You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
occidentul <strong>romanesc</strong><br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />
Ziar<br />
GRATUIT<br />
Anul VIII - Nr. <strong>87</strong> / 24 pagini<br />
MAI <strong>2018</strong><br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />
„ÎMI DORESC CA TOȚI ROMÂNII DIN<br />
AFARA GRANIȚELOR SĂ SIMTĂ CĂ AU<br />
ÎN STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL PE<br />
CARE ÎL REPREZINT, UN REAL SPRIJIN ȘI<br />
UN PARTENER DE DIALOG”<br />
„Rolul nostru ca minister este de a acționa pentru întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor și<br />
pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase...”<br />
Pagina 04<br />
Asigurarea medicală de<br />
sănătate este obligatorie<br />
în Spania<br />
„Vă recomandăm cu insistență<br />
să încheiați o asigurare<br />
medicală de sănătate sau să<br />
obțineți Cardul European de<br />
Sănătate înainte de a pleca<br />
într-o călătorie...”<br />
Pagina 07<br />
„Mi-am dorit mereu să<br />
rămân un bun român”<br />
„Interviu cu Tudor Petruț<br />
(SUA), regizor, actor,<br />
profesor de matematică, un<br />
„ambasador fără portofoliu al<br />
românismului”. Îl cunoaștem<br />
cu toții din filmul „Liceenii”...”<br />
Pagina 09<br />
Ambasadorul României<br />
în Regatul Spaniei a avut<br />
o întâlnire de lucru cu<br />
președintele Guvernului<br />
Comunităţii Valenciene<br />
„Ambasadorul român a adresat<br />
mulțumiri pentru sprijinul<br />
acordat comunității…”<br />
Pagina 23<br />
Semnături pentru unirea<br />
cu Moldova – campanie<br />
pentru modificarea<br />
Constituției României<br />
„În perioada 23 aprilie – 25<br />
iunie <strong>2018</strong> se desfășoară o<br />
amplă campanie de strângere<br />
de semnături pentru un<br />
referendum care să permită...”<br />
Pagina 08<br />
Românii din diaspora sunt<br />
cei <strong>mai</strong> buni ambasadori ai<br />
turismului românesc<br />
„Putem vorbi de aproape<br />
patru milioane de veritabili<br />
ambasadori ai turismului<br />
românesc, răspândiți în toate<br />
colțurile lumii, care...”<br />
Pagina 18
02<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Adrese şi informaţii utile<br />
REPREZENTAREA<br />
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />
ÎN REGATUL SPANIEI<br />
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-<strong>mai</strong>l:<br />
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-<strong>mai</strong>l:<br />
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />
economică şi comercială: E-<strong>mai</strong>l: oficina.comercial@<br />
embajadaderumania.es<br />
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />
Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-<strong>mai</strong>l: contact@<br />
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />
deces sau accidente rutiere)<br />
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />
590 135 •E-<strong>mai</strong>l: icrmadrid@icr.ro<br />
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />
0034/934 341 109 •E-<strong>mai</strong>l: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />
Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />
•Fax: 0034/944 245 405 •E<strong>mai</strong>l: contact@ informatiiconsulare.<br />
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />
0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />
Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />
Plana •E-<strong>mai</strong>l:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />
0034/677 842 467 (nu<strong>mai</strong> pentru cazuri de deces, accidente sau<br />
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />
825 •E-<strong>mai</strong>l: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />
Consulatul General al României la Sevilla •E-<strong>mai</strong>l: contact@<br />
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />
Mesajul ministrului pentru românii de pretutindeni<br />
cu prilejul Zilei mondiale a libertății presei<br />
„În data de 3 <strong>mai</strong>, în fiecare<br />
an, este celebrată Ziua mondială<br />
a libertăţii presei. Marcarea<br />
acestei zile reprezintă o oportunitate<br />
pentru a evidenţia principiile<br />
fundamentale ale libertăţii<br />
de exprimare, pentru a evalua<br />
situația presei în întreaga lume,<br />
pentru a apăra independenţa<br />
mass-media şi pentru a aduce<br />
un omagiu jurnaliștilor care<br />
şi-au pierdut viaţa în timp ce<br />
îşi exercitau profesia. Ziua<br />
mondială a libertăţii presei a<br />
fost proclamată de Adunarea<br />
Generală a Organizaţiei<br />
N aţiunilor Unite în 1993 și a<br />
devenit un simbol recunoscut<br />
internațional. Mulțumesc tuturor<br />
condeielor și vocilor din<br />
mass-media care păstrează și<br />
promovează limba română în<br />
țară și în străinătate. La mulți<br />
ani tuturor jurnaliștilor!”<br />
Natalia-Elena Intotero<br />
Ministrul pentru românii de<br />
pretutindeni<br />
DIRECTOR GENERAL:<br />
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
Puşa Roth<br />
Zoe Stoleru Martí<br />
Av. Constantin Radu Călugăru (Spania)<br />
Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA)<br />
Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii<br />
de Pretutindeni!<br />
www.mprp.gov.ro<br />
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului<br />
pentru Românii de Pretutindeni.<br />
Publicație lunară gratuită<br />
Produs și editat de:<br />
EL OCCIDENTE RUMANO<br />
Depósito Legal: M-30588-2013<br />
FONDATORI:<br />
Kasandra Kalmann Năsăudean<br />
Florin Valentin Barbu<br />
COORDONATOR:<br />
Michael Harrison Cronkite<br />
REDACTOR-ȘEF:<br />
Camelia Jula<br />
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />
Eduard Rudolf Roth<br />
SENIORI EDITORI:<br />
Dan Caragea<br />
Letiţia Coza<br />
REDACTORI:<br />
Andra Mateescu Gutiérrez<br />
Ilinca Fodor<br />
Lorena Borrero Garcia<br />
SPECIALIŞTI:<br />
Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)<br />
Av. Bogdan Daniș (Spania)<br />
Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)<br />
MARKETING-PUBLICITATE:<br />
Dan Aurelian Pătrașcu<br />
Răzvan Ionescu<br />
CONTACT:<br />
redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
publicitate@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com
Cuvânt înainte MAI<br />
<strong>2018</strong> 03<br />
Presa tipărită în era exploziei tehnologice și a<br />
eroziunii instituției presei libere<br />
În raport cu înaintașii<br />
noștri, trăim vremuri extrem<br />
de volatile - în privința asta<br />
nu încape discuție. Suntem<br />
oamenii revoluției digitale<br />
și ai societății de consum,<br />
pentru care singura constantă<br />
cotidiană este schimbarea.<br />
Oameni înconjurați de<br />
o realitate informațională,<br />
care se modifică în fiecare<br />
nanosecundă. Oameni ai<br />
informației, dar și victimele<br />
ei. Oameni care consumă<br />
informație, nedându-și seama<br />
că, în fapt, ajung să fie ei<br />
înșiși consumați de ea.<br />
Fără îndoială, un paradox.<br />
Aproape implauzibil, dacă<br />
ne gândim că trăim într-o<br />
eră dominată de discursul<br />
consolidării democratice,<br />
de retorica liberei exprimări<br />
sau a libertății de a alege.<br />
Pe de altă parte, extrem autentic.<br />
În ciuda faptului că<br />
suntem inundați constant<br />
de informație, suntem mult<br />
<strong>mai</strong> săraci în ceea ce știm.<br />
Pentru că, în acest malaxor<br />
informațional, a devenit<br />
aproape imposibil să distingem<br />
adevărul de neadevăr,<br />
manipularea de obiectivitate.<br />
Trăim, fără îndoială, vremuri<br />
interesante în istorie.<br />
Vremuri în care jurnalismul<br />
real a devenit ne-esențial,<br />
iar jurnaliștii extrem de<br />
vulnerabili. Vremuri în care<br />
prezentarea adevărului are<br />
deseori urmări fatale, precum<br />
în cazul recentei asasinări a<br />
ziaristului slovac Jan Kuciac<br />
și, potrivit Comitetului pentru<br />
Protecția Jurnaliștilor, și<br />
a altor 3 din cei 12 ziariști<br />
uciși din ianuarie și până<br />
în aprilie <strong>2018</strong>. Vremuri în<br />
care jurnalismul investigativ<br />
transformă o instituție de presă<br />
într-o țintă sau în obiect al<br />
urii, pentru un anumit sector<br />
al societății.<br />
Trăim într-o eră în care<br />
orice persoană cu un cont pe<br />
o rețea socială devine purtător<br />
de mesaj. În care orice<br />
website obscur își atribuie<br />
numele de revistă, ziar sau<br />
agenție de știri. În care demagogia<br />
devine știre, iar interesele<br />
unui grup, politici publice.<br />
Trăim vremuri în care<br />
suntem cartografiați digital,<br />
iar elemente ale identității<br />
noastre virtuale sunt folosite<br />
pentru a ne fi manipulate<br />
deciziile. Trăim vremuri în<br />
care demagogia autocrată<br />
își cumpără influența, contra<br />
cost. În care calitatea și<br />
autenticul sunt strivite de o<br />
tiranie a falsei majorități. În<br />
care conținutul informațional<br />
apare și dispare după bunulplac<br />
al unuia sau altuia.<br />
Trăim vremuri în care presa<br />
tipărită, chiar dacă văduvită<br />
de puternica bază de suport<br />
public de odinioară, devine<br />
cam singura expresie a neabdicării<br />
de la vocația asumării<br />
jurnalistice a informației. În<br />
care știrea prezentată “negrupe-alb”,<br />
așadar imposibil de<br />
modificat sau eliminat, capătă<br />
conotația unui refugiu<br />
al stabilității, a evadării<br />
dintr-o realitate extrem de<br />
ambiguă și a unui simbol<br />
al rezistenței jurnalistice. În<br />
ceea ce ne privește, noi - cei<br />
de la <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
- simțim asta de fiecare dată<br />
când iese de sub tipar o nouă<br />
ediție. Când starea de euforie<br />
și mirosul de cerneală tipografică<br />
ne inundă simțurile și<br />
gândurile.<br />
Fără doar și poate – într-o<br />
eră în care dictatura costurilor<br />
a dus la transformarea<br />
presei scrise într-o specie în<br />
prag de dispariție – am fost<br />
deseori întrebați de ce nu rămânem<br />
doar în “online”?<br />
Răspunsul, <strong>mai</strong> mult sau<br />
<strong>mai</strong> puțin nuanțat, în funcție<br />
de cel sau cea care l-a oferit, a<br />
fost întotdeauna același. Întrun<br />
univers media tabloidizat,<br />
impregnat de informații false<br />
sau de informații polarizate<br />
ideologic sau doctrinar, câteva<br />
structuri de presă trebuie<br />
să-și asume perpetuarea<br />
valorilor informaționale<br />
autentice. Câteva publicații,<br />
posturi de radio, de televiziune<br />
etc. trebuie să contribuie<br />
la formarea modului de<br />
gândire al consumatorilor de<br />
informații, să informeze corect<br />
cetățenii și să prezinte<br />
obiectiv și neutru realitățile<br />
cotidiene.<br />
Noi, cei din echipa<br />
<strong>Occidentul</strong>ui, am decis că<br />
vrem să facem parte din acest<br />
grup restrâns. Și să continuăm<br />
să existăm “pe hârtie“,<br />
pentru că astfel putem răspunde<br />
<strong>mai</strong> bine acestor nevoi<br />
sociale și ne putem asuma fiecare<br />
informație publicată. Și<br />
tot din acest motiv, am decis<br />
să publicăm doar informații<br />
utile publicului, pentru că<br />
informațiile utile oricui alt-<br />
cuiva ar însemna un derapaj<br />
de la vocația jurnalistică.<br />
Mai ales în aceste vremuri<br />
în care presa liberă a devenit<br />
cea <strong>mai</strong> vulnerabilă instituție<br />
a democrației.<br />
Autor: Eduard Rudolf<br />
Roth<br />
***<br />
Rudolf (Rudy) Eduard<br />
Roth este ziarist, poet,<br />
grafician, trainer și cercetător<br />
specializat în studii<br />
strategice și de securitate,<br />
analiza dinamicii politicii<br />
externe, modelarea matricilor<br />
de interacțiune în<br />
spațiul internațional și teoria<br />
relațiilor internaționale.<br />
În anul 2015 a obținut titlul<br />
de doctor în științe politice<br />
cu o teză despre „Dimensiunea<br />
Răsăriteană a politicii<br />
externe a României,<br />
în perioada 1990-2015”.<br />
Este autor al unui număr<br />
impresionant de articole<br />
dedicate mutațiilor care<br />
au afectat politica externă<br />
a României în perioada<br />
post-comunistă, publicate<br />
în jurnale de specialitate<br />
din țară și din străinătate,<br />
precum și a două studii de<br />
relații internaționale publicate<br />
în volume de cercetare<br />
colective. Este licențiat<br />
al Facultății de Relații<br />
Economice Internaționale<br />
din cadrul A cademiei<br />
de Studii Economice din<br />
București (promoția 2002)<br />
și deține două titluri de<br />
master, unul în Relații<br />
Internaționale conferit de<br />
University of Kent, Marea<br />
Britanie în 2008 și unul<br />
în Administrație Publică<br />
Electronică, conferit de<br />
către Universitatea din<br />
București în 2006.<br />
Ca ziarist a activat în<br />
perioada 1996-2009 (cu<br />
un interludiu de 1 an, când<br />
a studiat la University of<br />
Kent) la Radio România.<br />
Ucenicia în presă și-a făcut-o<br />
la ziarul „Universul”<br />
în perioada 1994-1995<br />
și apoi la Radio Antena<br />
Bucureștilor, actualmente<br />
București FM și revista<br />
Exces. A realizat sute de<br />
transmisii în direct, emisiuni<br />
și reportaje pentru<br />
Radio România Actualități,<br />
Radio3Net „ Florian Pittiș”<br />
și București FM. Din 2012<br />
locuiește în Spania, în<br />
P alma de Mallorca.
04<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Care sunt prioritățile mandatului<br />
dumneavoastră la<br />
Ministerul pentru Românii de<br />
Pretutindeni?<br />
Natalia-Elena Intotero:<br />
Îmi doresc ca toți românii din<br />
afara granițelor să simtă că au<br />
în statul român, prin ministerul<br />
pe care îl reprezint, un real<br />
sprijin și un partener de dialog.<br />
Mi-am propus ca mandatul<br />
meu să stea sub semnul dialogului<br />
și al transparenței pentru<br />
că doar așa putem construi<br />
lucruri care contează. M-ați<br />
întrebat de priorități. În primul<br />
rând, Guvernul României<br />
a alocat un buget <strong>mai</strong> mare<br />
anul acesta românilor de pe<br />
toate meridianele lumii, prin<br />
Ministerul pentru Românii<br />
de Pretutindeni (MRP). După<br />
cum bine cunoașteți, activitatea<br />
de bază a ministerului constă,<br />
în principal, în acordarea<br />
de fi nanțări nerambursabile<br />
pentru proiecte, programe,<br />
acțiuni sau evenimente dedicate<br />
sprijinirii păstrării și promovării<br />
identității românești,<br />
conform Legii 299/2007 și<br />
Legii 321/2006, care reglementează<br />
modalitățile prin<br />
care Guvernul poate oferi<br />
pârghii financiare cetățenilor<br />
români care trăiesc, lucrează<br />
sau studiază în alte state.<br />
MRP și-a propus realizarea<br />
unor programe și acțiuni<br />
care au ca beneficiari românii<br />
de pretutindeni, atât prin<br />
fi nanțarea unor proiecte ale<br />
mediului asociativ din diaspora<br />
istorică și de mobilitate, cât<br />
și prin realizarea unor acțiuni<br />
proprii dedicate românilor din<br />
afara granițelor țării, cuprinse<br />
în 7 domenii de finanțare:<br />
Centenar <strong>2018</strong>, Cultură,<br />
Educație, Spiritualitate<br />
și Tradiție, Societate Civilă,<br />
Mass-Media, Apărarea drepturilor<br />
și libertăților românilor.<br />
Rolul nostru ca minister este<br />
de a acționa pentru întărirea<br />
legăturilor cu românii din afara<br />
granițelor și pentru păstrarea,<br />
dezvoltarea și exprimarea<br />
identității lor etnice, culturale,<br />
lingvistice și religioase.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
La o primă evaluare, care<br />
sunt cele <strong>mai</strong> mari probleme<br />
cu care se confruntă<br />
comunitățile romanești din<br />
diaspora?<br />
Natalia-Elena Intotero: În<br />
toate vizitele pe care le-am făcut<br />
în comunitățile românești<br />
din diaspora, dar și în întrevederile<br />
cu ambasadorii statelor<br />
unde trăiesc numeroși<br />
români primesc același mesaj<br />
– românii sunt bine sau foarte<br />
bine integrați în țările în care<br />
au ales să lucreze, să învețe,<br />
să trăiască, iar contribuția<br />
lor în societate este apreciată.<br />
Sigur că există probleme și că<br />
multe sunt specifice în funcție<br />
de fiecare comunitate în parte.<br />
O mare problemă este cea<br />
a muncii la negru și, invariabil,<br />
a abuzului și a traficului<br />
de persoane. Acceptând să<br />
lucreze la negru, românii riscă<br />
să fie păcăliți de diverși<br />
intermediari sau angajatori,<br />
riscă să nu-și primească salariile<br />
sau să fie plătiți <strong>mai</strong> puțin<br />
decât li se spusese inițial, nu<br />
<strong>mai</strong> au bani să se întoarcă<br />
în țară și devin ținte sigure<br />
pentru abuzatori și traficanți.<br />
Informarea și prevenția sunt<br />
esențiale pentru ca astfel<br />
de situații regretabile să fie<br />
evitate. În acest sens, MRP<br />
colaborează cu departamentul<br />
consular al Ministerului<br />
Afacerilor E xterne și cu alte<br />
Interviu<br />
„Îmi doresc ca toți românii<br />
din afara granițelor să simtă că au în<br />
statul român, prin ministerul<br />
pe care îl reprezint, un real sprijin și<br />
un partener de dialog”<br />
ministere implicate și va lansa<br />
luna aceasta, la nivel național,<br />
Campania „Informare acasă!<br />
Siguranță în lume!”.<br />
Alte probleme pe care românii<br />
mi le-au semnalat sunt<br />
situația minorilor aflați în<br />
dificultate, cazurile de abuz<br />
domestic, echivalarea unor<br />
competențe profesionale sau<br />
unele obstacole din punct de<br />
vedere fiscal. Încercăm să<br />
ajutăm, să sprijinim, să oferim<br />
asistență sau să transmitem,<br />
în cadrul consiliului<br />
interministerial pe care MRP<br />
îl conduce, problemele românilor<br />
la instituțiile care le pot<br />
rezolva prin măsuri directe.<br />
M-am referit aici la probleme<br />
punctuale, la domenii de mare<br />
interes din viața de zi a românilor,<br />
însă convingerea mea<br />
rămâne că ce-i doare cel <strong>mai</strong><br />
mult pe românii noștri de afară<br />
este că sunt departe de țară, de<br />
familie, de prieteni.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Guvernul României vizează<br />
<strong>mai</strong> degrabă repatrierea sau<br />
consolidarea comunităților<br />
de români de peste hotare?<br />
Care sunt elementele cheie<br />
ale agendei politice a guvernului<br />
vis-a-vis de românii din<br />
diaspora?<br />
Natalia-Elena Intotero:<br />
Guvernul are în derulare o<br />
serie de proiecte adresate românilor<br />
din afara granițelor,<br />
pentru a le pune la dispoziție<br />
opțiuni de a se întoarce acasă,<br />
în România. Un exemplu în<br />
acest sens îl reprezintă programele<br />
de sprijin fi nanciar<br />
oferite de Ministerul Muncii,<br />
care pune la dispoziția celor<br />
care se reîntorc acasă, prime<br />
de încadrare, instalare, relocare<br />
și alte facilități financiare,<br />
care pot face diferența, cu<br />
precădere în cazul cetățenilor<br />
români care lucrează fără a fi<br />
înregistrați în străinătate.<br />
Un alt program menit să<br />
vină în sprijinirea procesului<br />
de reîntoarcere, precum și<br />
în dezvoltarea mediului antreprenorial<br />
românesc este<br />
Diaspora Start-up, realizat de<br />
către Ministerul Dezvoltării<br />
Regionale, Administrației<br />
Publice și Fondurilor<br />
Europene (MDRAPFE), cu<br />
sprijin pe partea de promovarea<br />
de la MRP. Prin intermediul<br />
acestuia, românii din<br />
afara granițelor pot primi<br />
fi nanțare de până la 40.000<br />
de euro pentru a-și deschide o<br />
afacere în România. Proiectul,<br />
lansat la data de 12 octombrie<br />
2016, se află, în acest moment,<br />
în cea de-a doua etapă, aceea<br />
de promovare și de înregistrare<br />
a membrilor grupului țintă<br />
în vederea formării antreprenoriale,<br />
după cum puteți vedea<br />
și accesând site-ul nostru.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc: Ce<br />
axe prioritare de finanțare are<br />
la Ministerul pentru Românii<br />
de Pretutindeni în perioada<br />
următoare?<br />
Natalia-Elena Intotero:<br />
Ministerul pentru Românii<br />
de Pretutindeni vă pune la<br />
dispoziție dumneavoastră,<br />
cetățenilor români din afara<br />
granițelor țării, aproximativ<br />
14 milioane RON, atât din<br />
fonduri proprii, cât și din<br />
finanțare. Dorim ca acești bani<br />
să ajungă la comunitățile de<br />
peste hotare prin programele<br />
și acțiunile propuse de români<br />
