02.08.2018 Views

Occidentul romanesc 87 mai 2018 d

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

occidentul <strong>romanesc</strong><br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />

Ziar<br />

GRATUIT<br />

Anul VIII - Nr. <strong>87</strong> / 24 pagini<br />

MAI <strong>2018</strong><br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />

„ÎMI DORESC CA TOȚI ROMÂNII DIN<br />

AFARA GRANIȚELOR SĂ SIMTĂ CĂ AU<br />

ÎN STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL PE<br />

CARE ÎL REPREZINT, UN REAL SPRIJIN ȘI<br />

UN PARTENER DE DIALOG”<br />

„Rolul nostru ca minister este de a acționa pentru întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor și<br />

pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase...”<br />

Pagina 04<br />

Asigurarea medicală de<br />

sănătate este obligatorie<br />

în Spania<br />

„Vă recomandăm cu insistență<br />

să încheiați o asigurare<br />

medicală de sănătate sau să<br />

obțineți Cardul European de<br />

Sănătate înainte de a pleca<br />

într-o călătorie...”<br />

Pagina 07<br />

„Mi-am dorit mereu să<br />

rămân un bun român”<br />

„Interviu cu Tudor Petruț<br />

(SUA), regizor, actor,<br />

profesor de matematică, un<br />

„ambasador fără portofoliu al<br />

românismului”. Îl cunoaștem<br />

cu toții din filmul „Liceenii”...”<br />

Pagina 09<br />

Ambasadorul României<br />

în Regatul Spaniei a avut<br />

o întâlnire de lucru cu<br />

președintele Guvernului<br />

Comunităţii Valenciene<br />

„Ambasadorul român a adresat<br />

mulțumiri pentru sprijinul<br />

acordat comunității…”<br />

Pagina 23<br />

Semnături pentru unirea<br />

cu Moldova – campanie<br />

pentru modificarea<br />

Constituției României<br />

„În perioada 23 aprilie – 25<br />

iunie <strong>2018</strong> se desfășoară o<br />

amplă campanie de strângere<br />

de semnături pentru un<br />

referendum care să permită...”<br />

Pagina 08<br />

Românii din diaspora sunt<br />

cei <strong>mai</strong> buni ambasadori ai<br />

turismului românesc<br />

„Putem vorbi de aproape<br />

patru milioane de veritabili<br />

ambasadori ai turismului<br />

românesc, răspândiți în toate<br />

colțurile lumii, care...”<br />

Pagina 18


02<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Adrese şi informaţii utile<br />

REPREZENTAREA<br />

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />

ÎN REGATUL SPANIEI<br />

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-<strong>mai</strong>l:<br />

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-<strong>mai</strong>l:<br />

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />

economică şi comercială: E-<strong>mai</strong>l: oficina.comercial@<br />

embajadaderumania.es<br />

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-<strong>mai</strong>l: contact@<br />

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />

deces sau accidente rutiere)<br />

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />

590 135 •E-<strong>mai</strong>l: icrmadrid@icr.ro<br />

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />

0034/934 341 109 •E-<strong>mai</strong>l: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />

•Fax: 0034/944 245 405 •E<strong>mai</strong>l: contact@ informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />

Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />

Plana •E-<strong>mai</strong>l:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />

0034/677 842 467 (nu<strong>mai</strong> pentru cazuri de deces, accidente sau<br />

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />

825 •E-<strong>mai</strong>l: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />

Consulatul General al României la Sevilla •E-<strong>mai</strong>l: contact@<br />

