ClujManifest 2017 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.51 - 21 Decembrie - 9 Ianuarie 2017

ANUL II • NR. 52 • 21.12.2016-09.01.2017
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Aeroportul Cluj “fură”
cursele de Mureș
Trei curse de pe
Aeroportul Internațional
Transilvania Târgu-Mureș
au fost transferate aici din
cauză că infrastructura
aerogării mureșene
nu face față cerințelor
internaționale. Astfel, pe
lângă noile curse anunțate
constant de companiile
low-cost de la Cluj,
Aeroportul Internațional
Avram Iancu beneficiază
și de neajunsurile
aerogărilor învecinate.
pag. 4-5
Atenție clujeni, se
ridică din nou mașinile!
pag. 3
Mai prăznuiesc creștinii la
Crăciun Nașterea Domnului
Hristos?
Sărbătoarea Crăciunului își găsește originile
în darul cel mai de preț pe care omenirea l-a
adus divinității: o fecioară numită Maria, care
a purtat în pântecele ei și l-a născut pe Fiul lui
Dumnezeu, pe Iisus Hristos.
pag. 6

CLUJ MANIFEST
2 Editorial
O civilizaţie a iubirii
Dacă ar fi să decupăm o ilustrată a săptămânii,
ar fi una a contrastelor flagrante
cu care ne obişnuieşte omenirea în acest
zbuciumat început de mileniu. Bătălii
sacrosante pe altarele politicii îi fac
pe cei ce ţin vremelnic hăţurile puterii
mondiale să uite de sângele cu care se
stropesc de fiecare dată când o explozie
şterge oraşe şi sate, când un copil moare
de foame, când un bărbat îşi caută
în lada de gunoi a indiferenţei, a intoleranţei
şi a urii o coajă te pâine pentru
femeia ce tocmai i-a adus pe lume
un copil, când aceeaşi mamă îşi pierde
minţile de spaimă şi deznădejdea de a
găsi trupul sfârtecat al pruncului. Sunt
scene apocaliptice ale unui prezent de
care nu trebuie să ne ascundem. Nu putem.
Nu mai putem. La polul opus, un
alt eveniment. Sanctitatea sa, Francisc,
al 266-lea episcop al Romei și papă a
Bisericii Catolice a împlinit 80 de ani.
I-a petrecut cu modestie. El, care o propovăduieşte
nu doar cu cuvântul, ci mai
ales cu fapta. Mănăstirea Santa Marta,
unde locuieşte, refuzând apartamentul
papal din Vatican, este locul în care opt
oameni aflaţi în dificultate, aşa-numiţii
senzatetto, adică fără acoperiş, sau cu
denumirea englezească mai cunoscută,
homeless, care erau în preajma Bazilicii
San Pietro au fost inivitaţi la un mic-dejun
alături de Sfântul Părinte. Cei patru
italieni, un moldovean, doi români şi un
peruvian, patru bărbaţi şi două femei au
petrecut o jumătate de oră cu Papa Francis,
de la care au primit în dar dulciuri
argentiniene. I-au oferit, la rândul lor,
trei buchete de floarea-soarelui. Ei au
fost acompaniaţi de monseniorul Konrad
Krajewski, mâna nevăzută a carităţii
papale pe care Sfântul Părinte o exercită
constant. Un gest care se înscrie firesc
în dimensiunile sincerităţii acestui papă
care nu doar se roagă, dar şi acţionează
în lumea celor mulţi şi necunoscuţi,
continuând opera pe care o punea în
practică la Buenos Aires, cu acelaşi devotament.
Lumea celor mulţi, fractalii
umane, care compun lumea vizibilă, dar
nevăzută fără o imagine de ansamblu şi
devine astfel aproape necunoscută. Oameni
pe care Papa Francisc îi cunoaşte
şi cărora le-a oferit, în toate punctele
Caritas din Roma, unde oamenii străzii
primesc o masă, câte o felie de tort, de
ziua sa. Acest Papă, care nu se fereşte să
atingă rănile, ne-a invitat, cu ocazia rugăciunii
Angelus, (Îngerul Domnului),
pe care o săvărşeşte în fiecare duminică
de la fereastra apartamentului papal
din Vatican, să vedem Crăciunul ca pe
un pact actual. Acelaşi, „Cari fratelli e
sorelle, buongiorno!” cu care îşi salută
credincioştii încă de la urcarea sa pe
scaunul papal a fost precedat de un cald
„Tantti auguri a te”, un „La mulţi ani”,
cântat de mulţimea adunată în Piaţa San
Pietro, duminică, 18 decembrie 2016.
Alte partituri
Fiul profesoarei de limba română, Igor
Dodon reclamă românizarea tinerilor
basarabeni, susţinând în mod ruşinos interesele
ingerioase ale Mamei Rusia în
Basarabia, incitând Moscova să supraliciteze
bursier migrarea interesului acestor
tineri înspre învăţământul rus. Ca şi
cum procesul îndelung de rusificare, de
mistificare a istoriei, scris cu multe rânduri
de sânge şi lacrimi de pe malurile
Prutului până în Siberiile îngheţate n-ar
fi fost îndeajuns ca să şteargă orice urmă
de românism din venele basarabenilor şi
aşa metisaţi. Cine a fost la Chişinău a
văzut urmările dezastruoase ale lanţurilor
sovietice cu care trupul sfârtecat
al Basarabiei a fost rupt şi desprins de
România. Să încerci, să cauţi, să găseşti
şi apoi să îngrijeşti mugurii fiinţei tale
de carne şi spirit românesc pare să-l înspăimânte
pe proaspătul înscăunat de la
Chişinău. Firescul unui asemenea demers
este, desigur straniu pentru cozile
de topor şcolite pe tarlaua colhozului,
ce încearcă repetat şi obstinat să reteze
câte o parte din greu încercatul teritoriu
românesc. Poate îl informează cineva pe
diedea Dodon, că aproape au dispărut
elevii şi studenţii basarabeni din şcoala
românească, să doarmă şi el liniştit. Cât
despre cei ce şi-au încheiat deja studiile
aici şi nu s-au mai întors, iar nu are de
ce să se teamă. În cel mai rău caz, se vor
folosi de cetăţenia română ca să plece
mai departe, în vestul Europei sau peste
mări şi ţări. Ceea ce se va întâmpla cât
de curând, slugarnicul bolşevic Dodon
intenţionând să întoarcă spatele Uniunii
Europene şi să reintroducă vizele.
Poate învaţă de la Victor Orban cum se
clădesc zidurile, că Rusia oricum i-a dat
deja cu flit. Între timp, tot în apropierea
noastră, ambasadorul rus la Ankara este
ucis. La Berlin se repetă atacul de la Paris,
cu camionul intrat în mulţime. Se
văd, oare lucind atât de aproape flamuri
de război? Să ne ferească Bunul! Se
văd, oare lucind atât de aproape flamuri
de război? Să ne ferească Bunul! Prefer
să-mi întorc sufletul şi gândul la Papa
Francisc, cel care încoronează normalitatea
la rang de Evanghelie, apropiindu-se
de cei mai umili, nu ca un catehet,
ci ca să înveţe mereu de la ei. Duminică,
cea din urmă dinaintea Sărbătorii Naşterii
Domnului, vorbea de angajamentul
nostru în a construi o civilizaţie a iubirii.
„Eu îi deschid uşa Domnului când simt
o inspiraţie interioară, când simt că-mi
cere să fac ceva mai mult pentru alţii,
când mă cheamă la rugăciune. Dumnezeu
cu noi. Dumnezeu care se apropie.
Acest anunţ de speranţă care se împlineşte
de Crăciun poartă aşteptarea lui
Dumnezeu faţă de fiecare dintre noi în
întreaga Biserică şi în cei mici, pe care
lumea îi dispreţuieşte, dar pe care Dumnezeu
îi iubeşte şi de care se apropie”.
