, a menționat
Narcis Șomeșfălean. Naționalismul
și democrația sunt cele două valori pe care
Narcis Someșfălean dorește să le promoveze
nu doar în campania electorală ci și
dacă va ajunge în Parlamentul României.
”Doresc, în primul rând să mă adresez alegătorilor
din generația mea, care își doresc
o altă clasă politică și altfel de politicieni,
fără a neglija idealurile tinerilor crescuți și
educați ca iubitori de țară și de neam. Mă
adresez și părinților noștri, bunicilor și celorlați
alegători pe care doresc să îi reunesc
în jurul unui sentiment puternic de naționalism
și democrație ca imbold al acestei
campanii. Dacă aveți propuneri pe care le
considerați importante pentru societatea
românească, le aștept cu interes la adresa de
email: narcis.somesfalean@gmail.com sau
Nume : Someșfălean
Prenume: Narcis Viorel Florin
Vârsta: 43 de ani
Religie: Ortodox
Stare civilă: necăsătorit
Nivel de studii: Superioare
Profesia : Economist
Aptitudini principale:
• Consultant independent în strategie marketing internațional
• Consultant strategie de comunicare
• Business Development
• Business Strategy
• Strategic Planning
• Marketing Strategy
• Management Consulting
• Business Planning
• Antreprenoriat
la numărul de telefon: 0730556326. Dumnezeu
să ne ajute !”, a fost mesajul transmis
de Narcis Someșfălean. Narcis Someșfălean
și-a ales 11 cauze pe care le va susține
în calitatea sa de deputat în Parlamentul
României: Arte și cultură, Copii, Drepturi
civile și acțiune socială, Abilitare economică,
Mediul înconjurător, Sănătate, Drepturile
omului, Dezastre și ajutor umanitar,
Combaterea sărăciei, Știință și tehnologie,
Servicii sociale.
Studii:
Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” - specializarea electrotehnică
Liceul de Chimie Industrială Terapia - specializarea echipamente industriale
Facultatea de medicină Nancy – Franța
Facultatea de Administrare a afacerilor Orleans – Franța
Universitatea Cambridge Business Studies (învățământ la distanță)
Stagiu militar satisfacut: Regimentul de gardă și protocol București
Narcis Someșfălean a fost implicat în
activități politice și de administratie publică,
poziții din care a susținut proiecte
pentru cetățeni.
A realizat redactarea şi depunerea unui proiect
privind infrastructura văii râului Someş
în scopul realizării unei zone de agreement
adiacente albiei râului, proiect depus în
anul 2003 şi realizat in 2015. De asemenea,
a depus un proiect la primăria Capitalei
privind reglementarea amiabilă cu respect
faţă de cetăţeni a indicatoarelor de acces în
curţi, garaje etc, în contextul lipsei locurilor
de parcare pe raza municipiului București.
Proiectul consista în a menționa pe indicatorul
«Atenție garaj» sau «Parcarea sau
staționarea interzisă» a intervalului orar
în care indictorul menționat își producea
efectele. Totodată, este membru fondator al
Asociaţiei Culturale Junimea Vatra Românească.
A luat contact cu administrația
publică din poziția de director de cabinet
al Ministrului Integrării Europene, Vasile
Pușcaș, poziție din care a contribuit la asigurarea
bunei funcționalități a cabinetului
şi administrarea documentelor de poziţie în
negocierea de aderare la UE. Realizările și
performanțele economice reușite de Narcis
Someșfălean au contribuit la îmbunătățirea
condițiilor de muncă și de trai pentru fermierii
români. Narcis Someșfălean a contribuit
la importul și dezvoltarea pieței de
tractoare din România și utilarea fermierilor
cu tractoare agricole și utilaje performante.
A asigurat suportul și consultanță pentru
fermieri în vederea obținerii de finanțări
nerambursabile atât în prerioada de preaderare
cât și în perioada obținerii statutului
de mebru UE cu drepturi depline a statului
român. Poate cea mai mare performanță obținută
de Narcis Someșfălean este realizarea
celui mai puternic tractor agricol din istoria
industriei românești prin transfer de knowhow,
260 CP tractor VALTEC ZIMBRU.
De asemenea, Someșfălean a realizat și
implementat brandul românesc de tractoare
agricole VALTEC. Este director de
dezvoltare a tractoarelor agricole VALTEC
și a mărcii românesti VALTEC. Narcis
Someșfălean este recunoscut și datorită
invențiilor sale. Este inventatorul motorului
cu ardere internă cu pistoane în tandem, Inventatorul
trupitei polivalente pentru plugul
agricol. De asemenea, a realizat aplicația
de interactiune civică a politicienilor din
parlament cu alegătorii, Parl Activ Report.
Activitatea desfășurată de Narcis Someșfălean
a fost recompensată cu Premiul 3 la
nivel național pentru performanța în afaceri
2015. Pe lângă economie și administrație,
Narcis Someșfălean s-a implicat și în organizații
asociative și sociale. Este Membru in
Polul de competitivitate ind-agro-pol având
ca scop stimularea inovării și colaborării
în sectorul construcțiilor de echipamente
tehnice destinate agriculturii și industriei
alimentare și în sectoarele conexe, în scopul
consolidării competitivității și dezvoltării
durabile a acestor sectoare economice, al
dezvoltării regionale și al creșterii inteligente,
durabile și favorabile incluziunii
sociale. Este membru al Cluster-ului INMA
–ITA pentru cercetare si dezvoltare in domeniul
industrial și speaker la conferințele
pe profil de agricultură și industrie. Narcis
Someșfălean este un susținător al organizației
de voluntariat Margareta Zâmbitoare
Cluj-Napoca, dar și susținător și voluntar în
asociația Action București.

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Parcuri industriale,
căutăm teren
Primul parc industrial public al județului
are nevoie de întăriri. La propriu, după ce
versantul lângă care a fost construit Tetarom
I a luat-o la vale. Conducerea Consiliului
Județean (CJ) se laudă că a reușit
să stabilizeze dealul în urma alunecărilor
de teren, iar drumul de acces spre cele patru
clădiri noi din proiectul de extindere
va fi gata pentru ca societatea de administrare
să le poată da la închiriat investitorilor.
Restul teritoriului afectat, care
cuprinde Muzeul Etnografic și Pădurea
Hoia, va fi lăsat în seama specialiștilor de
la Universitatea Tehnică, printr-un proiect
de introducere a unor piloni acoperiți cu
platforme betonate care să fie folosite ca
fundații pentru alte clădiri încorporabile
în Tetarom I. Pe partea de acces la acest
obiectiv, Primăria Baciu a propus o șosea
care să treacă peste linia ferată și să ajungă
la Tetarom I, mai ales că dimineața drumul
național este foarte aglomerat, iar pe lângă
traficul de tranzit există și cel de la noul
cartier ridicat aici, cu sute de apartamente.