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />

Mesajul ministrului pentru românii de pretutindeni<br />

cu prilejul Zilei mondiale a libertății presei<br />

„În data de 3 <strong>mai</strong>, în fiecare<br />

an, este celebrată Ziua mondială<br />

a libertăţii presei. Marcarea<br />

acestei zile reprezintă o oportunitate<br />

pentru a evidenţia principiile<br />

fundamentale ale libertăţii<br />

de exprimare, pentru a evalua<br />

situația presei în întreaga lume,<br />

pentru a apăra independenţa<br />

mass-media şi pentru a aduce<br />

un omagiu jurnaliștilor care<br />

şi-au pierdut viaţa în timp ce<br />

îşi exercitau profesia. Ziua<br />

mondială a libertăţii presei a<br />

fost proclamată de Adunarea<br />

Generală a Organizaţiei<br />

N aţiunilor Unite în 1993 și a<br />

devenit un simbol recunoscut<br />

internațional. Mulțumesc tuturor<br />

condeielor și vocilor din<br />

mass-media care păstrează și<br />

promovează limba română în<br />

țară și în străinătate. La mulți<br />

ani tuturor jurnaliștilor!”<br />

Natalia-Elena Intotero<br />

Ministrul pentru românii de<br />

pretutindeni<br />

DIRECTOR GENERAL:<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

Puşa Roth<br />

Zoe Stoleru Martí<br />

Av. Constantin Radu Călugăru (Spania)<br />

Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA)<br />

Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii<br />

de Pretutindeni!<br />

www.mprp.gov.ro<br />

Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului<br />

pentru Românii de Pretutindeni.<br />

Publicație lunară gratuită<br />

Produs și editat de:<br />

EL OCCIDENTE RUMANO<br />

Depósito Legal: M-30588-2013<br />

FONDATORI:<br />

Kasandra Kalmann Năsăudean<br />

Florin Valentin Barbu<br />

COORDONATOR:<br />

Michael Harrison Cronkite<br />

REDACTOR-ȘEF:<br />

Camelia Jula<br />

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />

Eduard Rudolf Roth<br />

SENIORI EDITORI:<br />

Dan Caragea<br />

Letiţia Coza<br />

REDACTORI:<br />

Andra Mateescu Gutiérrez<br />

Ilinca Fodor<br />

Lorena Borrero Garcia<br />

SPECIALIŞTI:<br />

Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)<br />

Av. Bogdan Daniș (Spania)<br />

Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)<br />

MARKETING-PUBLICITATE:<br />

Dan Aurelian Pătrașcu<br />

Răzvan Ionescu<br />

CONTACT:<br />

redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

publicitate@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com


Cuvânt înainte MAI<br />

<strong>2018</strong> 03<br />

Presa tipărită în era exploziei tehnologice și a<br />

eroziunii instituției presei libere<br />

În raport cu înaintașii<br />

noștri, trăim vremuri extrem<br />

de volatile - în privința asta<br />

nu încape discuție. Suntem<br />

oamenii revoluției digitale<br />

și ai societății de consum,<br />

pentru care singura constantă<br />

cotidiană este schimbarea.<br />

Oameni înconjurați de<br />

o realitate informațională,<br />

care se modifică în fiecare<br />

nanosecundă. Oameni ai<br />

informației, dar și victimele<br />

ei. Oameni care consumă<br />

informație, nedându-și seama<br />

că, în fapt, ajung să fie ei<br />

înșiși consumați de ea.<br />

Fără îndoială, un paradox.<br />

Aproape implauzibil, dacă<br />

ne gândim că trăim într-o<br />

eră dominată de discursul<br />

consolidării democratice,<br />

de retorica liberei exprimări<br />

sau a libertății de a alege.<br />

Pe de altă parte, extrem autentic.<br />

În ciuda faptului că<br />

suntem inundați constant<br />

de informație, suntem mult<br />

<strong>mai</strong> săraci în ceea ce știm.<br />

Pentru că, în acest malaxor<br />

informațional, a devenit<br />

aproape imposibil să distingem<br />

adevărul de neadevăr,<br />

manipularea de obiectivitate.<br />

Trăim, fără îndoială, vremuri<br />

interesante în istorie.<br />

Vremuri în care jurnalismul<br />

real a devenit ne-esențial,<br />

iar jurnaliștii extrem de<br />

vulnerabili. Vremuri în care<br />

prezentarea adevărului are<br />

deseori urmări fatale, precum<br />

în cazul recentei asasinări a<br />

ziaristului slovac Jan Kuciac<br />

și, potrivit Comitetului pentru<br />

Protecția Jurnaliștilor, și<br />

a altor 3 din cei 12 ziariști<br />

uciși din ianuarie și până<br />

în aprilie <strong>2018</strong>. Vremuri în<br />

care jurnalismul investigativ<br />

transformă o instituție de presă<br />

într-o țintă sau în obiect al<br />

urii, pentru un anumit sector<br />

al societății.<br />

Trăim într-o eră în care<br />

orice persoană cu un cont pe<br />

o rețea socială devine purtător<br />

de mesaj. În care orice<br />

website obscur își atribuie<br />

numele de revistă, ziar sau<br />

agenție de știri. În care demagogia<br />

devine știre, iar interesele<br />

unui grup, politici publice.<br />

Trăim vremuri în care<br />

suntem cartografiați digital,<br />