Alice Valeria Micu
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Local 3
Atenție clujeni, se ridică din nou mașinile!
Ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar
se va realiza conform
unor reguli stabilite de Guvern la ultima
ședință.
Executivul a modificat și completat Regulamentul
de aplicare a OUG 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice, astfel încât să
fie rezolvate problemele create de vidul procedural
al aplicării acestei măsuri tehnico-administrative.
“Rațiunea acestei propuneri legislative
pornește de la lipsa unor reglementări
adecvate, clare și coerente, adaptate condițiilor
existente, în ceea ce privește motivația măsurii
de ridicare a autovehiculelor. Ridicarea
vehiculelor a devenit o problemă reclamată de
numeroși cetățeni, fapt agravat de lipsa locurilor
de parcare în număr suficient, în special în
cadrul marilor orașe. Practica măsurii de ridicare
a acelor autovehicule staționate neregulamentar
a ajuns să genereze abuzuri realizate de
către cei care pot să dispună această măsură,
manifestând în cele mai multe cazuri exces de
zel. Măsura dispunerii ridicărilor autovehiculelor
trebuie să fie una exceptionala, indreptata
asupra acelor autovehicule care intr-adevar
blocheaza circulatia rutiera sau constituie un
pericol pentru aceasta. Dispoziția de ridicare
a autovehiculelor trebuie să justifice această
măsură tehnico-administrativă luată. Dacă
autovehiculul nu constituie un obstacol sau
pericol concret pentru desfășurarea circulației
publice, această măsură nu se poate justifica,
putând fi considerată abuzivă sau excesivă”,
se arată în expunerea de motive a proiectului
de lege. Procedura instituită de Guvern nu vizează
un rol punitiv al măsurii (acest lucru intrând
în sfera răspunderii contravenționale) și,
totodată, propune un set de reguli procedurale
care să descurajeze apariția practicilor abuzive
și deturnarea scopului măsurii într-unul comercial.
În ce condiții se poate ridica mașina
Astfel, reglementarea stabilește clar faptul că
ridicarea vehiculului reprezintă măsura tehnico-administrativă
pe care polițistul rutier o
poate dispune în una din situațiile prevăzute
de art. 143 din Regulament, când vehiculul
staționează neregulamentar pe partea carosabilă,
respectiv:
— în toate cazurile în care este interzisă oprirea
voluntară;
— în zona de acțiune a indicatorului cu semnificația
‘Staționarea interzisă’ și a marcajului
cu semnificația de interzicere a staționării;
— pe drumurile publice cu o lățime mai mică
de 6m;
— în dreptul căilor de acces care deservesc
proprietățile alăturate drumurilor publice;
— în pante și în rampe;
— în locul unde este instalat indicatorul cu
semnificația ‘Staționare alternantă’, în altă zi
sau perioadă decât cea permisă, ori indicatorul
‘Zonă de staționare cu durata limitată’ peste
durata stabilită. Măsura nu va fi dispusă sau,
dacă a fost dispusă, executarea ei va înceta
dacă în vehicul este vizibilă prezența unor
persoane. Conducătorul vehiculului este direct
răspunzător în situația în care prezența unor
persoane în vehicul nu este vizibilă cu ocazia
dispunerii sau punerii în executare a măsurii
tehnico-administrative. De asemenea, aplicarea
măsurii nu se justifică în situația unui vehicul
care realizează acțiuni de intervenție sau
misiuni care au caracter de urgență. Dispoziția
de ridicare a vehiculului va cuprinde o serie
de informații relevante care pot proba prezența
vehiculului în locul din care a fost ridicat, necesitatea
aplicării măsurii, dar și starea vehiculului
înainte de ridicarea acestuia.
Actul normativ stabilește explicit operațiunile
și regulile măsurii tehnico-administrative:
— transportul la locul de depozitare se realizează
în condiții care exclud deplasarea pe
propriile roți a vehiculului ridicat;
— transportul la locul de depozitare nu se mai
execută dacă, până la inițierea acestuia, proprietarul
sau utilizatorul vehiculului ridicat se
prezintă la locul ridicării și este de acord cu
suportarea cheltuielilor efectuate. În acest caz,
se suportă doar contravaloarea operațiunii de
ridicare;
— depozitarea se face numai în spații corespunzătoare,
special amenajate de către administratorul
drumului public sau, după caz, de
către administrația publică locală;
— pe perioada depozitării, vehiculele ridicate
se află în paza administratorului drumului
public sau, după caz, a administrației publice
locale;
— administratorul drumului public sau, după
caz, administrația publică locală răspunde
pentru eventualele avarii cauzate vehiculului
ca urmare a efectuării operațiunilor de ridicare,
transport și depozitare.
Vehiculul ridicat se restituie după ce se face
dovada achitării tarifului aferent operațiunii/
operațiunilor efectuate, în baza documentelor
care atestă proprietatea sau deținerea legală a
acestuia. Programul de restituire a vehiculelor
depozitate în spațiile special amenajate se asigură
prin serviciu continuu, pe durata a 24 de
ore.
Modificări ale Regulamentului privind
parcarea pe trotuar
Hotărârea adoptată de Guvern aduce și o serie
de îmbunătățiri ale Regulamentului în privința
parcării pe trotuar, astfel că staționarea vehiculului
este posibilă numai dacă acel trotuar
este amenajat în acest scop, prin marcaje și
semnalizare corespunzătoare.
Amenajarea parcării pe trotuar va fi posibilă
numai dacă:
— se respectă culoarul destinat circulației pietonilor,
stabilit potrivit normativelor în vigoare,
care nu poate fi mai mic de 1 m lățime;
— accesul vehiculelor în parcare se realizează
din partea carosabilă;
— poziționarea vehiculelor în parcare nu stânjenește
circulația pe prima bandă sau pe pistele
amenajate.
Nu se pot amenaja parcări pentru autovehicule,
pe trotuar, la mai puțin de 10 m de intersecții,
stații ale mijloacelor de transport în comun
sau treceri pentru pietoni.
Obligații pentru bicicliști
De asemenea, actul normativ se referă și la
o serie de obligații stabilite de Regulament
pentru conducătorii de biciclete și care au fost
aduse în acord cu realitățile tehnice/tehnologice
actuale. Astfel, de exemplu, echiparea
bicicletei trebuie să se facă cu elemente sau
dispozitive care să asigure vizibilitatea acesteia
în trafic, în special pe timp de noapte, și să
nu se limiteze doar la cele de culoare portocalie
fixate pe spițele roților; se specifică distanța
laterală recomandată la depășirea unei biciclete,
de minimum 1,5 m, în loc de o ‘distanță
laterală suficientă’.
Ridicarea mașinilor, interzisă de Curtea
Constituțională
Ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar
pe partea carosabilă s-a realizat în baza
unor proceduri stabilite prin hotărâri ale consiliilor
locale. Înalta Curte de Casație și Justiție
a stabilit în mai 2015 că procedura de aplicare
a măsurii de ridicare a vehiculelor staționate/
oprite pe partea carosabilă nu poate fi reglementată
prin hotărâri ale consiliilor locale.
Primarul Emil Boc a solicitat Guvernului încă
de anul trecut să găsească o soluție pentru ca
mașinile să poată fi ridicate din nou. ”Solicit
de urgenţă Guvernului să deblocheze ridicarea
maşinilor (parcate neregulamentar – n.r.), pentru
că numai Guvernul poate să o facă în acest
moment. Guvernul fie emite regulamentul de
ridicare a maşinilor, aşa cum s-a angajat prin
Ordonanţă de Urgenţă, fie modifică această ordonanţă
şi spune că autorităţile locale pot emite
ele regulamentele de ridicare a maşinilor.