Șoseaua care să unească zona fabricii
Napolact cu Tăietura Turcului ar avea 1
km, dar pentru ca ea să prindă contur este
nevoie de o hotărâre de guvern prin care
strada, aflată în proprietatea Societății Naționale
CFR SA, să fie trecută în administrarea
Primăriei Cluj-Napoca, instituție ce
a cerut și strada Triajului. Lângă Tetarom
va apărea, pe un teren de 8.000 mp primit
tot de la Ministerul Transporturilor, parcul
tehnologic mult-anunțat de CJ, Tetapolis.
Între Cluj, Oradea și Japonia
În schimb, americanii de la Emerson, care
ocupă integral Tetarom III, şi-au vândut
o divizie din Cluj. Grupul cu fabrici la
Cluj-Napoca şi Oradea a înstrăinat diviziile
Leroy-Somer şi Control Tehniques către
Nidec Corporation (Japonia). „Sunt 150 de
angajaţi ce lucrează pentru Leroy-Somer
în Cluj-Napoca şi 215 pentru Leroy-Somer
şi Control Tehniques în Oradea”, au
declarat oficialii Emerson. Inițial, grupul
american a relocat părți din producție şi
din serviciile de suport din platforma de
afaceri automatizări industriale din Cluj la
Oradea. 100 de poziții au fost disponibile
în Bihor, iar compania a oferit angajaților
vizaţi oportunitatea de a continua cu
același loc de muncă în Oradea, inclusiv
pachete de relocare. Emerson Cluj a înregistrat
afaceri anuale de 692 de milioane
de lei şi un profit net de 19,6 milioane, cu
2.300 de angajați. Grupul italian care a
cumpărat activele Nokia din Tetarom III a
anunțat că investițiile sale de aici sunt substanțiale.
Directorul De’Longhi România,
Massimo Paronitti, spune că producătorul
de aparatură electrocasnică nu va face
greșelile finlandezilor. „E bine că Nokia a
adus la Cluj o anumită cultură a muncii,
o experienţă pentru oamenii care au lucrat
acolo, dar peste aceasta noi venim cu
o metodologie. Deşi suntem o companie
relativ tânără, am ajuns la nivel global la
35 de filiale, cu 7.000 de angajaţi şi cu venituri
de 1,9 miliarde de euro. În România
fabricăm în medie 12.500 de produse pe
zi, iar valoarea investiţiilor noastre până
în 2018 va atinge 500 de milioane de lei”,
afirmă Paronitti. În același parc industrial,
De’Longhi a deschis două fabrici. Aceasta
a preluat activele pentru producţia de
expresoare de cafea de uz casnic. Italienii
s-au angajat să realizeze o investiţie de
32,5 milioane de euro, cu minim 676 de
locuri de muncă, beneficiind de un ajutor
de stat din România de 12,5 milioane de
euro. Grupul din Treviso activează prin
două divizii, de echipamente de uz casnic
şi profesionale, cu mărcile De’Longhi,
Costin Borc, ministrul Economiei:
„Am constatat cu satisfacție existenţa unor spații noi ce pot fi incluse în lista posibilelor
opţiuni pentru proiectele aflate în faza de prospecție a procesului decizional:
parcurile industriale de la Ocna Mureș, Câmpia Turzii (Tetarom 5), Turda (Industrial
Park) şi Șelimbăr Sibiu”.

CLUJ MANIFEST
Braun, Kenwood, Ariete, Simac, Climaveneta.
Nokia a închis fabrica din Tetarom
III în 2011, concediind 2.000 de angajaţi.
Ulterior, o parte dintre angajaţii de la Jucu
au fost preluaţi de De’Longhi. Celălalt
mare angajator din Tetarom III, grupul
german Bosch, a demarat recrutarea a 340
de oameni pentru fabrica de componente
auto din Jucu, potrivit Agenţiei Judeţene
pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Unitatea
şi-a triplat producţia de la inaugurarea
din mai 2014. Cele mai multe posturi
disponibile sunt de tehnicieni operatori
roboţi și funcţionari administrativi, dar și
de ingineri de producţie sau automatişti,
programatori de fabricaţie, şefi de secţie,
electricieni, programatori. La nivel global,
Bosch avea 375.000 de angajaţi şi vânzări
anuale de 70,6 miliarde de euro.
Economic 5
Finanțare europeană pierdută pe Feleac
Tetarom IV, din comuna Feleacu, a obținut
recent avizul de mediu. CJ a renunţat la
finanţarea europeană în urma întârzierilor
mari în implementare, a redus ca dimensiune
parcul industrial și îl finanțează acum
din banii judeţului. Lucrările la hala de
producție costă 36 de milioane de lei, fiind
executate de ACI, Electromontaj, Nordconforest,
Erbi Prodcom, cu realizare în
44 de luni. Restul suprafeţei disponibile
după redimensionare va fi pusă la dispoziţia
altor investitori. Un al cincilea Tetarom
va fi amplasat zona Câmpia Turzii, mai
precis în comuna Luna, pe un teren pus la
dispoziție de către autoritățile locale, iar
acesta se găsește la faza studiilor în teren
și a obținerii avizelor necesare. „Este concretizarea
unei inițiative pe care am avut-o
încă din 2012. Județul trebuie sa cunoască
o dezvoltare echilibrată și armonioasă,
cu atât mai mult cu cât locurile de muncă
sunt o problemă acută pentru locuitorii din
zonă. Ne dorim ca demersurile să avanseze
cât mai rapid, astfel încât și beneficiile
în plan economic și social să apară în cel
mai scurt timp posibil”, a declarat președintele
CJ, Alin Tișe.
fabrici care produc în județ pentru IKEA:
Ecolor Jucu și Sortilemn Gherla. Ministrul
Economiei, Costin Borc, a promis că va direcționa
firmele străine către parcurile industriale
și spațiile investiționale din zone
mai puțin dezvoltate, pentru a dezvolta
comunitățile locale. „Susținem cu tărie
necesitatea creșterii numărului de parcuri
industriale și conștientizarea de către autoritățile
locale a necesității înființării unor
astfel de entități cu acces la infrastructura
rutieră şi feroviară şi la utilități, oferind
costuri reduse în ceea ce privește terenul.
Am constatat cu satisfacție existenţa unor
spații noi ce pot fi incluse în lista posibilelor
opţiuni pentru proiectele aflate în faza
de prospecție a procesului decizional. Aş
dori să menţionez parcurile industriale de
la Ocna Mureș, Câmpia Turzii (Tetarom
5), Turda (Industrial Park) şi Șelimbăr Sibiu.
Ne dorim mai multe asemenea inițiative
şi în zonele ce nu au atras valori semnificative
de investiţii străine directe, am
demarat un proiect de promovare regională.
Ele pot deveni incubatoare de afaceri şi
pot contribui într-o măsură semnificativă
la poziționarea României ca pol regional
în anumite domenii, IT sau automotive”, a
declarat Borc.
