Occidentul romanesc nr 82

More documents

Recommendations

Info

20 DECEMBRIE 2017 Zăpadă, soare și vin fiert: la schi în stațiunea Straja, din Masivul Vâlcan Anotimpul rece, oricât ne-ar părea de dușmănos, are frumusețea lui: ninsorile ca-n povești, sporturile de sezon (schiul, săniuța, patinajul), acrobațiile pe pârtii, vinul fiert băut la o cabană montană, alături de prieteni buni; gerul care mușcă din obraji, dar care nu mai lasă virușii să ne atace, stratul de zăpadă în care ni se afundă picioarele până la genunchi, gheața pe care patinăm liberi până ne îngheață vârful nasului. Odată cu luna decembrie, drumurile ni se îndreaptă către stațiunile montane unde ne putem bucura de toate aceste „tratații” cu care ne îmbie iarna. Astfel că ajungem în Straja, stațiune din Masivul Hoinar prin România Vâlcan, ce aparține administrativ de orașul Lupeni din județul Hunedoara. Aflată la altitudinea de 1445 de metri, Straja are de toate: pârtii de schi, închiriere de echipamente sportive, telescaun, teleschi, cabane, restaurante, pensiuni, discotecă, mâncare bună și câteva obiective de vizitat. Accesul se face din Lupeni, pe un drum asfaltat lung de opt kilometri ori cu telegondola. Datorită așezării pe versantul nordic, stațiunea beneficiază de zăpadă timp de mai multe luni din an – de regulă, începând din noiembrie și până în aprilie. Există și tunuri de zăpadă care intervin dacă nu este suficientă cantitatea naturală de precipitații; sunt și pârtii pe care se folosește numai zăpadă artificială. Dispunerea pârtiilor face ca pe acestea se poate schia chiar și în condiții meteo mai dificile. În total, pârtiile din Straja oferă 26 de kilometri de domeniu schiabil. Peste 200 de cabane, case de vacanță, pensiuni și vile formează oferta de cazare din stațiune, dintre acestea aproape 40 fiind omologate cu 1, 2 și 3 stele. Chiar de Ziua Națională a României din acest an, un nou telescaun (al treilea din zona de agrement) a fost inaugurat în stațiune. Acesta va funcționa pe distanță de un kilometru, servind nu mai puțin de trei pârtii. În Straja sunt amenajate 12 pârtii, fiecare fiind echipată cu teleschi, iar cinci dintre ele au și instalație nocturnă. Întreținerea lor se face în permanență cu utilaje de bătătorit zăpada pentru a le menține în cele mai bune condiții de utilizare. Cea mai lungă pârtie este Pârtia S traja, care are 8,1 kilometri. În stațiune există în permanență un detașament al Jandarmeriei Montane și un serviciu public Salvamont, care asigură ordinea, protecția și acordarea primului ajutor în caz de accidente. Deși a fost declarată stațiune abia în anul 2002 (fiind, astfel, una din așezările „tinere” de acest tip din România), Straja este extrem de căutată. Cabanele sunt rezervate și cu câte jumătate de an în avans, în special pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Locul a devenit una dintre cele mai importante atracții turistice de iarnă din vestul României. Stațiunea are multe de oferit și vara: excursii pe poteci de munte, relaxare în aer curat, peisaje spectaculoase. Dar iubitorii de schi se înghesuie aici de îndată ce camerele video ce monitorizează pârtiile arată că s-a așternut zăpadă suficientă. Prima datare a localității Lupeni vine din urmă cu 350 de ani. În acele timpuri, ocupația de bază a localnicilor era creșterea animalelor. Odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, în secolul al XIX-lea, zona a fost intens colonizată și orașul Lupeni a devenit un puternic centru industrial carbonifer al României. Mineritul a ajuns să fie ocupația de bază. Aici se află cea mai mare mină subterană din sud-estul Europei, Exploatarea Minieră Lupeni. Din păcate, dificultățile întâmpinate de domeniul minier din România a făcut ca tot mai puțini mineri să aibă locuri de