You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
CLUJ MANIFEST<br />
12 Cultural<br />
Maxim Dumitraş şi lecţia sa despre cerc.<br />
O vizită la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi<br />
Proiectul Centrului de<br />
Management Interat al<br />
Deșeurilor (CMID) pare o<br />
provocare mult prea mare pentru<br />
Consiliul Județean Cluj (CJ<br />
Cluj). Acest proiect trebuia deja<br />
să fie finalizat, însă la ora actuală<br />
pare departe de a fi realizată chiar<br />
și prima celulă de depozitare.<br />
Excursiile sunt mereu apreciate de elevi,<br />
dar pentru cei ce studiază artele vizuale,<br />
ele sunt excursii de studii, unde elevii se<br />
bucură de frumuseţile ţării şi au ocazia<br />
să observe lucrări ale artiştilor vizuali,<br />
să intre cu aceştia în dialog, să fie astfel<br />
racordaţi la fenomenul artistic românesc<br />
contemporan. Evident, Clujul le oferă numeroase<br />
ocazii, prin expoziţiile excelente<br />
şi fermentul special, generat de o mişcare<br />
artistică clocotitoare, dar ceea ce lipseşte<br />
oraşului nostru este un muzeu de artă contemporană.<br />
La Sângeorz-băi, un orăşel<br />
bistriţean cu un farmec aparte, ascuns între<br />
dealuri magice, funcţionează Muzeul de<br />
Artă Comparată Sângeorz-Băi, coordonat<br />
de sculptorul Maxim Dumitraş. Împletind<br />
cu măiestrie arta contemporană cu elementul<br />
etnografic, muzeul oferă o cheie de<br />
lectură aparte a fenomenului artistic vizual<br />
românesc contemporan. Lemnul, piatra,<br />
marmura, metalul, lutul, fibra textilă, hârtia<br />
dezvăluie aici forţa luminii pure, prind<br />
glas şi spun povestea sufletelor, istoria<br />
acestor meleaguri şi cântă cu măiestrie<br />
balada mâinilor inteligente. ”Un muzeu de<br />
artă comparată este un spaţiu al legitimării,<br />
dovadă a comunicării, a timpului, care<br />
nu greşeşte în selecţie, a faptului că toată<br />
experienţa umană, ceea ce este valabil<br />
rămâne undeva. Chiar dacă nu întotdeauna<br />
putem explica sensul corespondenţei,<br />
ochiul ne arată, că lucruri foarte diferite<br />
pot sta împreună, că obiectele utilitare,<br />
stilizate în timp de secole, intră in dialog<br />
direct cu obiectul artistic contemporan.<br />
Există un spirit al locului, al legăturilor şi<br />
corespondenţelor, într-un astfel de muzeu<br />
putem găsi argumente, putem observa<br />
că, în acest amplu ‘amalgam’ al facerii,<br />
în timpi diferiţi, lucrurile se rostuiesc”<br />
spune pe site-ul muzeului Maria Magdalena<br />
Crişan. Alături de lucrări ale artiştilor<br />
vizuali realizate în cadrul simpozioanelor<br />
de artă pe care Maxim Dumitraş<br />
le organizează frecvent la Sângeorz, stau<br />
numeroase obiecte din arealul etnografic,<br />
care îşi leapădă rolul practic şi investite<br />
cu valenţe estetice, devin componente ale<br />
unor instalaţii emoţionante. Furca de tors,<br />
talanga de la gâtul animalelor, diverse alte<br />
obiecte utilizate în gospodărie la prelucrarea<br />
fibrelor textile, elemente metalice,<br />
linguri de lemn, roţi, toate îmbracă veştmânt<br />
nou şi aşteaptă ochiul experimentat<br />
al privitorului care să identifice coduri<br />
şi să-şi creeze propria poveste. Este un<br />
spaţiu al multiplelor deschideri simultane,<br />
unde ni se aştern la picioare covoare mozaicate<br />
de lut smălţuit, iar trecerea prin<br />
sălile muzeului este absolut liberă, fără<br />
un traseu prestabilit, astfel încât descoperi<br />
în ritmul propriu succesiunea de sugestii<br />
artistice, de semnificaţii, într-o uluitoare<br />
mixtură de artă contemporană şi element<br />
etnografic adus în contemporaneitate.<br />
Numeroşi artişti vizuali au trecut pragul<br />
acestor locuri, lăsând în urmă lucrări importante,<br />
pe care elevii clasei a XI-a B au<br />
avut bucuria de a le descoperi alături de diriginta<br />
lor, profesor Adela Gocan. Însoţită<br />
de un grup de profesori ai acestui liceu, au<br />
descoperit încă o dată cu împreună tinerii<br />
artişti vizuali în devenire, faţa frumoasă a<br />
mişcării artistice româneşti contemporane.<br />
Deşi a umplut contextul muzeal, Maxim<br />
Dumitraş nu se teme de spaţiile goale, iar<br />
generozitatea cu care încurajează artiştii<br />
şi cu care găzduieşte evenimente culturale<br />
din diverse arii, dovedesc un spirit<br />
nobil, a cărui fineţe artistică se acordează<br />
cu magia locurilor. „Golul este o formă<br />
plastică, spune Maxim Dumitraş. Ţine de<br />
metafizică, şi de religie, şi de sculptură, şi<br />
de poezie şi credem, şi de muzică. Nu tu<br />
încercuieşti, nu există exteriorul cercului.<br />
Dacă ai scris cercul (mandala) în pământ,<br />
ai anulat tot pământul care nu este cuprins<br />
în ea, adică l-ai unit cu cerul, cu divinul.<br />
Nu mai există acum decât absenţa încercuită.<br />
Singura reală. Singura realitate,<br />
adevăr şi viaţă. Numele de absenţă este<br />
dat de cei de dincoace de cerc. Acolo nu<br />
e nimeni spun cei care nu văd că acolo<br />
este totul. Zeul. Înţelesul. Nici, nici (neti<br />
neti) aparţine lumii din afara cercului.<br />
Realul ontologic este înlăuntrul cercului,<br />
mandalei; irealul, maya, este în afară. Dar,<br />
metafizic, această lume a făcut cercul, ca<br />
ea să poată fi. Cercul nu are uşă, trebuie să<br />
intri în cerc cu cercul tău cu tot. Şi omul<br />
este o absenţă încercuită. Dar trebuie să<br />
ştii că nu existenţa ta fizică este aceea care<br />
contează metafizic sau plastic. Contează<br />
înţelesul pe care îl dai lumii tale”. Aceasta<br />
e lecţia pe care Maxim Dumitraş o dă în<br />
felul său, într-un muzeu cum bine i-ar sta<br />
unuia similar la Cluj-Napoca.<br />
Alice Valeria Micu
Change language