Călin Poenaru
Gigantul mobilei vrea teren public
Unul dintre cei mai mari investitori așteptați
la Cluj este grupul IKEA, care deja a
anunțat oficial deschiderea unui magazin
aici, dar care vrea ca autoritățile să îi pună
la dispoziție terenul necesar. Retailerul suedez
are în plan trei noi magazine în afara
Bucureştiului, fiind alese Timişoara, Braşov
şi Cluj, a precizat Stefan Vanoverbeke,
retail manager IKEA South East Europe.
“Pentru cele trei magazine suntem în
căutare de teren în acest moment; sperăm
în suportul autorităţilor pentru susţinerea
acestor investiţii”, a declarat Vanoverbeke.
Un astfel de magazin presupune o
investiție între 40 și 100 de milioane de
euro. IKEA România a avut afaceri de 514
milioane de lei. Până atunci, CJ a anunțat
un alt investitor din domeniu, o fabrică de
mobilă de 30 de milioane de euro, ce va
ocupa un teren de pe10 ha, și care urmează
să producă din 2017. Acum există două
Spațiile logistice, atractive la Cluj
Inițiativele private în domeniu sunt și ele de luat în seamă. Grupul belgian Warehouses DePauw (WDP) va dezvolta un depozit
de 5.000 mp la Cluj-Napoca pentru compania de logistică KLG. Depozitul va fi dat în folosință în această toamnă. Tot aici WDP
va dezvolta spații logistice de 2.400 mp pentru Gebrüder-Weiss, cu livrare în primul trimestru din 2017. Ambele depozite au
posibilitate de extindere, fiind închiriate pe cinci ani. După finalizarea proiectelor, portofoliul de proprietăți al WDP în România
va ajunge la 15 clădiri și o suprafață de 150.000 mp, inclusiv parcuri cu panouri solare, cu o valoare de 150 de milioane de euro.
“Noi ocupăm un loc proeminent pe axa logistică Amsterdam – Antwerpen – Bruxelles – Lille – Paris. A doua noastră zonă de
creştere este Europa de Sud-Est, unde avem depozite în România”, conform conducerii WDP. Aceasta oferă soluţii inteligente de
depozitare și deține, dezvoltă şi administrează logistică şi proprietăți semiindustriale, fiind lider de piață în domeniul închirierii
de depozite în regiunea Benelux. Principalele sale operațiuni sunt în Belgia, Olanda, Franţa și România, cu 3 milioane mp spații
de depozitare. WDP este listată pe bursa Euronext din 1999.

CLUJ MANIFEST
6 Politic
PRU Cluj deschide listele pentru alegerile
parlamentare cu Alexandru Cordoș și Mircia Giurgiu
Senatorul Alexandru Cordoș și fostul deputat Mircia Giurgiu deschid listele
Partidului România Unită Cluj la Senat și Camera Deputaților, pentru alegerile
din 11 decembrie.
Cine sunt candidații PRU Cluj pentru
Senat și Camera Deputaților
Locul întâi pe listele PRU pentru Senat
este ocupat de senatorul Alexandru
Cordoș, președintele PRU Cluj. Născut
la Câmpia Turzii, Alexandru Cordoș a
absolvit în anul 1990 Academia de Studii
Economice din București, iar în 1997
a devenit licențiat al Facultății de Drept
din cadrul Universității Babeș-Bolyai
din Cluj-Napoca. A obținut mai multe
diplome și atestate la cursuri de management
și comerț internațional. De asemenea,
a publicat 25 de lucrări de specialitate
în diferite reviste științifice. Prima
poziție politică ocupată este cea de vicepreședinte
al Organizației Municipale a
PSD Cluj, deținută între anii 1994-2008.
Între 2004-2008 ocupă funcția publică
de consilier local la Cluj-Napoca, iar în
2008 este ales senator, pe colegiul uninominal
4, circumscripția electorală
13, Cluj. Din septembrie 2010 până în
prezent este Vicelider al Grupului Parlamentar
PSD din Senat. A deținut, de
asemenea și poziția de Chestor în Biroul
Permanent al Senatului, secretar la
Comisia pentru muncă, familie și protecție
socială, membru în Comisia pentru
cercetarea abuzurilor, combaterea
corupției și petiții, precum și în Grupurile
de Prietenie cu parlamentele din Letonia,
Coreea și Suedia. Alexandru Cordoș
este de 20 de ani vicepreședinte al
Societății Naționale „Avram Iancu” din
România. „Este un moment de reformare
a clasei politice clujene, un moment 0 în
care atenția opiniei publice trebuie să
se întoarcă spre țară, spre națiune, spre
valorile naționale românești. Am ales
calea patriotismului deoarece îmi iubesc
neamul, îmi iubesc țara și iubesc valorile
tradiționale românești. Dumnezeu să ne
binecuvinteze pe toți!”, a afirmat președintele
PRU. Cluj, senatorul Alexandru
Cordoș. În ceea ce privește Camera
Deputaților, Partidul România Unită deschide
listele cu un alt om politic cu experiență,
Mircia Giurgiu, vicepreședinte
PRU Cluj. Miricia Giurgiu este absolvent
al Facultății de Sociologie, Jurnalistică
și Filosofie a Universității „Avram
Iancu” din Cluj-Napoca. Din 1997 până
în 2004 a deținut diverse funcții în cadrul
organizațiilor sindicale din domeniul
tipografiei și în cadrul Blocului Național
Sindical. A fost ales în Camera Deputaţilor
în anul 2004 ca membru al Blocului
Naţional Sindical, pe listele PRM, după
care a activat ca independent. În 2008 a
fost reales deputat pe listele PDL, după
care a activat ca independent din mai
2011 până în octombrie 2011, iar ulte-
Alexandru Cordoș
Mircia Giurgiu

CLUJ MANIFEST
rior s-a înscris în PSD, până la sfârşitul
mandatului. La alegerile locale din
2012, Mircia Giurgiu a mai candidat,
ca independent, la Primăria Cluj-Napoca.
În iunie 2016, Mircia Giurgiu a
candidat din partea PSRO la Primăria
Cluj-Napoca. În acest moment deține
funcția de Director la Sucursala Imprimeria
Ardealul Cluj pe care a salvat-o de
la faliment. „Eu am crezut în proiectul
PSRO. La alegerile locale am reușit să
strângem 9 consilieri locali, am ieșit pe
locul patru pe municipiul Cluj-Napoca,
după numărul de voturi. Am așteptat o
decizie a conducerii de la nivel național,
mi s-a comunicat că nu au reușit să stabilească
nicio alianță, motiv pentru care
au lăsat libertatea ficărei filiale să își facă
propriile alegeri. Astfel că pentru munca
depusă de colegii mei de la înființarea
filialei până la alegerile locale am decis
să nu stăm patru ani pe margine. Deoarece
legea electorală nu îți permite să
candidezi decât dacă ești membru de
partid, am decis ca toată filiala municipală
a PSRO să facă fuziune prin absorbție
cu PRU Cluj. Eu cred că toți cei care
ocupă o funcție de conducere trebuie să
pornească de la nevoile cetățenilor, de la
faptul că este cetățean român, trebuie să
apere România și tot ce avem, valorile,
bogățiile naturale”, a declarat Mircia
Giurgiu. Locul doi pe lista PRU pentru
Camera Deputaților este ocupat de antreprenorul
și inventatorul Narcis Viorel
Florin Somesfalean (43 de ani), vicepreședinte
PRU Cluj. Narcis Somesfalean
este președintele Valtec Group.