muncă, în vreme ce numărul șomerilor a crescut simțitor. Regiunea a devenit mai săracă, iar investițiile – în afara celor puține și private din domeniul turismului – sunt ca inexistente. În stațiunea Straja există un schit ridicat în memoria celor 800 de soldați ce au murit în acești munți în timpul unei bătălii din Primul Război Mondial. Unii dintre aceștia sunt înmormântați chiar în cimitirul eroilor din Lupeni. Schitul poartă numele Sfinților Constantin și Elena și este un obiectiv turistic vizitat de toți cei care ajung în stațiune. Nu departe de schit se află Crucea Eroilor, ridicată pe munte din același motiv. Monumentul are 18 metri înălțime și 9 metri lățime. Intrarea în schit se face printrun tunel artificial lung de 57 de metri; pe pereții săi sunt dispuse icoane ale sfinților din calendarul creștin – ortodox, după zi și lună. Stațiunea este locul ideal pentru a petrece un weekend de iarnă, dar trei zile s-ar putea să nu fie suficiente pentru a vă bucura de tot ce are de oferit. Ideal ar fi să vă alocați măcar o săptămână de vacanță. Pentru a sărbători noul an în această stațiune montană este bine să vă rezervați o cabană sau locuri la pensiune încă din vară; la acest moment, cu siguranță nu mai sunt locuri! Dar poate vă notați destinația pentru anul viitor. Până atunci, Hoinarul prin România vă dorește Sărbători Minunate și La Mulți Ani! *** Autor: Camelia Jula Fotografii: Complex Montana / skistraja.ro
Mirajul Crăciunului Crăciun DECEMBRIE 2017 21 Sărbătorile de iarnă - îndeosebi cele de Crăciun - sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin puternic în minte și suflet, zăpezile bogate și prevestitoare de rod îmbelșugat, colindele și clinchetele de clopoței, mirosul proaspăt de brad, dar și de cozonaci, nerăbdarea așteptării darurilor sub pomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o atmosferă de basm, de liniște sufletească și de iubire. Atmosfera de Crăciun ne aduce bucurie și ne amintește cu precădere de anii copilăriei, de emoția așteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm să-l întâlnim pe Moș Crăciun. Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creștine, Crăciunul e așteptat cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar și de religie. Sigur te gândești cu drag la cadourile lui Moș Crăciun, la colinde, la mirosul de brad și la vâscul din pragul ușii. Și, cu siguranță, experiențele personale au încărcat astfel de clipe magice cu semnificații proprii. Dar mai mult decât atât, tradițiile legate de C răciun aduc simboluri naturale vechi de sute de ani. Șosete tricotate, crenguțe de brad și de vâsc, globulețe, fundițe, ghirlande colorate, oameni de zăpadă, steluțe și fulgi, toate te vor ajuta să intri în atmosfera de sărbătoare. Bradul deține rolul principal în perioada Crăciunului. Împodobitul acestuia este cel mai îndrăgit obicei de sărbători, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de întreaga familie), bucurie și fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moș Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viață, trăinicie și sănătate (pentru că este mereu verde, chiar și când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor de iarnă! Mulți brazi de Crăciun au o steluță în vârf. Se spune că stelele ne conduc spre locuri speciale, iar pe vremuri multe dintre constelații, de exemplu, Ursa Mare și Ursa Mică erau venerate ca divinități. Evreii din vechime foloseau steaua în șase colțuri a lui David ca simbol religios, iar steaua de Crăciun în cinci colțuri ne amintește de steaua apărută deasupra Betleem-ului la nașterea Pruncului. În multe culturi, stelele sunt semne ale norocului și ale realizării unor țeluri mărețe. Agățarea coronițelor de ușa casei este un obicei originar din Europa, unde, de