pentru români. Acordăm<br />
finanțare unor proiecte ale mediului<br />
asociativ din diaspora<br />
istorică și de mobilitate și realizăm<br />
acțiuni proprii dedicate<br />
românilor din afara granițelor<br />
țării.<br />
Pentru anul <strong>2018</strong>, MRP<br />
își propune să finanțeze cu<br />
prioritate proiectele care<br />
se înscriu în programele<br />
Centenarul <strong>2018</strong> și Educație.<br />
Este vorba, pe de o parte, despre<br />
proiecte ce au drept scop<br />
păstrarea și promovarea ideii<br />
de apartenență la identitatea<br />
românească, promovarea<br />
imaginii României și educația<br />
tinerei generații în spiritul<br />
respectului față de valorile<br />
românești și, pe de altă parte,<br />
despre proiecte ce se înscriu<br />
în demersurile de sprijinire<br />
a procesului de integrare a<br />
românilor care își au domiciliul/reședința<br />
în străinătate,<br />
în paralel cu păstrarea și afirmarea<br />
identității lingvistice a<br />
românilor de pretutindeni și<br />
formarea noii generații, care<br />
să reprezinte România și interesele<br />
românești în străinătate.<br />
Vreau să subliniez că au<br />
apărut o serie de facilități în<br />
ce privește procedura, dar și<br />
finanțarea propriu-zisă. De<br />
exemplu, avansul pentru proiectele<br />
aprobate de comisia<br />
de evaluare a proiectelor a<br />
crescut până la 50% în anul<br />
<strong>2018</strong> față de 30%, cât era în<br />
anul 2017. Îi invităm pe cât<br />
<strong>mai</strong> mulți români, asociații,<br />
parohii, persoane fizice autorizate,<br />
să consulte Ghidul<br />
benefi ciarului, disponibil pe<br />
site-ul ministerului, și să trimită<br />
proiecte.<br />
Chiar și un proiect care<br />
nu trece de comisia care face<br />
evaluarea reprezintă, până la<br />
urmă, un câștig, pentru că înseamnă<br />
experiența intrării în<br />
contact cu specialiștii din MRP<br />
care le pot da solicitanților<br />
indicații foarte utile, astfel încât<br />
proiectele viitoare vor fi de<br />
succes.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Cum colaborați cu reprezentatele<br />
diplomatice ale<br />
României în lume?<br />
Natalia-Elena Intotero:<br />
Avem o relație foarte bună cu<br />
Ministerul Afacerilor Externe,<br />
cu care suntem într-o permanentă<br />
colaborare și consultare<br />
cu privire la problemele românilor<br />
din străinătate. Implicit,<br />
relația cu reprezentanțele<br />
diplomatice este foarte bună.<br />
Avem parte de sprijinul dumnealor<br />
în vizitele pe care le facem<br />
în comunitățile de români,<br />
căci doar mergând acolo unde<br />
sunt conaționalii noștri putem<br />
afl a, la prima mână, cum și<br />
prin ce mijloace le putem fi<br />
alături.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Având o experiență îndelungată<br />
în domeniu, cum evaluați<br />
evoluția comunităților<br />
românești din diaspora?<br />
Observați o consolidare sau<br />
<strong>mai</strong> degrabă o degradare a<br />
fenomenului asociativ?<br />
Natalia-Elena Intotero:<br />
Problematicile și evoluția<br />
comunităților românești din<br />
diaspora sunt diverse și de o<br />
complexitate deosebită și fiecare<br />
regiune în care se regăsesc<br />
români are particularitățile<br />
sale. Mai mult, statisticile ne<br />
arată că avem între 3,5 - 4 milioane<br />
de cetățeni români în<br />
comunitățile emergente, I talia,<br />
Spania și Marea Britanie fiind<br />
printre țările de destinație<br />
preferate de români. Avem,<br />
așadar un mediu intercultural<br />
în care vorbim despre români<br />
care au emigrat recent, dar și<br />
despre familii aflate la a doua<br />
generație în afara granițelor.<br />
Un aspect important în toate<br />
comunitățile în care am avut<br />
onoarea să merg îl reprezintă<br />
dorința de coagulare a mediului<br />
asociativ românesc din<br />
teritoriu, lucru pe care MRP îl<br />
susține.<br />
Asociațiile românești care<br />
s-au format peste hotare sunt<br />
un vector care mobilizează și<br />
oferă sprijin românilor, ele<br />
reprezintă liantul dintre românii<br />
din teritoriu prin faptul<br />
că reușesc să-i unească și îi<br />
implică în activități culturale,<br />
sociale, spirituale puternic<br />
conectate la identitatea românească.<br />
Totodată, asociațiile creează<br />
și spațiul de învățare și exprimare<br />
a limbii române, atât<br />
de necesar pentru a rămâne<br />
conectați lingvistic cu România.<br />
Vreau să subliniez că MRP<br />
își propune să sprijine demersurile<br />
voluntare ale românilor<br />
care se implică în asociații dedicate<br />
păstrării și promovării<br />
identității românești și că în viziunea<br />
noastră asociațiile sunt<br />
un partener, un conductor care<br />
prin cunoașterea aprofundată<br />
a contextelor în care se poate<br />
regăsi o comunitate, ne poate<br />
ghida pașii spre soluționarea<br />
unor situații despre care, poate,<br />
încă nu se știe în România.<br />
Activitatea și rezultatele<br />
implicării mediului asociativ<br />
în acțiunile instituțiilor din<br />
România sau din afara acesteia<br />
se văd, iar acolo unde există<br />
spirit civic și bunăvoință impactul<br />
este semnificativ și imaginea<br />
românilor în comunitate<br />
este pozitivă și apreciată și în<br />
fond asta ne dorim, ca românii<br />
noștri să fie bine oriunde sunt.<br />
Ideal ar fi să-i convingem să<br />
se întoarcă acasă și încercăm<br />
să facem acest lucru prin măsurile<br />
guvernamentale propuse<br />
de actuala administrație, dar<br />
până atunci vrem să-i știm în<br />
siguranță și echipați cu toate<br />
informațiile de care au nevoie<br />
pentru a face față tuturor<br />
contextelor. În acest sens,<br />
asociațiile sunt un partener<br />
extrem de important și util, întrucât<br />
pot facilita diseminarea<br />
mesajelor și încuraja reîntoarcerea<br />
acasă.<br />
A consemnat: Kasandra<br />
Kalmann Năsăudean<br />
Foto: Ion Panfil
06<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
România, țară gazdă la a VII-a ediție a Festivalului<br />
Multicultural din La Barrera - Valsequillo de Gran<br />
Canaria (Regatul Spaniei)<br />
31 de țări din patru continente<br />
(Europa, Asia, Africa<br />
și America de Sud) și-au<br />
dat mâna într-o „HORĂ A<br />
UNIRII”, în piața La Barrera<br />
din Valsequillo de Gran<br />
Canaria, în cadrul celei de<br />
a VII-a ediții a Festivalului<br />
Multicultural organizat de către<br />
Primăria din Valsequillo,<br />
Asociațiile „El Cristo de la<br />
Barrera”, „Interculturas en<br />
Canarias” și Prefectura din<br />
Gran Canaria (Cabildo Insular<br />
de Gran Canaria).<br />
Asociația românilor din<br />
Insulele Canare, RUMACAN,<br />
a avut onoarea anul acesta să<br />
reprezinte România în cadrul<br />
acestui eveniment, an<br />
care coincide cu sărbătorirea<br />
Centenarului Marii Uniri,<br />
fiind prima țară europeană<br />
gazdă a festivalului. Afișul<br />
oficial a fost realizat de către<br />
Corina Gabriela Duma,<br />
Lector Universitar asociat<br />
la Facultatea de Arte decorative<br />
și Design, din cadrul<br />
Universității Naționale de Artă<br />
din București.<br />
Deschiderea Festivalului a<br />
avut loc în jurul orei 10.00 cu<br />
parada porturilor naționale, pe<br />
strada principală din localitate.<br />
La festivitatea de deschidere<br />
au participat: Alina Elena<br />
Râmaru, Consul Onorific al<br />
României în Insulele Canare;<br />
Francisco Manuel Atta - primarul<br />
orașului Valsequillo<br />
din Gran Canaria, Victor<br />
M anuel Navarro - Consilier pe<br />
Probleme Sociale și Protecție<br />
Civilă, Natalia Ramirez -<br />
Consilier pe Probleme de<br />
Turism și Comerț, Elvira<br />
Cyetana Vaquero - Consilier<br />
pe Probleme de Educație și<br />
Cultură, Carmelo Ramirez<br />
- Consilier al Guvernului insular<br />
(Cabildo) pe Probleme<br />
de Cooperare Instituțională și<br />
Solidaritate Internațională a<br />
Guvernului din Gran Canaria.<br />
De asemenea, au participat<br />
reprezentanți ai Corpului<br />
Consular: Juan Vicente<br />
Sánchez Araña - Consul al<br />
R epublicii Chile, Pablo de<br />
Angelis - Consul al Republicii<br />
Argentina în Insulele Canare<br />
și Sergio Tadeo - Consul al<br />
Estoniei. Conform tradiției,<br />
oficialitățile au fost primite cu<br />
pâine și sare și li s-au oferit insigne<br />
cu logo-ul Centenarului.<br />
250 de insigne de acest gen au<br />
fost distribuite participanților<br />
la eveniment și purtate pe durata<br />
întregii zile.<br />
Vineri, în ziua precedentă<br />
evenimentului, în sala Localului<br />
Social din La Barrera, s-a<br />
organizat o expoziție de fotografie<br />
semnată de Constantin<br />
Pletosu, licențiat în jurnalism,<br />
câștigător a numeroase premii<br />
în Italia și Argentina. Alături<br />
de minunatele peisaje din<br />
Romania, vizitatorii au putut<br />
admira și o prezentare de costume<br />
naționale românești care<br />
Comunitate<br />
au fost expuse prin generozitatea<br />
Danielei Goran care a venit<br />
din România special pentru<br />
acest eveniment.<br />
Programul artistic a fost<br />
deschis de către grupul folcloric<br />
„Las Majoreres”<br />
din Gran Canaria urmat de<br />
Ansamblul „Someșu” din<br />
Rivas V aciamadrid și de<br />
reprezentanți ai celorlalte țări<br />
participante. Dintre artiștii români<br />
s-a remarcat prezența invitatei<br />
de onoare Florica Jinga,<br />
solistă de muzică populară, venită<br />
din România, și Nicoleta<br />
Maria Goarnă, fostă membră<br />
a Ansamblului profesionist<br />
„Doina Bistriței”, câștigătoare<br />
a numeroase premii naționale<br />
și internaționale, rezident în<br />
insula Lanzarote.<br />
Programul artiștilor români<br />
a avut un mare impact asupra<br />
participanților din toate țările,<br />
care au luat parte activ la horele<br />
și sârbele încinse de spectatorii<br />
români în piață. F lorica Jinga,<br />
Nicoleta Goarnă și Ansamblul<br />
Someșul au colaborat între ei și<br />
cu grupul de instrumentiști al<br />
fraților Giurgiu din Republica<br />
Moldova (acordeon și nai) la<br />
realizarea unui program artistic<br />
spontan, cântând multe piese<br />
în afara celor stabilite inițial și<br />
care au încântat participanții.<br />
În acest an au fost organizate<br />
60 de standuri de artizanat,<br />
gastronomie, produse agricole<br />
și ONG-uri. România a fost<br />
prezentă cu 4 standuri de artizanat,<br />
gastronomie, produse<br />
alimentare specifice și de cofetărie<br />
artizanală prin firmele:<br />
„GUSTUL ROMÂNIEI” și<br />
„LA NONA TARTA”.<br />
De asemenea, au fost organizate<br />
activități pentru copii,<br />
precum desene pe față, figurine<br />
cu baloane colorate, origami,<br />
castele gonflabile, ateliere<br />
de sensibilizare și reflecție<br />
asupra stereotipurilor și limbajului<br />
relaționat cu migrarea și<br />
emigranții, prezentare de modă<br />
culturală africană etc.<br />
Activitățile de solidaritate<br />
din acest an au avut ca<br />
obiectiv strângerea de medicamente<br />
pentru Venezuela,<br />
propusă de către „Asociația<br />
Virgen de Coromoto”, colectare<br />
de dopuri de plastic pentru<br />
Ismael, un copil de patru ani<br />
cu grave probleme congenitale<br />
la amândoi ochii și care<br />
are nevoie de un transplant de<br />
cornee, propusă de ”<br />
Asociația<br />
Iraitza” și transmiterea păcii și<br />
solidarității în lume prin intermediul<br />
multiculturalității, propusă<br />
de „Asociația Paz Petra<br />
Klein”.<br />
În jurul orei 14.30 a fost citit<br />
manifestul acestui eveniment,<br />
iar fraza: „Porțile diversității<br />
se redeschid în La Barrera -<br />
Valsequillo! Bine ați venit,<br />
cetățeni ai lumii!” a fost rostită<br />
în toate limbile participanților<br />
de către reprezentanții fiecărei<br />
națiuni în parte, începând<br />
și sfârșind cu limba română,<br />
prin rostirea frazei de către<br />
reprezentanți ai Republicii<br />
Moldova și României.<br />
În a doua jumătate a zilei,<br />
cei doi prezentatori ai<br />
Festivalului, Leny Gonzales<br />
(prezentatoare radio RTVE<br />
Canarias) și Higinio Quintana,<br />
au purtat straie românești oferite<br />
de către două asociații de<br />
români din peninsula iberică<br />
SALVA și ARMONIA.<br />
Festivalul Multicultural s-a<br />
terminat în jurul orei 23.00,<br />
ultima parte a programului artistic<br />
fiind susținută de artiștii<br />
români care au ridicat tot publicul<br />
în picioare și au participat<br />
împreună la o „Horă a<br />
Unirii” multiculturală.<br />
Sponsorii evenimentului:<br />
“GUSTUL ROMANIEI”,<br />
„LA NONA TARTA” și<br />
„ RENOVA”. Evenimentul,<br />
și implicit România<br />
au fost centrul atenției<br />
atât în presa locală scrisă<br />
( Canarias7, La Provincia)<br />
și digitală ( Teldeactualidad,<br />
Canariasenhora etc.), cât și radio<br />
( Tamaraceite Radio, Galdar<br />
Radio, RTVECanarias), televiziune<br />
(TVCanarias emisiunea<br />
Canarias Hoy, Este Canal, TV<br />
Gran Canaria), realizandu se<br />
deasemenea o conferință de<br />
presă organizată de Cabildo<br />
Gran Canaria cu participarea<br />
consilierului pe probleme de<br />
cooperare instituțională și<br />
solidaritate internațională, a<br />
primarului din Valsequillo dl.<br />
Francisco Atta, și a Consulului<br />
Onorific al României în<br />
Insulele Canare, Alina Elena<br />
Râmaru. Fotografiile festivalului<br />
au fost realizate de către<br />
fotoreporterul Constantin<br />
Pletosu.<br />
Țări participante la festival:<br />
● Europa: România (țară gazdă),<br />
Germania, Austria , Elveția,<br />
Moldova, Finlanda, Franța și<br />
Spania (Insulele Canare);<br />
● Africa: Sierra Leone, Capul<br />
Verde, Mauritania, Maroc,<br />
S enegal, Egipt, Costa de Fildeș<br />
și Guineea Ecuatorială;<br />
● America de Sud: Cuba,<br />
Uruguay, Columbia, Venezuela,<br />
Argentina, Honduras, Ecuator,<br />
Chile, Paraguay, Bolivia și Peru;<br />
● Asia: Japonia, Nepal, China<br />
și Filipine.<br />
A consemnat: Adina Mihaela<br />
Lazăr (Președinte - Asociația<br />
românilor din I nsulele<br />
C anare, RUMACAN)<br />
Foto: Constantin Pletosu
De interes MAI<br />
<strong>2018</strong> 07<br />
Asigurarea medicală de sănătate este obligatorie în Spania<br />
Vă recomandăm cu<br />
insistență să încheiați o asigurare<br />
medicală de sănătate sau<br />
să obțineți Cardul E uropean<br />
de Sănătate înainte de a pleca<br />
într-o călătorie. Dacă vă<br />
îmbolnăviți sau aveți un accident<br />
pe durata unei șederi<br />
temporare într-un stat membru<br />
UE, formularul E112 sau<br />
Cardul european de asigurări<br />
sociale de sănătate vă va oferi<br />
acces la îngrijirile medicale<br />
necesare. Acest Card vă va<br />
permite să primiți asistența<br />
medicală necesară în timpul<br />
șederii dumneavoastră temporare<br />
în orice țară a Uniunii<br />
Europene. Mai multe detalii<br />
găsiți la adresele: www.cnas.<br />
ro și www.ceass.ro.<br />
În condițiile în care dețineți<br />
și o asigurare medicală suplimentară<br />
facultativă, aveţi acces<br />
la serviciile de urgenţă atât<br />
din sistemul public de sănătate,<br />
cât şi din cel privat (în funcţie<br />
de tipul poliţei de asigurare).<br />
La încheierea unei astfel de<br />
asigurări, verificaţi coordonatele<br />
partenerului societăţii de<br />
asigurare în ţara de destinaţie<br />
şi de tranzit.<br />
Totodată, vă recomandăm<br />
să încheiaţi, înainte de plecare,<br />
o asigurare de călătorie.<br />
Aceasta are valabilitate în toate<br />
ţările şi poate să acopere de la<br />
riscurile de bază (îmbolnăviri,<br />
accidente, urgenţe stomatologice,<br />
repatriere sanitară sau<br />
în caz de deces) până la toate<br />
riscurile de călătorie, inclusiv<br />
pierderea/ furtul/ deteriorarea<br />
bagajelor, anularea plecării în<br />
străinătate, falimentul companiei<br />
aeriene etc.<br />
Asigurarea de viață s-a dovedit<br />
benefică pentru familiile<br />
celor decedați în urma unor<br />
accidente sau din motive de<br />
boală, în condițiile în care se<br />
dorește repatrierea corpului<br />
neînsuflețit. Costul minim al<br />
unei asigurări de viață este de<br />
aproximativ 30 de euro pe an.<br />
În Uniunea Europeană nu<br />
aveți nevoie de vaccinări speciale.<br />
Persoanele neasigurate<br />
trebuie să plătească ulterior<br />
costurile medicale, care se pot<br />
ridica la sume considerabile.<br />
În caz de deces, Ambasada<br />
și Consulatele României NU<br />
sunt responsabile de cheltuielile<br />
de repatriere a corpurilor<br />
neînsuflețite. Este interzisă<br />
transportarea persoanelor decedate<br />
de către persoane neautorizate.<br />
Costurile pentru repatrierea<br />
corpului neînsuflețit<br />
având ca destinație România<br />
se ridică la sume considerabile,<br />
ce pot varia între 4.000 și<br />
6.000 de euro. De asemenea,<br />
există posibilitatea incinerării<br />
sau înhumării pe plan local.<br />
Sursa: http://mae.ro/node/3747
08<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Semnături<br />
pentru unirea<br />
cu Moldova:<br />
campanie pentru<br />
modificarea<br />
Constituției<br />
României<br />
Actualitate<br />
În perioada 23 aprilie – 25 iunie <strong>2018</strong> se<br />
desfășoară o amplă campanie de strângere de<br />
semnături pentru un referendum care să permită<br />
unirea Republicii Moldova cu România. Campania<br />
este demarată de peste 130 de asociații<br />
și grupuri de inițiativă din Alianța pentru<br />
Centenar și se va derula pe teritoriul României,<br />
în R epublica Moldova, dar și în diaspora. Toți<br />
cei care doresc să se alăture voluntar demersului<br />
pot solicita informații accesând site-ul campaniei,<br />
www.semnez.eu.<br />
Organizatorii campaniei își propun să strângă<br />
peste un milion de semnături, în baza cărora<br />
să fie demarată procedura inițierii unui referendum<br />
pentru modificarea Constituției României<br />
în sensul cuprinderii explicite a unei referiri la<br />
unirea cu Republica Moldova. ”Reunificarea este<br />
dorința legitimă a populației de pe ambele maluri<br />
ale Prutului, aspect dovedit și la Marea Adunare<br />
Centenară din 25 martie, de la Chișinău. Procesul<br />
are loc de jos în sus, de la oamenii simpli<br />
la politicieni. Le vom cere atât parlamentarilor<br />
de la București, cât și celor de la Chișinău să<br />
semneze pentru viitorul comun, prosper, al celor<br />
două state. În fiecare județ al țării, în fiecare<br />
raion, va exista un grup de inițiativă pentru a<br />
lansa campania de colectare a semnăturilor de<br />
la Nistru până la Tisa”, spune George Simion,<br />
președintele Platformei Unioniste Acțiunea<br />
2012.<br />
Exemplul care stă la baza acestei inițiative<br />
este cel de revizuire a Constituției Germaniei.<br />
În baza acestui precedent, un grup de experți în<br />
drept constituțional identificați de Alianța pentru<br />
Centenar lucrează la fraza finală a preambulului<br />
Constituției (legea fundamentală a statului),<br />
în care să fie prevăzut dreptul poporului român<br />
de a se unifica pașnic, în acord cu prevederile<br />
Tratatului de la Helsinki din 1975. ”Considerăm<br />
că în Anul Centenarului este absolut necesar ca<br />
tema reunificării să fie prezentă în agenda publică<br />
și să putem discuta avantajele, eventualele dezavantaje<br />
pe care le presupune reunificarea. Considerăm<br />
că unirea cu Republica Moldova este următorul<br />
proiect de țară”, afirmă liderul unionist<br />
George Simion.<br />
Inițiativa a fost prezentată și dezbătută și în<br />
cadrul emisiunii ”Serviciul de noapte” din data<br />
de 25 aprilie <strong>2018</strong>, emisiune realizată de Gabriel<br />
Basarabescu, la Radio România Actualități. În cadrul<br />
emisiunii, publicația <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
a avut o scurtă intervenție prin vocea senior editorului<br />
Letiția Coza. Români din toate colțurile<br />
lumii au dorit să participe, telefonic, la emisiune,<br />
pentru a-și exprima susținerea față de acest demers<br />
și a-și oferi sprijinul. Toți cetățenii români<br />
care locuiesc în diaspora pot semna inițiativa,<br />
dacă au vârsta legală (peste 18 ani). Detalii despre<br />
campanie și locurile unde se află voluntarii<br />
care strâng semnături se pot afla se pe site-ul<br />
www.semnez.eu.<br />
Autor: <strong>Occidentul</strong> Românesc
„Mi-am dorit mereu să rămân<br />
un bun român”<br />
Interviu cu Tudor Petruț (SUA), regizor, actor, profesor de<br />
matematică – un „ambasador fără portofoliu al românismului”<br />