Locul trei pentru Camera Deputaților
îi revine lui Ungureanu Bogdan (35 de
ani), vicepreședinte PRU Cluj si președinte
PRU Cluj-Napoca. Acesta a studiat
Ingineria Economică Industrială la
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
și este managerul echipei de volei masculin
CS Universitatea Cluj. În trecut a
fost manager marketing la FC U Cluj
și Petrolul Ploiești. Locul patru pentru
Camera Deputaților îi revine Martinei
Luca (24 ani), consiliera parlamentară,
președinte la Organizația de Tineret PRU
Cluj. Locul doi pentru Senat îi revine lui
Ștefan Constantin Dănuț. Acesta a fost
primar al municipiului Câmpia Turzii
imediat după Revoluția din 1989. Ștefan
Constantin Dănuț a fost şeful Serviciului
Administraţie Publică Locală din cadrul
Primăriei Câmpia Turzii În prezent, este
lider al asociației de revoluționari din
municipiul Câmpia Turzii. Locul trei
pe lista pentru Senat este ocupat de Florentin
Burz (38 de ani), vicepreședinte
Politic 7
PRU Cluj. Este absolvent al USAMV
Cluj - specializare biolog. Fost membru
PSD, consilier local în Valea Ierii, Florentin
Burz s-a alăturat proiectului PRU.
În conformitate cu Doctrina Național-Democrată,
Partidul România Unită
are următoarele principii programatice:
1. Justiție socială; 2. Protecționism economic;
3. Meritocrație; 4. Eradicarea
corupției; 5. Apărarea românismului și a
civilizației creștine; 6. Combaterea extremismului
de orice tip;7. Reîntregirea
națională.
Narcis Someșfălean
Bogdan Ungureanu
Martina Luca
Florentin Burz

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Sănătate cu produsele stupului.
Polenul crud
Medical 9
Reţeta Alinei Varadi, tehnician nutriţionist,
consumator şi producător apicol
Pentru că toamna e destul
de încăpăţânată şi ţine cu tot
dinadinsul să ne vâre frigul în oase,
Alina Varadi, tehnician nutriţionist,
consumator şi producător apicol,
un entuziast promotor al hranei
sănătoase şi mai ales al produselor
apicole ne-a dezvăluit secretul
sănătăţii şi energiei pe care toţi cei
ce o cunosc, i-o admiră şi chiar o
invidiază.
Primul produs apicol despre care Alina Varadi
vorbeşte mereu cu entuziasm, este polenul
crud. „Faţă de beneficile pe care le aduc,
produsele apicole nu pot fi puse în ecuaţia
lui „Cât costă?”, iar sănătatea nu are preţ”,
spune ea oricui doreşte să afle mai multe
despre hrana curată şi cu adevărat nutritivă.
„România este cea mai mare producătoare
de polen crud din lume. Mai ales în zona
Transilvaniei sunt foarte mulţi apicultori
care colectează polen crud. Aceste se adună
cu uşurinţă, la urdiniş, de două ori pe zi, fără
să afecteze producţia de miere. Odată ce este
recoltat, se pune în pungi alimentare mai
mici şi se introduce în congelator imediat.
Se recomandă apicultorilor să aibă un congelator
separat, special pentru polenul recoltat
de la urdiniş, dar să nu se depăşească 10
kg. de polen depozitat în pungi suprapuse.
După aceea, polenul din fiecare pungă se
curăţă separat de reziduri, cum ar fi, bucăţi
de albină moartă, furnici, fragmente de plante,
aduse de albine etc. Pentru această operaţiune
este necesară o masă foarte curată şi
o coală de hârtie albă, de unde se alege cu
grijă polenul curat, care se pune în alte pungi
mici şi se depozitează din nou în congelator.
Pungile mici asigură manevrarea unei cantităţi
rezonabile polenul rămâne stfel crud şi
nu-şi pierde proprietăţile. Polenul crud curat
se păstrează la temperatururi cuprinse între
– 5şi -18 grade şi se mănunâncă direct din
congelator, pentru că el conţine o cantitate
foarte mică de apă şi permite consumul direct.
Cantitatea necesară unei zile mai poate
fi pusă într-un recipient închis şi păstrată la
frigider, de unde se consumă pe parcursul
acesteia, dar depozitarea la frigider, în locul
congelatorului, pentru o perioadă mai îndelungată
nu este recomandată. După maximum
3 zile, polenul îşi pierde proprietăţile
terapeutice şi de aceea congelatorul este ideal.
Transportul polenului crud este recomandat
a se face în cutii sau pungi frigorifice,
alături de o baterie congelată, ori un pet cu
apă congelată”.
„Femeile de serviciu” ale organismului
„Dacă am observat, de la ora 4 dimineaţa
până în jurul orei 11, organismul uman se
curăţă. De aceea, aerul din dormitor are dimineaţa
un anumit miros, în urma detoxifierii
plămânilor, cavitatea bucală, de asemenea,
se curăţă intestinele. După o anumită
vârstă, mulţi oameni se plâng de faptul că
se trezesc la ora 4 dimineaţa şi nu mai pot
dormi, eliminarea toxinelor şi reziduurilor
acumulate necesitând o adevărată muncă
în echipă a componentelor organismului.
Le vin în ajutor „femeile de serviciu” profesioniste,
care sunt polenul crud şi păstura.
Aşa cum ne ocupăm de curăţenia noastră
exterioară, ar trebui să ne ocupăm şi de interior.
Oare cum arată tractul nostru digestiv
dacă nu îl curăţăm periodic? Ne putem face
o idee, imaginându-ne cum arată o farfurie
pe care nu o spălăm şi din care mâncăm ani
la rândul. Ne vin în ajutor polenul şi păstura,
care captează şi elimină toxinele din corpul
nostru”.
Un mic dejun de milioane
Am rugat-o pe Alina Varadi să ne dezvăluie
un secret şi am primit o reţetă, pe care
o ofer cu drag celor ce vor să încerce să se
hrănească cu adevărat, nu doar să mănânce.
„Dimineaţa începe pentru mine cu un proces
de curăţare a limfei. Iau o gură de ulei de
floarea soarelui, o plimb în cavitatea bucală
şi o elimin după 10 minute, după care mă
limpezesc cu apă culduţă cu sare. Toxinele
adunate sunt acide, iar sarea va neutraliza
şi ph-ul din gara noastră va reveni la norma
obişnuită. Fac asta de zeci de ani, în fiecare
dimineaţă. Apoi beau apă, cât mai multă.