Până când Guvernul nu ia una dintre cele două
soluţii, noi, practic, suntem paralizaţi, blocaţi,
cetăţenii nervoşi, iar primăriile fără mijloace
de a interveni acolo unde există abuzuri şi sunt
parcate maşini neregulamentar, pe treceri de
pietoni sau blochează linia de tramvai”, afirma
primarul Emil Boc în iunie 2015. Conform
HCL 220 din 2012 cuantumul sumelor era de:
300 lei pentru ridicare și transport, 35 de lei pe
zi, pentru acțiunea de depozitare și staționare,
sau 240 în cazul in care contravenientul dorea
să achite taxa pe loc. În 2014, Regia Autonomă
a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca
a ridicat 2.858 de autoturisme şi a încasat din
taxa de ridicare peste 1,1 milioane lei .
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Aeroportul Cluj “fură” cursele de Mureș
Trei curse de pe Aeroportul Internațional Transilvania Târgu-Mureș (AITTM)
au fost transferate aici din cauză că infrastructura aerogării mureșene nu face
față cerințelor internaționale. Astfel, pe lângă noile curse anunțate constant de
companiile low-cost de la Cluj, Aeroportul Internațional Avram Iancu (AIAIC)
beneficiază și de neajunsurile aerogărilor învecinate.
Traficul monitorizat pe AIAIC a urcat de
la 32.538 de pasageri în 1996 la 75.750 în
2000, la 202.556 în 2005, la 1,02 milioane
în 2010 și la 1,48 de milioane în 2015,
cu o estimare de 1,7 milioane pentru acest
an. „În 2017 vom ajunge la 3 milioane de
pasageri. A trebuit să facem față unei competiții
incorecte cu AITTM, care a beneficiat
de subvenție. La un moment dat, Wizz
Air s-a mutat brusc la Târgu-Mureș, iată că
acum acest aeroport nu mai are niciun zbor
regulat, din lipsa infrastructurii”, a menționat
David Ciceo, director general al regiei
clujene. În toamnă, Wizz Air a mutat toate
cursele de pe AITTM pe AIAIC din cauza
pistei de aterizare-decolare. “Decizia subliniază
nevoia imperativă a unei reparaţii
capitale a pistei. Conducerea aeroportului
împreună cu Consiliul Judeţean (CJ) Mureş
vor întreprinde toate demersurile necesare
pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv.
Reparaţia capitală, care aduce după sine
inaugurarea unei noi piste de aterizare-decolare,
va permite AITTM noi oportunităţi
de colaborare, atât cu WizzAir , cât şi cu
alte companii”, au precizat reprezentanții
AITTM. Totuși, investiția de 77 de milioane
de lei va trebui realizată de CJ Mureş pentru
că, prin Master Planul General de Transport
(MPGT) al României, AITTM nu poate să
acceseze fonduri europene înainte de 2022.
Wizz aduce la Cluj avioane și personal
Trei dintre zborurile low-cost ale Wizz Air
de la Târgu-Mureş pleacă acum de la Cluj:
Budapesta, Frankfurt Hahn şi Baden-Baden,
alături de noile anunțate curse către Stockholm,
Bratislava, Larnaca şi Malta. Wizz
operează de pe AIAIC 34 de rute către 16
ţări. În ultimele 12 luni, Wizz a transportat
1,3 milioane de pasageri către şi de la baza
sa din Cluj. Pe aeroportul clujean operează
curse 13 companii, cele mai multe zboruri
fiind susţinute de Wizz Air, Tarom, Lufthansa
şi Blue Air. „De asemenea, vom mări
frecvența zborurilor către orașe precum
Londra, Barcelona, Dortmund, Basel, Nürnberg,
Bergamo. Din 2017 vom dispune de a
șasea aeronavă la Cluj-Napoca, o investiție
de 98 de milioane de dolari. În consecință,
vom crea 36 de noi locuri de muncă la Cluj.
Acum suntem prezenți în România pe 10
aeroporturi, dintre care șase baze operaționale.
Anul viitor vor fi 22 de baze. Numărul
angajaților din România se ridică la 750,
avem 135 de rute spre 19 țări”, a menționat
Tamara Vallois, head of communications la
Wizz Air.
Concurență “albastră” și la intern, și la
extern
Principalul concurent privat la Cluj al Wizz
va introduce din primăvară noi rute europene
de pe AIAIC, intrând în competiţie directă,
în afară de cursa internă de București, pe
traseele Londra Luton şi Larnaca. Din martie,
Blue Air îşi extinde prezenţa la Cluj prin
alocarea celei de-a doua aeronave Boeing
737-800 şi a patru noi rute către Londra Luton
(26 martie), Larnaca (9 aprilie), Nisa (10
aprilie) şi Hamburg (3 iunie). Din 15 iunie,
un zbor intern va conecta Clujul de Constanţa.
Blue Air va creşte frecvenţele pe ruta
către Dublin, de la două la trei zboruri săptămânale.
Blue Air a început operarea rutei de
Birmingham. „Interesul nostru pentru piaţa
din Transilvania este subliniat de faptul că
începând cu sezonul de vară 2017, vom aloca
o a doua aeronavă Boeing 737-800 bazei
din Cluj-Napoca. Dezvoltarea noastră este
în concordanţă cu intenţiile noastre de a stimula
turismul din judeţul Cluj”, a declarat
Gheorghe Răcaru, director general al Blue
Air. „Ruta de Birmingham este una extrem
de lăudabilă în contextul geopolitic actual.
Această nouă conexiune aeriană va reprezenta
o punte de legătură între cele două regiuni
deservite, facilitând atât crearea de noi
David Ciceo, director general AIAIC:
„Aeroportul din Mureș a beneficiat de subvenții incorecte, la un moment dat, Wizz Air s-a
mutat brusc acolo, dar iată că acum acel aeroport nu mai are niciun zbor regulat, din lipsa
infrastructurii”

CLUJ MANIFEST
Economic 5
parteneriate economice sau culturale, cât
şi fluxurile turistice înspre şi dinspre Transilvania”,
a precizat preşedintele CJ Cluj,
Alin Tişe. Blue Air estimează o creştere de
50% a traficului faţă de anul precedent, la
un total de 3,2 milioane de pasageri în 2016.
Aceasta și-a început activitatea acum 12 ani,
în prezent oferind zboruri către 90 de rute.
Blue Air operează o flotă de aeronave Boeing
737, cursele sale de la Cluj fiind spre
Birmingham, București, Constanța, Dublin,
Hamburg, Iași, Larnaca, Liverpool, Londra,
Nisa, Timișoara.
Potențiali clienți: 3 milioane de ardeleni
Regia autonomă aflată în subordinea CJ
Cluj este acum al doilea aeroport al ţării și
primul aeroport regional din România. Cum
judeţul Cluj numără 700.000 locuitori, aeroportul
din Someșeni este la aceeași categorie
cu aeroporturile din oraşele Stuttgart și
Geneva şi Stuttgart, care înregistrează anual
9, respectiv 12 milioane de pasageri. Pe o
rază de 170 km în jurul Clujului locuiesc 3
milioane de potenţiali pasageri, a căror deservire
reprezintă o preocupare pentru aeroportul
clujean.
Principalele proiecte ale AIAIC se referă la
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii,
construirea unei noi piste de aterizare-decolare
de 3,5 km, construirea de suprafețe de
mișcare aeroportuare, un terminal intermodal
de transport și de marfă, ridicarea unui
nou turn de control în colaborare cu Romatsa.