Îl cunoaștem cu toții din filmul<br />
„Liceenii”, care a marcat<br />
generații de adolescenți. Acolo<br />
îl interpreta pe Șerban Pascu,<br />
unul dintre premianții clasei și<br />
favoriții celebrei profesoare de<br />
matematică „Isoscel.” Acum,<br />
Tudor predă matematică (algebră)<br />
în Los Angeles, unde<br />
s-a stabilit după Revoluție<br />
pentru a fi alături de băieții<br />
săi, a căror mamă este din<br />
SUA. Este nepotul actorului<br />
Emanoil Petruț. Este absolvent<br />
al Facultății de Regie din<br />
București ( Universitatea de<br />
Teatru și Film I. L. Caragiale)<br />
și a regizat spectacole de teatru<br />
în București, Constanța, Arad<br />
și Ploiești. A jucat în <strong>mai</strong> multe<br />
filme românești („ Misterul<br />
lui Herodot” – 1976, „Secretul<br />
lui Nemesis” – 1985,<br />
„E xtemporal la dirigenție” –<br />
19<strong>87</strong> și altele), dar cel care l-a<br />
făcut celebru, alături de Ștefan<br />
Bănică, Oana Sârbu sau Mihai<br />
Constantin, a fost „Liceenii”.<br />
În America a devenit faimos<br />
pentru rolul unui personaj dintr-o<br />
serie de reclame, dar a scris<br />
și scenarii de film și a regizat<br />
spectacole de teatru. A fost,<br />
totodată, consultant al companiei<br />
Columbia Pictures pentru<br />
realizarea filmului „Dracula”<br />
după cartea semnată de Bram<br />
Stoker. Scrie articole în limba<br />
română, realizează emisiuni<br />
radiofonice și este membru al<br />
asociației Screen Actors Guild.<br />
S-a implicat mereu în diverse<br />
activități de voluntariat pentru<br />
comunitatea românească din<br />
țara sa adoptivă și s-a recăsătorit<br />
cu o româncă, rămânând<br />
însă tot în apropierea celor doi<br />
fii ai săi. Tudor Petruț este nominalizat<br />
pentru premiile de<br />
excelență acordate în cadrul<br />
celei de-a doua ediții a campaniei<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
”Noi susținem excelența!”<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
După momentul 1989, ai ales<br />
să pleci în America. Ce anume<br />
te-a făcut, atunci, să alegi<br />
acest tărâm? A fost un vis <strong>mai</strong><br />
vechi, a fost o ocazie, a fost un<br />
impuls de moment, a fost magia<br />
visului american?<br />
Tudor Petruț: N-am visat<br />
niciodată să plec din România<br />
și să mă stabilesc în America.<br />
Cu toate că, prin natura meseriei,<br />
fiecare ne dorim să ne<br />
încercăm norocul în cetatea<br />
filmului de la Hollywood. Eu<br />
însă am hotărât să mă stabilesc<br />
în Los Angeles pentru cei<br />
doi băieți ai mei, născuți aici,<br />
pentru care tatăl lor trebuia să<br />
fie prezent. Așa cum multora<br />
din generația mea le place să<br />
mă ironizeze, eu am venit relaxat,<br />
cu avionul, cu pașaport și<br />
viză, cu statut legal. Adevărat.<br />
În contrast, m-am recăsătorit<br />
cu o doamnă aventuroasă,<br />
care, în tinerețe, a înotat peste<br />
Dunăre, a traversat Europa<br />
pentru a ajunge în New York,<br />
la o viață <strong>mai</strong> bună.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc: Ce<br />
anume îți place cel <strong>mai</strong> mult<br />
la țara ta adoptivă, ceva pentru<br />
care ai emigra și astăzi<br />
acolo?<br />
Tudor Petruț: Eu nu sunt<br />
dintre aceia care au încurajat<br />
pe alții să ia calea străinătății.<br />
Am trecut prin multe alături de<br />
conaționalii noștri pe pământ<br />
american și mulți au clacat.<br />
Nu e treaba mea, până la urmă<br />
fiecare își găsește locul. Deci,<br />
nu emigrați, fraților! Eu, dacă<br />
tot m-am stabilit aici, a trebuit<br />
să mă „americanizez”, fără a<br />
fi însă forțat. Societatea americană<br />
încurajează individul să<br />
avanseze, să fie mobil social și<br />
material. Iar în momentul în<br />
care ai ajuns la nivelul „visului<br />
american” – casă tip vilă cu<br />
piscină, mașini, vacanțe prin<br />
lume – nu-ți <strong>mai</strong> vine să pleci<br />
din țara tuturor posibilităților<br />
care-ți înlesnește accesul la<br />
ceva miere. Știm, mierea vine<br />
de la albine, care înțeapă, dar<br />
aceasta e o altă discuție. Asta<br />
îmi place la țara adoptivă, că<br />
m-a adoptat!<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Dincolo de activitatea ta ca<br />
profesor și cea din domeniul<br />
care te-a consacrat (în<br />
România), te-ai implicat în<br />
multe acțiuni de voluntariat,<br />
<strong>mai</strong> ales pentru comunitatea<br />
românească. Vorbește-ne<br />
puțin despre acest aspect al<br />
vieții tale.<br />
Tudor Petruț: Mi-am dorit<br />
mereu să rămân un bun român.<br />
I-am încurajat pe băieții<br />
mei să învețe românește și,<br />
până și acum, vorbim în limba<br />
mea maternă între noi. Am<br />
simțit dintotdeauna că sunt un<br />
ambasador fără portofoliu al<br />
românismului, <strong>mai</strong> ales fi ind<br />
într-o meserie artistică. Mi<br />
s-a părut firesc să fiu alături de<br />
ceilalți români din țara adoptivă,<br />
pentru ca alături de ei să<br />
ajutăm comunitățile românești<br />
de aici, dar și România, cum<br />
putem. Nu cred că am făcut<br />
muncă voluntară, ci cred că<br />
mi-am făcut și îmi fac datoria<br />
pentru țara în care m-am<br />
născut, patria strămoșilor mei,<br />
care mi-a oferit o educație<br />
Interviu MAI<br />
<strong>2018</strong> 09<br />
aleasă, o cultură cu care să<br />
mă mândresc. Și chiar dacă<br />
unii mă critică spunând că-mi<br />
pierd prea mult timp cu „românii<br />
voștri”, eu mă bucur să<br />
fiu, când se poate, alături de<br />
românii noștri.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc: În<br />
SUA, activitățile de voluntariat<br />
sunt importante, încă de<br />
la vârste fragede. Care consideri<br />
că este impactul acestui<br />
aspect educațional asupra tinerelor<br />
conștiințe – și de ce ar<br />
fi important ca și în România<br />
să încercăm să dezvoltăm <strong>mai</strong><br />
mult apetitul pentru voluntariat<br />
al copiilor?<br />
Tudor Petruț: În fiecare<br />
copil trebuie să sădim spiritul<br />
altruistic. Voluntariatul,<br />
acțiunile de caritate nu trebuie<br />
să devină un fel de obligație,<br />
ci să fie o parte naturală a<br />
conștiinței noastre umane. Nu<br />
o povară de genul „trebuie să<br />
o fac și pe asta,” ci o dorință<br />
reală de a pune umărul, de<br />
a spune o vorbă bună, de a<br />
întinde o mână. Poate că nu<br />
e vorba de un apetit, ci de o<br />
consolidare necesară a unor<br />
valori morale.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc: Se<br />
vorbește mult despre magia<br />
Hollywood-ului, dar, de fapt,<br />
care este realitatea acestei<br />
cetăți a filmului?<br />
Tudor Petruț: Hollywood,<br />
uzina de vise... Cu adevărat<br />
o „uzină”, adică o afacere<br />
de mare anvergură. De fapt,<br />
<strong>mai</strong> toată lumea numește<br />
Hollywood „the industry”<br />
sau „entertainment business”,<br />
adică „industria distracțiilor”.<br />
Pentru oricine atent la detalii,<br />
aceasta ar fi definiția cea <strong>mai</strong><br />
la obiect. Suntem fascinați de<br />
industria filmului, televiziunii<br />
și reclamelor publicitare pentru<br />
că orice prezență pe micile<br />
sau marile ecrane ne aduce<br />
măcar o bucățică de faimă.<br />
Plus ceva câștiguri financiare.<br />
Și, nu în ultimul rând, cu<br />
toții țintim către o cât de mică<br />
recunoaștere critică. Pentru a<br />
ne valida ca artiști.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Care sunt cele <strong>mai</strong> importante<br />
– sau interesante – lecții<br />
de viață pe care consideri că<br />
le-ai învățat datorită Americii,<br />
datorită faptului că te-ai<br />
mutat acolo și ți-ai construit<br />
o viață, diferită față de ceea ce<br />
ar fi putut fi dacă rămâneai<br />
în țară?<br />
Tudor Petruț: Lecția numărul<br />
unu, cel puțin la momentul<br />
când eu am aterizat în Los<br />
Angeles, a fost că, indiferent<br />
ce ai fost și ce ai făcut în țara<br />
natală, în America trebuie s-o<br />
iei de la capăt. Mai nimeni nici<br />
nu știa pe unde e România!<br />
Sau că are cinematografie.<br />
Și vedete de cinema. Și teatru<br />
profesionist. Așa că de la actor/regizor<br />
la cetățeanul zero<br />
nu e decât un pas. Lecția numărul<br />
doi a fost că dacă înveți<br />
repede care sunt constantele<br />
locale, dacă faci efortul să te<br />
integrezi și nu să justifici mereu<br />
de ce lucrurile nu <strong>mai</strong> sunt<br />
„ca acasă”, atunci poți să te<br />
miști stabil și constant către o<br />
situație financiară bună. Care<br />
te relaxează și te ajută să-ți<br />
construiești o viață în care să<br />
te simți „ca acasă”. Lecția numărul<br />
trei ar fi că nu poți să<br />
reușești la Hollywood dacă nu<br />
bați la uși și te obișnuiești cu<br />
fapul că vei fi respins de cele<br />
<strong>mai</strong> multe ori până când ușa<br />
ta o să se deschidă.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Dacă ar fi să numești câteva<br />
lucruri din România de care<br />
încă îți este dor, chiar dacă ai<br />
plecat de mult din țară, care<br />
ar fi acestea?<br />
Tudor Petruț: Mama<br />
locuiește în București și mă<br />
bucur să o vizitez în fi ecare<br />
vară. Astfel, am ocazia să<br />
petrec timp alături de puțina<br />
familie care ne-a <strong>mai</strong> rămas,<br />
să mă reîntâlnesc cu prietenii<br />
și să punem la cale proiecte<br />
artistice care vor rămâne mereu<br />
un mare vis. Îmi pare rău<br />
că nu stau suficient ca să pot<br />
vizita din frumusețile patriei,<br />
să refac drumurile tinereții,<br />
când am filmat peste tot în<br />
țară. Mi-e întotdeauna dor<br />
de bucătăria românească și,<br />
pentru că-mi place să gătesc<br />
„ca la restaurant,” pun la cale<br />
diverse bucate alese..., cu care,<br />
de multe ori, mă delectez singur.<br />
Și cum nu există cină cu<br />
delicatese fără lăutari, cum ar<br />
veni, mi-e întotdeauna dor de<br />
o romanță la un pahar de vin.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc: Un<br />
mic exercițiu de imaginație:<br />
ai la dispoziție o baghetă magică,<br />
cu al cărei ajutor poți<br />
schimba, peste noapte, trei lucruri<br />
la România. Care sunt<br />
acestea și de ce le-ai schimba?<br />
Tudor Petruț: Aș șterge din<br />
memoria afectivă a românului<br />
noțiunea de bacșiș. Și pentru<br />
cel care dă, și pentru cel care<br />
primește. Aș desfi ința pentru<br />
totdeauna PCR, sistemul de<br />
pile, cunoștințe, relații, care<br />
strangulează uneori societatea<br />
românească. Aș plăti în aur pe<br />
toți tinerii talentați, specialiști<br />
de valoare în toate domeniile,<br />
pentru a-i păstra la vatră<br />
și a le oferi oportunități prin<br />
care să-și atingă potențialul în<br />
R omânia, nu aiurea.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc: Și<br />
ce anume nu ai schimba niciodată<br />
la România și... de ce?<br />
Tudor Petruț: Pentru că<br />
sunt regizor de teatru, aș vrea<br />
ca marea tradiție a teatrului<br />
românesc să nu dispară niciodată!<br />
Nu există bucurie <strong>mai</strong><br />
mare pentru mine decât să<br />
merg la teatru în București,<br />
să-mi revăd colegii și <strong>mai</strong><br />
tânăra generație de artiști în<br />
spectacole memorabile. Și<br />
sper că, așa cum a fost mereu,<br />
teatrul românesc, de cel <strong>mai</strong><br />
înalt nivel mondial, să ajute la<br />
schimbarea României, a imaginii<br />
culturale a țării în lume.<br />
A consemnat: Camelia Jula<br />
Fotografii: arhiva personală<br />
Tudor Petruț
10<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Puşa Roth<br />
Scriitoare, membră a Uniunii<br />
Scriitorilor din România<br />
(USR); jurnalistă, membră a<br />
Uniunii Ziariştilor Profesionişi<br />
din România (UZPR)<br />
Luna Mai e Rai! Așa-i<br />
vorba din popor, dar tot<br />
poporul îi spune și Florar.<br />
Luna Mai e raiul pe pământ,<br />
e luna florilor, e luna<br />
culorilor, e călduț și bine, e<br />
viață și frumusețe nespusă.<br />
Denumirea de Mai vine de<br />
la latinescul Maius, de la denumirea<br />
dată de Romulus senatorilor<br />
romani – majores.<br />
Poporul genial cunoaște logica<br />
timpului și a timpurilor,<br />
dar scriitorii, <strong>mai</strong> ales poeții,<br />
se lasă seduși de frumusețea<br />
fiecărei luni a anului, dar<br />
luna Mai este specială, romantică<br />
și bogată în culorile<br />
lumii. Această lună l-a<br />
impresionat și pe distinsul<br />
cărturar, ,,gospodar al vieții<br />
culturale”, cum îl caracteriza<br />
Eugen Lovinescu pe Iacob<br />
Negruzzi, ,,secretarul perpetuu”<br />
al Societății ,,Junimea”.<br />
Scriitorul – dramaturgul,<br />
criticul literar, juristul, profesorul,<br />
politicianul – a scris<br />
și poezia „În dulcea lună<br />
<strong>mai</strong>”, ce pune în antiteză<br />
frumusețea lumii, renașterea<br />
naturii, cu mâhnirea sufletească,<br />
cu disperarea și cu<br />
suspinul amar. „În dulcea<br />
lună Mai când iarba-n câmp<br />
răsare/Şi vesel de plăcere tot<br />
sufl etul tresare,/Eu singur în<br />
mâhnire, în suferinţi şi chin/<br />
Vărs lacrimi de durere şi mult<br />
amar suspin.//În dulcea lună<br />
Mai când tainic luna plină/Şi<br />
mii de mii de stele pământul<br />
însenină/Pe cerul vieţii mele<br />
s-adună negri nori/Ce-ntunec-al<br />
meu sufl et şi-l umplu<br />
de fi ori.//În dulcea lună Mai<br />
când păsările cântă/Şi armonii<br />
divine natura toat-încântă/În<br />
mine-un glas de jale se<br />
plânge disperat/Ca viscolul<br />
de iarnă ce urlă-nfricoşat.//<br />
În dulcea lună Mai când dulci<br />
şi calde raze/Din soare se<br />
coboară şi totul înviază/Eu<br />
palid, in tăcere, plec fruntea<br />
la pământ/Şi-ndrept a mele<br />
gânduri spre recele mormânt.”<br />
Iacob Negruzzi (1842–<br />
1932) este cel de al doilea fiu<br />
al lui Costache Negruzzi și al<br />
Mariei Gane. A fost membru<br />
fondator al ,,Junimii” şi redactorul<br />
revistei ,,Convorbiri<br />
literare” (pentru a cărei apariţie<br />
scotea adesea bani din<br />
buzunarul propriu). Iacob<br />
Negruzzi are meritul, ca memorialist,<br />
de a fi un bun observator,<br />
un narator onest şi<br />
plin de umor şi de a se pune<br />
cu bucurie în slujba celor din<br />
jur, așa cum reiese și din telegrama<br />
adresată junimiștilor:<br />
„Rog pe părintele Creangă/<br />
Ca să sune din talangă,/<br />
Din talanga cea de boi/Ca<br />
să auzim și noi,/Doresc să<br />
petreceți bine/Să nu mă uitați<br />
pe mine”. În anul 1853 este<br />
trimis de tatăl său la studii<br />
în Germania. Aici face liceul,<br />
împreună cu fratele său<br />
Leon, iar din anul 1859 studiază<br />
Dreptul, obținând doctoratul<br />
(1863). Revenit în țară,<br />
devine profesor de drept comercial<br />
la Universitatea din<br />
Iași, unde va preda până în<br />
anul 1884 când, după moartea<br />
lui Vasile Boerescu, se va<br />
muta la Facultatea de Drept<br />
a Universității din București,<br />
unde profesează până în<br />
1897, când a ieșit la pensie.<br />
În anul 1863, împreună<br />
cu Petre P.Carp, Titu<br />
Maiorescu,Vasile Pogor și<br />
Theodor Rosetti, pune bazele<br />
Societății Culturale<br />
„Junimea” și ale revistei<br />
sale „Convorbiri literare”,<br />
pe care o conduce timp de<br />
28 de ani (1867 - 1895). Revista<br />
își propunea discutarea<br />
unor probleme lingvistice,<br />
organizarea unor cenacluri<br />
prin care să răspândească<br />
idei, cunoștințe de literatură,<br />
istorie, economie, politică și<br />
Educaţie şi cultură<br />
să promoveze noi valori din<br />
cultura românească. Iacob<br />
Negruzzi a fost un excelent<br />
conducător de revistă,<br />
un organizator plin de talent,<br />
el atrăgând aici spiritele<br />
cele <strong>mai</strong> alese, al căror<br />
talent era descoperit cu o<br />
intuiție sigură. Ca scriitor,<br />
debutează în anul 1866, în<br />
„Foaia societății pentru literatura<br />
și cultura română în<br />
Bucovina”. Scrie poezii lirice,<br />
balade, idila ,,Miron și<br />
Florica” (1<strong>87</strong>0), satire, epistole,<br />
schițe, romanul ,,Mihai<br />
Vereanu” (1<strong>87</strong>3), piese de<br />
teatru, memoriale de călătorii<br />
și un volum de memorii<br />
intitulat sugestiv ”Amintiri<br />
de la Junimea” (1921).<br />
„La banchetul anual prin<br />
care se serba aniversarea<br />
înfi inţării Societăţii Junimea,<br />
secretarul perpetuu –<br />
acela eram eu – avea obiceiul<br />
să ţie un discurs glumeţ,<br />
care începea totdeauna cu<br />
următoarele cuvinte: „Originea<br />
Junimii se pierde în<br />
noaptea timpurilor”... Tot<br />
aşa aş putea începe, fără<br />
glumă, şi astăzi, când mi-a<br />
venit în gând să scriu oarecare<br />
amintiri despre această<br />
Societate, care a ocupat<br />
un sfert de secul din viaţa<br />
mea, şi cu care se leagă<br />
multe şi plăcute aduceri<br />
aminte ale tinereţii mele.<br />
Se poate în adevăr zice că<br />
originea Junimii se pierde<br />
în noaptea timpurilor, de<br />
vreme ce ar fi foarte greu<br />
a-i fi xa cu exactitate epoca<br />
înfiinţării.” („Înfiinţarea<br />
În dulcea lună Mai:<br />
Iacob Negruzzi<br />
Societăţii literare”, capitolul 1)<br />
În calitatea lui de deputat<br />
ori senator de Iași al Partidului<br />
Conservator nu s-a remarcat<br />
în mod deosebit, dar<br />
memorabilă este intervenția<br />
sa din anul 1888 pentru<br />
acordarea unei pensii viagere<br />
poetului Mihai Eminescu.<br />
Membru titular (1881) al<br />
Academiei Române, a fost de<br />
<strong>mai</strong> multe ori vicepreședinte,<br />
iar de două ori a condus-o în<br />
calitate de președinte (25 <strong>mai</strong><br />
1910 - 25 <strong>mai</strong> 1913; 6 iunie<br />
1923 - 12 iunie 1926). La<br />
,,Convorbiri Literare” scrie<br />
recenzii, note etc., își publică<br />
prozele din ,,Copii după<br />
natură” (apărute în volum în<br />
anul 1<strong>87</strong>4), romanul ,,Mihai<br />
Vereanu” ( 1<strong>87</strong>3) și inaugurează<br />
o spirituală rubrică de<br />
„Corespondență” (probabil<br />
prima „Poștă a redacției”<br />
din publicistica română. Poeziile,<br />
strânse în volum apar în<br />
anul 1<strong>87</strong>2, cu titlul ,,Poezii”.<br />
Existența tipografiei permite<br />
Societății „ Junimea” publicarea<br />
revistei ,, Convorbiri<br />
literare” care se va bucura de<br />
cel <strong>mai</strong> înalt prestigiu în istoria<br />
literaturii române. Ea<br />
a impus, încă de la apariție,<br />
o direcție nouă, modernă,<br />
întregii noastre culturi, definindu-se<br />
prin spiritul ei<br />
etic și sentimentul valorii<br />
estetice. Încă de la începuturile<br />
ei, mișcată de conștiința<br />
primelor nevoi ale culturii<br />
românești în acel moment,<br />
„Junimea” abordează problema<br />
ortografiei românești,<br />
foarte acută în epoca trecerii<br />
de la întrebuințarea alfabetului<br />
chirilic la cel latin. Aș dori<br />
să reamintesc prietenia dintre<br />
Mihai Eminescu și Iacob<br />
Negruzzi, prețuirea de care<br />
se bucura marele poet, reproducând<br />
una dintre scrisorile<br />
trimise în 18<strong>87</strong>, către directorul<br />
publicației ,, Convorbiri<br />
literare”:<br />
„Iubite amice,<br />
Îţi trimit deodată cu<br />
aceasta <strong>mai</strong> multe versuri<br />
cărora, de ţi se par acceptabile,<br />
le vei face loc<br />
în « Convorbiri». Indealtmintrelea<br />
mă afl u bine şi<br />
sănătos în mijlocul acestor<br />
munţi şi-ţi doresc asemenea.<br />
Multe salutări d-lor<br />
Maiorescu, Teodor Rosetti,<br />
Mandrea, Nica, şi sărutări<br />
de mână d-nelor Maiorescu<br />
şi Kremnitz, precum şi<br />
d-şoarei Livia. Cu tot respectul,<br />
al d-tale credincios<br />
amic M. Eminescu”.<br />
Versurile „acceptabile” pe<br />
care le-a trimis poetul român<br />
în scrisoarea trimisă în 18<strong>87</strong><br />
lui Negruzzi compuneau renumita<br />
sa poezie, „De ce numi<br />
vii?”. Iacob Negruzzi a<br />
scris Hatmanul Baltag (operă<br />
bufă, în colaborare cu Ion<br />
Luca Caragiale), a cărei premieră<br />
a avut loc la 1 ianuarie<br />
1884, urmată de ,,Nu te juca<br />
cu dracul”, ,,Împăcarea”,<br />
,,Amor și v iclenie”, ,,O alegere<br />
la senat” , ,,O poveste”,<br />
,,Beizadea Epaminonda”,<br />
piese de teatru în spiritul<br />
epocii sale. Iacob Negruzzi<br />
traduce în versuri și în proză,<br />
cea <strong>mai</strong> mare parte din<br />
dramele lui Schiller precum<br />
Hoţii, Fiesco, Cabală şi<br />
amor, prefaţa traducătorului,<br />
Iaşi, 1<strong>87</strong>1; Fecioara de la<br />
Orleans, 1883; Don Carlos,<br />
Maria Stuart, în Scrieri<br />
complecte, Bucureşti, 1897.