Suntem râu, dacă bem apă şi baltă dacă nu
prea bem. Apoi am câteva variante. Fac un
shake, adică un amestec lichid de apă şi
componente solide. Pentru că am o structură
neadipoasă, eu consum nuci, seminţe,
alune, migdale, caju trezite, adică le pun
în apă de seara până dimineaţa şi ele devin
crude. Adaug fructe, dar un singur fel la
aceeaşi masă, pentru că fiecare fruct are un
timp diferit de digestie. Alături se seminţe
şi un fruct, vine unul din produsele apicole,
polenul crud, păstura şi lăptişorul de matcă.
Unii se tem de lăptişorul de matcă, dar nu eu
îl consum de ani de zile şi mi-a adus numai
beneficii. În plus, lăptişorul de matcă e ideal
în sezonul rece, la primul semn de răceală.
Consumat îndelung, lăptişorul de matcă
asigură o bună reglare hormonală şi creşte
imunitatea organismului, ca să nu mai spun
de efectul benefic asupra celor cu tendinţe
depresive. În shakeul de dimineaţă alternez
zilnic aceste produse apicole, astfel încât în
prima zi pun polen, în următoarea păstură şi
apoi lăptişor de matcă. Mai nou, am introdus
un al patrulea produs, larva de matcă, care
aduce un aport de 9% coenzima Q10 naturală.
După părerea mea, larva de matcă este
unul din cele mai importante produse comestibile
posibile. Producătorii de lăptişor de
matcă pot oferi doritorilor şi larve de matcă.
Aşadar seminţe, fructe, produs apicol, apă şi
miere, la care adaug, pentru o aromă diferită,
o picătură de ulei esenţial. Poate fi mentă,
lămâie, citrus fresh, portocală, grapefruit. Le
dau pe toate în blender ca să zdrobesc partea
solidă şi toate acestea adună cam 1,5 litri, pe
care îl beau pe parcursul dimineţii, până la
ora 11. Simplul consum matinal de produse
apicole aduce mari beneficii organismului.
Din inimă, de la Alina Varadi
„Sunt tehnician nutriţionist, consumator şi
producător de produse apicole. Nu cred în
nimic până nu practic. Consum, cercetez,
mă informez, practic şi acesta e stilul meu
de viaţă. Mă bucur din plin de o sănătate extraordinară
pe are o doresc tuturor cititorilor
ClujManifest şi tuturor celor din jurul lor.
Şi dacă mai adug că produsele apicole cresc
cantitatea de serotonină din corp, vă doresc
numai fericire şi bucurie!”
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
10 Local
Centrul de management al
deșeurilor, o poveste fără sfârșit
Proiectul Centrului de Management Interat al Deșeurilor (CMID)
pare o provocare mult prea mare pentru Consiliul Județean Cluj (CJ
Cluj). Acest proiect trebuia deja să fie finalizat, însă la ora actuală
pare departe de a fi realizată chiar și prima celulă de depozitare.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, și-a propus
la preluarea mandatului, acum mai
puțin de șase luni să găsească o soluție
pentru a debloca acest proiect. Toate
comunele județului au de suferit din cauza
lipsei unei rampe pentru depozitarea
deșeurilor, comunitățile locale fiind
nevoite să transporte gunoaiele la zeci
de kilometri distanță și să suporte astfel
cheltuieli suplimentare. Emil Boc a construit
pentru Cluj-Napoca o rampă temporară,
însă aceasta nu este o soluție pe
termen lung, astfel că proiectul CMID
trebuie să fie finalizat într-un fel sau altul.
Inițial, Alin Tișe a menționat că ar
dori să renunțe la acest proiect, însă a
fost demarat din fonduri europene, iar
dacă nu va fi finalizat Consiliul Județean
va trebui să înapoieze Comisiei Europene
toți banii cheltuiți, aproximativ 12-13
milioane de euro. Astfel că s-a decis că
cea mai bună soluție este să continue
acest proiect. ”CMID este un proiect
blocat din 21 octombrie 2014. A fost
blocat doi ani, de la momentul rezilierii
contractului cu Societatea Confort. Am
finalizat licitația și am adjudecat continuarea
lucrărilor la CMID. Câştigătorul
licitaţiei este un consorţiu format din firma
Krantz Eurocenter, Institutul de Studii
şi Proiectări Energetice – ISPE care
a câştigat licitaţia cu o ofertă de aproximativ
111 milioane de lei, respectiv 24
milioane de euro. A mai fost o ofertă,
una singură, a doua ofertă depusă de SC
Iasicon SA-SC TCI Contractor General
SA, care au avut o ofertă de 27 milioane
de euro. În curând, după expirarea termenului
de contestaţii, vom putea semna
contractul de continuare a lucrărilor.
Este vorba de proiectare şi execuţie pe
lucrările rămase la CMID, termenul fiind
de aproximativ 18 luni, proiectare şi
execuţie. Încercăm ca în aproximativ un
an să finalizăm acest Centru de Management
Integrat al Deşeurilor. Mă bucur că
am reuşit să finalizăm această procedură
începută undeva în luna mai sau iunie şi
după câteva luni am reuşit să adjudecăm
și să continuăm acest proiect important.
Sper ca în cel mai scurt timp să dăm ordinul
de începere al lucrărilor și să ne încadrăm
în termene. E important că l-am
deblocat pentru că doi ani practic s-a stat
pe loc. În acei doi ani, dacă nu existau
acele probleme, acel centru putea fi finalizat”,
a explicat Tişe.
Lucrări neconforme în valoare de
18 milioane de lei
Alin Tișe, președintele CJ Cluj:
Consiliul Județean Cluj a aprobat în
luna august plata lucrărilor considerate
neconforme și care nu pot fi decontate
de Comisia Europeană. Tot atunci s-a
aprobat depunerea unei noi cereri de
finanțare pentru continuarea lucrărilor
la CMID. Deoarece Consiliul Județean
nu a finalizat acest proiect, Comisia europeană
a aprobat fazarea lui și posibilitatea
atragerii de noi fonduri în exercițiul
financiar 2014-2020. “Proiectul
Centrului de Management Integrat al
Deșeurilor realizat pe POR Mediu 2007-
2013, cu o valoare de 255 de milioane
de lei, prevedea realizarea următorele
obiective: centrul de deșeuri, trei staţii
de transfer, drumurile de acces, echipamente
și închiderea celor șase depozite
neconforme. La sfârşitul anului 2015
când trebuia să terminăm proiectul am
ajuns la momentul la care am finalizat
„Dorinţa noastră pentru a doua celulă este să nu mai atragem bani europeni ca să nu
trebuiască să-i dăm înapoi şi în locul celei de-a doua celule să gândim soluţia alternativă,
definitivă a unui incinerator”

CLUJ MANIFEST
doar staţiile de transfer și echipamentele.