iar elemente ale identității<br />

noastre virtuale sunt folosite<br />

pentru a ne fi manipulate<br />

deciziile. Trăim vremuri în<br />

care demagogia autocrată<br />

își cumpără influența, contra<br />

cost. În care calitatea și<br />

autenticul sunt strivite de o<br />

tiranie a falsei majorități. În<br />

care conținutul informațional<br />

apare și dispare după bunulplac<br />

al unuia sau altuia.<br />

Trăim vremuri în care presa<br />

tipărită, chiar dacă văduvită<br />

de puternica bază de suport<br />

public de odinioară, devine<br />

cam singura expresie a neabdicării<br />

de la vocația asumării<br />

jurnalistice a informației. În<br />

care știrea prezentată “negrupe-alb”,<br />

așadar imposibil de<br />

modificat sau eliminat, capătă<br />

conotația unui refugiu<br />

al stabilității, a evadării<br />

dintr-o realitate extrem de<br />

ambiguă și a unui simbol<br />

al rezistenței jurnalistice. În<br />

ceea ce ne privește, noi - cei<br />

de la <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

- simțim asta de fiecare dată<br />

când iese de sub tipar o nouă<br />

ediție. Când starea de euforie<br />

și mirosul de cerneală tipografică<br />

ne inundă simțurile și<br />

gândurile.<br />

Fără doar și poate – într-o<br />

eră în care dictatura costurilor<br />

a dus la transformarea<br />

presei scrise într-o specie în<br />

prag de dispariție – am fost<br />

deseori întrebați de ce nu rămânem<br />

doar în “online”?<br />

Răspunsul, <strong>mai</strong> mult sau<br />

<strong>mai</strong> puțin nuanțat, în funcție<br />

de cel sau cea care l-a oferit, a<br />

fost întotdeauna același. Întrun<br />

univers media tabloidizat,<br />

impregnat de informații false<br />

sau de informații polarizate<br />

ideologic sau doctrinar, câteva<br />

structuri de presă trebuie<br />

să-și asume perpetuarea<br />

valorilor informaționale<br />

autentice. Câteva publicații,<br />

posturi de radio, de televiziune<br />

etc. trebuie să contribuie<br />

la formarea modului de<br />

gândire al consumatorilor de<br />

informații, să informeze corect<br />

cetățenii și să prezinte<br />

obiectiv și neutru realitățile<br />

cotidiene.<br />

Noi, cei din echipa<br />

<strong>Occidentul</strong>ui, am decis că<br />

vrem să facem parte din acest<br />

grup restrâns. Și să continuăm<br />

să existăm “pe hârtie“,<br />

pentru că astfel putem răspunde<br />

<strong>mai</strong> bine acestor nevoi<br />

sociale și ne putem asuma fiecare<br />

informație publicată. Și<br />

tot din acest motiv, am decis<br />

să publicăm doar informații<br />

utile publicului, pentru că<br />

informațiile utile oricui alt-<br />

cuiva ar însemna un derapaj<br />

de la vocația jurnalistică.<br />

Mai ales în aceste vremuri<br />

în care presa liberă a devenit<br />

cea <strong>mai</strong> vulnerabilă instituție<br />

a democrației.<br />

Autor: Eduard Rudolf<br />

Roth<br />

***<br />

Rudolf (Rudy) Eduard<br />

Roth este ziarist, poet,<br />

grafician, trainer și cercetător<br />

specializat în studii<br />

strategice și de securitate,<br />

analiza dinamicii politicii<br />

externe, modelarea matricilor<br />

de interacțiune în<br />

spațiul internațional și teoria<br />

relațiilor internaționale.<br />

În anul 2015 a obținut titlul<br />

de doctor în științe politice<br />

cu o teză despre „Dimensiunea<br />

Răsăriteană a politicii<br />

externe a României,<br />

în perioada 1990-2015”.<br />

Este autor al unui număr<br />

impresionant de articole<br />

dedicate mutațiilor care<br />

au afectat politica externă<br />

a României în perioada<br />

post-comunistă, publicate<br />

în jurnale de specialitate<br />

din țară și din străinătate,<br />

precum și a două studii de<br />

relații internaționale publicate<br />

în volume de cercetare<br />

colective. Este licențiat<br />

al Facultății de Relații<br />

Economice Internaționale<br />

din cadrul A cademiei<br />

de Studii Economice din<br />

București (promoția 2002)<br />

și deține două titluri de<br />

master, unul în Relații<br />

Internaționale conferit de<br />

University of Kent, Marea<br />

Britanie în 2008 și unul<br />

în Administrație Publică<br />

Electronică, conferit de<br />

către Universitatea din<br />

București în 2006.<br />

Ca ziarist a activat în<br />

perioada 1996-2009 (cu<br />

un interludiu de 1 an, când<br />

a studiat la University of<br />

Kent) la Radio România.<br />

Ucenicia în presă și-a făcut-o<br />

la ziarul „Universul”<br />

în perioada 1994-1995<br />

și apoi la Radio Antena<br />

Bucureștilor, actualmente<br />

București FM și revista<br />

Exces. A realizat sute de<br />

transmisii în direct, emisiuni<br />

și reportaje pentru<br />

Radio România Actualități,<br />

Radio3Net „ Florian Pittiș”<br />

și București FM. Din 2012<br />

locuiește în Spania, în<br />

P alma de Mallorca.