În 2011 au început lucrările pentru construirea
unei noi piste la AIAIC. Lucrările
demarate pentru realizarea primilor 2,1 km
ai pistei constituie prima etapă a investiţiei,
care are ca finalitate realizarea unei noi piste
de decolare- aterizare de 3,5 km. Este prima
pistă care se construieşte în România în ultimii
50 de ani. Pista veche datează din 1968
şi are o lăţime de 30 m. Noua pistă are 45 de
m lăţime, mergând până la 60 m cu acostamente.
Proiectul face parte dintr-un amplu
program de investiţii demarat de CJ Cluj şi
are un rol important în susţinerea dezvoltării
Gheorghe Răcaru, manager Blue Air
„Din sezonul de vară 2017, vom aloca o a doua aeronavă Boeing 737-800 bazei din Cluj-Napoca.
Dezvoltarea noastră este în concordanţă cu intenţiile noastre de a stimula turismul din
judeţ”
regionale şi a creşterii traficului pe termen
mediu şi lung.
AIAIC, hub internațional
București
Bacău
Timișoara
Sibiu
Craiova
Cluj
Iași
Tulcea
Sursa: MPGT
260 mil. euro
91 mil. euro
82 mil. euro
53 mil. euro
49 mil. euro
40 mil. euro
12 mil. euro
19 mil. euro
Traficul de pasageri pe aeroporturile din
România este în continuă creștere. În 2015
traficul total de pasageri a crescut cu 13%
față de anul 2014. Astfel, anul trecut pe cele
17 aeroporturi din România s-au înregistrat
13.320.291 de pasageri.
MPGT prevede că, în funcție de populația
din zona de captare (peste 5 milioane de
locuitori, 1-5 milioane, 0,5-1 milioane sau
sub 0,5 milioane), Henri Coandă București
va fi clasificat ca aeroport internațional major,
Craiova, Timișoara, Sibiu, Cluj, Bacău
și Iași vor fi aeroporturi hub internaționale,
Târgu-Mureș, Oradea, Brașov, Constanța,
Suceava, Tulcea și Baia Mare, aeroporturi
regionale, Arad și Satu Mare, aeroporturi
regionale mici. “Unul dintre principalii factori
determinanți ai variațiilor importante
din nivelul cererii este schimbarea categoriei
aeroportului ca rezultat al investițiilor în
infrastructura aeroportuar și al succesului în
atragerea de noi operatori de trafic care să
asigure noi curse aeriene pe acel aeroport.
În cazul unui aeroport, creșterea nu este de-
Investiții preconizate în aeroporturi
pendentă numai de îmbunătățirea capacității
și a facilităților disponibile, ci depinde și de
cursele angajate de acel aeroport”, se precizează
în MPGT. Acesta prevede că aeroportul
clujean a realizat până acum investiții
de 136 de milioane de euro, cu un necesar
de 40 de milioane pentru construirea de noi
platforme și căi de rulare, precum și analiza
oportunității de a dezvolta un terminal
cargo. Orizontul de timp pentru finalizarea
căilor de rulare este anul 2020, pentru terminalul
cargo, tot 2020, iar pentru extinderea
spațiului platformelor, 2025.
Călin Poenaru
Traficul la Cluj
2012: 0,9 milioane -7%
2013: 1,03 milioane +11%
2014: 1,18 milioane +14%
2015: 1,48 milioane +26%
2016: 1,70 milioane +14%
Sursa: AIAIC
Transport aerian pasageri 2015
1. București 9,27 mil.
2. Cluj-Napoca 1,48 mil.
3. Timișoara 0,92 mil.
Transport aerian marfă 2015
1. București 27.903 tone
2. Timișoara 2.605 tone
3. Cluj-Napoca 1.680 tone

Cultural 6
CLUJ MANIFEST
Mai prăznuiesc creștinii la Crăciun
nașterea Domnului Hristos?
Sărbătoarea Crăciunului își găsește originile în
darul cel mai de preț pe care omenirea l-a adus
divinității: o fecioară numită Maria, care a purtat
în pântecele ei și l-a născut pe Fiul lui Dumnezeu,
pe Iisus Hristos. Episodul Nașterii Mântuitorului
Iisus Hristos este relatat de cei doi evangheliști,
Luca și Matei, în evangheliile lor: Luca, în capitolele
unu și doi, iar Matei, în capitolul al doilea.
Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos a
fost respectată ca zi de prăznuire, pe 25 decembrie,
de la sfârșitul secolului al IV-lea în Occident,
iar în Orient de la începutul secolului al
V-lea. De-a lungul timpului, această sărbătoare
a fost întâmpinată și primită de creștini cu bucurie
și speranță, bucuria renașterii spirituale a
omului, a familiei și a comunității. În Occident,
această sărbătoare și-a păstrat doar într-o oarecare
măsură originalitatea și caracterul ei sacru,
aceasta datorită faptului că, la anumite popoare
au apărut unele obiceiuri care nu au legătură nici
cu sărbătoarea Nașterii Domnului și nici cu conținutul
spiritual al acesteia; de exemplu: darurile
de Crăciun de sub brad și chiar bradul în sine este
o inovație adusă de Martin Luther în anul 1535.
El a recurs la acest fapt ca răspuns la darurile pe
care cei mici le primeau în data de 6 decembrie
de Sfântul Nicolae, încă din secolul al IV-lea.
Pentru că protestanții nu sunt de-acord cu cinstirea
sfinților, au încercat să mute cultul venerării
sfinților spre cinstirea copilului Iisus de Crăciun.
Această suprapunere a tendințelor laice peste caracterul
sacru deținut și transmis de acest praznic
luminat face ca sentimentul religios să fie, tot
mai mult, înlocuit de obiceiuri străine sărbătorii,
care în ultimul timp, iau o amploare tot mai mare.
Așa se face că în apropierea Crăciunului observăm,
în societatea de azi, un comportament nefiresc
al oamenilor din punct de vedere religios,
un consumism exagerat, case și orașe luminate
și împodobite excesiv, brazi artificiali, târguri,
colinde ascultate la megafoane în piețe și pe
străzi, Crăciunițe, campanii și promoții comerciale,
și multă risipă materială și spirituală. În țara
noastră, Sărbătorea Crăciunului s-a bucurat de
un respect aparte, aceasta și datorită importanței
evenimentului în sine - nașterea Fiului lui Dumnezeu
în lume, dar și datorită obiceiurilor legate
de acest praznic.
Tradițiile și obiceiurile au contribuit la transmiterea
sărbătorii din generație în generație, dar au
avut și un rol mediator în păstrarea și transmiterea
caracterului sacru al sărbătorii. Amintim câteva
exemple: mersul cu icoana Nașterii în Ajun,
obiceiul întâlnit la sate de a porni colindul de la
Biserică și dus pe ulițe, din poartă-n poartă, mersul
cu steaua, etc. Toate aceste obiceiuri au rolul
de a-i apropia pe oameni și de a-i face să simtă
profund fiorul sfânt al acestei sărbători. Pentru
omul credincios, Nașterea Domnului înseamnă
mult mai mult decât colinde, folclor, cozonaci
și alte bunătăți. Mai întâi, amintim de o curățire
mentală și sufletească a fiecăruia, prin postul pe
care Biserica l-a rânduit timp de 40 de zile înaintea
sărbătorii, apoi prin spovedanie și împărtășanie
și, cel mai important, prin participarea lor la
Sfânta Liturghie, în ziua de Crăciun. La acestea
se adaugă și tradițiile din jurul acestei sărbători,
menționate mai sus. Colindul ne prezintă armonia
îmbinării religiosului cu obiceiurile laice,
în care este evidențiat dialogul dintre Fecioara
Maria, care era în cautarea unui locaș pentru a
naște, și Moș Crăciun care era și el drumeț cu
daruri pentru copii: Bună seara Moș Crăciun, și
dumneata ești pe drum? Din păcate, în ultimul
timp constatăm și-n țara noastră o separare a obiceiurilor
de Crăciun de fondul spiritual al sărbătorii,
iar acest fapt duce la îndepărtarea omului
de sfințenia Nașterii Domnului și poziționarea
lui în zona comercială a ei: multe cumpărături,
mâncare și băutură în exces, petreceri, iar mersul
la colindat a devenit un obicei izolat, doar în cadrul
familiei, și aici limitat la a ne vizita, fără a
colinda. Și atunci, firesc, ne punem întrebarea: ce
prăznuim la Crăciun, Nașterea Domnului, și dacă
da, cum o prăznuim? În perioada comunismului
poetul Radu Gyr, din închisoarea Aiudului surprindea
atmosfera de așteptare și de trăire simplă
a sărbătorii, de către cei întemnițați:
A venit și-aici Crăciunul
Să ne mângâie surghiunul;
cade albă nea
peste viața mea,
peste suflet ninge.