Din acest motiv, Comisia Europeană
ne-a comunicat că toți banii care nu am
reușit să îi cheltuim vor fi pierduți, dar
se va realiza fazarea proiectului și vom
putea aplica pentru o nouă finanțare în
următorul exercițțiu financiar pentru
faza II”, a menționat echipa de implementare
a proiectului. ”În faza I avem
două categorii de lucrări neconforme
unele constate prin expertiză şi acel furt
de pământ. Procurorii au dispus executarea
unei expertize pentru determinarea
prejudiciului. Valoarea lucrărilor neconforme
se ridică la 18 milioane de lei.
Încă din 2014 am făcut o plângere penală
la DNA, suntem în proces cu firma
de consultanţă Tahal, unde am executat
garanţia de bună excuţie” a menționat și
managerul de proiect, Mariana Rațiu. În
faza II a proiectului se vor derula următoarele
activităţi: finalizarea Centrului
de Management Integrat al Deșeurilor,
respectiv construirea unui depozit de
deșeuri județean conform având suprafața
de 7,7 ha, durata de viață de 5 ani și
capacitatea de depozitare de 1.350.000
mc, finalizarea Stației de Tratare Mecano-Biologică
și a Stației de Sortare, finalizarea
Drumului de Acces la Centrul
de Management Integrat al Deșeurilor,
achiziționarea de echipamente pentru
stațiile de transfer, închiderea și ecologizarea
depozitelor de deșeuri neconforme
din judeţ, construirea drumurilor de
acces pentru Stațiile de Transfer Mihai
Viteazu, Huedin și Gherla şi asistență
tehnică în supervizarea contractelor de
lucrări din cadrul proiectului Sistem de
Management Integrat al Deşeurilor în
județul Cluj.
Proiectul CMID, transformat în
incinerator
Banii primiți de la UE pentru realizarea
primei celule se ridică la suma de 24 de
milioane de euro. De asemenea, în același
timp se caută soluții ca în locul celei
de-a doua celule să fie realizat un incinerator.
”Dacă noi nu continuăm această
primă celulă şi nu o facem, practic ar
trebui să dăm înapoi şi ce am atras până
acum care înseamnă vreo 54 de milioane
de lei, aproximativ 12-13 milioane
de euro. Am convenit şi am discutat cu
Primăria ca în paralel cu realizarea primei
celule, noi deja să gândim soluţia
definitivă, ceea ce se va întâmpla după
finalizarea şi umplerea primei celule.
Aici, cu Primăria, ne gândim la soluţia
incineratorului, ca soluție definitivă.
Având în vedere că toate comunele au
stații temporare sau folosesc rampe de
transfer, o dată ce le vom aduce toate în
prima celulă, în scurt timp se va umple.
Prima celulă se va umple foarte repede.
Incineratorul ar urma să fie gestionat
de ADI Eco-Metropolitan. În proiectul
de CMID sunt două celule, două gropi
ecologice cu membrană specială care nu
permite poluarea. A doua celulă urmează
să fie făcută abia după ce se umple
prima. Dorinţa noastră pentru a doua
celulă este să nu mai atragem bani europeni
ca să nu trebuiască să-i dăm înapoi
şi în locul celei de-a doua celule să gândim
soluţia alternativă, definitivă a unui
incinerator. Practic, nu oprim proiectul
să dăm banii înapoi, dar îl dimensionăm
ca a doua parte din el să ducă la o soluţie
definitivă”, potrivit lui Alin Tișe.
În același timp, a fost deblocată procedura
de închidere a rampelor de deşeuri
din judeţ
Local 11
O altă veste bună în ceea ce privește
problema deşeurilor din județul Cluj o
reprezintă deblocarea activității de închidere
a rampelor neconforme de la
Cluj-Napoca (Pata Rât), Turda, Gherla
și Huedin – Lot nr. 1, ca urmare a obţinerii
Acordului de mediu în data de
13 septembrie a.c., rampele urmând să
fie închise definitiv în maximum 30 de
zile. Amintim în acest context faptul că
lucrările la acest prim lot, conform contractului
de achiziţie publică „Închidere
şi ecologizare depozite neconforme de
deşeuri urbane din judeţul Cluj”, au fost
adjudecate încă din anul 2015 de către
Asocierea SC Nord Conforest SA, SC
Interdevelopment SRL, SC Finara Consult
SRL, la o valoare de 27.267.933,79
lei, termenul de execuție fiind de 8 luni.
În ceea ce privește Lotul nr. 2, Consiliul
Județean Cluj va demara în perioada
imediat următoare o nouă licitație pentru
atribuirea contractului de proiectare
și execuție a lucrărilor de închidere a
depozitului neconform de deșeuri urbane
din Câmpia Turzii. Referitor la depozitul
neconform din municipiul Dej,
Consiliul Județean Cluj așteaptă decizia
Consiliului Local Dej, de transmitere,
în domeniul public al județului Cluj, a
unei suprafețe suplimentare de 0,855 ha,
parcelă absolut necesară pentru a evita
o soluție tehnică costisitoare. Ulterior
acestei decizii, forul administrativ județean
va demara procedurile de relicitare
a contractului de proiectare și execuție a
lucrărilor de închidere a depozitului neconform
dejean.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Maxim Dumitraş şi lecţia sa despre cerc.
O vizită la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi
Proiectul Centrului de
Management Interat al
Deșeurilor (CMID) pare o
provocare mult prea mare pentru
Consiliul Județean Cluj (CJ
Cluj). Acest proiect trebuia deja
să fie finalizat, însă la ora actuală
pare departe de a fi realizată chiar
și prima celulă de depozitare.
Excursiile sunt mereu apreciate de elevi,
dar pentru cei ce studiază artele vizuale,
ele sunt excursii de studii, unde elevii se
bucură de frumuseţile ţării şi au ocazia
să observe lucrări ale artiştilor vizuali,
să intre cu aceştia în dialog, să fie astfel
racordaţi la fenomenul artistic românesc
contemporan. Evident, Clujul le oferă numeroase
ocazii, prin expoziţiile excelente
şi fermentul special, generat de o mişcare
artistică clocotitoare, dar ceea ce lipseşte
oraşului nostru este un muzeu de artă contemporană.
La Sângeorz-băi, un orăşel
bistriţean cu un farmec aparte, ascuns între
dealuri magice, funcţionează Muzeul de
Artă Comparată Sângeorz-Băi, coordonat
de sculptorul Maxim Dumitraş. Împletind
cu măiestrie arta contemporană cu elementul
etnografic, muzeul oferă o cheie de
lectură aparte a fenomenului artistic vizual
românesc contemporan. Lemnul, piatra,
marmura, metalul, lutul, fibra textilă, hârtia
dezvăluie aici forţa luminii pure, prind
glas şi spun povestea sufletelor, istoria
acestor meleaguri şi cântă cu măiestrie
balada mâinilor inteligente. ”Un muzeu de
artă comparată este un spaţiu al legitimării,
dovadă a comunicării, a timpului, care
nu greşeşte în selecţie, a faptului că toată
experienţa umană, ceea ce este valabil
rămâne undeva. Chiar dacă nu întotdeauna
putem explica sensul corespondenţei,
ochiul ne arată, că lucruri foarte diferite
pot sta împreună, că obiectele utilitare,
stilizate în timp de secole, intră in dialog
direct cu obiectul artistic contemporan.