04<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

Care sunt prioritățile mandatului<br />

dumneavoastră la<br />

Ministerul pentru Românii de<br />

Pretutindeni?<br />

Natalia-Elena Intotero:<br />

Îmi doresc ca toți românii din<br />

afara granițelor să simtă că au<br />

în statul român, prin ministerul<br />

pe care îl reprezint, un real<br />

sprijin și un partener de dialog.<br />

Mi-am propus ca mandatul<br />

meu să stea sub semnul dialogului<br />

și al transparenței pentru<br />

că doar așa putem construi<br />

lucruri care contează. M-ați<br />

întrebat de priorități. În primul<br />

rând, Guvernul României<br />

a alocat un buget <strong>mai</strong> mare<br />

anul acesta românilor de pe<br />

toate meridianele lumii, prin<br />

Ministerul pentru Românii<br />

de Pretutindeni (MRP). După<br />

cum bine cunoașteți, activitatea<br />

de bază a ministerului constă,<br />

în principal, în acordarea<br />

de fi nanțări nerambursabile<br />

pentru proiecte, programe,<br />

acțiuni sau evenimente dedicate<br />

sprijinirii păstrării și promovării<br />

identității românești,<br />

conform Legii 299/2007 și<br />

Legii 321/2006, care reglementează<br />

modalitățile prin<br />

care Guvernul poate oferi<br />

pârghii financiare cetățenilor<br />

români care trăiesc, lucrează<br />

sau studiază în alte state.<br />

MRP și-a propus realizarea<br />

unor programe și acțiuni<br />

care au ca beneficiari românii<br />

de pretutindeni, atât prin<br />

fi nanțarea unor proiecte ale<br />

mediului asociativ din diaspora<br />

istorică și de mobilitate, cât<br />

și prin realizarea unor acțiuni<br />

proprii dedicate românilor din<br />

afara granițelor țării, cuprinse<br />

în 7 domenii de finanțare:<br />

Centenar <strong>2018</strong>, Cultură,<br />

Educație, Spiritualitate<br />

și Tradiție, Societate Civilă,<br />

Mass-Media, Apărarea drepturilor<br />

și libertăților românilor.<br />

Rolul nostru ca minister este<br />

de a acționa pentru întărirea<br />

legăturilor cu românii din afara<br />

granițelor și pentru păstrarea,<br />

dezvoltarea și exprimarea<br />

identității lor etnice, culturale,<br />

lingvistice și religioase.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

La o primă evaluare, care<br />

sunt cele <strong>mai</strong> mari probleme<br />

cu care se confruntă<br />

comunitățile romanești din<br />

diaspora?<br />

Natalia-Elena Intotero: În<br />

toate vizitele pe care le-am făcut<br />

în comunitățile românești<br />

din diaspora, dar și în întrevederile<br />

cu ambasadorii statelor<br />

unde trăiesc numeroși<br />

români primesc același mesaj<br />

– românii sunt bine sau foarte<br />

bine integrați în țările în care<br />

au ales să lucreze, să învețe,<br />

să trăiască, iar contribuția<br />

lor în societate este apreciată.<br />

Sigur că există probleme și că<br />

multe sunt specifice în funcție<br />

de fiecare comunitate în parte.<br />

O mare problemă este cea<br />

a muncii la negru și, invariabil,<br />

a abuzului și a traficului<br />

de persoane. Acceptând să<br />

lucreze la negru, românii riscă<br />

să fie păcăliți de diverși<br />

intermediari sau angajatori,<br />

riscă să nu-și primească salariile<br />

sau să fie plătiți <strong>mai</strong> puțin<br />

decât li se spusese inițial, nu<br />

<strong>mai</strong> au bani să se întoarcă<br />