Cade albă nea
peste viața mea
care-aici se stinge.
Steaua prinde să lucească
peste ieslea-mpărătească.
Și din nou trei magi varsă
din desagi aur și tămâie.
Îngerii de sus
magilor le-au pus
cerul sub călcâie...
Peste fericiri apuse,
tinde-Ți mila ta Iisuse.
Cei din închisori
te așteaptă-n zori
pieptul lor suspină.
Cei din închisori
te așteaptă-n zori
să le-aduci lumina.
Pentru cei închiși, din acele vremuri, credința și
speranța în Nașterea Domnului și în Învierea Sa,
i-au ajutat să vadă dincolo de ziduri, dincolo de
lume și dincolo de durere. Toți mărturiseau câtă
bucurie le aduceau în suflete, un colind cântat în
noaptea Crăciunului, sau troparul Hristos a Înviat,
în noaptea de Paști.
Dacă omul zilelor noastre se va conecta la această
sărbătoare sfântă cu toate energiile sale bune,
dacă va face din sufletul și mintea sa o căutare și
o cercetare a Pruncului sfânt din ieslea Betleemului,
atunci, cu siguranță, în sufletul și-n mintea
lui se va naște Hristos, iar bucuria pe care au
avut-o magii la aflarea Împăratului îi va umple
sufletul și viața. Acesta este momentul în care cei
doi, Hristos și omul, se vor bucura împreună de
Nașterea Sa.
Pr. Dr. Cristian Baciu, Parohia Crăieşti

CLUJ MANIFEST
Publicitate 7

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Local 9

CLUJ MANIFEST
10 Cultural
Elevii din Băișoara, recital de colinde și
Târg caritabil de Crăciun
Căminul Cultural din localitatea Băișoara
a găzduit recitalul de colinde
susținut de elevi ai grupului VLĂS-
TARI de la Școala Gimnazială “
Mircea Luca” Băișoara, precum si
de grupul de colindători de la clasele
primare. Elevilor din comuna Băișoara
li s-au alăturat grupuri de colindători
de la: Școala Internațională
,,Transilvania College”, Colindătorii
de la Valea Ierii, Cvartetul olimpic al
Liceului de Muzică din Cluj- Napoca,
fostul elev al școlii din Băișoara, solistul
de muzică populară Alexandru
Blidar, dar și grupul de seniori de la
Turda.
Cu această ocazie, părinții elevilor au organizat
un TÂRG CARITABIL DE CRĂCIUN.
Sătenii din Băișoara, dar și oaspeții veniți din
alte localități au fost invitați să guste produse
tradiționale atent pregătite de mămici: gemuri,
zacuscă, plăcinte, prăjituri, dar și produse tradiționale
din porc. Vizitatorii târgului au fost
invitați să doneze sume de bani pentru produsele
care le-au stârnit pofta. Curând, produsele
atent pregătite s-au dovedit a fi insuficiente
pentru toți vizitatorii. Elevii clujeni de
la Școala Internațională au savurat cu plăcere
produsele tradiționale oferite de femeile din
Băișoara, iar mulți dintre ei au făcut cumpărături
și pentru acasă. Grupul ”Vlăstarii” sunt
implicați în Proiectul Internațional PORȚI
VERZI, un proiect care promovează tradițiile
de Crăciun și voluntariatul în campaniile de
protejare a mediului înconjurător. Astfel, banii
adunați la Târgul de Crăciun vor fi donate
unui grup de copii de la o școală din Congo.
Concertul de colinde și Târgul Caritabil de
Crăciun au fost organizate de directorul Școlii
Gimnaziale ”Mircea Luca” Băișoara, Lucreția
Presecan, alături de ceilalți profesori, de elevi
și de părinți. Doamna Presecan ne-a dezvăluit
că dorește să le transmită elevilor săi importanța
tradițiilor românești. ”Atunci când copiii
noștri, așa le spun elevilor mei, învață să prețuiască
ceea ce e sfânt, dacă se reîntorc la obiceiuri
ale moșilor noștri, este deja un pas spre
recuperarea Crăciunului care s-a pierdut pe
undeva printre cutii viu colorate, printre mese
pline de bunătăți și printre oameni prea ghiftuiți
înainte de Crăciun. Am asistat la Povestea
spusă prin colindă de Vlăstari, de grupul copiilor
de la învățământul primar, de grupul de la
Valea Ierii, de colindătorii de la Turda , de cei
de la Transilvania College , de Alex Blidar, de
cvartetul de la Liceul de Muzică din Cluj și de
noi toți. În primul rând le spun copiilor din Băișoara
că sunt tare mândră de ei, au fost extraordinari,
au dovedit că au voci frumoase, că își
doresc să aducă bucurie în sufletul celor care
azi au avut timp să îi asculte! Mulțumiri colegilor
care au găsit timp să fie alături de elevii
lor la organizarea acestui eveniment și au rămas
până la final! În fiecare an părinții, bunicii
și prietenii copiilor, printre care și doamna
primar, Luca Minodora Susana sunt alături
de noi! Fără aportul lor nu poți organiza un
eveniment la care participă sute de oameni!”,
a declarat Lucreția Presecan. Sătenii din Băișoara
au primit oaspeți un grup de colindători
din Maramureș. Aceștia i-au colindat pe săteni
în biserică, după Sfânta Liturghie. Colindătorii
din Maramureș au venit la Băișoara la invitația
inginerului Chindriș Gheorghe, cel care a fost
timp de șapte ani director la Exploatarea Minieră
Iara-Băișoara. ”Am petrecut o duminică
minunată cu colinde deosebite în Biserica Băișoara,
alături de un grup din Maramureș - Ieud
si grupul Vlăstari -Băișoara. Felicit pe domnul
Chindriș Gheorghe pentru munca neobosită în
păstrarea tradițiilor din Maramureș . În aceeași
măsură, doresc să mulțumesc doamnei director
Lucreția Presecan pentru muncă de succes,
cu copiii noștri din Băișoara. Un profesor si
un etnolog de excepție! Sărbători fericite tuturor!”,
a menționat primarul comunei Băișoara,
Minodora Susana Luca.

CLUJ MANIFEST
Cultural 11
Primarul Valentin Dorel Pojar i-a
premiat pe cetățenii comunei Jucu
Primarul comunei Jucu i-a premiat pe juniorii și pe seniorii din Jucu. Astfel,
le-au fost oferite diplome tinerilor care au împlinit 18 ani și cuplurilor care au
aniversat 50 de ani de căsnicie.
Primarul comunei Jucu, Valentin Dorel
Pojar, a premiat cuplurile din comuna
Jucu ce au aniversat 50 de ani de căsnicie.
”Vă primim la primărie cu brațele deschise,
să vă onorăm, să vă premiem cu o diplomă
de merit pentru cei 50 de ani petrecuți
alături de partenerii dumneavoastră.