Există un spirit al locului, al legăturilor şi
corespondenţelor, într-un astfel de muzeu
putem găsi argumente, putem observa
că, în acest amplu ‘amalgam’ al facerii,
în timpi diferiţi, lucrurile se rostuiesc”
spune pe site-ul muzeului Maria Magdalena
Crişan. Alături de lucrări ale artiştilor
vizuali realizate în cadrul simpozioanelor
de artă pe care Maxim Dumitraş
le organizează frecvent la Sângeorz, stau
numeroase obiecte din arealul etnografic,
care îşi leapădă rolul practic şi investite
cu valenţe estetice, devin componente ale
unor instalaţii emoţionante. Furca de tors,
talanga de la gâtul animalelor, diverse alte
obiecte utilizate în gospodărie la prelucrarea
fibrelor textile, elemente metalice,
linguri de lemn, roţi, toate îmbracă veştmânt
nou şi aşteaptă ochiul experimentat
al privitorului care să identifice coduri
şi să-şi creeze propria poveste. Este un
spaţiu al multiplelor deschideri simultane,
unde ni se aştern la picioare covoare mozaicate
de lut smălţuit, iar trecerea prin
sălile muzeului este absolut liberă, fără
un traseu prestabilit, astfel încât descoperi
în ritmul propriu succesiunea de sugestii
artistice, de semnificaţii, într-o uluitoare
mixtură de artă contemporană şi element
etnografic adus în contemporaneitate.
Numeroşi artişti vizuali au trecut pragul
acestor locuri, lăsând în urmă lucrări importante,
pe care elevii clasei a XI-a B au
avut bucuria de a le descoperi alături de diriginta
lor, profesor Adela Gocan. Însoţită
de un grup de profesori ai acestui liceu, au
descoperit încă o dată cu împreună tinerii
artişti vizuali în devenire, faţa frumoasă a
mişcării artistice româneşti contemporane.
Deşi a umplut contextul muzeal, Maxim
Dumitraş nu se teme de spaţiile goale, iar
generozitatea cu care încurajează artiştii
şi cu care găzduieşte evenimente culturale
din diverse arii, dovedesc un spirit
nobil, a cărui fineţe artistică se acordează
cu magia locurilor. „Golul este o formă
plastică, spune Maxim Dumitraş. Ţine de
metafizică, şi de religie, şi de sculptură, şi
de poezie şi credem, şi de muzică. Nu tu
încercuieşti, nu există exteriorul cercului.
Dacă ai scris cercul (mandala) în pământ,
ai anulat tot pământul care nu este cuprins
în ea, adică l-ai unit cu cerul, cu divinul.
Nu mai există acum decât absenţa încercuită.
Singura reală. Singura realitate,
adevăr şi viaţă. Numele de absenţă este
dat de cei de dincoace de cerc. Acolo nu
e nimeni spun cei care nu văd că acolo
este totul. Zeul. Înţelesul. Nici, nici (neti
neti) aparţine lumii din afara cercului.
Realul ontologic este înlăuntrul cercului,
mandalei; irealul, maya, este în afară. Dar,
metafizic, această lume a făcut cercul, ca
ea să poată fi. Cercul nu are uşă, trebuie să
intri în cerc cu cercul tău cu tot. Şi omul
este o absenţă încercuită. Dar trebuie să
ştii că nu existenţa ta fizică este aceea care
contează metafizic sau plastic. Contează
înţelesul pe care îl dai lumii tale”. Aceasta
e lecţia pe care Maxim Dumitraş o dă în
felul său, într-un muzeu cum bine i-ar sta
unuia similar la Cluj-Napoca.
Alice Valeria Micu

Județean 13
CLUJ MANIFEST
Două proiecte pentru
modernizarea străzilor din Apahida
În comuna Apahida proiectele
de infrastructură sunt în plină
desfășurare. Atât cât va permite
vremea se va lucra la partea de
modernizare a străzilor, urmând
ca lucrările să fie reluate în
primăvara anului 2017.
Fonduri europene pentru drumurile
din Apahida
În acest moment, în comuna Apahida
există două proiecte pentru modernizarea
drumurilor. Primul dintre ele din fonduri
proprii și vizează străzile din comuna
Apahida, Dezmir și Sânnicoara. Contractul
de modernizare este semnat din dată
de 30.06.2016, cu o durata a contractului
de 20 luni de la dată emiterii ordinului
de începere a lucrărilor, şi o suma de
9.220.776,06 la care se adaugă TVA , contractul
este de tip bianual se desfăşoară pe
perioada a doi ani, 2016-2017. Modernizare
străzi în satele Dezmir şi Sannicoara
şi DC41 Str. Tudor Vladimirescu din Apahida,
după cum urmează :
I. În Iocalitatea Dezmir se va asfalta :
5706,65 m
- stradă Planoarelor: 1100,00 m; - stradă
Trandafirilor: 520.00 m;- stradă Narciselor:
192,15 m; - stradă Lăcrămioarelor:
140,60 m; - stradă Tausor: 625,30 m;- stradă
Labului: 551,85 m; - stradă Pietroasa:
320,00 m;- stradă Horea: 347,15 m; - stradă
Dealului: 870,00 m;- stradă Lacului:
668,50 m; - stradă Şcolii: 371,10 m.
II. În Iocalitatea Stnnicoara se va asfalta:
2920,10: stradă Lalelelor: 97 m; - stradă
Traian Darjan: 850 m; - stradă Aviatorilor
1: 358,50 m; - stradă Aviatorilor 2: 258,05
m;- stradă Feroviarilor: 613,80 m; - stradă
Meteor: 272,75 m;- stradă Triaj: 470,00 m.
III . În localitatatea Apahida 821,84 m -
Stradă Tudor Vladimirescu (DC41) km
1+544.00-km 2+365.84 L=821,84 m.
Au început lucrările de asfaltare din proiectul
”Modernizare străzi în satele Apahida
Dezmir şi Sannicoara”, în acest
moment se lucrează pe străzile Pietroasa,
Horea, Lacului şi Şcolii din Dezmir.
”Proiectul de modernizare al străzilor din
satele Apahida, Dezmir Sannicoara este în
desfăşurare. În acest moment se lucrează
pe străzile Pietroasa, Horea, Lacului şi
Şcolii din Dezmir. Unele dintre acestea
sunt într-un stadiu avansat, s-a turnat deja
stabilizantul şi probabil că saptămâna vitoare
urmează să toarne asfalt. Referitor
la restul străzilor, cele care au canalizare
sau pe care sunt lucrări pentru canalizare
vor fi asfaltate în următorii doi ani. Referitor
la reparaţiile pentru străzile care au
fost asfaltate în 2010, avem un program
de refacere şi întreţinere. În continuare
vom pietrui acolo unde este cazul şi vom
întreţine străzile până în momentul când
va începe asfaltarea ”, a declarat primarul
Grigore Fati. Un alt proiect ce vizează
drumurile din comună Apahida este un
proiect ce beneficiază de finanţare europeană.