în țară și devin ținte sigure<br />

pentru abuzatori și traficanți.<br />

Informarea și prevenția sunt<br />

esențiale pentru ca astfel<br />

de situații regretabile să fie<br />

evitate. În acest sens, MRP<br />

colaborează cu departamentul<br />

consular al Ministerului<br />

Afacerilor E xterne și cu alte<br />

Interviu<br />

„Îmi doresc ca toți românii<br />

din afara granițelor să simtă că au în<br />

statul român, prin ministerul<br />

pe care îl reprezint, un real sprijin și<br />

un partener de dialog”<br />

ministere implicate și va lansa<br />

luna aceasta, la nivel național,<br />

Campania „Informare acasă!<br />

Siguranță în lume!”.<br />

Alte probleme pe care românii<br />

mi le-au semnalat sunt<br />

situația minorilor aflați în<br />

dificultate, cazurile de abuz<br />

domestic, echivalarea unor<br />

competențe profesionale sau<br />

unele obstacole din punct de<br />

vedere fiscal. Încercăm să<br />

ajutăm, să sprijinim, să oferim<br />

asistență sau să transmitem,<br />

în cadrul consiliului<br />

interministerial pe care MRP<br />

îl conduce, problemele românilor<br />

la instituțiile care le pot<br />

rezolva prin măsuri directe.<br />

M-am referit aici la probleme<br />

punctuale, la domenii de mare<br />

interes din viața de zi a românilor,<br />

însă convingerea mea<br />

rămâne că ce-i doare cel <strong>mai</strong><br />

mult pe românii noștri de afară<br />

este că sunt departe de țară, de<br />

familie, de prieteni.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

Guvernul României vizează<br />

<strong>mai</strong> degrabă repatrierea sau<br />

consolidarea comunităților<br />

de români de peste hotare?<br />

Care sunt elementele cheie<br />

ale agendei politice a guvernului<br />

vis-a-vis de românii din<br />

diaspora?<br />

Natalia-Elena Intotero:<br />

Guvernul are în derulare o<br />

serie de proiecte adresate românilor<br />

din afara granițelor,<br />

pentru a le pune la dispoziție<br />

opțiuni de a se întoarce acasă,<br />

în România. Un exemplu în<br />

acest sens îl reprezintă programele<br />

de sprijin fi nanciar<br />

oferite de Ministerul Muncii,<br />

care pune la dispoziția celor<br />

care se reîntorc acasă, prime<br />

de încadrare, instalare, relocare<br />

și alte facilități financiare,<br />

care pot face diferența, cu<br />

precădere în cazul cetățenilor<br />

români care lucrează fără a fi<br />

înregistrați în străinătate.<br />

Un alt program menit să<br />

vină în sprijinirea procesului<br />

de reîntoarcere, precum și<br />

în dezvoltarea mediului antreprenorial<br />

românesc este<br />

Diaspora Start-up, realizat de<br />

către Ministerul Dezvoltării<br />

Regionale, Administrației<br />

Publice și Fondurilor<br />

Europene (MDRAPFE), cu<br />

sprijin pe partea de promovarea<br />

de la MRP. Prin intermediul<br />

acestuia, românii din<br />

afara granițelor pot primi<br />

fi nanțare de până la 40.000<br />

de euro pentru a-și deschide o<br />

afacere în România. Proiectul,<br />

lansat la data de 12 octombrie<br />

2016, se află, în acest moment,<br />

în cea de-a doua etapă, aceea<br />

de promovare și de înregistrare<br />

a membrilor grupului țintă<br />

în vederea formării antreprenoriale,<br />

după cum puteți vedea<br />

și accesând site-ul nostru.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc: Ce<br />