Noi suntem la primărie o echipă tânără și
nouă. Trebuie să aveți încredere în noi că
dorim să facem lucruri bune pentru locuitorii
din Jucu. Eu le-am transmis colegilor
mei să aibă grijă de cetățenii acestei comune
și mai ales de dumneavoastră care
aveți o vârstă mai înaintată. Ați petrecut
50 de ani alături de partener, ați crescut
copii și nepoți, Dumnezeu să vă ajute în
continuare, să aveți sănătate” a menționat
primarul Valentin Dorel Pojar. Și pentru
că se apropie Crăciunul, primarul a transmis
un mesaj tuturor locuitorilor comunei
Jucu. ”Fiindcă Sărbătoarea Nașterii Domnului
Iisus Hristos se apropie cu pași repezi,
aș vrea să transmit cetățenilor comunei
Jucu, jucanilor mei așa cum îmi place
mie să spun, un călduros ”La Mulți Ani!”
și ”Crăciun Fericit!”, alături de familiile
lor”, a transmis primarul Valentin Dorel
Pojar. De asemenea, primarul îi invită pe
toți copiii din comuna Jucu la întâlnirea
cu Moș Crăciun.
Program:
21.12.2016
Vișea ora 15:30, centrul localității.
Gădălin ora 17:00, centrul localității
22.12.2016
- Jucu Herghelie ora 15:30, la blocuri
- Jucu de Mijloc ora 16:30 Ratu Mare
(Moara)
- Jucu de Mijloc ora 17:30, centrul localității
23.12.2016
-Jucu de Sus- Molitura ora 15:30, magazin
- Jucu de Sus ora 16:00, Pusta Repede
- Jucu de Sus ora 16:45 Bojanca
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
12 Medical
Dialog cu Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu, preşedintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli metabolice - partea a II-a
Ceea ce ţi-ai propus pentru tine, pentru pacienţii tăi, pentru
familia ta, asta este de fapt reala încununare a activităţii
Diabetul zaharat tip I este frecvent
asociat cu alte boli autoimune în cadrul
sindromului poliglandular autoimun.
Diabetul de tip II este însoţit
de numeroase complicaţii cum sunt
leziunile oculare, afectarea renală
(nefropatia), leziunile nervoase (neuropatia),
anomaliile cardiace (şi vorbim
chiar de infarct miocardic), leziunile
vasculare aterosclerotice ( care
produc accidentele vasculare cerebrale,
arteriopatia periferică şi chiar
duc la amputare). Aşadar, o afecţiune
complexă, iradiantă, necesită atenţie
multiplă, inclusiv graţie unor organizaţii
prin intermediul cărora cei
implicaţi cercetează, împărtăşesc cunoştinţe,
descoperiri, date, noutăţi şi
luptă pentru finanţarea necesară tratamentelor.
Continuăm de aici discuţia cu Conf. Dr.
Ioan Andrei Vereșiu, preşedintele Federației
Române de Diabet, Nutriție și Boli
metabolice.
Rep.: Ce alte forme asociative din sfera
diabetului există în ţara noastră?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Avem
Societatea de neuropatie diabetică, oarecum
nouă, nu numai în peisajul naţional,
dar şi din afara ţării noastre, pentru că în
această societate am încercat şi, deocamdată,
noi credem că am reuşit să aducem
împreună diabetologi, neurologi, medici
de familie, chirurgi, ortopezi, deci să încercăm
să sudăm acea abordare multisciplinară
care este absolut necesară pentru
a îngriji corect un pacient cu diabet
zaharat. Avem o Asociaţie de podiatrie,
asta înseamnă că ne străduim să pornim
şi îngijirea dar în paralel şi formarea de
profesionişti pentru îngrijirea picioarelor
la pacienţi cu diabet zaharat. Podiatria şi
podiatrii sunt un grup profesional paramedical
foarte bine reprezentat în multe ţări
ale Europei şi eu cred, cu un pic de şansă,
că o să reuşim să pornim şi un învăţământ
de podiatrie care să producă această categorie
de specialişti foarte necesară. O
să aveţi probabil o discuţie şi cu colega
mea care este preşedinta Asociaţiei educatorilor
de diabet, doamna doctor Cornelia
Bala, deci educatorii de diabet zaharat
sunt o altă categorie de profesionişti care
ar trebui să apară în peisajul profesional
al celor care se îngrijesc de diabet. Din
păcate, diabetul rămâne în continuare
prima cauză de pierdere a vederii, prima
cauză de intrare în dializă şi în indicaţia
de transplant renal, prima cauză de amputaţii
nontraumatice de membre inferioare
şi produce o mare parte din pacienţii care
suferă infarcturi miocardice şi accidente
vasculare cerebrale.
Rep.: Diabetul este o afecţiune destul
de parşivă, nu-i aşa? Primele simptome
sunt oarecum difuze. La ce ar trebui să
fie atenţi pacienţii, mai ales cei cu predispoziţii,
când e vorba de o posibilă
afectare cu diabet?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Într-adevăr,
diabetul de tip II mai ales, cel al adulţilor,
are o evoluţie preclinică, deci înainte
de diagnostic, destul de lungă, tocmai datorită
faptului că simptomele sunt de mică
intensitate sau poate char lipsesc de tot.
Ceea ce trebuie să ştie cei care ne ascultă
este că toţi indivizii care au împlinit 40
ar trebui să aibă măcar un set de analize
pe an, care să includă glicemia. Din acel
moment, cei care nu au nicio problemă
cu glicemia, cei care nu au pe nimeni în
familie cu diabet, cei care au o greutate
normală, cei care n-au hipertensiune, n-au
alte boli cronice cunoscute trebuie să repete
această examinare o dată la cinci ani.
Ceilalţi, care au acele probleme pe care
le-am amintit trebuie să facă această examinare
mai frecvent, trebuie să fie proactivi,
să nu aştepte ca medicul de familie
sau alt medic să facă invitaţia. E bine să-şi
contoleze glicemia, care este primul pas
în diagnosticul diabetului zaharat. Recomandarea
pe care nu pot să n-o fac este că
un stil de viaţă sănătos este cea mai bună
metodă de a preveni diabetul zaharat.
Rep: Aş vrea să ne întoarcem puţin la
dumneavoastră, domnule conferenţiar.
Aţi absolvit Facultatea de medicină dar
când a apărut ideea de a vă ocupa de
această specialitate? Aţi avut pe cineva
în familie?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Tatăl
meu a fost medic de dispensar o perioadă
destul de lungă, lângă Cluj, la Bonţida.
Am pe birou diploma lui de absolvire din
1944, semnată de profesorul Haţieganu,
rectorul, la vremea aceea, al facultăţii.
Probabil că ăsta a fost unul dintre factorii
care m-a influenţat să fac şi eu medicina,
deşi nu am fost foarte convins până
destul de târziu. Pe urmă faptul că am
ajuns să fac această specialitate a ţinut de
felul în care era realizat la vremea aceea
parcursul învăţământului medical la noi.
După absolvirea facultăţii am fost printre
cei câţiva colegi ai mei care am trecut
prin examenul de internat şi am rămas
aşa-zişii interni în clinicile universitare
din Cluj. O mare parte din stagiul meu de
internat l-am făcut la Clinica medicală II,
unde exista la vremea aceea secţia de Diabet,
nutiţie şi boli metabolice a spitalului
şi asta a însemnat primul meu contact cu
diabetul. Am obţinut specialitatea în medicină
internă şi am vrut, pe măsură ce di-

CLUJ MANIFEST
abetul era tot mai clar una dintre direcţiile
pentru mine, să fac pasul spre supraspecializare,
cum se spune mai bine la ora actuală.