A fost semnat la AFIR filiala Cluj
contractul de finanţare pe măsură 7.2. (
P.N.D.R.) pentru ,,Modernizări străzi în
Comună Apahida, judeţul Cluj “- proiect
în valoare de 1.174.262 euro , contribuţia
Primăriei Apahida fiind de 266.537 euro.
În proiect sunt prevăzute asfaltări pe străzile
din Sannicoara : Grădinarilor , Aurel
Vlaicu, George Enescu, Nicolae Bălcescu,
Someş, Câmpului şi DC 79 Pată-Bodrog.
“Am semnat finanţarea pentru proiectul pe
fonduri europene şi urmează să fie întocmit
proiectul tehnic şi să facem licitaţia.
Acel proiect se va derula în Sannicoara”, a
menţionat Fati.
Licitaţie pentru 35 de staţii pentru călători
Un alt proiect pe care primăria Apahida
doreşte să îl demareze este legat de construirea
unor staţii pentru călători în toate
satele comunei. ”Este a treia oară când
afişăm licitaţia pentru staţiile de transport.
Prima dată nu s-a prezentat nimeni, a două
oară nu au fost depuse ofertele financiare.
Sperăm să se prezinte cineva, dacă nu vom
găsi soluţii, vom analiză din nou proiectul
pentru a vedea dacă este bun sau nu calculul
financiar”, a declarat Fati. Proiectul
privind ,”Construcţia de staţii călători,
semnalizare şi semaforizare pe traseul
DN1 C şi înfiinţare treceri de pietoni în
localitatea Apahida, judeţul Cluj”, a fost
ataşat din nou pe e-licitaţie.ro ( SEAP).
Proiectul a fost ataşat prima dată în
21.09.2016 , cu prelungire de termen până
la dată de 17.10.2016, dar din cauza faptului
că proiectul nu a fost ofertat nu s-a
Grigore Fati, primarul comunei Apahida:
adjudecat . Valoarea estimată a contractului
este 1.870.252 plus TVA, etapizată în
2016 şi 2017.Proiectul implică construcţia
a 35 staţii în satele componente ( Sannicoara
- 5 staţii, Apahida -13 staţii, Dezmir-7
staţii, Pata - 4 staţii, Corpadea - 5
staţii, Cîmpeneşti -1 staţie).
Dana Țîrlea
„În continuare vom pietrui acolo unde este cazul şi vom întreţine străzile până în
momentul când va începe asfaltarea”

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
„U” Cluj poate deveni
Sport 15
acum echipa suporterilor
Asociația Club Sportiv de Fotbal “Alb-Negru” a lansat proiectul
prin care orice suporter al clubului de fotbal “U” Cluj poate deveni
membru prin plata unei cotizații anuale.
”În luna august, am pornit împreună să
scriem următoarele capitole din istoria
“Şepcilor Roşii”. Iar acum, fiecare dintre
noi putem deveni o parte din cea mai
frumoasă poveste a fotbalului românesc.
Împreună, clădim o fundaţie solidă pe
care construim unul dintre cele mai
puternice cluburi de fotbal din România.
Împreună, creştem viitoarele generaţii de
fotbalişti şi suporteri care să ducă mai departe
povestea Universităţii Cluj. Împreună,
trăim viaţa în alb şi negru. Împreună
suntem mai puternici. Împreună, putem
deveni clubul cu cei mai mulţi membri
din România. Împreună suntem “U”!”, au
anunțat reprezentanții clubului. Începând
cu data de 03.11.2016, orice clujean poate
deveni membru ai clubului Universitatea
Cluj, completând o adeziune şi achitând
o cotizaţie anuală (pentru 2016, valoarea
acesteia este de 100 de lei). Membrii
primesc un card care atestă apartenenţa
la FC Universitatea Cluj, participă activ
la viaţa clubului, iau parte la Adunarea
Generală şi sunt informaţi periodic în
legătură cu activitatea clubului.
Cum devii membru
VARIANTA A
Vino la standul clubului din Iulius Mall,
etaj 1, unde poţi completa adeziunea şi
achita pe loc cotizaţia, cu cardul sau în
numerar.
VARIANTA B
Pasul 1 - Consultă Regulamentul privind
statutul de membru susţinător al F.C. Universitatea
Cluj. Pasul 2 - Descarcă adeziunea.
Pasul 3 - Completează şi semnează
adeziunea. Pasul 4 - Achită cotizaţia (prin
ordin de plată sau transfer bancar) în contul
RO09 BTRL RONC RT03 5637 7301,
deschis la Banca Transilvania Cluj pe
numele Asociaţiei Club Sportiv de Fotbal
Alb-Negru a Studenţilor Clujeni, precizând
pe documentul de plată “Cotizaţie
membru F.C. Universitatea Cluj”. Pasul
5 - Trimite adeziunea semnată, însoţită
de dovada plăţii, pe e-mail contact@
fcuniversitateacluj.ro sau prin poştă, la
adresa: Cluj Arena, Aleea Stadionului
nr. 2, Cluj-Napoca, jud. Cluj, menţionând
pe plic “Pentru F.C. Universitatea
Cluj”. După aprobarea adeziunii de către
Comitetul Director, veţi fi notificat(ă) şi
veţi putea ridica, de la standul nostru din
Iulius Mall, cardul care atestă calitatea de
membru al F.C. Universitatea Cluj.
Echipe de tradiție salvate de suporteri
În acest moment bugetul clubului este
susținut de Primărie, 10.000 de euro și
de Universitățile clujene, 5000 de euro.
Situația în care se află acum Universitatea
Cluj are corespondent în Europa, unde s-a
reușit reconstrucția mai multor cluburi
cu tradiție, cum ar fi Napoli, Fiorentina,
Glasgow Rangers și Parma, cazuri în care
autorităție publice s-au implicat ca factori
coagulanți și garanți, în reconstrucția și
asigurarea unei continuități sportive a
acestor branduri. Cluburi mari de fotbal
din Europa sunt exemplul concret că proiectele
de tip “socios” pot să fie un succes.
Printre cluburile cu cei mai mulți fani
cotizanți se află FC Barcelona, Bayern
Munchen, Benfica, Manchester United. În
România, Timișoara a dovedit că se poate,
că suporterii pot susține o echipă de
fotbal. În 2012, ASU Poli a fost înscrisă
în campionatul municipal, în 2016, patru
ani mai târziu, echipa a promovat în Liga
II. Universitatea Cluj este printre cele
mai iubite echipe din țară, cu suporteri
pasionați și implicați. Meciurile din Liga
IV au devenit adevărate spectacole. Acest
proiect a readus fanii lângă echipă, astfel
că acest proiect de tip ”socios” are toate
șansele să devină un succes, iar obiectivul
echipei, să joace în Liga I în 2019, la
aniversarea centenarului, să fie îndeplinit.

CLUJ MANIFEST
16 Publicitate