Dan Caragea - Critic literar<br />
Portugalia<br />
Educaţie şi cultură MAI<br />
<strong>2018</strong> 11<br />
Din istoria relațiilor diplomatice<br />
și culturale româno-spaniole<br />
(X)<br />
Am ajuns cu povestea<br />
noastră la Războiul de<br />
Neatârnare. În numărul trecut,<br />
am consemnat faptul că Don<br />
Carlos, pretendentul coroanei<br />
spaniole, a asistat, ca observator,<br />
la cucerirea Plevnei de<br />
către armata română condusă<br />
de prințul Carol, fiind profund<br />
impresionat de vitejia<br />
ostașilor noștri. Prin înfrângea<br />
Turciei, Principatele devin un<br />
stat independent.<br />
În articolele noastre din<br />
această serie (II și III), am<br />
prezentat câteva considerații<br />
privind independența României,<br />
precum și o cronologie<br />
a evenimentelor politice și<br />
militare din anii 1<strong>87</strong>7-1<strong>87</strong>8.<br />
Arătam acolo că Bucureștiul a<br />
primit, pe 20 octombrie 1<strong>87</strong>8,<br />
cu un enorm entuziasm, victorioasa<br />
armată română, declarându-se<br />
astfel sfârșitul<br />
Războiului de Independență.<br />
În anul următor, România<br />
și-a intensificat acțiunea diplomatică<br />
pe lângă Marile<br />
P uteri în vederea recunoașterii<br />
sale ca stat independent,<br />
așa cum o făcuseră Rusia și<br />
Turcia încă din 1<strong>87</strong>8. Austro-<br />
Ungaria și Italia se pronunță<br />
favorabil și ele în 1<strong>87</strong>9. Ulterior,<br />
pe 20 februarie 1880,<br />
în aceeași zi, Franța, Marea<br />
Britanie și Germania au recunoscut<br />
„independența<br />
absolută a României”, așa<br />
cum se exprimase Mihail<br />
Kogălniceanu, pe 10 (22)<br />
<strong>mai</strong> 1<strong>87</strong>7, în Camerele reunite<br />
ale Parlamentului țării<br />
(Kogălniceanu ceruse atunci<br />
Delta Dunării și Dobrogea, ca<br />
despăgubiri de război).<br />
Nu trebuie să ne scape<br />
semnificația acestui act politic<br />
internațional: „Gestul celor<br />
trei state a deschis drumul<br />
României spre Occident, a<br />
contribuit la modernizarea<br />
instituţională a României şi<br />
a determinat sporirea prestigiului<br />
ei internaţional. 1 ”<br />
Să o spunem fără ocoliș:<br />
istoria Europei moderne a fost<br />
modelată de voința Marile<br />
Puteri. Fără îngăduința acestora,<br />
existența unui stat nou,<br />
independent, nu ar fi fost posibilă.<br />
Independența trebuie<br />
înțeleasă ca este un fapt vremelnic<br />
și relativ. După înfrângerea<br />
în 1<strong>87</strong>8 a Turciei, până<br />
la Primul Război Mondial,<br />
România a oscilat între tutela<br />
franceză și cea austro-ungară.<br />
Cu Rusia, va persista diferendul<br />
privind Basarabia<br />
și gurile Dunării (România<br />
pierduse județele din sudul<br />
Basarabiei, în urma păcii semnate<br />
între Turcia și Rusia.).<br />
Cu Austro-Ungaria, se ridica<br />
problema Transilvaniei,<br />
a populației românești, deși<br />
România nu-și putea permite<br />
să revendice acest teritoriu.<br />
Carol I va alege alianța cu<br />
Austro-Ungaria, semnată în<br />
secret și cunoscută de foarte<br />
puțini.<br />
Este adevărat că Franța<br />
lui Napoleon al III-lea fusese<br />
protectoarea Principatelor<br />
încă dinainte de dubla<br />
alegere a lui Cuza ca domn<br />
la Iași și la București, dar,<br />
după războiul fraco-prusac,<br />
emergența Germaniei condusese<br />
la o nouă configurare<br />
a intereselor celor puternici.<br />
Recunoașterea independenței<br />
României la 20 februarie<br />
1880 de către Marile Puteri,<br />
aceleași puteri care ne-au<br />
determinat destinul încă din<br />
1856, l-a făcut pe Carol I să-și<br />
prelungească acțiunea diplomatică<br />
și în Iberia. Prințul a<br />
trimis, în martie, într-o misiune<br />
pregătită din timp, pe<br />
Alexandru Plagino la Madrid<br />
și Lisabona.<br />
În articolele III și IV al seriei<br />
noastre am vorbit despre<br />
misiunea lui Pagino la Madrid<br />
și despre răspunsul prompt al<br />
Madridului. Vom întregi astăzi<br />
tabloul, povestind despre<br />
continuarea acestei misiuni<br />
în capitala Portugaliei, după<br />
care ne vom reîntoarce la firul<br />
relațiilor diplomatice dintre<br />
România și Regatul Spaniei.<br />
Lisabona 2<br />
De la Madrid, Alexandru<br />
Plagino, însoțit de Dumitru<br />
Bărcănescu, călătorește la<br />
Lisabona unde ajunge spre<br />
sfârșitul lui martie 1880. În<br />
Vinerea Mare, 26 martie, pe<br />
o vreme ploioasă, depune<br />
coroane de flori la cripta reginei<br />
consoarte Ștefania de<br />
Hohenzollern-Sigmaringen ,<br />
sora <strong>mai</strong> mare a prințului<br />
Carol I, decedată la Lisabona,<br />
în 1859, și depusă în panteonul<br />
Casei de Braganza, la<br />
Mânăstirea Sfântul Vicențiu<br />
din Afară (Mosteiro de São<br />
Vicente de Fora).<br />
Într-o scrisoare adresată<br />
surorii sale, Maria de Flandra,<br />
prințul Carol I scria:<br />
„Am trimis și o misiune<br />
diplomatică la Lisabona pe<br />
care am încredințat-o unuia<br />
din aghiotanții mei [Al.<br />
C. Plagino. Vezi Memoriile,<br />
p. 311]. Domnii [Plagino și<br />
Bărcănescu] au fost primiți<br />
acolo în modul cel <strong>mai</strong> cordial<br />
și cu o specială distincție<br />
în toate privințele. În Vinerea<br />
Mare, au vizitat cavoul<br />
scumpei și neuitatei noastre<br />
Ștefania și au depus coroane<br />
la mormântul ei. Această<br />
atenție înduioșătoare, pe<br />
care românii o privesc la fel,<br />
m-a emoționat profund. Cine<br />
s-ar fi gândit cu 20 de ani în<br />
urmă că o solie din Orient<br />
va sta într-o zi la mormântul<br />
sorei noastre mult iubite<br />
ca să împlinească acest act<br />
de pietate în numele fraților.<br />
Cu siguranță că acestea sunt<br />
primele fl ori proaspete care<br />
au fost puse acolo după multă<br />
vreme, căci mă tem că mormântul<br />
este rareori vizitat.<br />
La primirea depeșei și eu și<br />
Elisabeta am rămas privindu-ne<br />
fără glas câtăva vreme.<br />
Atunci am simțit clar că nici<br />
măcar trecerea îndelungată<br />
a timpului nu este în stare să<br />
cicatrizeze complet o rană<br />
adâncă a inimii. Peste opt zile<br />
se întorc domnii mei, și sunt<br />
foarte nerăbdător să le ascult<br />
raportul [7 (19) aprilie 1880.<br />
Vezi Memoriile, p. 321]” 3 .<br />
Al. Plagino este primit la<br />
Curte, la Palatul din Ajuda,<br />
pe 30 martie 1880, la ora<br />
13:00. Protocolul a fost asemănător<br />
cu cel de la Curtea<br />
Spaniei. Plagino, primit în<br />
audiență privată, în prezența<br />
președintelui consiliului de<br />
miniștri și a secretarului de<br />
stat al afacerilor străine, i-a<br />
înmânat regelui Ludovic<br />
I (D. Luís I) scrisoarea<br />
prințului Carol I al României<br />
și însemnele Ordinului Steaua<br />
României.<br />
„Sire, Însărcinat de a-i<br />
înmâna Maiestății Voastre<br />
Prea Credincioase scrisoarea<br />
Alteței Sale Regale P rincipele<br />
României, Suveranul meu,<br />
precum și însemnele Ordinului<br />
Steaua României, sunt foarte<br />
fericit, Sire, de a fi fost desemnat<br />
pentru această înaltă<br />
misiune, care îmi conferă marea<br />
onoare de a fi prezentat<br />
Maiestății Voastre cu scopul<br />
de a Vă aduce la cunoștință<br />
independența absolută a<br />
R omâniei și de a fi fi del interpret<br />
al sentimentelor de vie<br />
simpatie pe care Suveranul<br />
meu și românii le au pentru<br />
Maiestatea Voastră și pentru<br />
nobila Voastră țară. Binevoiți,<br />
Sire, a-mi permite să exprim<br />
cele <strong>mai</strong> arzătoare urări pe<br />
care le pot adresa pentru o<br />
lungă domnie a Maiestății<br />
Voastre Prea Credincioase,<br />
pentru Maiestatea Sa Prea<br />
B inevoitoare Regina, pentru<br />
Familia Regală și pentru<br />
prosperitatea Portugaliei.”<br />
Regele Ludovic I a răspuns:<br />
„Domnule trimis extraordinar,<br />
Primesc cu plăcere<br />
scrisoarea prin care Alteța<br />
Sa Regală Principele Carol<br />
I al României mă anunță<br />
că v-a încredințat misiunea<br />
de a-mi aduce la cunoștință<br />
independența absolută a<br />
Principatului.<br />
Punând cel <strong>mai</strong> mare preț<br />
pe asigurările pe care mi le<br />
dați privind via simpatie pe<br />
care Suveranul vostru și românii<br />
o au pentru persoana<br />
mea, pentru Majestatea<br />
Sa Regina, pentru Familia<br />
Regală și pentru nobila<br />
națiune ale cărei destine îmi<br />
sunt încredințate, sunt bucuros<br />
de a vă asigura că aceste<br />
sentimente binevenite sunt<br />
întrutotul aceleași cu cele<br />
care mă animă față de Alteța<br />
Sa Regală și față de țara Sa,<br />
pentru prosperitatea căreia îi<br />
adresez cele <strong>mai</strong> călduroase<br />
urări. Deosebit de mișcat de<br />
oferta însemnelor Ordinului<br />
Steaua României, pe care<br />
Suveranul vostru mi-l acordă,<br />
vă rog să fiți, pe lângă Alteța<br />
Sa Regală, interpretul întregii<br />
mele recunoștințe. În ceea ce<br />
vă privește, Domnule trimis<br />
extraordinar, am plăcerea să<br />
vă mărturisesc că alegerea<br />
persoanei dumneavoastră<br />
pentru această onorabilă misiune<br />
nu poate să-mi fie decât<br />
deosebit de plăcută” 4 .<br />
La rândul său, regele<br />
Portugaliei i-a conferit<br />
prințului Carol I Banda celor<br />
Două Ordine (Ordinul lui<br />
Cristos și Ordinul de Avis),<br />
acordată, din 1823, principilor<br />
străini. Desigur, scopul<br />
vizitei era dublu: pe de o<br />
parte, recunoașterea, de către<br />
Portugalia, a independenței<br />
României, iar, pe de alta,<br />
strângerea relațiilor între cele<br />
două țări. În scrisoarea trimisă<br />
cu această ocazie regelui<br />
Portugaliei, Carol I îi vorbea<br />
de „relațiile de strânsă armonie”<br />
dintre cele două state.<br />
Pregătită încă din 24 ianuarie<br />
1<strong>87</strong>9, scrisoarea nu i-a putut<br />
fi înmânată suveranului portughez<br />
decât un an <strong>mai</strong> târziu,<br />
din rațiuni de prudență<br />
politică. Ca și Spania,<br />
Lisabona: Palatul din Ajuda<br />
Portugalia a așteptat <strong>mai</strong> întâi<br />
recunoașterea independenței<br />
României de către Marile<br />
Puteri. Pe de altă parte, la<br />
Lisabona lipsea stabilitatea<br />
executivă: la 1 iunie 1<strong>87</strong>9<br />
cădea al doilea guvern prezidat<br />
de António Maria Fontes<br />
Pereira de Melo, fiind urmat<br />
de ministeriatul lui Anselmo<br />
José Braamcamp, până la 25<br />
martie 1881. Privind atent<br />
scena politică, putem spune<br />
că exista o semnificativă<br />
asimetrie între România independentă<br />
a lui Carol I, cu<br />
stabilitatea pe care i-o conferea<br />
guvernarea lui Ion C.<br />
Brătianu, între 1<strong>87</strong>6-1888,<br />
și Portugalia lui Ludovic I,<br />
în care, în aceeași perioadă,<br />
se vor succeda șase guverne<br />
(1<strong>87</strong>7-1880).<br />
(va urma)<br />
1 Din cuvântarea secretarului de<br />
stat Anton Niculescu, la deschiderea<br />
Expoziţiei dedicate aniversării<br />
a 130 de ani de relaţii diplomatice<br />
cu Republica Franceză, Republica<br />
Federală Germania şi Regatul Unit<br />
al Marii Britanii şi al Irlandei de<br />
Nord, 30.III.2010.<br />
2 Aceste episod este reprodus după:<br />
Dan Caragea (coord.), ROMÂNIA –<br />
PORTUGALIA: 100 de ani de la stabilirea<br />
relațiilor diplomatice româno-portugheze,<br />
București, Dynasty<br />
Books, 2017<br />
3 Cristescu, Sorin: Corespondența<br />
personală a Regelui Carol I: 1<strong>87</strong>8-<br />
1912. București: Tritonic, 2005, p.<br />
81.<br />
4 Diário do Governo (Lisabona),<br />
nr. 71, 31.III.1880, p. 1 și nr. 72,<br />
1.IV.1880, p. 1 (corectat și republicat);<br />
Diário Ilustrado (Lisabona),<br />
nr. 2467, 31.III.1880, p. 1; nr. 2469,<br />
2.IV.1880, p. 1.
12<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Dorul de țară<br />
„Când simțeam dorurile<br />
clocotind, deschideam cutia cu<br />
pietrele din fața casei părintești<br />
(pe care le pusesem în bagaj,<br />
la plecare) și-mi pierdeam gândurile<br />
în mângâierea lor, până<br />
le simțeam calde, ca sufletul<br />
românesc. Îmi este dor de pământ<br />
cu toată averea lui!! Îmi<br />
este dor în fiecare anotimp de<br />
câte ceva de acasă, de imaginea<br />
brazdei de pământ ce lucește<br />
întoarsă de plug și în câteva<br />
zile crapă frumos sub vântul<br />
primăvăratic, căci în brazda<br />
aceea văd chipul copilului de<br />
ieri pe care timpul îl ridează în<br />
mâine. Vara, îmi e dor de mirosul<br />
florilor de soc, de tei, de<br />
„Ceea ce îmi lipsește mie<br />
din România port în suflet...<br />
Mormântul părinților și al<br />
bunicii mele; prietenii, chiar<br />
dacă îi văd sau comunicăm cu<br />
ajutorul tehnologiei actuale...<br />
Uneori îmi lipsește această<br />
strângere în brațe unde inimile<br />
își povestesc fără cuvinte dorurile<br />
și păsurile, speranța într-un<br />
viitor la nivelul adevăratei valori<br />
a poporului român.”<br />
„România este țara mea<br />
natală, unde am crescut și<br />
m-am format, țara părinților și<br />
a strămoșilor mei. De aceea, o<br />
vizitez uneori cu mare bucurie<br />
și plăcere. Dar nu m-am gândit<br />
niciodată să mă reîntorc. Când<br />
am plecat din România aveam<br />
46 de ani neîmpliniți. Acum<br />
am aproape 75. Cred că ne-ar<br />
fi foarte greu, și mie și soției<br />
mele, după aproape 30 de ani<br />
de stat în Spania, timp în care<br />
nu am cunoscut direct evoluția<br />
țarii, a poporului, a mentalității<br />
și a culturii române, să ne adaptăm<br />
noii realități și, <strong>mai</strong> ales,<br />
să reîncepem de la zero, cum<br />
„România va fi mereu ţara<br />
mea. De asta, voi lupta întotdeauna<br />
ca ambii mei copii -<br />
care sunt spanioli, tatăl lor fiind<br />
spaniol - să ştie că prin sângele<br />
lor curge şi sânge românesc.<br />
Ştiu, e rezultatul unei nostalgii,<br />
al copilăriei, al frumosului<br />
trăit acolo, al lipsei familiei şi<br />
obiceiurilor… Dar îmi doresc<br />
ca ei să ştie aceste aspecte şi să<br />
cunoască România.” (Cecilia<br />
„Am călătorit în multe țări<br />
pe toate continentele, mi-au<br />
plăcut toate locurile pe care leam<br />
vizitat, dar nu m-aș întoarce<br />
în nicio altă țară a doua oară.<br />
De România nu mă satur! Îmi<br />
lipsește bucătăria românească.<br />
Îmi lipsesc bucatele românești.<br />
În primul rând, salata de vinete,<br />
salata de icre și, bineînțeles,<br />
micii și papanașii. Apoi, îmi<br />
lipsesc prietenii din copilărie.<br />
Mulți au plecat, dar mă bucur<br />
întotdeauna când îmi revăd prietenii,<br />
în special pe fosta mea<br />
salcâm, de fânul cosit, de tălpile<br />
goale pe pământul cald; toamna,<br />
îmi e dor să mătur frunzele,<br />
iarna îmi e dor să aud trosnetul<br />
lemnelor de pe foc. Îmi este dor<br />
să aud toaca bătând, de cântecul<br />
cucului la Buna Vestire,<br />
de drumul berzelor, de timpul<br />
pierdut atunci când „gustam”<br />
din toate acestea.” (Alina Celia<br />
Cumpan, SUA)<br />
(Cătălina Moldovanu- Giebl,<br />
Spania)<br />
am făcut-o în Spania. Eu sunt<br />
român și spun asta cu mândrie<br />
oricui mă întreabă de unde<br />
vin.” (Dan Munteanu Cólan,<br />
Spania)<br />
Limona Prăjişteanu, Spania)<br />
colegă de bancă.” (Adriana<br />
Henderson, SUA)<br />
Opinii<br />
Simțire și rațiune: cum se vede<br />
Lună de lună, <strong>Occidentul</strong> Românesc v-a făcut cunoștință cu români de excepție care ne fac cinste peste hotare.<br />
Români care și-au clădit cariere și vieți sub semnul excelenței în alte patrii decât cea natală. De la astfel de români<br />
am aflat ce înseamnă integrarea într-o societate nouă, diferită, dar și dorul de casă, de România. Cu ei am făcut<br />
un exercițiu de imaginație pentru a afla ce anume ar schimba la țara lor natală, dacă ar avea puterea (magică) să o<br />
facă. Acești români ne-au arătat că dorința de afirmare, puterea de muncă și hotărârea sunt „combustibilul” necesar<br />
adaptării în orice societate și obținerii succesului. Domeniile de activitate reprezentate de acești oameni sunt extrem<br />
de variate, de la avocatură la astronomie, de la traduceri și asistență juridică la poezie și mediul academic, de la<br />
management la acte caritabile și voluntariat, de la actorie la modă, educație, jurnalism, artă, literatură. Să ne reamintim<br />
unele dintre mărturisirile celor intervievați pe parcursul ultimelor luni în paginile <strong>Occidentul</strong>ui Românesc.<br />
„Am o cutie, în debara, cu<br />
ceva remedii la dor... Păstrez<br />
înăuntru un plic cu vopsea<br />
de înroșit ouă, niște ațe de<br />
mărțișoare și un pachet (expirat)<br />
cu praf de făcut borș... (...)<br />
Nu obiceiurile sau tradițiile<br />
sunt ancorele noastre pentru o<br />
nouă înrădăcinare, atunci când<br />
schimbăm țara. Seducțiile cotidianului<br />
nou negociază cu cele<br />
vechi, obiceiurile se schimbă,<br />
în loc de laborioasele pârjoale,<br />
la un moment dat devine<br />
firesc să desfaci niște stridii,<br />
să pui alături felii de baghetă<br />
cu unt sărat și o sticlă de vin<br />
alb sec. Dar nu vei putea niciodată<br />
negocia pentru a înlocui<br />
cu altceva spațiul acela ca de<br />
catedrală al limbii în care te-ai<br />
„Îmi lipsesc familia şi prietenii<br />
de o viaţă, chiar dacă ne<br />
vedem sau vorbim des, sunt<br />
momente când dorul nu cunoaşte<br />
limite. Da, îmi place<br />
primăvara eternă pe care o trăiesc<br />
în Canare, dar, deşi poate<br />
părea o contradicţie, chiar mi-e<br />
dor de trecerea anotimpurilor,<br />
de zăpadă şi ploaie. Şi îmi <strong>mai</strong><br />
este dor şi de sat: chiar dacă<br />
am trăit în Bucureşti, vacanţele<br />
mi le petreceam în Moldova<br />
şi Oltenia, zonele de unde provine<br />
familia mea; îmi este dor<br />
de ospitalitatea, simplitatea şi<br />
Toți știm cât este de complicată<br />
viața de zi cu zi în<br />
România, cât este de exigentă.<br />
Suferința te obligă să „lupți”<br />
pentru a putea trece peste toate<br />
adversitățile întâlnite. (...) Să<br />
nu uităm că timp de 45 de ani<br />
România a avut un sistem totalitar.<br />
Toți am trăit condiționați<br />
de ceea ce vedeam și credem<br />
că este normal să fie așa, pentru<br />
că asta se întâmpla în viața de<br />
zi cu zi în România. Însă ajungem<br />
aici și ne dăm seama că<br />
realitatea este alta și că nu trebuie<br />
să <strong>mai</strong> judecăm pe nimeni<br />
și nimic fără să știm despre ce<br />
„Îmi lipsesc familia, oamenii<br />
și locurile de care mă leagă<br />
amintiri din copilărie. Pentru<br />
prima generație de imigranți e<br />
<strong>mai</strong> complicat. Suntem legați<br />
de trecut cu fire invizibile,<br />
avem rădăcini în România,<br />
iar sărbătorile nu sunt nicăieri<br />
ca acasă, alături de cei dragi,<br />
în Transilvania.” (Simona<br />
Botezan, SUA)<br />
născut. Acolo e ființa ta toată,<br />
trăirile cu nuanțele lor cele <strong>mai</strong><br />
spectaculoase vin la pachet cu<br />
vorbele limbii române, iar<br />
scriitorii, poeții sunt gardienii<br />
acestei bucurii posibile, oriunde<br />
te-ai afla în lume.”<br />
(Cristina Hermeziu, Franța)<br />
înţelepciunea oamenilor de<br />
acolo, de natură, de obiceiuri.”<br />
(Alina Elena Râmaru,<br />
Spania)<br />
este vorba. Totul este posibil<br />
atâta timp cât ai ambiție și<br />
respecți regulile scrise și nescrise<br />
ale unei societăți.”<br />
(Alina Manuela Sasu,<br />
Spania)<br />
„România este pentru noi,<br />
cei care am ales calea exilului,<br />
un loc unde ne-am lăsat familiile<br />
și la care privim cu dor și cu<br />
îngrijorare de cele <strong>mai</strong> multe<br />
ori. Uneori ne simțim legați<br />
de mâini și de picioare, alteori<br />
suntem fericiți că îi putem<br />
ajuta pe cei nevoiași din punct<br />
de vedere economic. Dar de<br />
cele <strong>mai</strong> multe ori privim cu<br />
dispreț indiferența clasei politice<br />
față de cei aflați acolo, fiind<br />
îngrijorați pentru cei pe care<br />
„România rămâne locul<br />
unde ne reîncărcăm, unde ne<br />
refacem, locul unde „prieten”<br />
i se spune oricărei persoane pe<br />
care o cunoşti. Este locul unde<br />
totul ni se pare frumos şi bun.<br />
Este ţara pe care noi, cei de<br />
aici sau cei de acolo, trebuie<br />
să ne-o facem prin noi înşine,<br />
cu răbdare, nu cu isterie, cu<br />
înţelegere, nu cu ţipete şi <strong>mai</strong><br />
ales cu respect pentru toţi cei<br />
care trăiesc acolo.” (Carmen<br />
„Trăiesc cu dor, dor de părinţii<br />
mei, de prieteni dragi dintotdeauna,<br />
de locuri frumoase<br />
de care mă leagă amintiri de<br />
neuitat, dar şi de locuri pe care<br />
nu am reuşit să le cunosc suficient<br />
de bine până la momentul<br />
în care am plecat. Dorul acesta<br />
permanent s-a transformat întro<br />
parte din mine, cu care m-am<br />
obişnuit să trăiesc într-o pace<br />
sufletească deplină.”<br />
(Crina Gavrilă, Spania)<br />
„Prietenii apropiați îmi spun<br />
că aerul din România îmi face<br />
bine, mă stimulează pozitiv...<br />
Unele obiceiuri românești, cele<br />
de Mărțișor, de exemplu, faptul<br />
că Ziua Copilului chiar există,<br />
este aniversată. Zăpada. Unele<br />
arome, gusturi, senzaţii. Locuri.<br />
Oameni.” (Iulia Badea-<br />
Guéritée, Franța)<br />
„În primul rând îmi lipsesc<br />
cei dragi mie, adică familia şi<br />
prietenii cu care am reuşit să<br />
ţin legătura, chiar dacă ne separă<br />
o distanţă de câteva mii de<br />
kilometri. Am reuşit să umplu<br />
acest gol, ca să îi spun aşa, cu<br />
prezenţa noilor prieteni de aici<br />
din Spania, colaboratori cu care<br />
menţin o strânsă legătură. Însă<br />
recunosc că mi-e dor de atmosfera<br />
sărbătorilor tradiţionale,<br />
Paştele şi Crăciunul având alt<br />
farmec acasă. În Occident,<br />
i-am lăsat să sufere meschinismul<br />
politicianului român.”<br />
(Lucian Oprea, SUA)<br />
Drăghici Hopârtean, Belgia)<br />
Crăciunul şi-a pierdut semnificaţia<br />
spirituală, devenind <strong>mai</strong><br />
mult o ocazie pentru schimbul<br />