Din păcate n-am reuşit să-l fac aşa
cum am dorit atunci şi am făcut o specializare
în cardiologie, pentru că a fost mult
mai la îndemână. Se făcea în Cluj, pentru
specializarea în diabet ar fi trebuit să plec
la Bucureşti, şi după ce am făcut şi specializarea
în cardiologie, în anii ’90, împreună
cu profesorul Hâncu am reuşit să
redeschidem centrul de diabet în actuala
clădire. Sigur că atunci am zis că trebuie
să fac ceea ce mi-am dorit de la început,
şi anume să fac şi specializarea în diabet.
Mă bucur foarte mult că am avut parcursul
acesta, acum când mă uit în spate, mulţi ar
putea spune că am fost un nehotărât, că
am trecut prin celelalte specialităţi ca să
ajung la a treia. Eu cred că asta mă ajută
foarte mult în ceea ce fac la ora actuală,
faptul că am specializarea în interne şi în
cardiologie, pentru că sunt probleme foarte
importante pentru pacienţii cu diabet.
Sigur, asta va însemna la finalul carierei
mele specialitatea de bază, cea de Diabet,
nutiţie şi boli metabolice, dar chiar dacă
am parcurs un drum destul de încurcat,
mă bucur că s-a întâmplat asta şi de aceea
încerc să accentuez şi cu studenţii, importanţa
formării în medicina internă, înainte
de a ajunge un diabetolog bun.
Rep.: Pentru unii, faptul că aţi ajuns să
conduceţi Federaţia ar fi o încununare,
un vârf al carierei. Ce vă mai doriţi
pentru viitor domnule conferenţiar?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Mulţumesc.
Am zâmbit un pic pentru că şi eu
m-am întrebat de multe ori dacă astea sunt
acele realizări care înseamnă încununarea
unei cariere. Am câteva exemple pe care
le-am mai discutat cu prieteni, cu colegi,
chiar şi cu cei mai tineri în ultima vreme.
Pe vremuri, înainte de 1989, am avut personalităţi
importante în medicină care au
ţinut neapărat să-şi încununeze cariera cu
un titlu de ministru sau de director de ştiu
eu ce instituţie. Sigur, este o recunoaştere
faptul că se obţin aceste titluri la un moment
dat. N-aş vrea să fiu patetic, dar nu
pot să spun că pentru un medic totuşi, nu
neapărat asta înseamnă încununarea unei
activităţi. Senzaţia că ai reuşit să faci ceea
ce ţi-ai propus pentru tine, pentru pacienţii
tăi, pentru familia ta, asta este de fapt
reala încununare a activităţii. Titlurile au
importanţa lor, se acumulează la unii. Am
prieteni, am colegi, cunosc persoane care
n-au avut titluri de-a lungul vieţii, dar pe
care le-am respectat din cale afară, din
alte motive.
Rep.: Nu este un moment de bilanţ şi cu
toate acestea v-aş invita să priviţi uşor
înapoi şi să evocaţi câteva momente importante
din cariera, din formarea dumneavoastră
profesională şi eventual persoane
înspre care vă îndreptaţi atenţia şi
amintirile cu mare drag.
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: E o întrebare
complicată. Nu ştiu cine poate
răspunde imediat. Sigur, fiecare dintre noi
avem amintiri, unele mai pregnante, altele
poate nu atât de pregnante, dar cu un impact
mai important în viaţa noastră, nici
nu ştiu pe cine ar trebui să amintesc într-o
trecere aşa rapidă în revistă. V-am spus
despre tatăl meu, despre felul în care m-a
influenţat vrând-nevrând în cariera mea,
despre faptul că prin examenul de internat
am rămas în Cluj. Dar de Cluj m-a legat şi
soţia mea, eu nefiind clujean prin naştere.
Am avut câteva exemple bune în facultate,
probabil că n-o să-mi amintesc de toţi
cei de care ar trebui, dar probabil că nici
nu e corect să numesc pe cineva, dintre
profesori. Cu siguranţă, pe câţiva dintre
ei o să-i ţin minte tot restul vieţii mele.
Am avut o perioadă foarte bună, în care
am colaborat foarte bine cu profesorul
Hâncu, v-am spus că am venit împreună
aici, la Centrul de diabet, am avut un conducător
de doctorat care este o amintire
foarte bună pentru mine, din toate punctele
de vedere, şi ca profesionist şi ca om,
am avut din fericire prieteni în jurul meu
care toţi mi-au dăruit câte ceva, care s-au
transformat în amintiri, care m-au influenţat.
Cred că e mai bine că am ezitat să
răspund. Dacă puneam un nume trebuia să
pomenesc mult mai multe, aşa am vorbit
la modul general.
Rep.: Aveţi discipoli de care vă mândriţi
foarte tare? Dacă mâine veţi deveni ministrul
sănătăţii, prin absurd, sunteţi liniştit
că aţi lăsa pe mâini foarte bune Centrul
de Diabet de aici de la Cluj?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: De fapt
am mai multe categorii de discipoli. Am
fost multă vreme asistent universitar la
disciplina de semiologie a Clinicii medicale
II, o disciplină pe care o parcurg toţi
absolvenţii de medicină, aşa că am avut
ocazia de-a lungul mai multor ani să contribui
la formarea multor generaţii de medici.
Pe urmă, odată cu apariţia rezidenţiatului
am început să am rezidenţi de care
m-am legat mai mult decât profesional şi
care toţi sunt acum specialişti, medici primari,
de care sunt sincer mulţumit şi sunt
convins că cel puţin celor carora s-au intersectat
cu mine, am reuşit să le dau ceea
ce am dorit să le dau.
De multe ori un medic specialist ajunge
să facă ceea ce a ales să facă abia după
30 de ani
Rep.: La Cluj vin oarte mulţi studenţi
din toate colţurile Europei. Cum răspunde
Universitatea de medicină şi
profilul Diabetului, nutriţiei şi al bolilor
metabolice acestor provocări şi cum
credeţi că va evolua abundenţa de studenţi
străini la Cluj?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: E o realitate
faptul că învăţământul universitar
a fost de aproape o sută de ani un reper.
Prin faptul că facultatea şi universitatea,
ulterior, a adunat personalităţi importante
din viaţa oraşului nostru şi nu numai,
dar şi prin faptul că a adus an de an tot
mai mulţi studenţi în ultimii ani, destul
de mulţi studenţi din afara ţării. Am parcurs
perioada când aveam mulţi studenţi
din Grecia, din ţările arabe. S-a schimbat
oarecum distribuţia la ora actuală şi cred
că e foarte greu pentru cei care conduc
universitatea să ţină un echilibru potrivit
între presiunea de a creşte numărul de studenţi,
ceea ce aduce o finanţare mai bună
şi menţinerea calităţii şi exigenţelor necesare
creşterii prestigiului universităţii.
Avem şi noi în modulul nostru de diabet,
nutriţie şi boli metabolice serii de studenţi
englezi, serii de studenţi de limbă franceză.
Impresia mea este că ceea ce văd pe
Medical 13
parcursul modulului nostru, îi interesează,
le spunem lucruri cu care se vor confrunta
cu siguranţă în activitatea lor. Sper că le
spunem ceea ce aşteaptă ei, de fapt, de la
noi. Mi-am pus şi eu problema, oare ce se
va întâmpla, măcar în viitorul previzibil,
cu învăţământul medical şi mai ales cu cel
de la noi, de la Cluj. Are, ca oricine din interior
aş putea să spun, multe neajunsuri,
însă atunci când ne comparăm cu celelalte
universităţi de medicină din ţară, trebuie
să o spunem, chiar dacă poate să însemne
lipsă de modestie, că suntem cei mai buni.
Acesta e un lucru care îţi produce bucurie.