axe prioritare de finanțare are<br />

la Ministerul pentru Românii<br />

de Pretutindeni în perioada<br />

următoare?<br />

Natalia-Elena Intotero:<br />

Ministerul pentru Românii<br />

de Pretutindeni vă pune la<br />

dispoziție dumneavoastră,<br />

cetățenilor români din afara<br />

granițelor țării, aproximativ<br />

14 milioane RON, atât din<br />

fonduri proprii, cât și din<br />

finanțare. Dorim ca acești bani<br />

să ajungă la comunitățile de<br />

peste hotare prin programele<br />

și acțiunile propuse de români<br />

pentru români. Acordăm<br />

finanțare unor proiecte ale mediului<br />

asociativ din diaspora<br />

istorică și de mobilitate și realizăm<br />

acțiuni proprii dedicate<br />

românilor din afara granițelor<br />

țării.<br />

Pentru anul <strong>2018</strong>, MRP<br />

își propune să finanțeze cu<br />

prioritate proiectele care<br />

se înscriu în programele<br />

Centenarul <strong>2018</strong> și Educație.<br />

Este vorba, pe de o parte, despre<br />

proiecte ce au drept scop<br />

păstrarea și promovarea ideii<br />

de apartenență la identitatea<br />

românească, promovarea<br />

imaginii României și educația<br />

tinerei generații în spiritul<br />

respectului față de valorile<br />

românești și, pe de altă parte,<br />

despre proiecte ce se înscriu<br />

în demersurile de sprijinire<br />

a procesului de integrare a<br />

românilor care își au domiciliul/reședința<br />

în străinătate,<br />

în paralel cu păstrarea și afirmarea<br />

identității lingvistice a<br />

românilor de pretutindeni și<br />

formarea noii generații, care<br />

să reprezinte România și interesele<br />

românești în străinătate.<br />

Vreau să subliniez că au<br />

apărut o serie de facilități în<br />

ce privește procedura, dar și<br />

finanțarea propriu-zisă. De<br />

exemplu, avansul pentru proiectele<br />

aprobate de comisia<br />

de evaluare a proiectelor a<br />

crescut până la 50% în anul<br />

<strong>2018</strong> față de 30%, cât era în<br />

anul 2017. Îi invităm pe cât<br />

<strong>mai</strong> mulți români, asociații,<br />

parohii, persoane fizice autorizate,<br />

să consulte Ghidul<br />

benefi ciarului, disponibil pe<br />

site-ul ministerului, și să trimită<br />

proiecte.<br />

Chiar și un proiect care<br />

nu trece de comisia care face<br />

evaluarea reprezintă, până la<br />

urmă, un câștig, pentru că înseamnă<br />

experiența intrării în<br />

contact cu specialiștii din MRP<br />

care le pot da solicitanților<br />

indicații foarte utile, astfel încât<br />

proiectele viitoare vor fi de<br />

succes.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

Cum colaborați cu reprezentatele<br />

diplomatice ale<br />

României în lume?<br />

Natalia-Elena Intotero:<br />

Avem o relație foarte bună cu<br />

Ministerul Afacerilor Externe,<br />

cu care suntem într-o permanentă<br />

colaborare și consultare<br />

cu privire la problemele românilor<br />

din străinătate. Implicit,<br />

relația cu reprezentanțele<br />

diplomatice este foarte bună.<br />

Avem parte de sprijinul dumnealor<br />

în vizitele pe care le facem<br />