de cadouri.”<br />
(Gina Moldovan, Spania)
România prin ochii celor plecați<br />
Ce ați schimba la România,<br />
dacă ați putea?<br />
„Aș îmbunătăți sistemul<br />
serviciilor din sănătate, aș<br />
stopa imixtiunile politicului<br />
în instituțiile culturale și aș<br />
retrezi spiritul civic, mândria<br />
națională, unitatea și solidaritatea<br />
între oameni.” (Alina Celia<br />
Cumpan, SUA)<br />
„În primul rând aş modifica<br />
gândirea oamenilor în general,<br />
felul în care percep lucrurile<br />
şi modul în care luptă pentru<br />
a-şi atinge scopurile de orice<br />
natură. În al doilea rând, fără<br />
nicio ezitare aş da o şansă tinerilor<br />
în general, în special<br />
absolvenţilor, care îşi doresc<br />
să facă o carieră şi care în momentul<br />
de faţă întâmpină multe<br />
obstacole pentru a profesa<br />
meseria în care au investit ani<br />
de studiu şi efort, tineri care,<br />
în final, ajung să se realizeze<br />
în afara României. Şi, dacă aş<br />
„Cancerul, Corupția și<br />
Codul de etică și conduită profesională.<br />
Deși sunt multe boli<br />
rare și grave, cancerul este cel<br />
care lovește cel <strong>mai</strong> tare. Nu<br />
cred că există o familie care să<br />
nu fi avut pe cineva drag care să<br />
nu se fi luptat cu această boală<br />
cruntă. Corupția este sinonimă<br />
cu cancerul, ucide! Există<br />
o cultură a corupției în toate<br />
formele ei urâte și murdare:<br />
corupție politică, mituire, jaf,<br />
trafic de influență, nepotism<br />
și toate formele de favoritism:<br />
cunoștințe, relații, pile... le-aș<br />
elimina pe toate. Codul eticii<br />
profesionale există, în scris, în<br />
teorie, dar nu și în practică. Ar<br />
fi frumos să avem caracter, în<br />
așa fel ca valorile și principiile<br />
„În lipsa autostrăzilor, aș<br />
obliga primăriile să facă măcar<br />
trotuare în localitățile prin care<br />
ești nevoit să treci cu mașina<br />
când străbați România de la un<br />
punct cardinal la altul: să mergi<br />
pe marginea drumului până la<br />
biserică sau magazin, să treci<br />
strada de la o casă la alta e,<br />
în satele bunicilor noștri, un<br />
infern. Aș <strong>mai</strong> umbla puțin la<br />
discursul public despre femei<br />
și la modul cum se văd femeile<br />
pe ele însele: deși s-au schimbat<br />
cu mult lucrurile, femeia e<br />
încă un „obiect sexual”, e încă<br />
o „proprietate” a cuiva, cu un<br />
rol pre-destinat în societate. Aș<br />
închide câteva televiziuni toxice,<br />
instrumente de propagare a<br />
urii și aș înființa o televiziune<br />
cu profil inedit, în care moderatorii,<br />
analiștii politici și de<br />
societate, producătorii emisiu-<br />
<strong>mai</strong> putea schimba ceva, ar fi<br />
sistemul juridic legislativ, care<br />
blochează foarte mult afirmarea<br />
valorilor.”<br />
(Gina Moldovan, Spania)<br />
de conduită să fie și aplicate.<br />
Să avem un simț al răspunderii<br />
față de parteneri, un respect<br />
pentru oameni, o siguranță în<br />
confidențialitate și, <strong>mai</strong> ales,<br />
loialitate față de colaboratori.”<br />
(Adriana Henderson, SUA)<br />
nilor să fie exclusiv copii și tineri.<br />
Tinerii aceia excepționali,<br />
mulți vorbitori de limbi străine,<br />
viitori IT-iști de geniu și creatori<br />
de start-up-uri care se<br />
pregătesc cu toții să plece din<br />
România: ei să fie cei care îi<br />
invită pe politicieni la o dare<br />
de seamă zilnică, la o privire<br />
copilărească și bărbătească,<br />
ochi în ochi.”<br />
(Cristina Hermeziu, Franța)<br />
„Aș promova o campanie<br />
la nivel național pentru o<br />
redefinire a statutului social<br />
al cadrului didactic, care să<br />
reflecte rolul esențial al profesorilor<br />
în evoluția sănătoasă<br />
a unei societăți. Aș introduce<br />
în programa școlară o nouă<br />
disciplină, în care să se prezinte<br />
elemente de identitate și<br />
mândrie națională din toate domeniile<br />
de activitate reprezentate<br />
în România, în decursul<br />
evoluției țării. Aș intensifica<br />
numărul orelor de educație<br />
civică și aș încuraja în cadru<br />
legal instituțiile de învățământ<br />
liceal și universitar să inclu-<br />
„În primul mentalitatea<br />
noastră învechită. Apoi aș încerca<br />
să păstrez valorile noastre<br />
trecute și prezente, pe cele<br />
actuale le-aș ține <strong>mai</strong> aproape<br />
de România pentru a putea clădi<br />
un viitor <strong>mai</strong> frumos pentru<br />
țară. Și aș <strong>mai</strong> crea o fereastră<br />
magică prin care lumea să observe<br />
talentele și frumusețile<br />
românești, cele cu care nu near<br />
fi rușine să ne mândrim!”<br />
(Lucian Oprea, SUA)<br />
„La factorii de decizie de la<br />
orice nivel aş schimba interesul<br />
trecător personal şi de familie<br />
cu cel permanent de societate<br />
şi de ţară. Aş <strong>mai</strong> înlocui românescul<br />
„lasă că ne descurcăm<br />
noi” cu reguli clare care să<br />
fie respectate de absolut toată<br />
lumea şi aş introduce pedepse<br />
<strong>mai</strong> aspre pentru cei care nu le<br />
respectă. Aş <strong>mai</strong> schimba birocraţia<br />
latină cu simplitatea şi<br />
normalitatea anglo-saxonă. Iar<br />
înainte de fiecare alegeri, le-aş<br />
<strong>mai</strong> turna pe cap tinerilor câte<br />
o galeată cu apă rece, ca să se<br />
trezească şi să ştie că trebuie să<br />
meargă la vot dacă vor schimbarea<br />
în bine a României, în<br />
loc să facă pe deştepţii că pe ei<br />
Opinii MAI<br />
<strong>2018</strong> 13<br />
dă în criteriile de admitere și<br />
obligativitatea activităților de<br />
voluntariat cu caracter civic.”<br />
(Daniel Onofrei, SUA)<br />
„nu-i interesează politica”! Iar,<br />
dacă aş găsi butonul magic, aş<br />
desfiinţa corupţia, adevăratul<br />
cancer al societăţii româneşti<br />
şi balcanice, care împiedică<br />
dezvoltarea oricărei societăţi!”<br />
(Ovidiu Văduvescu, Spania)<br />
„Aș șterge din memoria<br />
afectivă a românului noțiunea<br />
de bacșiș. Și pentru cel care<br />
dă, și pentru cel care primește.<br />
Aș desființa pentru totdeauna<br />
PCR, sistemul de pile,<br />
cunoștințe, relații, care strangulează<br />
uneori societatea românească.<br />
Aș plăti în aur pe<br />
toți tinerii talentați, specialiști<br />
de valoare în toate domeniile,<br />
pentru a-i păstra la vatră și a le<br />
oferi oportunități prin care să-și<br />
atingă potențialul în România,<br />
„Există două structuri, sistemul<br />
sanitar şi sistemul de<br />
învăţământ, unde schimbările<br />
sunt esenţiale, unde un efort<br />
sporit din punct de vedere al<br />
politicilor şi al investiţiilor nu<br />
nu<strong>mai</strong> că se va amortiza în<br />
timp, dar ar sta la baza creării<br />
unui viitor. Apoi aş menţiona<br />
turismul: nu este pus în valoare<br />
la întreaga lui capacitate. E<br />
nevoie de promovare, de multă<br />
promovare – odată cunoscută,<br />
România se va prezenta<br />
„Rezistenţa la schimbare.<br />
Mă întristează încăpăţânarea<br />
românilor de a nu face nimic<br />
atunci când schimbarea se<br />
impune nu ca moft, ci ca necesitate.<br />
Faptul că văd mereu<br />
răul în toate. Şi că nu profită<br />
de rău pentru a merge altfel<br />
înainte, de a vedea în eşecuri<br />
ocazii pentru a face <strong>mai</strong> bine<br />
şi <strong>mai</strong> mult. Incapacitatea de<br />
a zâmbi. Este teribil să văd că<br />
oamenii uită să zâmbească pe<br />
„Clasa politică aș schimba-o,<br />
pentru că este centrată<br />
pe interesul personal, nu pe<br />
interesul național. Le-aș tăia<br />
indemnizațiile și aș transforma<br />
posturile de parlamentari<br />
în voluntariate pentru binele<br />
națiunii. Ei sunt principalii<br />
vinovați de starea națiunii și de<br />
exodul masiv de după 1990. Aș<br />
schimba infrastructura, vitală<br />
pentru turism și pentru transportul<br />
internațional al mărfurilor.<br />
Aș schimba atitudinea<br />
nu aiurea.” (Tudor Petruț,<br />
SUA)<br />
prin ea însăşi.” (Alina Elena<br />
Râmaru, Spania)<br />
stradă, să-i privească pe ceilalţi<br />
cu bunăvoinţă.” (Iulia Badea-<br />
Guéritée, Franța)<br />
oamenilor, felul în care promovează<br />
România.” ( Simona<br />
Botezan, SUA)
14<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Externe<br />
Grupul<br />
separatist<br />
basc ETA<br />
şi-a anunţat<br />
dizolvarea<br />
Jean-Claude Juncker:<br />
UE nu va negocia sub ameninţări cu Statele Unite<br />
Grupul separatist basc<br />
ETA, responsabil pentru sute<br />
de atentate în Spania, soldate<br />
cu peste 850 de decese, şi-a<br />
anunţat joi, 3 <strong>mai</strong> a.c., dizolvarea<br />
prin intermediul unui<br />
comunicat dat publicităţii de<br />
presa spaniolă, informează<br />
site-ul agenţiei de ştiri Dpa.<br />
În comunicat se afirmă că<br />
ETA şi-a „desfiinţat complet<br />
toate structurile”.<br />
„Foştii membri ETA vor<br />
continua lupta pentru o Ţară<br />
a Bascilor reunită, independentă,<br />
socialistă, non-patriarhală<br />
şi de limbă bască în<br />
alte arii, fi ecare cum crede,<br />
cu responsabilitate şi onestitate”,<br />
se arată în comunicat.<br />
Gruparea separatistă, formată<br />
în anul 1959, este considerat<br />
responsabilă pentru<br />
sute de atentate comise în<br />
deceniile următoare, soldate<br />
cu peste 850 de decese.<br />
Statele Unite<br />
îndeamnă<br />
Coreea de Nord<br />
să renunţe<br />
imediat la<br />
programul<br />
de înarmare<br />
nucleară<br />
Coreea de Nord trebuie să<br />
asume imediat angajamentul<br />
renunţării la programul<br />
nuclear, a afirmat miercuri<br />
secretarul de Stat american,<br />
Mike Pompeo, citat de siteul<br />
agenţiei Reuters. „Suntem<br />
angajaţi în sensul abandonării<br />
permamente, verifi cabile<br />
şi ireversibile a programului<br />
de înarmare nucleară al<br />
C oreei de Nord, iar acest<br />
lucru trebuie făcut fără întârziere”,<br />
a declarat Mike<br />
Pompeo.<br />
Şeful diplomaţiei americane<br />
a subliniat că eforturile în<br />
sensul denuclearizării complete<br />
a Coreei de Nord sunt<br />
în „etapele iniţiale”, iar rezultatul<br />
este încă „necunoscut”.<br />
Coreea de Nord a acceptat<br />
principiul „denuclearizării<br />
complete” în schimbul unor<br />
garanţii de securitate, a anunţat<br />
recent preşedintele Coreei<br />
de Sud, Moon Jae-In. Regimul<br />
de la Phenian a semnalat<br />
deja că suspendă testele atomice<br />
şi balistice.<br />
UE nu va „negocia sub<br />
ameninţări” cu Statele Unite<br />
pentru taxele vamale suplimentare<br />
la importurile de<br />
oţel şi aluminiu, a declarat<br />
miercuri, 02 <strong>mai</strong> a.c., preşedintele<br />
Comisiei Europene,<br />
Jean-Claude Juncker, relatează<br />
site-ul EUObserver.com.<br />
Firma de consultanţă<br />
Cambridge Analytica, acuzată<br />
că a accesat ilegal datele a<br />
zeci de milioane de utilizatori<br />
în campania preşedintelui<br />
SUA Donald Trump şi în<br />
cea pro-Brexit, îşi încetează<br />
operaţiunile, afirmă surse citate<br />
de publicaţia The Wall<br />
Street Journal.<br />
În martie, compania<br />
Cambridge Analytica a anunţat<br />
suspendarea directorului<br />
general, Alexander Nix, şi<br />
iniţierea unei investigaţii independente<br />
pentru a stabili<br />
dacă au existat activităţi ilegale<br />
în campanii electorale.<br />
Datele a <strong>87</strong> de milioane<br />
de utilizatori Facebook, majoritatea<br />
din Statele Unite,<br />
probabil au fost accesate<br />
ilegal de compania de con-<br />
Juncker a declarat în faţa<br />
membrilor Parlamentului<br />
European că măsurile „nu<br />
sunt justificate”, iar UE cere<br />
retragerea acestora. Preşedintele<br />
Executivului european a<br />
declarat că scutirea Blocului<br />
comunitar ar trebui să fie „necondiţionată<br />
şi permanentă”.<br />
Cambridge Analytica, compania care a<br />
declanşat FURIA asupra Facebook în<br />
scandalul datelor personale, se ÎNCHIDE<br />
sultanţă britanică Cambridge<br />
Analytica, a anunţat reţeaua<br />
de socializare online.<br />
Cambridge Analytica, firmă<br />
specializată în analizarea<br />
datelor online implicată<br />
în campania preşedintelui<br />
SUA Donald Trump şi în<br />
cea pro-Brexit, a exploatat<br />
în scop electoral datele de pe<br />
Facebook a zeci de milioane<br />
de cetăţeni americani în ceea<br />
un membru al echipei lui<br />
Steve Bannon a numit drept<br />
„război psihologic”.<br />
Un activist pentru transparenţă,<br />
Christopher Wylie,<br />
a dezvăluit pentru publicaţiile<br />
The New York Times şi<br />
Observer că firma Cambridge<br />
Analytica, deţinută de miliardarul<br />
specializat în tranzacţii<br />
speculative Robert Mercer<br />
Preşedintele Donald<br />
Trump a invocat prevederile<br />
unei legi comerciale din anul<br />
1962 pentru a impune taxe<br />
vamale suplimentare la importurile<br />
de oţel şi aluminiu,<br />
pentru protejarea producătorilor<br />
americani. Casa Albă a<br />
anunţat luni prelungirea până<br />
şi condusă la acea vreme de<br />
Steve Bannon, a participat<br />
la campania electorală a lui<br />
Donald Trump folosind fraudulos<br />
profilurile Facebook<br />
a milioane de alegători americani<br />
pentru a construi un<br />
puternic program software în<br />
scopul anticipării şi influenţării<br />
preferinţelor electorale.<br />
la 1 iunie a excepţiilor temporare<br />
de la aceste taxe în relaţia<br />
cu Uniunea Europeană,<br />
Canada şi Mexicul. Au fost<br />
semnate acorduri permanente<br />
de exceptare cu Argentina,<br />
Australia şi Brazilia.<br />
Foto: Thierry Charlier/<br />
AFP via Getty Images<br />
Aceeaşi companie de<br />
analize a fost implicată<br />
în campania pentru ieşirea<br />
Marii Britanii din Uniunea<br />
Europeană (Brexit). Steve<br />
Bannon a devenit în august<br />
2017 director al echipei<br />
de campanie a lui Donald<br />
Trump.<br />
***
În România un<br />
minor din zece<br />
este dependent<br />
de internet<br />
Aproximativ 12% dintre<br />
minori sunt dependeţi de<br />
internet, iar o treime dintre<br />
părinţi sunt îngrijoraţi în legătură<br />
cu timpul petrecut de<br />
copii în mediul online, arată<br />
un studiu realizat de Kasperky<br />
Lab.<br />
Faptul că 12% dintre minori<br />
sunt dependenţi de Internet,<br />
iar pe lângă temerea<br />
că ar putea să vadă conţinut<br />
nepotrivit (36%) şi că există<br />
posibilitatea să comunice cu<br />
persoane necunoscute (32%)<br />
sau că cei mici nu se pot distanţa<br />
de lumea online, petrecerea<br />
timpului pe Internet a<br />
copiilor a devenit îngrijorătoare<br />
pentru părinţi.<br />
„Având în vedere că jumătate<br />
(51%) dintre părinţi simt<br />
România a fost anul trecut<br />
statul european cu cea <strong>mai</strong><br />
mare majorare a producției<br />
de gaze naturale, atât procentuală,<br />
cât și nominală, în pofida<br />
faptului că volumul gazelor<br />
naturale extrase la nivelul<br />
întregii Uniuni Europene s-a<br />
redus cu 3%.<br />
că ameninţările online pentru<br />
copiii lor cresc, timpul petrecut<br />
pe Internet este un factor<br />
important pentru siguranţa<br />
copiilor. Aceste motive de<br />
îngrijorare i-au determinat pe<br />
33% dintre părinţi să impună<br />
restricţii legate de timpul petrecut<br />
în mediul virtual”, arată<br />
studiul.<br />
Raportul arată însă că, limitarea<br />
timpului petrecut în<br />
mediul online nu îi fereşte<br />
neapărat pe copii de pericole,<br />
iar pe parcursul unui an,<br />
44% dintre copii s-au confruntat<br />
cu cel puţin o ameninţare<br />
online, 12% dintre<br />
ei accesând conţinut nepotrivit<br />
sau intrând în contact<br />
cu programe malware şi viruşi<br />
(10%).<br />
România a fost statul european cu<br />
cea <strong>mai</strong> mare majorare a producției<br />
de gaze în 2017<br />
Potrivit datelor Eurostat,<br />
anul trecut, România și-a<br />
majorat producția cu 8%<br />
(sau 800 milioane metri<br />
cubi) comparativ cu 2016,<br />
situându-se pe primul loc în<br />
topul statelor membre UE cu<br />
un nivel al producției <strong>mai</strong><br />
mare față de cea din anul<br />
precedent.<br />
Dintre membrii UE, doar<br />
Irlanda (+ 0,5 miliarde metri<br />
cubi), Danemarca și Marea<br />
Britanie (fiecare cu aproximativ<br />
0,25 miliarde metri<br />
cubi) au <strong>mai</strong> reușit să-și majoreze<br />
producția de gaze naturale.<br />
Procentual, volumul<br />
România MAI<br />
<strong>2018</strong> 15<br />
de gaze extrase din România<br />
a crescut cu 8%, în timp ce<br />
în Danemarca acesta s-a<br />
apreciat cu 7%, iar în Marea<br />
Britanie, cu 1%.<br />
Principala companie<br />
responsabilă cu majorarea<br />
producției din România este<br />
Romgaz, care anul trecut a<br />
extras 5,158 miliarde metri<br />
cubi de gaze naturale, în<br />
creștere cu 939 milioane metri<br />
cubi (sau 22,2%) față de<br />
nivelul din 2016, 4,219 miliarde<br />
metri cubi. „Creșterea<br />
producției a fost stimulată de<br />
temperaturile <strong>mai</strong> scăzute de<br />
la începutul anului 2017 și<br />
de creșterea cererii de gaze<br />
pentru producerea de energie<br />
electrică”, precizează un raport<br />
al Romgaz.<br />
Un alt motiv al majorării<br />
producției Romgaz este însă<br />
reprezentat de nivelul redus<br />
al producției companiei din<br />
2016, când bâlbele legislative<br />
ale statului român, care a<br />
impus un impozit pe veniturile<br />
obținute din liberalizarea<br />
prețului la gaze, și un control<br />
al Curții de Conturi au scos<br />
practic Romgaz de pe piață,<br />
fiind confruntat cu costuri<br />
<strong>mai</strong> ridicate decât importatorii.<br />
Agenţiile de recrutare<br />
abia aşteaptă să aducă<br />
filipinezi pe salariul minim<br />
pe economie, deşi sunt<br />
judeţe cu şomaj de 10%<br />
Legea obligă angajatorii<br />
români să îi plătească pe<br />
angajaţii din afara UE cu un<br />
salariu minim egal cu salariul<br />
mediu pe economie, iar ministrul<br />
finanţelor vrea să elimine<br />
această prevedere. Întrebarea<br />
este de ce recruiterii nu aduc<br />
oameni din judeţele cu 10%<br />
şomaj, precum Vaslui sau<br />
T eleorman, precizează zf.ro.<br />
Cei care fac recrutări spun<br />
că posibila eliminare a prevederii<br />
care impune ca un<br />
angajat dintr-o zonă non-UE<br />
Din totalul celor 8 miliarde<br />
de lei colectate în plus în<br />
primele patru luni, <strong>mai</strong> bine<br />
de jumătate din sumă (4,2<br />
mld. lei) vine din creşterea<br />
încasărilor de la bugetul de<br />
asigurări sociale. Inspectorii<br />
Fiscului au colectat în primele<br />
patru luni din an peste 76<br />
mld. lei, în creştere cu 8 mld.<br />
lei (+12%) faţă de perioada<br />
similară din 2017. Încasările<br />
sunt cu 1,4% (adică 1 miliard<br />
de lei) peste ţinta propusă în<br />
programul Ministerului de<br />
Finanţe.<br />
Veniturile colectate<br />
de Agenţia Naţională de<br />
Administrare Fiscală (ANAF)<br />
au crescut cu 12% în perioada<br />
ianuarie - aprilie <strong>2018</strong> faţă de<br />
perioada similară din 2017,<br />
până la 76,5 mld. lei. „Totalul<br />
veniturilor bugetare colecta-<br />
să primească salariul mediu<br />
pe economie în România–<br />
măsură anunţată de ministrul<br />
finanţelor Eugen Teodorovici<br />
– nu ar diminua numărul de<br />
angajaţi din ţări precum<br />
V ietnam sau Filipine care vin<br />
în România.<br />
În 2017, autorităţile române<br />
au emis peste 4.900<br />
de premise de muncă pentru<br />
cetăţenii străini din state din<br />
afara UE, iar dintre aceştia<br />
peste 1.400 sunt vietnamezi.<br />
Veniturile colectate de<br />
ANAF au crescut cu<br />
12% în primele 4 luni<br />
şi sunt cu 1 mld. de lei<br />
peste ţinta propusă<br />
te de Agenţia Naţională de<br />
Administrare Fiscală în primele<br />
patru luni ale anului <strong>2018</strong><br />
a însumat 76.561,9 mil. lei,<br />
ceea ce reprezintă o depăşire<br />
cu 11,8% - indice nominal, respectiv<br />
cu 8.086,6 mil. lei <strong>mai</strong><br />
mult faţă de perioada similară<br />
a anului 2017 (68.475,3 mil.<br />
lei ) şi un grad de realizare de<br />
101,4% a programului de încasări<br />
stabilit prin legile bugetare<br />
anuale“, a declarat Ionuţ Mişa,<br />
preşedintele ANAF.<br />
El a adăugat că aceste<br />
rezultate s-au obţinut prin<br />
intensificarea activităţilor<br />
de colectare şi administrare<br />
fiscală şi a efectelor aplicării<br />
modificărilor legislative, cât<br />
şi pe fondul general de creştere<br />
economică coroborată cu<br />
creşterea consumului. Sursa:<br />
http://www.zf.ro
16<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Psiholog<br />
Cum ne ferim<br />
de pericolele<br />
Recent, Asociația<br />
Americană de Psihiatrie<br />
(A.P.A) a nominalizat noi forme<br />
de dependență pentru a fi<br />
introduse în ediția a V-a DSM<br />
(Diagnostic and Statistical<br />
Manual of Mental Disorders),<br />
printre care și dependența de<br />
internet, în special de rețelele<br />
de socializare.<br />
În opinia psihologului<br />
Laura Maria Cojocaru, dacă<br />
este folosit în mod echilibrat,<br />
Facebook oferă nenumărate<br />
avantaje pentru oameni, precum:<br />
interacțiune, distracție,<br />
comunicare pe diverse teme<br />
de interes, cunoașterea unor<br />
persoane noi, menținerea la<br />
de pe<br />
Facebook<br />
curent cu noutățile și evenimentele<br />
din zona ta de interes,<br />
anunțarea persoanelor interesate<br />
despre activitatea și evenimentele<br />
organizate de tine,<br />
întâlniri de grup etc. Cu toate<br />
acestea, dacă se trece un anumit<br />
prag al utilizării, Facebook<br />
poate crea o dependență destul<br />
de serioasă, care va atrage după<br />
sine alte efecte negative.<br />
“Pe lângă multiplele avantaje<br />
ale sale, rețelele de socializare<br />
sunt însă și o mare<br />
problemă pentru cei care<br />
investesc foarte mult timp în<br />
ele. Utilizarea în exces și fără<br />
o triere minimă a persoanelor<br />