Crăciun, porțile se decorau cu ramuri veșnic verzi, pentru a invita în casă spiritele pădurii. Există crezul că aceste spirite ar aduce sănătate și noroc. Oamenii încă își mai împodobesc casele cu coronițe de brad și de laur, ca mod de a-și întâmpina prietenii și rudele. Forma circulară a coroniței simbolizează natura veșnică a dragostei. Cine nu a auzit de simpaticii reni care trag sania Moșului? Ei sunt nouă la număr și au nume amuzante: Dasher, Dancer, Donner, Vixen, Comet, Cupid, Prancer, Blitzen şi R udolf. Povestea cunoscută a renului cu nasul roșu, Rudolf, cel care luminează drumul pentru sania plină cu daruri a lui Moș Crăciun, face ca aceste personaje să fie și mai simpatice. Și pentru că sunt animale specifice zonelor reci, renii se potrivesc de minune în decorurile de iarnă și de sărbători. În plus, ei poartă clopoței care aduc veselie, anunțând celor care le aud clinchetul că au sosit cadourile. Obiceiul ciorapilor de Crăciun provine dintr-o legendă despre un nobil care și-a risipit necugetat averea, lăsându-și fetele fără zestre. Sfântul Nicolae a auzit despre această situație și a venit pe ascuns la locuința fetelor. El a aruncat trei pungi cu monede de aur prin hornul casei, care au căzut în ciorapii fetelor, atârnați la uscat lângă șemineu. În secolul al XVIII-lea, copiii din Olanda își lăsau saboții lângă vatră, sperând că Sinterklaas le va aduce daruri. Mai târziu, pantofiorii de lemn s-au transformat în șosețele, iar Sinterklaas a devenit pentru englezi, Santa Claus. Astăzi, multă lume încă folosește ciorăpelul de Crăciun, în care pune mici daruri pentru copii şi cei dragi. Se crede că vâscul a fost utilizat dintotdeauna pentru a sărbători sosirea iernii. Această plantă veșnic verde era folosită pentru decorarea locuinței, se credea că posedă puteri tămăduitoare speciale, vindecând orice, de la infertilitatea femeilor până la otrăviri. Scandinavii vedeau vâscul ca pe o plantă a păcii şi a armoniei, asociindu-l cu Frigga, zeița dragostei. Obiceiul sărutului sub vâsc provine din credința că acest gest sub un lăstar al plantei aduce armonie şi înțelegere şi face ca să crească iubirea în cuplu. Aprinderea lumânărilor în perioada Crăciunului este o tradiție veche ce reprezintă nașterea lui Iisus şi reînnoirea vieții, puritate, speranță, găsirea drumului bun în viață. Se crede că Martin Luther, reformatorul protestant, a fost primul care a aprins lumânările din bradul de Crăciun. Venind acasă într-o seară de decembrie întunecată, în apropierea Crăciunului, acesta a fost uimit de frumusețea luminilor care străluceau printre ramurile unui brăduț din fața casei sale. Luther a împodobit apoi bradul de Crăciun din casa sa cu lumânări. Colindele sunt o parte importantă a spiritului Crăciunului. Grupuri de copii, fete şi băieți, merg din casă în casă să colinde, toată ziua de Ajun. Se spune că e bine să primești colindători, pentru că urarea lor aduce noroc, iar dacă nu primești colindul vei fi urmărit de ghinion. După ce colindătorii termină de cântat, gazda îi invită în casă şi le oferă mere, nuci, dulciuri şi colaci. Nucul simbolizează belșugul şi longevitatea, iar merele semnifică bunăstare şi bogăţie. A consemnat: Ilinca Fodor Fotografii: free images shutter stock
Page 1 and 2: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 3 and 4: Kasandra Kalmann-Năsăudean Chief
Page 6 and 7: 06 DECEMBRIE 2017 Interviu „Supra
Page 8 and 9: 08 DECEMBRIE 2017 Îndeplinește-ț
Page 10 and 11: 10 DECEMBRIE 2017 Comunitate „Amp
Page 14 and 15: 14 DECEMBRIE 2017 Sărbători feric
Page 16 and 17: 16 DECEMBRIE 2017 „România - 100
Page 18 and 19: 18 DECEMBRIE 2017 Interviu cu Simon
Page 22 and 23: 22 DECEMBRIE 2017 Corina Simionescu

Occidentul romanesc nr 82

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?