Însă e clar că universitatea va trebui,
întreg învăţământul universitar, să facă un
pas înainte cândva, cumva. S-a schimbat
mult patologia, s-a schimbat modul de
abordare clasică, ex-catedra cum se spunea
înainte, trebuie transformat în abordarea
bazată pe dovezi. Inevitabil, trebuie să
spun, că noi credem că ponderea diabetului
şi a nutriţiei şi a obezităţii trebuie să
crească în curricula de medicină, şi nu în
ultimul rând, cred că va trebui în viitor ca
cei care se vor ocupa de lucrul acesta, să
găsească o modalitate de a scurta parcursul
unui tânăr de la momentul intrării în
facultate până la începerea propriu-zisă a
activităţii într-un domeniu medical. Deocamdată,
impresia mea şi nu numai a mea
este că e lung şi tot mai lung acest parcurs.
Şi probabil nu întotdeauna plin cu
cele necesare. Din păcate, aşa cum ştiţi,
de multe ori un medic specialist ajunge să
facă ceea ce a ales să facă abia după 30 de
ani. Lucrul ăsta ar putea fi adus un pic mai
devreme.
Rep.:Vă mulţumesc foarte mult, domnule
conferenţiar, şi nu ştiu ce urare aş
putea să vă fac anul acesta, dar cred
că am putea încheia aşa cum zăresc pe
insigna dumneavoastră cu ’’Stop diabetului’’.
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Asta este
dorinţa noastră, a tuturor, să facem ceva,
oricât de mic, oricât de mare să influenţăm
această tendinţă despre care v-am spus, de
creştere a frecvenţei diabetului zaharat.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Politic

CLUJ MANIFEST
Sport 15
Top 10 sportivi de la CSU în 2016
Ca în fiecare an, Clubul Sportiv Universitatea Cluj a întocmit clasamentul cu
primii 10 sportivi desemnați de antrenorii secțiilor CS ”U”.
Pentru Top 10 din 2016 antrenorii de la fiecare
din cele 20 de secţii ale clubului au propus
pentru Top câte 2 sportivi pe care îi pregătesc,
votându-i în schimb pe cei mai buni de la celelalte
19 secţii. Sportivii cu cele mai multe
puncte au ocupat primele locuri. În acest an,
Top 10 sportivi CS”U” este condus de înotătorul
Rober Glință. Robert, marea speranță a
înotului românesc, a participat la Olimpiada
de la Rio. Alex Bologa este sportivul ce a reușit
să obțină medalia de bronz la judo, la Jocurile
Paralimpice de la Rio. Ultima treaptă a
podiumului este ocupată de Florina Chintoan,
și ea participantă cu echipa României la Jocurile
Olimpice. Florina, alături de colegele ei de
la U, Cristina Lazlo și au participat și la Campionatul
European din Suedia unde România a
terminat pe locul 5.
1. Robert Glință (natație) – 173 pct.
2. Alex Bologa (judo) – 165 pct
3. Florina Chintoan (handbal) – 137 pct
4. Monica Ungureanu (judo) – 104 pct
5. Sanda Belgyan (atletism) – 93 pct
6. Darius Suiugan (haltere) – 80 pct
7. Sebastian Văsuț (culturism) -78 pct
8. Ana Dascăl (natație) – 76 pct
9. Ionica Munteanu (handbal feminin) – 64 pct
10. Bogdan Dascălu (scrimă) – 28 pct.
”Clubul Universitatea Cluj a devenit, în ultimii
ani, unul din cluburile cele mai importante din
România. Este clubul numărul 1 între cele 29
de cluburi sportive universitare din țară. Este
cel mai mare club sportiv din Transilvania iar
despre performanțele acestui club vorbesc rezultatele.
Clubul nostru a fost reprezentat de
nouă sportivi la Jocurile Olimpice de la Rio
2016 iar in palmaresul Universității Cluj sunt
șapte medalii la Campionatele Europene, două
medalii la Campionatele Mondiale desfășurate
în anul curent și peste 100 de medalii de aur
obținute în campionatele naționale în acest an.
Sportivii noștri reprezintă cu succes România
la diverse competiții continentale și intercontinentale,
fie că vorbim de întreceri adresate
juniorilor sau seniorilor. În grija acestui club
se află 20 de secții, fiind făcute eforturi pentru
ca fiecare dintre acestea să beneficieze de
condiții cât mai bune, propice performanței.
Clubul Sportiv Universitatea Cluj este apreciat
pretutindeni, fiindu-i recunoscută importanța
majoră în sportul românesc, având o tradiție
de aproape 100 de ani, timp în care a realizat
nenumărate performanțe. Acestea sunt faptele
care situează Clubul Universitatea Cluj în elita
sportului românesc de performanță și răspunsul
pe care îl dăm celor care contestă activitatea
onestă și laborioasă de la acest club”, a
declarat directorul clubului, Ovidiu Vasu. În
anul 2016 s-au obţinut, în competițiile oficiale,
un număr de 310 medalii, din care 114 loc
I, 94 loc II și 102 loc III, record al numărului
de medalii obținute în istoria clubului. Trebuie
subliniate rezultatele pozitive obţinute de cele
mai multe din secţiile care funcţionează în
cadrul clubului, raportat la anul 2015. În anul
2016 clubul nostru a obţinut medalii de aur,
de argint şi de bronz la campionatele naționale
și competițiile internaționale la care a participat,
precum şi calificarea unui număr de nouă
sportivi la Jocurile Olimpice din 2016. Clubul
Sportiv Universitatea Cluj ocupă locul I în
ierarhia celor 29 de cluburi sportive universitare.
Aici activează peste 300 de sportivi de
performanță seniori din care 182 sunt studenți
la universitățile clujene și un număr de 65 de
antrenori și tehnicieni.
Analiza realizării obiectivelor şi indicativelor
din programele derulate la nivelul clubului.
Obiectivul fundamental al activităţii clubului
îl constituie creşterea semnificativă şi constantă
a contribuţiei sportivilor şi tehnicienilor
clujeni la reprezentarea şi sporirea prestigiului
României pe plan internaţional, prin stimularea
sportului de nivel înalt, cu prioritate la
ramurile şi probele cuprinse în programul Jocurilor
Olimpice de vară. Obiectivul principal
al Clubului Sportiv Universitatea Cluj pentru
anul 2016 a fost obţinerea unor rezultate cât
mai bune pe plan naţional şi international şi
calificarea unui număr cât mai mare de sportivi
proprii la Jocurile Olimpice din 2016.
”Acest obiectiv a fost îndeplinit prin sportivii
Alex Bologa, Monica Ungureanu, Corina
Căprioriu, Florina Chintoan, Ionica Muntean,
Robert Glință, Ana Dascăl, Alin Coste, Sanda
Belgyan, participanți la JO și de Ștefania Dobre,
Alexandra Pop, Cristina Laslo, Alexandra
Severin, Alexandra Dindiligan, Laura Popa,
Sonia Vasiliu, Sebastian Văsuț, Vasile Paraschiv,
Darius Suiugan, medaliați la campionatele
europene și mondiale. În ansamblu, clubul
a obținut un total de 310 medalii, din care 114
de aur, 94 de argint și 102 de bronz, din care
12 medalii, trei de argint și nouă de bronz, au
fost obținute la JO, Campionatele mondiale și
europene. Un număr de 75 de sportivi au fost
convocați la loturile naționale. Această situație
ne îndreptățește să afirmăm că în anul 2016
Clubul Sportiv Universitatea a obținut rezultate
deosebite, depășind numărul de medalii
obținute în anul 2015 și realizând un record al
numărului de medalii obținute în istoria clubului”,
a declarat directorul clubului, Ovidiu
Vasu.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
16 Publicitate