cu care comunicăm, poate<br />
Laura Maria Cojocaru<br />
afecta aptitudinile non-verbale,<br />
ca de exemplu menținerea<br />
contactului vizual în timpul<br />
unei conversații, coordonarea<br />
limbajului verbal cu cel<br />
nonverbal și paraverbal. De<br />
asemenea, dependența de<br />
Facebook poate declanșa o<br />
nevoie de satisfacție imediată<br />
și evident apariția frustrării<br />
atunci când aceasta lipsește,<br />
acumulare de frustrări atunci<br />
când utilizatorul nu poate folosi<br />
site-ul zilnic, scăderea stimei<br />
de sine atunci când postările<br />
sale nu sunt citite, nu primesc<br />
aprecieri (like-uri), scăderea<br />
capacității de concentrare, deconectarea<br />
treptată de lumea<br />
reală, degradarea relațiilor de<br />
familie, distrugerea carierei<br />
sau chiar ruinarea financiară,<br />
izolarea socială, interpretarea<br />
greșită a relațiilor interumane,<br />
difi cultăți de relaționare<br />
etc.”, declară psihologul Laura<br />
Maria Cojocaru, președinte<br />
și fondator al Institutului de<br />
Neuro-Programare Lingvistică<br />
Somato-Integrativă (INLPSI).<br />
Mai mult, dependența de<br />
Facebook poate conduce, în<br />
cazuri extreme, la tulburări psihice,<br />
hărțuire psihică, morală,<br />
sexuală, afectarea imaginii publice,<br />
profesionale, personale,<br />
vulnerabilitate în fața spărgătorilor<br />
de locuințe, violatorilor<br />
sau chiar pedofililor.<br />
Cum ne triem “prietenii<br />
virtuali” pe Facebook? Specialistul<br />
este de părere că pot fi<br />
evitate cazurile extreme atâta<br />
timp cât avem un control asupra<br />
listei de prieteni, care să fie<br />
cunoscuți și în viața reală. Dacă<br />
totuși ne dorim să ne facem<br />
noi prieteni în mediul virtual,<br />
atunci psihologul Laura Maria<br />
Cojocaru ne recomandă să acceptăm<br />
în lista de prieteni doar<br />
persoane cu profil complet, cu<br />
poză, cu date de contact verificabile,<br />
întrucât s-a sesizat un<br />
număr tot <strong>mai</strong> mare de conturi<br />
false pe Facebook, create<br />
din varii motive: marketing,<br />
hărțuire, șantaj, spionare etc.<br />
“Le recomand utilizatorilor<br />
de Facebook să nu-și dea întâlnire<br />
cu persoane cunoscute pe<br />
astfel de rețele decât în locuri<br />
publice și dacă au un minim<br />
de siguranță că știu cine este<br />
și unde să găsească acea persoană<br />
în cazuri extreme. De<br />
asemenea, tinerele, în special,<br />
trebuie să aibă mare grijă la<br />
cei care se dau drept terapeuți<br />
de orice fel. Orice persoană<br />
care vrea să ajute cu adevărat,<br />
spune cine este. Dacă se<br />
ascunde în spatele unei poze<br />
impersonale și oferă tot felul<br />
de avantaje, sunt toate șansele<br />
să vrea să inducă în eroare diverse<br />
persoane pentru a obține<br />
cu totul altceva. Dacă vrei să<br />
ajuți cu adevărat, nu ai nimic<br />
de ascuns și oferi transparența<br />
cuvenită”, conchide psihologul<br />
Laura Maria Cojocaru.<br />
Laura-Maria Cojocaru,<br />
președinte și fondator al Institutului<br />
de Neuro-Programare<br />
Lingvistică Somato-Integrativă<br />
(INLPSI) și președinte și fondator<br />
al Asociației “Generația<br />
Iubire” este Psihoterapeut<br />
şi Trainer în Programare<br />
Neuro-Lingvistică. A studiat<br />
natura minții umane urmând<br />
7 formări profesionale cu<br />
abordări diferite - psihoterapie<br />
integrativă, hipnoză clinică,<br />
relaxare și psihoterapie ericksoniană,<br />
psihoterapie de cuplu<br />
și familie, psihologie clinică,<br />
neuro-programare lingvistică,<br />
terapii florale Bach, consultant<br />
Panorama Socială. De peste 8<br />
ani ghidează oamenii atât în<br />
ședințe individuale cât și de<br />
grup și organizează cursuri şi<br />
traininguri în România, cu scopul<br />
de a-i face pe oameni să-și<br />
acceseze și utilizeze la potențial<br />
maxim resursele interioare.<br />
Autor: Dr. Tănase Tasenţe<br />
(Plus Communication)<br />
Cum putem<br />
scăpa de stres<br />
5 metode explicate<br />
de psihologul<br />
Angela Nuţu<br />
Potrivit studiilor, 66%<br />
dintre români consideră că<br />
au o viață stresantă, principala<br />
sursă de stres fiind locul<br />
de muncă. Sunt afectați în<br />
aceeași măsură atât bărbații<br />
cât și femeile.<br />
Cu toții am experimentat<br />
stresul în viața de zi cu zi, <strong>mai</strong><br />
ales atunci când ne simțim<br />
supraîncărcați și ne luptăm să<br />
facem față cererilor tot <strong>mai</strong><br />
complexe. Aceste cereri pot<br />
fi legate de finanțe, de locul<br />
de muncă, de relații și de alte<br />
situații, esențial este că orice<br />
lucru care reprezintă o provocare<br />
reală sau este percepută ca<br />
atare, poate provoca stres.<br />
În opinia psihologului<br />
Angela Nuţu, vicepreşedintele<br />
Asociaţiei Române de<br />
Hipnoză, este important să<br />
conștientizăm că un eveniment<br />
poate fi foarte stresant chiar<br />
dacă el nu reprezintă un pericol<br />
real pentru noi, atâta vreme cât<br />
noi ÎL PERCEPEM ca atare.<br />
“Stresul este de fapt o parte<br />
importantă a evoluţiei omenirii<br />
ajutându-i pe strămoşii noştri<br />
să supravieţuiască. Eliberarea<br />
de adrenalină adusă de un atac<br />
iminent din partea unor animale<br />
carnivore de dimensiuni<br />
mari i-a ajutat, de exemplu, pe<br />
strămoşii noştri să se pregătească<br />
pentru luptă şi fugă, iar<br />
acest gen de stres încă ne aduce<br />
beneficii şi astăzi. Dar lumea<br />
modernă a adus cu sine un<br />
stres continuu asupra corpului<br />
și minții noastre – și există<br />
voci care consideră că încă nu<br />
suntem pregătiți să facem față<br />
acestei schimbări. Mai mult<br />
decât atât, contrar opiniei populare,<br />
nu orice stres este rău,<br />
ci fiecare persoană are propria<br />
toleranţă la felurile variate de<br />
factori de stres. Cheia este să<br />
ne ştim gradul de toleranţă, cunoscându-ne<br />
semnalele negative<br />
atunci când stresul ne atinge<br />
punctele critice”, consideră<br />
psihoterapeutul Angela Nuţu.<br />
Tipuri de stres<br />
Specialistul afirmă că stresul<br />
acut este unul pe termen scurt,<br />
care este adus de evenimente<br />
specifice la care trebuie să reacţionăm.<br />
“Poate fi o forţă ajutătoare,<br />
motivaţională şi poate<br />
fi palpitantă în doze mici (eustres),<br />
dar prea mult din ea este<br />
epuizantă și ne face să simțim<br />
că nu reușim să facem față<br />
provocărilor (distres). Stresul<br />
acut poate fi atunci când te<br />
dai în trenuleţul roller coaster,<br />
dai un examen important, eviţi<br />
un accident de maşină, ceri o<br />
mărire de salariu etc.”, explică<br />
psihoterapeutul Angela Nuţu.<br />
De cealaltă parte, stresul<br />
cronic este o suferinţă pe termen<br />
lung cauzată de factori<br />
de stres repetitivi. “Stresul<br />
cronic poate deveni o parte de<br />
rutină a vieţii, încât cei care<br />
suferă sub acțiunea sa nu-l<br />
<strong>mai</strong> observă şi îl acceptă ca<br />
fiind normal. Factorii de stres<br />
cronic pot fi: un loc de muncă<br />
epuizant, o viaţă de familie<br />
nefericită, probleme financiare<br />
prelungite, dificultăți de adap-<br />
Angela Nuțu<br />
tare și socializare, efectele<br />
stresului cronic etc. Dacă nu<br />
intervenim cu diferite metode<br />
de alinare sau relaxare, stresul<br />
cronic poate duce la dureri de<br />
cap, stomac deranjat, dureri în<br />
piept, tensiune arterială ridicată,<br />
insomnie, anxietate, depresie.<br />
Toate acestea cresc riscurile<br />
de boli de inimă cu până la<br />
40%, de infarct cu 25%, iar de<br />
atac cardiovascular cu 50%.<br />
De asemenea, poate cauza<br />
tensiuni musculare ca reacţie<br />
reflexă de a ne proteja corpul<br />
împotriva posibilelor dureri şi<br />
răni”, spune Angela Nuţu.<br />
Cum putem scăpa de<br />
stres? 5 metode simple<br />
1. Relaxează-te! Un exerciţiu<br />
simplu de autohipnoză<br />
ne poate ajuta să intrăm foarte<br />
repede și ușor într-o stare de<br />
transă hipnotică, respectiv ne<br />
va ajuta să ne relaxăm profund.<br />
Cum îl punem în practică?<br />
• Stai confortabil pe scaun<br />
cu tălpile lipite de podea.<br />
• Acum trage puternic aer<br />
în piept, inspirând pe nas. În<br />
același timp ridică privirea,<br />
cât <strong>mai</strong> mult cu putință în sus,<br />
doar privirea, capul rămâne<br />
nemișcat. În acest fel vom<br />
ajunge cu ochii „dați peste<br />
cap”, în timp ce capul rămâne<br />
în poziție verticală, ca și cum<br />
am privi un punct interior, în<br />
creștetul capului.<br />
• Menținem respirația și numărăm<br />
în minte 1, 2, 3.<br />
• Lăsăm apoi privirea să coboare<br />
lent, foarte lent în jos în<br />
timp ce expirăm lent, controlat,<br />
pe gură. Pleoapele coboară lent,<br />
în final ochii închizându-se<br />
lent, natural, iar respirația devine<br />
și ea profundă și naturală.<br />
• Repetă de minim 3 ori sau<br />
de ori de câte ori este nevoie<br />
pentru a adânci starea de transă.<br />
• Atenționare! Nu face niciodată<br />
exerciții de relaxare sau<br />
intrare în transa hipnotică în<br />
timp ce ești la volan sau operezi<br />
cu diverse aparate, utilaje,<br />
etc. Alege pentru asta întotdeauna<br />
un mediu liniștit, sigur,<br />
în care pe cât posibil să nu fii<br />
deranjat cât durează exercițiul<br />
tău de relaxare!<br />
Fă acest exercițiu ori de câte<br />
ori simți nevoia să te relaxezi și<br />
destresezi, <strong>mai</strong> întâi exercițiul<br />
așa cum este descris, apoi ideal<br />
ar fi să asculți o înregistrare<br />
care să te ajute să te relaxezi și<br />
<strong>mai</strong> mult.<br />
2. Mişcă-te! Eliberarea de<br />
endorfine şi concentrarea pe<br />
corpul tău te va face să te simţi<br />
<strong>mai</strong> bine, exercitiile fizice ajutand<br />
sistemul nervos să se relaxeze.<br />
În loc să te concentrezi pe<br />
gândurile tale, concentrează-te<br />
pe corpul tău<br />
3. Reglează-ţi sistemul<br />
nervos! Meditaţia și respiraţia<br />
conştientă sunt modalități rapidă<br />
de a te calma. Pur şi simplu<br />
ia o pauză şi concentrează-ţi<br />
atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare<br />
dată când simţi că te sufoci<br />
şi nu faci faţă unui moment.<br />
4. Nu te izola! Conexiunea<br />
cu oamenii care te fac să te<br />
simţi bine şi în siguranţă este<br />
una dintre cele <strong>mai</strong> eficiente<br />
modalităţi de a-ţi relaxa sistemul<br />
nervos. Suportul familiei<br />
şi al prietenilor este vital în<br />
recuperarea echilibrului.<br />
5. Fă câteva schimbări<br />
benefice în viaţa ta! “Atunci<br />
când te lupţi cu stresul e foarte<br />
posibil să nu <strong>mai</strong> urmezi cursul<br />
firesc al vieţii tale. Somnul,<br />
apetitul, energia îţi vor fi<br />
afectate. Este un moment în<br />
care trebuie să măreşti efortul<br />
pentru o viaţă sănătoasă: orientează-te<br />
către o alimentație<br />
sănătoasă, apucă-te de un sport<br />
nou, relaxează-te înainte de<br />
somn”, conchide psihoterapeutul<br />
Angela Nuţu<br />
Angela Nuțu este Psihoterapeut<br />
și unul dintre cei <strong>mai</strong><br />
cunoscuţi şi bine pregătiţi<br />
traineri din România, vicepreşedinte<br />
al Asociaţiei Române<br />
de Hipnoză. Are experiență de<br />
peste 10 ani în domeniul comunicării<br />
și al instruirii adulților și<br />
de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului<br />
și al afacerilor.<br />
Membru Fondator al Asociației<br />
Române de Coaching, Formator<br />
acreditat ANC, Trainer acreditat<br />
NLP, Trainer acreditat Metoda<br />
Centrum, Psihoterapeut.
Pagina copiilor MAI<br />
<strong>2018</strong> 17<br />
Cartea cu multe pisici<br />
de Letiţia Coza<br />
”Acum nu <strong>mai</strong> sunt mică”<br />
Foarfeca mea preferată,<br />
Ce nu-i greu de folosit...”<br />
Zice ea și se-apucă de croit.<br />
Cuvertura mătăsoasă<br />
Tăiată de ea se lasă,<br />
Ba parcă o și ajută<br />
Căci Blondy e pricepută.<br />
Ce croiește cu migală?<br />
Rochie lungă, de gală!<br />
Înspre seară-a terminat<br />
De cusut și de călcat.<br />
Pălărie asortată<br />
Și poșetă croșetată<br />
A găsit într-un sertar,<br />
(De ele n-aveam habar!)<br />
Rochia a îmbrăcat.<br />
Când pe podium a urcat,<br />
Zău, pe toți ne-a fermecat.<br />
Dar parada este gata,<br />
Mița-și felicită fata:<br />
”Blondy, bine ai ales,<br />
Eu îți doresc mult succes!”<br />
Surorile ei îi spun:<br />
”Ce-ai făcut este semn bun<br />
Pentru viitorul drum!”<br />
Iar Tarzan strigă și el:<br />
”Să nu-l părăsești defel,<br />
Poți s-ajungi chiar top-model!”<br />
SexIsteții<br />
Partea asta, ”SexIsteții”,<br />
E dedicată frumuseții<br />
Sentimentului matern,<br />
Ce va dăinui etern.<br />
Episodul III<br />
Blondy stă la umbră deasă<br />
Pe-o cuvertură frumoasă,<br />
Colorată, mătăsoasă,<br />
Cu dantelă și cu șnur<br />
Pe margine, împrejur.<br />
Rochița ei este neagră<br />
Și-a purtat-o vara-ntreagă,<br />
Are albă bavețică...<br />
”Dar acum nu <strong>mai</strong> sunt mică!”<br />
Se gândește ea puțin<br />
Și multe idei îi vin.<br />
Una tare-i <strong>mai</strong> dă ghes!<br />
Imediat a și ales:<br />
”Trusa de croitorie –<br />
Iată ce-mi trebuie mie –<br />
Sunt acolo toate cele:<br />
Ace mari sau mititele,<br />
Ață albă-ori colorată,<br />
Dar unde o fi Săndel?<br />
Iată-l! Cu un bobocel<br />
De lalea înmiresmată,<br />
Ce i-l oferă îndată<br />
Lui Blondy. Emoționată<br />
Ea rostește-ncetișor:<br />
”Vă mulțumesc tuturor!”<br />
Modă și modele<br />
Completează desenele cu motive<br />
populare.<br />
O banală constatare:<br />
Moda-i foarte schimbătoare!<br />
Dar e și costisitoare<br />
Dacă ții pasul cu ea...<br />
Eu îți spun că ai putea,<br />
Cu puțină fantezie<br />
Și-un curs de croitorie,<br />
Să fii tu cel ce creează<br />
Și moda o inovează.<br />
Poți începe chiar acum<br />
Să pășești pe acest drum.<br />
Fii designer inventiv<br />
Și trasează un motiv<br />
Pe desenu-alăturat:<br />
Cămașă<br />
De fată și de băiat.<br />
Dacă ți-a ieșit figura,<br />
Pune-ți iute semnătura!
18<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Un studiu realizat de agenția<br />
de cercetare de piață MKOR<br />
Consulting în comunități de<br />
români din peste 60 de țări<br />
relevă faptul că 98% dintre<br />
românii plecați peste graniță<br />
le recomandă prietenilor lor<br />
să viziteze România. Zonele<br />
cele <strong>mai</strong> popularizate în<br />
acest sens sunt cele de munte,<br />
Transilvania și Maramureșul;<br />
despre acestea, românii le povestesc<br />
cel <strong>mai</strong> mult prietenilor<br />
din țările de adopție.<br />
Astfel, conchide studiul<br />
MKOR Consulting, putem vorbi<br />
de aproape patru milioane de<br />
veritabili ambasadori ai turismului<br />
românesc, răspândiți în<br />
toate colțurile lumii, care le<br />
vorbesc străinilor despre locurile<br />
și lucrurile frumoase ce pot<br />
fi văzute în România. Întrebați<br />
ce destinații le recomandă prietenilor<br />
lor străini să viziteze,<br />
românii chestionați nu s-au<br />
oprit asupra unui singur loc,<br />
ci au ales zone diferite, astfel<br />
că lista finală cuprinde peste<br />
70 de destinații și obiective,<br />
de la orașe, la stațiuni, trasee<br />
montane și plajele litoralului<br />
românesc, până la obiective<br />
turistice naturale, culturale și<br />
istorice.<br />
Zonele de munte sunt<br />
De interes<br />
Românii din diaspora sunt cei <strong>mai</strong> buni<br />
ambasadori ai turismului românesc<br />
FlixBus oferă curse directe din România către<br />
Spania și Italia<br />
• FlixBus îmbogățește<br />
oferta din România începând<br />
cu finalul lunii aprilie;<br />
• Noi curse directe către<br />
Spania și Italia din București,<br />
Brașov, Ploiești și Sibiu;<br />
• Noi curse către Austria<br />
din Cluj-Napoca, Huedin și<br />
Oradea;<br />
• Mobilitate digitală: rezervarea<br />
biletului prin comenzi<br />
vocale cu Google Assistant.<br />
Începând cu 26 aprilie,<br />
destinațiile recomandate de<br />
cei <strong>mai</strong> mulți români din diaspora:<br />
39% dintre ambasadorii<br />
turismului românesc îi<br />
îndrumă pe prietenii lor din<br />
alte țări să viziteze stațiunile<br />
și traseele montane, cele<br />
<strong>mai</strong> frecvent menționate fiind<br />
obiectivele de pe Valea<br />
P rahovei. Aproape un sfert<br />
(23%) dintre cei ce trăiesc în<br />
afara țării le povestesc prietenilor<br />
lor despre frumusețile<br />
Transilvaniei, îmbiindu-i astfel<br />
să o viziteze. Maramureșul<br />
este cea de-a treia destinație<br />
în topul celor <strong>mai</strong> recomandate<br />
de către cei plecați peste<br />
granițe: 13% dintre aceștia<br />
își îndeamnă prietenii de alte<br />
naționalități să viziteze zona<br />
Maramureșului.<br />
Pe lângă cele trei destinații<br />
turistice cel <strong>mai</strong> frecvent recomandate,<br />
în top se regăsesc<br />
și Bucureștiul, Sibiu,<br />
Moldova cu ale ei mănăstiri,<br />
Delta Dunării și Litoralul<br />
FlixBus, cel <strong>mai</strong> mare furnizor<br />
de transport de persoane<br />
cu autocarul pe distanțe<br />
lungi din Europa, va crește<br />
numărul de curse directe din<br />
România, cu linii noi către<br />
orașe mediteraneene în Italia<br />
și Spania. FlixBus va oferi, de<br />
asemenea, noi conexiuni din<br />
T ransilvania către Austria.<br />
În sezonul de vară,<br />
destinații precum B arcelona<br />
și Girona vor putea fi vizitate<br />
Mării Negre, fiecare dintre<br />
ele menționate de câte 12%<br />
dintre respondenții cercetării<br />
cu autocarele verzi FlixBus<br />
de 5 ori pe săptămână din<br />
București, Sibiu, Brașov,<br />
Ploiești și alte orașe mari.<br />
Orașe italiene ca Roma,<br />
Napoli, Florența și Bologna<br />
vor avea curse zilnice directe<br />
către România. „Apropiindu-se<br />
sezonul turistic, extindem<br />
rețeaua de curse cu<br />
destinații relevante de vară,<br />
pentru a ne adresa nevoilor<br />
clienților români. Comparativ<br />
realizate de MKOR. Studiul<br />
”Brandurile Ambasador ale<br />
României” a fost realizat de<br />
cu vara trecută, în acest an<br />
vom avea 13 țări noi în oferta<br />
noastră disponibile direct din<br />
R omânia”, a declarat László<br />
Arany, Managing Director<br />
regional.<br />
După lansarea cursei între<br />
Sofia și București în martie<br />
anul curent, FlixBus va conecta<br />
Varna la rețeaua<br />
sa internațională, prima<br />
destinație fiind capitala<br />
românească. Cursele din<br />
Transilvania către Austria se<br />
extind. Locuitorii din Cluj-<br />
Napoca, Huedin și Oradea<br />
vor putea călătorii direct către<br />
Graz prin Budapesta.<br />
Mobilitate digitală:<br />
FlixBus și Google Assistant<br />
fac călătoriile și <strong>mai</strong> ușoare.<br />
Soluțiile digitale orientate<br />
către client au fost nucleul<br />
modelului de business al<br />
FlixBus încă de la lansarea<br />
companiei de acum cinci<br />
ani. Orarul călătoriilor este<br />
disponibil în Google Maps<br />
prin caracteristica Google<br />
Transit încă din 2017, iar de<br />
la începutul lunii aprilie <strong>2018</strong>,<br />
FlixBus este primul operator<br />
de autocare integrat în Google<br />
Assistant.<br />
Utilizatorii pot accesa ușor<br />
informații despre curse, orare<br />
și prețuri doar întrebând vo-<br />
MKOR Consulting în perioada<br />
septembrie – noiembrie<br />
2017, pe un eșantion de 1.115<br />
cal Google. Odată ce cursa<br />
dorită este găsită, ea poate fi<br />
rezervată prin comandă vocală.<br />
Această opțiune, FlixBus<br />
Action, este disponibilă momentan<br />
în engleză, franceză<br />
și germană. Biletele pot fi<br />
rezervate și online la www.<br />
FlixBus.ro în aplicația gratuită<br />
pentru telefonul mobil<br />
și în agențiile partenere din<br />
țară. Anularea rezervării este<br />
posibilă cu până la 15 minute<br />
înainte de plecare. Autocarele<br />
verzi au la bord Internet Wi-Fi<br />
gratuit, prize, scaune confortabile<br />
cu spațiu extins pentru<br />
picioare, aer condiționat și<br />
toaletă.<br />
Despre FlixBus: FlixBus<br />
este o companie tânără furnizoare<br />
de transport pe distanțe<br />
lungi. Din anul 2013, oferă un<br />
mod alternativ, comod și verde<br />
de a călători, pentru orice<br />
buzunar. Grație planificării<br />
inteligente a rețelei și a unui<br />
sistem backend de ultimă<br />
generație, FlixBus oferă cea<br />
<strong>mai</strong> mare rețea de autocare<br />
interurbane din Europa, cu<br />
250.000 de curse zilnice către<br />
1.700 de destinații din 27<br />
de țări.<br />
Fondat și lansat în<br />
Germania de trei antreprenori<br />
tineri, Jochen Engert, André<br />
persoane din diaspora românească,<br />
din 63 de țări din întreaga<br />
lume.<br />
Schwämmlein și Daniel<br />
Krauss, start-up-ul combină<br />
experiența și calitatea prin<br />
strânsa colaborare cu sectorul<br />
regional de IMM-uri.<br />
Din birourile sale din Berlin,<br />
München, Paris, Zagreb,<br />
Milano și Stockholm, echipa<br />
FlixBus, aflată în plină expansiune<br />
se ocupă de planificarea<br />
rețelei, de relațiile cu clienții,<br />
de managementul calității,<br />
de marketing și de vânzări,<br />
precum și de dezvoltarea<br />
activității și a tehnologiei.<br />
Partenerii de transport<br />
regionali, adesea firme de<br />
familie clădite pe eforturile<br />
câtorva generații, se ocupă<br />
de operațiunile cotidiene și<br />
de o flotă de autocare verzi<br />
FlixBus, punând un accent<br />
deosebit pe cele <strong>mai</strong> înalte<br />
standarde de confort și de<br />
siguranță. Așadar, inovația,<br />
spiritul antreprenorial și o<br />
marcă puternică în transportul<br />
internațional de persoane<br />
sunt completate de experiența<br />
și de calitatea unui sector<br />
tradițional format din firme<br />
mici și mijlocii. Folosind<br />
un model de afaceri unic,<br />
FlixBus a transportat milioane<br />
de clienți în toată Europa<br />
și a creat mii de noi locuri de<br />
muncă în acest sector.
Să descoperim împreună<br />
frumusețea impresionantă<br />
a Spaniei<br />
Spania MAI<br />
<strong>2018</strong> 19<br />
Spania este o ţară plină de<br />
culoare, unde sunt situate unele<br />
dintre cele <strong>mai</strong> vizitate destinaţii<br />
turistice din lume. Moştenirea<br />
culturală şi istorică unică<br />
a Spaniei a păstrat numeroase<br />
monumente, puncte de atracţie<br />
şi locuri impresionante. Cu<br />
toate acestea, resursele naturale<br />
ale Spaniei joacă un rol important<br />
atunci când trebuie să alegem<br />
un loc pentru următoarea<br />
vacanţă. Iarna, muntele este un<br />
mediu perfect pentru sporturi<br />
de iarnă şi alte activităţi, în<br />
timp ce vara, coastele Spaniei<br />
sunt de asemenea, irezistibile.<br />
Spania este binecuvântată<br />
cu zone pitoreşti atât pe partea<br />
Oceanului Atlantic de Nord<br />
cât şi la Marea Mediterană.<br />
În plus, o mulţime de insule<br />
formează un paradis pentru<br />
vizitatori de peste tot din lume.<br />
Astfel, puteţi alege între nenumărate<br />
locuri tentante pentru o<br />
vacanţă specială.<br />
Una dintre destinaţiile turistice<br />
principale din Spania este,<br />
desigur, capitala sa. Madrid<br />
este, de asemenea, cea <strong>mai</strong><br />
mare comunitate din Spania<br />
şi oferă toate tipurile de divertisment<br />
şi recreare. Mai mult<br />
decât atât, Madrid este un oraş<br />
cu adevărat captivant, în primul<br />
rând, prin clădirile sale uimitoare,<br />
cu un stil arhitectural<br />
renascentist medieval. În plus,<br />
aici puteţi găsi toate tipurile<br />
de confort şi servicii de înaltă<br />
clasă, care pot satisface chiar<br />
şi cele <strong>mai</strong> capricioase gusturi<br />
- hoteluri de lux, locuri bune de<br />
servit masa, etc. Madrid oferă,<br />
de asemenea, o abundenţă de<br />
atracţii şi, cu siguranţă, ai avea<br />
nevoie de mult <strong>mai</strong> mult decât<br />
o vacanţă pentru a te bucura<br />
de tot ceea ce capitala Spaniei<br />
are de oferit. Cu toate acestea,<br />
nu uitaţi să vizitaţi Plaza de<br />
Cibeles, Muzeul Prado, Palatul<br />
Regal şi Catedrala Madrid.<br />
Luaţi aparatul de fotografiat<br />
cu voi!<br />
Pe însorita coastă a Mării<br />
Mediterane se află fermecătorul<br />
oraş Barcelona. Acesta<br />
oferă câte ceva pentru fiecare,<br />
pentru ca toată lumea să se bucure<br />
de o vacanţă cu adevărat<br />
specială, fiind al doilea oraş ca<br />
mărime din Spania. Puteţi profita<br />
din plin de atracţii pe timp<br />
de vară şi numeroase sporturi<br />
nautice, pentru că apele cristaline<br />
ale Marii Mediterane<br />
de Vest sunt irezistibile. Mai<br />
mult decât atât, Barcelona este<br />
gazdă pentru zeci de obiective<br />
turistice interesante şi atracţii<br />
istorice. Biserica romano-catolică<br />
Sagrada Familia, Muzeul<br />
Picasso şi comunitatea de<br />
Poble Espanyol sunt doar câteva<br />
exemple. În plus, probabil<br />
cel <strong>mai</strong> frumos loc din oraş<br />
este stadionul Camp Nou, cel<br />
<strong>mai</strong> mare stadion de fotbal din<br />
Europa.<br />
Cordoba este un oraş foarte<br />
pitoresc din zona Andaluziei,<br />
sudul Spaniei. Este, de asemenea,<br />
renumit pentru trecutul<br />
său fabulos cultural şi istoric,<br />
şi datorită amprentelor lăsate<br />
de diferite religii prezente aici.<br />
Astfel, în Cordoba, veţi întâlni<br />
numeroase atracţii şi repere religioase,<br />
cum ar fi Moscheea<br />
Cordoba şi Sinagoga Cordoba.<br />
Există, de asemenea, multe<br />
biserici impresionante, memoriale,<br />
teatre, muzee şi alte<br />
obiective turistice culturale.<br />
Cordoba oferă şi grădini, parcuri<br />
şi locuri de agrement, cu<br />
numeroase opţiuni tentante<br />
pentru relaxare. Cu toate acestea,<br />
asiguraţi-vă că veţi vizita<br />
Podul Roman, care traversează<br />
râul Guadalquivir, creând<br />
perspective splendide pentru<br />
fotografii.<br />
Valencia este al treilea oraş<br />
ca mărime din Spania, precum<br />
şi o destinaţie turistică foarte<br />
populară. Datorită localizării<br />
sale pitoreşti de-a lungul coastei<br />
Marii Mediterane oferă<br />
nenumărate posibilităţi pentru<br />
activităţi de vară şi atracţii.<br />
Climatul subtropical le garantează<br />
oaspeţilor vreme bună, şi<br />
raze de soare pe tot parcursul<br />
anului. Mai mult decât atât,<br />
Valencia este faimoasă pentru<br />
numeroase evenimente<br />
sportive internaţionale, cum<br />
ar fi Formula 1 Grand Prix<br />
din Europa, Liga Campionilor,<br />
Moto GP şi multe altele.<br />
Valencia este un oraş vibrant<br />
şi plin de culoare, şi pe lângă<br />
numeroasele obiective turistice<br />
vă puteţi bucura şi de cazări de<br />
lux şi restaurante cu preparate<br />
delicioase. Evident, Valencia<br />
este o destinaţie turistică foarte<br />
atrăgătoare.<br />
Principalul port şi un domeniu<br />
major urban pentru Insulele<br />
Baleare, oraşul Mallorca, este,<br />
de asemenea, un oraş foarte<br />
frumos, situat pe insula cu acelaşi<br />
nume. Palma de Mallorca<br />
este fără îndoială, o destinaţie<br />
turistică foarte populară, deoarece,<br />
pe lângă oraşul Mallorca<br />
veţi <strong>mai</strong> întâlni numeroase<br />
clădiri cu o arhitectură gotică<br />
incredibilă, precum şi o mulţime<br />
de opţiuni pentru recreere.<br />
Întreaga insulă este mărginită<br />
de comunităţi pitoreşti şi o varietate<br />
de plaje stâncoase, iar<br />
ţărmul de nord-vest este dominat<br />
de dealuri şi păduri <strong>mai</strong>estuoase<br />
de munte. Cu toate acestea,<br />
veţi găsi numeroase plaje<br />
cu nisip alb, precum şi multe<br />
situri istorice. Catedrala La Seu<br />
şi Biserica Santa Eulalia sunt<br />
două exemple impresionante,<br />
în timp ce Castelul Bellver şi<br />
zona înconjurătoare a parcului<br />
este un alt loc pe care nu trebuie<br />
să-l rataţi.<br />
Oraşul Marbella este situat<br />
de-a lungul frumoasei coaste<br />
a Marii Mediterane, la câţiva<br />
kilometri est de Strâmtoarea<br />
Gibraltar. Vacanţa în Marbella<br />
va fi transformată într-o experienţă<br />
foarte elegantă, stilată şi<br />
de neuitat, datorită razelor de<br />
soare de pe tot parcursul anului,<br />
nenumăratelor sporturi de<br />
apă şi a bazei de agrement sofisticate.<br />
Astfel, Marbella este<br />
cu siguranţă una dintre cele<br />
<strong>mai</strong> populare destinaţii turistice<br />
situate de-a lungul coastei<br />
de sud. O mulţime de produse<br />
alimentare delicioase, petreceri<br />
pe plajă non-stop, precum şi<br />
obiective turistice interesante,<br />
cum ar fi Muzeul Bonsai, oferă<br />
o experienţă foarte specială.<br />
Mai mult decât atât, vârfurile<br />
<strong>mai</strong>estuoase ale munţilor<br />
S ierra Blanca oferă peisaje<br />
deosebite <strong>mai</strong> ales dacă sunteţi<br />
într-o barcă pe mare atunci<br />
când soarele apune.<br />
Sevilla este situată în sudvestul<br />
Spaniei şi este al patrulea<br />
mare oraş ca mărime<br />
din ţară. Fiind situată de-a<br />
lungul răului Guadalquivir,<br />
Sevilla este, de asemenea, un<br />
oraş foarte frumos, oferind o<br />
gamă largă de opţiuni pentru o<br />
experienţă cu adevărat de neuitat.<br />
Veţi avea nevoie de <strong>mai</strong><br />
multe vacanţe pentru a explora<br />
tot ceea ce oferă Sevilla, deoarece<br />
nu<strong>mai</strong> cartierul vechi al<br />
oraşului, Barrio de la Santa<br />
Cruz, conţine un număr mare<br />
de repere istorice şi obiective<br />
turistice interesante. Palatul<br />
regal din Alcazar şi Giralda<br />
din Sevilia sunt foarte vizitate.<br />
Mai mult decât atât, aici se află<br />
cea <strong>mai</strong> mare catedrală gotică<br />
din lume - Catedrala Sf. Maria.<br />
După o zi lungă de vizitare a<br />
obiectivelor turistice, savuraţi<br />
o ceaşcă de cafea într-una din<br />
pieţele pitoreşti din apropiere.<br />
Granada este pe tot parcursul<br />
anului o destinaţie turistică<br />
foarte căutată din sudul<br />
S paniei, datorită locaţiei sale<br />
pitoreşti în apropiere de Munţii<br />
Sierra Nevada. Situat la poalele<br />
muntelui, oferă o gamă<br />
largă de locuri interesante de<br />
vizitat, precum şi multe atracţii<br />
istorice. Patrimoniul cultural<br />
al oraşului Granada este<br />
reprezentat în stilul arhitectural<br />
uimitor. Palatul Alhambra,<br />
Capela R egală din Granada şi<br />
Catedrala din Granada sunt<br />
trei exemple semnificative.<br />
Granada este un oraş foarte<br />
captivant şi impresionant. Vă<br />
puteţi bucura de aproape toate<br />
tipurile de recreere şi distracţii,<br />
datorită localizării la scurtă<br />
distanţă de malul mării şi de<br />
munţi.<br />
La doar câţiva kilometri<br />
nord-vest de Madrid se află<br />
o altă destinaţie turistică populară<br />
- oraşul Segovia, la<br />
intersecţia râurilor Eresma şi<br />
Clamores, care creează, de<br />
asemenea, o ambianţă foarte<br />
pitorească. În plus, peisajele<br />
oferite de culmile <strong>mai</strong>estuoase<br />
ale munţilor Guadarrama sunt<br />
foarte frumoase, în timp ce<br />
stilul arhitectural impresionant<br />
al oraşului este într-adevăr de<br />
neuitat. În timpul unei vacanţe<br />
în Segovia, vizitaţi apeductul<br />
roman, un simbol al oraşului.<br />
Catedrala Segovia şi Castelul<br />
Alcazar sunt, de asemenea,<br />
unele dintre cele <strong>mai</strong> impresionante<br />
clădiri istorice. Apoi,<br />
bucuraţi-vă de preparatele culinare<br />
din bucătăria locală şi<br />
fotografiaţi un apus de soare<br />
uimitor.<br />
Bilbao este un loc foarte<br />
vizitat, fiind unul dintre oraşele<br />
cele <strong>mai</strong> atractive şi pitoreşti<br />
din nordul Spaniei. De<br />
asemenea, o istorie de aproape<br />
cinci secole îl transformă<br />
într-o arenă a contrastelor. În<br />
timp ce oraşul vechi din Bilbao<br />
vă oferă o mulţime de clădiri<br />
impresionante vechi, cum ar<br />
fi Catedrala Gotică Santiago,<br />
într-o altă parte se află numeroase<br />
clădiri moderne, cum ar<br />
fi Muzeul Guggenheim. Printro<br />
varietate de parcuri de agrement,<br />
locuri şi estuare pitoreşti,<br />
în Bilbao vă puteţi bucura de<br />
o relaxare absolută în mijlocul<br />
oraşului. Bilbao este o destinaţie<br />
tentantă pentru vacanţă<br />
unde trebuie să faceţi multe<br />
fotografii.<br />
Oraşe istorice sau staţiuni<br />
de lux cu facilităţi moderne,<br />
Regatul Spaniei oferă experienţe<br />
inedite pentru toată lumea.<br />
Mai mult decât atât, sunt cele<br />
<strong>mai</strong> populare destinaţii turistice<br />
din Spania şi merită vizitate.<br />
***<br />
Autor: Zoe Stoleru Martí<br />
Foto: arhiva <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc
20<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Etică<br />
Reguli din codul de etică pe care e bine<br />
să le știm și să le respectăm<br />
Etica modernă reprezintă regulile<br />
de conduită pentru a crea<br />
o impresie bună și o comunicare<br />
eficientă. Dacă respecţi cele<br />
<strong>mai</strong> importante reguli de etică,<br />
cu siguranţă vei face o impresie<br />
bună! Trebuie să optezi pentru<br />
moderaţie pentru că dacă exagerezi<br />
şi eşti prea strict cu aceste<br />
reguli, vei cădea în cealaltă<br />
extremă, iar rezultatul ar putea<br />
fi acelaşi ca atunci când nu dai<br />
dovadă de bune maniere. Iată<br />
câteva reguli din codul de etică<br />
pe care e bine să le știm:<br />
• Niciodată nu veniți în<br />
ospeție fără a anunța din timp.<br />
• Umbrela niciodată nu se<br />
usucă desfăcută, nici în birou,<br />
nici în ospeție.<br />
• Geanta nu se ține nici pe<br />
brațe, nici pe scaun.<br />
• Pungile se admit a fi folosite<br />
pentru cumpărături. Folosirea<br />
pe post de geantă nu va crea impresie<br />
bună.<br />
• Bărbații niciodată nu duc<br />
geanta femeilor.<br />
• Hainele de casă sunt pantalonii<br />
și un pulover, comode și<br />
decente.<br />
• Din momentul în care copilul<br />
are propria cameră, bateți<br />
la ușă înainte să intrați. Astfel îl<br />
veți obișnui și pe el să bată la<br />
ușă când intră la voi în cameră.<br />
• Femeia poate purta pălărie<br />
și mănuși în încăpere, dar nu și<br />
căciulă.<br />
• Numărul de bijuterii la o<br />
doamnă nu trebuie să depășească<br />
13 piese, aici se includ și nasturii<br />
ornamentali.<br />
• Regulile de achitare în<br />
restaurant – dacă ați folosit<br />
afirmația ”Eu vă invit” atunci<br />
dumneavoastră achitați.<br />
• Bărbatul intră tot timpul<br />
primul în ascensor, dar iese primul<br />
acel care e <strong>mai</strong> aproape de<br />
ușă.<br />
• În automobil, locul cel <strong>mai</strong><br />
important se consideră cel din<br />
spate.<br />
• A spune față de <strong>mai</strong> multă<br />
lume că sunteți la dietă, nu este<br />
un lucru elegant.<br />
• Temele tabu pentru discuțiile<br />
scurte sunt: politica, religia, sănătatea<br />
și banii. Sunt interzise<br />
afirmații precum: Doamne! Ce<br />
rochie frumoasă ai, cât ai dat pe<br />
ea?<br />
• Pentru orice persoană care<br />
are 12 ani împliniți, se recomandă<br />
să vă adresați cu „Dumneavoastră”.<br />
• Nu se admit discuțiile<br />
despre persoanele care nu sunt<br />
prezente la dialog. Bârfele nu vă<br />
creează imagine bună.<br />
• La teatru, cinema, concert<br />
– mergeți spre locul dumneavoastră<br />
doar cu fața către cei<br />
care deja sunt așezați.<br />
• Nouă lucruri trebuie să fie<br />
ținute în secret: vârsta, situația<br />
financiară, starea casei tale, rugăciunea,<br />
medicamentele dacă<br />
le consumați, orice relație, cadouri<br />
primite sau oferite, onoarea<br />
și dezonoarea.<br />
Codul bunelor maniere în<br />
societate te poate feri de multe<br />
situații jenante. Câteva reguli<br />
de etichetă trebuie să respecți<br />
dacă nu vrei să fii etichetat drept<br />
prost-crescut de cei din jur.<br />
• La masă, nu e frumos să<br />
mesteci cu gura deschisă, nici<br />
să vorbești în timp ce mănânci.<br />
Nu sorbi!<br />
• Este nepoliticos să-ți așezi<br />
mobilul pe masă, în public. Prin<br />
asta transmiți că telefonul joacă<br />
un rol foarte important în viața<br />
ta și că ești gata în orice moment<br />
să întrerupi conversația<br />
cu interlocutorul tău pentru a<br />
răspunde la un apel sau la un<br />
sms. Și <strong>mai</strong> nepoliticos decât<br />
a așeza telefonul la vedere<br />
este să-ți faci de lucru cu el în<br />
timpul întâlnirii/discuției cu<br />
interlocutorul tău, stând pe facebook,<br />
messenger, whatsapp<br />
sau instagram.<br />
• Nu vorbi tare la telefon în<br />
public, lumea din jur, care nu<br />
e interesată de problemele tale<br />
personale sau de serviciu, va fi<br />
deranjată.<br />
• La fel de nepoliticos este să<br />
râzi zgomotos în public sau să te<br />
holbezi la oameni.<br />
• Înainte de a-ți aprinde<br />
țigara, întreabă dacă e OK s-o<br />
faci. S-ar putea ca persoanele<br />
din jur să nu fumeze și să fie<br />
deranjate de fumul de țigară.<br />
• Pe trotuar, alee sau pe un<br />
culoar, în spațiu deschis sau în<br />
interior, mergi pe partea dreaptă.<br />
Pe scările rulante, staționează<br />
pe partea dreaptă, nu pe mijloc,<br />
pentru a le permite celor ce vor<br />
să se deplaseze să te depășească<br />
pe stânga.<br />
• Călătorii care coboară din<br />
tren, autobuz, troleibuz sau metrou<br />
au prioritate, iar la urcare,<br />
trebuie lăsate întâi persoanele în<br />
vârstă, femeile și copiii.<br />
• Dacă persoana în compania<br />
căreia te afli salută pe cineva,<br />
trebuie să saluți și tu persoana<br />
respectivă.<br />
• Indiferent de statutul tău<br />
sau de vârstă, când intri într-o<br />
încăpere tu trebuie să saluți primul,<br />
nu cei care se află acolo. Și<br />
da, este politicos să saluți, nu să<br />
te faci că plouă! La fel trebuie<br />
să procedezi când părăsești încăperea.<br />
• Salutul trebuie însoțit de<br />
un zâmbet, e nepoliticos să<br />
saluți încruntat sau cu jumătate<br />
de gură.<br />
• Persoana <strong>mai</strong> tânără o va<br />
saluta întotdeauna pe cea <strong>mai</strong><br />
în vârstă.<br />
• Bărbații nu ar trebui să<br />
atingă femeile fără permisiune.<br />
Nu este un gest acceptat<br />
social să-ți bați pe umăr interlocutoarea,<br />
să o atingi pe<br />
umăr sau să o mângâi în timp<br />
ce vorbești cu ea. Doar când<br />
o ajuți să iasă din mașină sau<br />
să traverseze strada îi poți<br />
oferi mâna/brațul.<br />
• Femeile nu ar trebui să<br />
poarte haine foarte elegante,<br />
bijuterii opulente sau să se machieze<br />
în exces în prima parte<br />
a zilei. Ținutele de seară, după<br />
ora 18.00!<br />
• Indiferent că ești bărbat<br />
sau femeie, ai grijă să ai pantofii<br />
mereu curați! Nici nu ai idee<br />
cât contează…<br />
• Parfumul trebuie folosit cu<br />
moderație. Dacă te parfumezi<br />
în exces, îi vei deranja pe cei<br />
din jur.<br />
• Nu-ți deranja colegii și<br />
cunoștințele cu poveștile tale de<br />
amor, eșuate sau nu, cu detalii<br />
legate de copiii tăi, de iubit sau<br />
de soț, nu vorbi întruna despre<br />
dieta pe care o ții, problemele<br />
tale medicale ori certurile din<br />
familie! Sunt chestiuni intime<br />
și insistând să le transmiți unor<br />
persoane care nu sunt interesate<br />
de ele, nu vei face decât să le<br />
îndepărtezi.<br />
• Nu e OK să citești<br />
corespondența apropiaților,<br />
să-ți bagi nasul în telefoanele<br />
lor, citind mesajele,<br />
ori să le cauți prin buzunare,<br />
ca să vezi dacă nu au<br />
bilețele de dragoste de la<br />
altcineva. Trebuie să-ți înfrânezi<br />
curiozitate și să-ți<br />
tratezi gelozia.<br />
• Spune întotdeauna “te rog”<br />
când ceri ceva și “mulțumesc”,<br />
după ce ai primit sau ți s-a promis<br />
că vei primi. Cere scuze<br />
dacă deranjezi sau dacă ai greșit.<br />
• Ești șofer? Nu goni pe<br />
stradă, după ploaie, riscând<br />
să stropești pietonii dacă treci<br />
printr-o baltă! Încetinește!<br />
Nici ție nu ți-ar plăcea să<br />
ajungi acasă ud din cap până<br />
în picioare și cu hainele murdare!<br />
A consemnat: Ilinca Fodor<br />
Sursa documentare:<br />
www.cotswoldallure.com<br />
wannabees.com.au<br />
www.howcast.com
Reţetele Annei MAI<br />
<strong>2018</strong> 21<br />
Ciorbă<br />
de primăvară<br />
O ciorbă bogată în vitamine<br />
care reuşeşte să adune toată<br />
bucuria primăverii.<br />
Ingrediente:<br />
• 6 legături de lobodă roșie și<br />
verde<br />
• 3 fire de usturoi verde<br />
• 3 fire de ceapă verde<br />
• 1 legăturică de mărar<br />
• 1 legătură de leuştean<br />
• 1 legăturică de pătrunjel<br />
• 1 litru de borş<br />
• 400 grame smântână<br />
• 3 gălbenuşuri<br />
ceţi un liezon din smântână şi<br />
gălbenuşurile de ou. Adăugaţi<br />
treptat supă din oală peste liezon<br />
şi amestecaţi pentru a<br />
obţine o temperatură apropiată<br />
de cea din oală. Adăugaţi<br />
liezonul şi reaprindeţi focul<br />
la temperatură mică. Lăsaţi să<br />
dea câteva clocote. Adăugaţi<br />
verdeţurile tocate.<br />
Asezonaţi cu sare şi piper.<br />
Ciorba de lobodă se serveşte<br />
caldă, la temperatura camerei<br />
sau chiar rece.<br />
Omletă de sezon<br />
Cocktail la minut<br />
Ingrediente:<br />
• 2 mâini de urzici opărite în<br />
apă cu sare, bine stoarse<br />
• 8 ouă<br />
• 4 linguri de lapte gras<br />
• 60 grame brânză de burduf<br />
• 3 căţei de usturoi<br />
• 1/2 linguriţă rasă de nucșoară<br />
măcinată<br />
• 2 linguri de unt<br />
• Sare, piper<br />
Preparare:<br />
Tăiaţi urzicile opărite cu un<br />
cuțit din lemn sau plastic. Curăţaţi<br />
şi pisaţi usturoiul. Spargeţi<br />
ouăle într-o farfurie adâncă,<br />
adăugaţi 1 linguriţă rasă de<br />
sare, puţin piper şi laptele. Ba-<br />
teţi bine ouăle. Încingeţi untul<br />
într-o tigaie. Adăugaţi şi sotaţi<br />
urzicile 5 minute. Adăugaţi usturoiul,<br />
nucşoara şi, după 20-<br />
30 de secunde, ouăle bătute.<br />
Presăraţi deasupra brânza de<br />
burduf sfărâmată. Rumeniţi<br />
omleta la foc mic, de preferinţă<br />
sub capac. Când s-a rumenit<br />
pe o parte, întoarceţi-o cu ajutorul<br />
unei farfurii şi <strong>mai</strong> lăsaţi<br />
1-2 minute.<br />
O băutură răcoroasă, ce<br />
ține loc și de desert, dar și de<br />
digestiv. Un amestec suav de<br />
vodcă și înghețată de lămâie.<br />
Ingrediente:<br />
• 50 ml vodcă<br />
• 1 cupă de înghețată de lămâie<br />
• 1/2 lămâie<br />
• 1 linguriță de zahăr<br />
Mod de preparare:<br />
Într-o cupă de cocktail se<br />
pune înghețata de lămâie (trebuie<br />
să fie îngheţată-sorbet,<br />
fără lapte, frişcă, iarut, etc.),<br />
se adaugă vodca, puțină zeamă<br />
de lâmâie și se ornează<br />
cu o felie de lămâie și câteva<br />
cristale de zahăr.<br />
Ingrediente:<br />
• 1 cană mare vişine și căpșuni<br />
• 250 grame unt<br />
• 250 grame făină<br />
• 200 grame zahăr<br />
• 1 plic zahăr vanilat<br />
• 4 ouă<br />
• 1 plic praf de copt<br />
• 4 linguri zahăr pudră<br />
• coaja de la 1 lămâie<br />
• 1 vârf de cuţit sare<br />
Preparare:<br />
Amestecaţi untul cu zahărul<br />
şi zahărul vanilat cu<br />
o lingură de lemn sau cu<br />
ajutorul mixerului, până<br />
când granulele de zahăr se<br />
topesc şi untul se transformă<br />
într-o cremă uşoară.<br />
Încorporaţi, unul câte<br />
unul, ouăle. Adăugaţi următorul<br />
ou doar după ce<br />
oul anterior a fost total<br />
încorporat. Adăugaţi coaja<br />
de lămâie, praful de copt<br />
nestins şi un vârf de cuţit<br />
de sare. Încorporaţi făina<br />
amestecând cu o lingură<br />
de lemn. Separat, pudraţi<br />
Brioșe cu vișine și căpșuni<br />
• Sare, piper<br />
Preparare:<br />
Spălaţi şi alegeţi frunzele<br />
de lobodă. Înlăturaţi codiţele<br />
şi frunzele pătate.<br />
Puneţi la fiert borşul împreună<br />
cu 6 litri de apă. Adăugaţi<br />
şi fierbeţi frunzele de<br />
lobodă.<br />
Curăţaţi şi tocaţi usturoiul<br />
şi ceapa, cu tot cu codiţe.<br />
Adăugaţi ceapa şi usturoiul.<br />
După ce loboda a fiert,<br />
opriţi focul sub fiertură. Fafructele<br />
cu 2 linguri de<br />
zahăr pudră. Încorporaţi<br />
fructele amestecând uşor<br />
în aluat. Lăsaţi aluatul să<br />
se odihnească, la temperatura<br />
camerei, pentru minim<br />
1 oră. Încălziţi cuptorul la<br />
190 de grade (foc mediu<br />
spre mare). Ungeţi formele<br />
pentru brioşe (cele de unică<br />
folosinţă din hârtie; cele<br />
din silicon nu au nevoie) cu<br />
puţin ulei şi pudraţi-le cu<br />
făină. Adăugaţi câte 2 linguri<br />
bune de cocă cu fructe.<br />
Introduceţi brioşele la<br />
cuptor, într-o tavă, pentru<br />
20 de minute. Scoateţi brioşele,<br />
lăsaţi-le să se răcească<br />
şi îndepărtaţi formele.<br />
Pudraţi brioşele cu zahăr<br />
pudră.
22<br />
MAI<br />
<strong>2018</strong><br />
Corina Simionescu Hudgens<br />
Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />
Dureri de cap sau de dinţi<br />
în cele <strong>mai</strong> nepotrivite momente?<br />
Înainte de a apela la<br />
,,ajutoarele” din dulapul de<br />
medicamente, nu uita că anumite<br />
condimente din bucătărie<br />
te pot ajuta la fel de mult. Mai<br />
mult, nici vorbă de efecte adverse!<br />
Dintre condimentele din<br />
bucătărie, rozmarinul dă<br />
aromă preparatelor şi ajută<br />
şi la ameliorarea durerilor<br />
de cap. Rozmarinul ajută la<br />
menţinerea vaselor de sânge<br />
cât <strong>mai</strong> dilatate, astfel fiind<br />
prevenite durerile de cap<br />
cauzate de vasoconstricţie<br />
(atunci când vasele de sânge<br />
se îngustează). Prepară<br />
ceaiul de rozmarin dintr-o<br />
linguriţă de plantă la o cană<br />
de apă clocotită. Lasă cana<br />
acoperită timp de 10 minute,<br />
după care filtrează şi bea o<br />
cană de două ori pe zi.<br />
Un bun remediu pentru<br />
tratarea durerii şi a presiunii<br />
resimţite la nivelul sinusurilor<br />
este cimbrul. Recomadat în<br />
cazul problemelor respiratorii,<br />
cimbrul, care are un puternic<br />
efect antiseptic, ajută la eliberarea<br />
căilor respiratorii. Prepară<br />
ceaiul de cimbru din 1-2<br />
linguriţe de plantă la o cană de<br />
apă fierbinte. Lasă cana acoperită<br />
timp de 10 minute, după<br />
care strecoară şi bea o cană de<br />
2-3 ori pe zi. La fel de eficiente<br />
sunt şi inhalaţiile cu ceai<br />
de cimbru. Prepară o cantitate<br />
<strong>mai</strong> mare de ceai şi fă inhalaţie<br />
timp de 10-15 minute.<br />
Muşcăturile şi înţepăturile<br />
de insecte, frecvente <strong>mai</strong> ales<br />
pe perioada verii, se pot ,,trata”<br />
uşor cu ajutorul frunzelor<br />
de mentă sau a uleiului esenţial<br />
de mentă. Aplicată pe locul<br />
Terapia verde<br />
Remedii din bucătărie<br />
pentru tratarea durerilor<br />
mericul grăbeşte digestia alimentelor<br />
şi previne acumularea<br />
de acid gastric. Pentru<br />
a ameliora senzaţia de arsură<br />
la stomac poţi lua o capsulă<br />
de turmeric (pe care o procuri<br />
din magazinele naturiste),<br />
înainte de masă. Dacă<br />
senzaţia de arsură continuă<br />
poţi lua şi cea de-a doua<br />
capsulă de turmeric, dar la<br />
interval de câteva ore.<br />
Stresul și anxietatea<br />
pot fi combătute natural,<br />
fără medicamente<br />
Iată câteva ceaiuri pe bază<br />
de plante care reduc nivelul<br />
de stres din organism, prevenind<br />
astfel apariția migrenelor,<br />
a palpitațiilor și a<br />
oboselii.<br />
Florea pasiunii, cunoscută<br />
și sub numele de Passiflora,<br />
este recunoscută<br />
pentru calitățile sale benefice<br />
în remedierea problemelor<br />
cauzate de stres. Datorită<br />
substanțelor active pe care le<br />
conțin, planta acționează ca<br />
un sedativ natural, fiind un<br />
bun remediu natural pentru<br />
insomnii, agitație și tulburări<br />
gastro-intestinale de natură<br />
nervoasă.<br />
Ceaiul de Passiflora se<br />
prepară astfel: o lingură de<br />
plantă uscată, mărunțită se<br />
toarnă într-o cană de apă de<br />
fiartă. Ceaiul se lasă la infuzat<br />
timp de 10 minute, după care<br />
se strecoară și se bea înainte<br />
de a merge la culcare.<br />
Ginsengul este originar<br />
din Manciuria și este utilizat<br />
Magneziul este un mineral<br />
necesar bunei funcţionări<br />
a organismului uman, lipsa<br />
lui ducând la dereglări grave.<br />
Afecţiunile în care sursele<br />
bogate în magneziu pot ajuta<br />
sunt dintre cele <strong>mai</strong> diverse,<br />
de la spasme, astenii, gută,<br />
artroză, tromboze, anafilaxie<br />
până la îmbătrânire, cancer,<br />
tremurături, diverse probleme<br />
digestive, respiratorii şi<br />
hepatice, convulsii sau colite<br />
infecţioase. De asemenea,<br />
este important de precizat că<br />
magneziul se asociază cu potasiul.<br />
Necesarul zilnic este de<br />
120 mg Mg/1.000 kcal<br />
Datorită faptului că procesul<br />
de dizolvare a magneziului<br />
în mediul de alcalinitate<br />
excesivă din intestine este<br />
mult îngreunat, absorbţia,<br />
după ce este luat pe cale<br />
orală, este la fel de dificilă<br />
ca şi absorbţia fierului. Mai<br />
nou, se consideră că eficienţa<br />
maximă se obţine în cazul<br />
administrării magneziului<br />
sub forma sării sale cu acidul<br />
azotic. Necesarul zilnic este<br />
în funcţie de aportul caloric,<br />
la adulţi este de aproximativ<br />
120 mg magneziu/1.000 kcal.<br />
Magneziul este denumit<br />
ca fiind elementul antistres<br />
esenţial, asigură capacitatea<br />
de apărare a organismului,<br />
de creştere şi de regenerare.<br />
Dă echilibru psihic şi tonic<br />
şi echilibrează sistemul vagosimpatic,<br />
drenor hepatic,<br />
antiseptic, reacţionând conmuşcăturii/înţepăturii,<br />
frunza<br />
de mentă sau picătura de ulei<br />
esenţial nu nu<strong>mai</strong> că răcoreşte<br />
zona afectată, ci favorizează<br />
creşterea fluxului sangvin,<br />
ceea ce face ca senzaţia de<br />
mâncărime să dispară.<br />
Persoanele care obişnuiesc<br />
să consume frecvent<br />
seminţe de susan (care aduc<br />
un aport substanţial de calciu)<br />
au un risc <strong>mai</strong> mic de<br />
a avea probleme cu tartrul,<br />
respectiv dantura. În plus,<br />
seminţele conţin <strong>mai</strong> mulţi<br />
compuşi care ajută la ameliorarea<br />
durerii, de aceea ele<br />
sunt un bun camant pentru<br />
durerile dentare. Pune la fiert<br />
o parte de seminţe de susan,<br />
la trei părţi de apă. Fierbe<br />
amestecul până când lichidul<br />
se reduce la jumătate, după<br />
care răceşte-l. Aplică pe locul<br />
dureros o bucată de vată/<br />
tifon înmuiată în lichidul cu<br />
seminţe de susan.<br />
Un bun medicament-condiment<br />
pentru arsurile la<br />
stomac este şi turmericul<br />
(curcuma). Parte importantă<br />
din condimentul curry, turîncă<br />
de acum 5000 de ani în<br />
tratarea diferitelor afecțiuni.<br />
Planta conține saponine,<br />
niște substanțe care au efecte<br />
benefice asupra organismului<br />
atunci când nivelul de stres<br />
este ridicat.<br />
Ceaiul de ginseng<br />
îmbunătățește circulația sângelui,<br />
crește rezistența organismului<br />
în fața virușilor și<br />
bacteriilor și relaxează organismul.<br />
Ceaiul se prepară la<br />
fel ca și cel de Passiflora.<br />
Salvia este o altă plantă<br />
care atenuează stresul, calmând<br />
nervii. Pentru a beneficia<br />
de efectul său calmant,<br />
ceaiul de salvie se bea de o<br />
dată sau de două ori pe zi.<br />
Pentru a prepara ceaiul de<br />
salvie, se adaugă într-o cană<br />
de apă câteva frunze proaspete<br />
de salvie, o jumătate<br />
de linguriță de zahăr sau de<br />
miere, suc de lămâie și o cantitate<br />
mică de coaja de la<strong>mai</strong>e.<br />
Ingredientele se fierb timp<br />
de 20 de minute, după care<br />
amestecul obținut se strecoară<br />
și se bea.<br />
Surse naturale de magneziu<br />
tra îmbătrânirii, cancerului,<br />
trombozelor şi aterosclerozei.<br />
Concentraţia de magneziu<br />
e cea <strong>mai</strong> mare, în general,<br />
în fructele speciilor pomicole<br />
nucifere şi arbuştilor<br />
fructiferi: nuci de Brazilia,<br />
macadamia, migdale, fistic,<br />
castane, alune de pădure şi de<br />
pământ, în fructele cu seminţe<br />
uleioase: caise, seminţe de<br />
dovleac şi de floarea-soarelui.<br />
Există şi fructe bogate în<br />
magneziu, precum avocado,<br />
kiwi, banane, mure, căpşuni,<br />
portocale, curmale, mere (şi<br />
oţet de mere). Deşi în foarte<br />
multe fructe există magneziu,<br />
resursele <strong>mai</strong> importante ale<br />
acestui microelement sunt seminţele<br />
germinate, cerealele<br />
germinate, tărâţele de grâu,<br />
ovăz şi orz.<br />
Mai putem obţine magneziu<br />
şi din mâncărurile scăzute<br />
din diferite verdeţuri, mazăre,<br />
fasole, dovlecei, cartofi, porumb,<br />
spanac, varză, broccoli,<br />
dovleac, cartofi dulci şi sfeclă<br />
roşie.<br />
Alte alimente în care se<br />
regăseşte acest microelement<br />
preţios sunt organismele marine,<br />
drojdia de bere, muştarul<br />
uscat, polenul, curry-ul şi<br />
cacaua.<br />
Lipsa mineralului poate<br />
fi <strong>mai</strong> pronunţată în cazul<br />
osteoporozei<br />
Magneziul este folosit în<br />
secţiile de Terapie Intensivă,<br />
la persoanele care au suferit<br />
deja atac de cord, în scopul<br />
prevenirii complicaţiilor ce ar<br />
putea surveni. În cazul unor<br />
experimente s-a demonstrat<br />
că, prin administrarea profilactică<br />
de magneziu, se împiedică<br />
constituirea litiazei<br />
renale şi biliare.<br />
Stările carenţiale generează<br />
hiperiritabilitate, spasmofilie,<br />
tromboze şi accidente<br />
vasculare. Lipsa magneziului<br />
poate fi <strong>mai</strong> pronunţată la<br />
femeile suferinde de osteoporoză<br />
chiar decât însăşi lipsa<br />
calciului.<br />
Magneziul reglează procesul<br />
de absorbţie celulară<br />
a calciului, ca atare se recomandă<br />
administrarea în raport<br />
de 2:1 a combinaţiei dintre<br />
calciu şi magneziu.<br />
• Considerat elementul<br />
antistres esenţial, magneziul<br />
asigură capacitatea de apărare<br />
a organismului, de creştere<br />
şi de regenerare!
Important pentru cititori!<br />
• Vă rugăm să verificaţi textul<br />
anunţului şi numărul de telefon<br />
înainte de a fi trimis spre publicare<br />
redacţiei noastre!<br />
• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
nu îşi asumă răspunderea pentru<br />
numerele de telefon greşite<br />
sau conţinutul anunţurilor de la<br />
mica publicitate!<br />
MUNCĂ - OFERTE<br />
Căutăm internă pentru a lucra<br />
într-o casă cu copii, în Madrid.<br />
Condiții: rezidență în Spania,<br />
experiență în îngrijirea copiilor.<br />
Mai multe informații, la telefon:<br />
672 147 003.<br />
Caut externă pentru curățenie<br />
într-o casă din Madrid, două zile<br />
pe săptămână, între orele: 10:00<br />
și 12:30. Detalii la telefon: 660<br />
137 089.<br />
Familie din Sevilla caută matrimonio,<br />
pentru curățenie și grădină.<br />
Cerințe: rezidență în Spania,<br />
carnet de conducere, mașină<br />
proprie, experiență. Telefon: 667<br />
002 003.<br />
MUNCĂ - CERERI<br />
Persoană serioasă, 45 de ani,<br />
specialist în vânzări, experiență<br />
în condus autovehicule cu carnet<br />
B, aptitudini manageriale, idei<br />
novatoare caut de muncă oriunde<br />
în Spania sau în Europa. Cristi,<br />
telefon 606 750 991.<br />
Doamnă, din comunitatea<br />
Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />
de bucătar, pentru un restaurant<br />
cu bucătărie românească. Am<br />
multă experienţă în domeniu. Telefon:<br />
642 124 140.<br />
Caut de muncă ca şofer categoria<br />
B: distribuitor, taxi, transport<br />
persoane etc. Oriunde în<br />
Europa. Multă experienţă. Mobil:<br />
606 750 991.<br />
Doamnă seriosă 46 de ani cu<br />
expierență în serviciul domestic,<br />
caut loc de muncă ca şi externă în<br />
comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />
imediată. Telefon: 642 0<strong>87</strong> 102.<br />
Caut de muncă ca și i nternă<br />
în Comunitatea Madrid. Am<br />
experiență și bune recomandări.<br />
Telefon: 632 547 527.<br />
Doamnă 43 de ani, curată,<br />
gospodină, caut de muncă în<br />
Comunitatea Madrid, ca externă,<br />
în curățenie, îngrijit copii sau<br />
persoane în vârstă, sau în domeniul<br />
confecțiilor. Am experiență<br />
și referințe foarte bune. Telefon:<br />
Mica publicitate MAI<br />
<strong>2018</strong> 23<br />
625 736 494.<br />
Doamnă serioasă, cu experiență<br />
în domeniul curățeniei, caut<br />
de muncă ca și externă, cu ora, în<br />
Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />
642 859 842.<br />
ÎNCHIRIERI<br />
Închiriem casă de vacanță (pe<br />
perioade scurte de timp: zile/săptămâni)<br />
la 4 km de stațiunea Calpe<br />
(Costa Blanca), provincia Alicante<br />
din Spania. Casa deține 2 dormitoare,<br />
2 băi, sufragerie (salon), bucătărie<br />
americană, piscină, grădină<br />
cu grătar, și un studiou care este<br />
bine compartimentat, spațios (față<br />
în față cu piscina), toate cu intrări<br />
separate. Informații suplimentare<br />
se pot obține la telefon/Whats-<br />
App: 637 983 430.<br />
Familie de români din Alcalá<br />
de Henares oferă spre închiriere<br />
2 camere. Una dintre camere,<br />
pentru o doamnă/domnișoară.<br />
Căldura este de la comunidad.<br />
Mai multe informații la telefon:<br />
643 320 648.<br />
VÂNZĂRI<br />
Vând casă în Amara, judetul<br />
Ialomița, (la roșu) la cinci minute<br />
de plajă. Pentru informații sunați la<br />
numărul de telefon: 643 086 970.<br />
Vând casă în Topolovățu Mare,<br />
județul Timiș (Banat), cu 2.300<br />
mp teren, aproape de șoseaua<br />
națională și de gară, la 20 de km<br />
de Timișoara. Casa este compusă<br />
din 3 camere și baie, cu posibilitate<br />
de extindere pentru încă 2<br />
camere. Preț informativ: 60.000€.<br />
Pentru detalii suplimentare, sunați<br />
la telefon: 0034/ 637 983 430.<br />
Vând casă la țară, în județul<br />
Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,<br />
baie, fântână în curte, hidrofor,<br />
fosă septică, 2.500 mp curte, drum<br />
de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/<br />
munte superbă, liniștită, la 50 km<br />
de oraș. Preț 21.000 € negociabil.<br />
Mai multe informații, la telefon:<br />
678 804 997.<br />
Vând în Botoșani, strada<br />
Popauți nr.104, casă construită<br />
în 2013, compusă din 6 camere,<br />
două bucătarii, două băi, garaj,<br />
beci, p+m, 270mp, grădină cu<br />
pomi în suprafață de 1.305 mp.<br />
Casa este la roșu, parterul este locuibil,<br />
baia și bucătăria mobilate.<br />
Relații la telefon: 0034/666 299<br />
144 sau 0040 771 905 144.<br />
Vând apartament la cheie, în<br />
Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />
proprie, utilat cu mobilă nouă.<br />
Preț informativ: 50.000€. Detalii<br />
suplimentare la telefon: 0034/642<br />
925 210 (Spania); 0040/772 929<br />
916 (România).<br />
Vând teren intravilan pentru<br />
construcții în zona de vile,<br />
sat Frățești, județul Giurgiu, la<br />
50 km de București și 10 km<br />
de Giurgiu, cu suprafața totală<br />
de 1.012 mp. Preț negociabil:<br />
13.500 €. Terenul se poate vinde<br />
și parcela, fiecare parcelă având<br />
506 metri pătrați, preț 7.000 €<br />
ușor negociabil. Mai multe relații<br />
la telefon: 663 385 792. Pentru<br />
cei interesați, pot trimit poze cu<br />
terenul, pe WhatsApp.<br />
Vând 600 mp teren construcții<br />
case utilat cu apă, gaz, curent<br />
la 130 m, în Stupini, județul<br />
Brașov, Str. Nicovalei. Se vinde<br />
și în doua rate pe perioada<br />
unui an, prin contract notarial.<br />
Exclus agenții si intermediari.<br />
Preț: 15.000€. Relații la e<strong>mai</strong>l:<br />
panalucian77@g<strong>mai</strong>l.com sau<br />
la telefon 0034/ 642 686 552.<br />
MATRIMONIALE<br />
Domn 46 de ani, divorțat,<br />
doresc să cunosc o doamnă de<br />
vârstă apropiată pentru o relație<br />
de prietenie, respectiv căsătorie.<br />
Mă puteți suna la telefon: 643<br />
442 460.<br />
Bărbat, 40 de ani, din Barcelona,<br />
caut o doamnă de vârstă<br />
apropiată, pentru o relație serioasă.<br />
Ofer și aștept seriozitate!<br />
Telefon: 676 272 617.<br />
Doamnă, 59 de ani, divorțată,<br />
160/58, fără obligații, din<br />
C omunitatea Madrid, doresc să<br />
cunosc un domn de vârstă apropiată,<br />
pentru prietenie/căsătorie.<br />
Telefon: 603 842 980.<br />
Domn, 48 de ani, doresc să cunosc<br />
o doamnă până în 45 de ani,<br />
din comunitatea Madrid pentru o<br />
relație serioasă/căsătorie. Aventurierele<br />
să se abțină! Telefon: 642<br />
502 842.<br />
Anunţurile de mică publicitate sunt<br />
GRATUITE!<br />
E-<strong>mai</strong>l: redactia@<br />
occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
WhatsApp:<br />
643 015 676<br />
(de luni până vineri: 09:00 –18:00)<br />
Ambasadorul României în Regatul Spaniei a avut o întâlnire<br />
de lucru cu președintele Guvernului Comunităţii Valenciene<br />
Cu prilejul participării<br />
la Forumul economic<br />
“Oportunități de afaceri<br />
și investiții în România”,<br />
organizat în colaborare cu<br />
Camera de Comerț Valencia<br />
la finalul lunii aprilie, ambasadorul<br />
României în<br />
Regatul Spaniei, Gabriela<br />
Dancău, a avut o întrevedere<br />
cu președintele<br />
Guvernului Comunităţii<br />
Valenciene (Generalitat<br />
Valenciana), Ximo Puig.<br />
Ambasadorul român a<br />
adresat, cu acest prilej,<br />
mulţumiri pentru sprijinul<br />
acordat comunităţii<br />
românești (aproximativ<br />
150.000 de persoane),<br />
foarte bine integrată în<br />
regiune, cât și pentru semnarea<br />
Memorandumului<br />
de Înțelegere între<br />
I nstitutul Limbii Române<br />
și Generalitat pentru predarea<br />
Cursului de Limbă,<br />
Cultură și Civilizație<br />
Română în centre educative<br />
ale Generalitat.<br />
Pe parcursul reuniunii,<br />
au fost discutate<br />
posibilitățile concrete de<br />
colaborare în domeniul<br />
economic, un prim pas<br />
în acest sens făcându-se<br />
prin organizarea primului<br />
Forum economic românospaniol<br />
din Comunitatea<br />
Valenciană la Camera de<br />
Comerț V alencia. În domeniul<br />
cultural, ambasadorul<br />
a solicitat sprijinul<br />
președintelui pentru organizarea,<br />
în toamna acestui<br />
an, a două evenimente<br />
culturale pentru marcarea<br />
Centenarului Marii Uniri.<br />
De asemenea, un punct<br />
important al discuției l-a<br />
reprezentat dezvoltarea<br />
cooperării descentralizate,<br />
pentru care i s-a propus<br />
președintelui semnarea,<br />
în perioada următoare, a<br />
unui memorandum de cooperare<br />
între un județ din<br />
sud-vestul României și<br />
Comunitatea Valencină.<br />
Oficialul spaniol și-a<br />
exprimat întreaga deschidere<br />
pentru colaborarea<br />
cu ambasada în vederea<br />
promovării şi concretizării<br />
iniţiativelor misiunii diplomatice.