în comunitățile de români,<br />

căci doar mergând acolo unde<br />

sunt conaționalii noștri putem<br />

afl a, la prima mână, cum și<br />

prin ce mijloace le putem fi<br />

alături.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

Având o experiență îndelungată<br />

în domeniu, cum evaluați<br />

evoluția comunităților<br />

românești din diaspora?<br />

Observați o consolidare sau<br />

<strong>mai</strong> degrabă o degradare a<br />

fenomenului asociativ?<br />

Natalia-Elena Intotero:<br />

Problematicile și evoluția<br />

comunităților românești din<br />

diaspora sunt diverse și de o<br />

complexitate deosebită și fiecare<br />

regiune în care se regăsesc<br />

români are particularitățile<br />

sale. Mai mult, statisticile ne<br />

arată că avem între 3,5 - 4 milioane<br />

de cetățeni români în<br />

comunitățile emergente, I talia,<br />

Spania și Marea Britanie fiind<br />

printre țările de destinație<br />

preferate de români. Avem,<br />

așadar un mediu intercultural<br />

în care vorbim despre români<br />

care au emigrat recent, dar și<br />

despre familii aflate la a doua<br />

generație în afara granițelor.<br />

Un aspect important în toate<br />

comunitățile în care am avut<br />

onoarea să merg îl reprezintă<br />

dorința de coagulare a mediului<br />

asociativ românesc din<br />

teritoriu, lucru pe care MRP îl<br />

susține.<br />

Asociațiile românești care<br />

s-au format peste hotare sunt<br />

un vector care mobilizează și<br />

oferă sprijin românilor, ele<br />

reprezintă liantul dintre românii<br />

din teritoriu prin faptul<br />

că reușesc să-i unească și îi<br />

implică în activități culturale,<br />

sociale, spirituale puternic<br />

conectate la identitatea românească.<br />

Totodată, asociațiile creează<br />

și spațiul de învățare și exprimare<br />

a limbii române, atât<br />

de necesar pentru a rămâne<br />

conectați lingvistic cu România.<br />

Vreau să subliniez că MRP<br />

își propune să sprijine demersurile<br />

voluntare ale românilor<br />

care se implică în asociații dedicate<br />

păstrării și promovării<br />

identității românești și că în viziunea<br />

noastră asociațiile sunt<br />

un partener, un conductor care<br />

prin cunoașterea aprofundată<br />

a contextelor în care se poate<br />

regăsi o comunitate, ne poate<br />

ghida pașii spre soluționarea<br />

unor situații despre care, poate,<br />

încă nu se știe în România.<br />

Activitatea și rezultatele<br />

implicării mediului asociativ<br />

în acțiunile instituțiilor din<br />

România sau din afara acesteia<br />

se văd, iar acolo unde există<br />

spirit civic și bunăvoință impactul<br />

este semnificativ și imaginea<br />

românilor în comunitate<br />

este pozitivă și apreciată și în<br />

fond asta ne dorim, ca românii<br />

noștri să fie bine oriunde sunt.<br />

Ideal ar fi să-i convingem să<br />

se întoarcă acasă și încercăm<br />

să facem acest lucru prin măsurile<br />

guvernamentale propuse<br />

de actuala administrație, dar<br />

până atunci vrem să-i știm în<br />

siguranță și echipați cu toate<br />

informațiile de care au nevoie<br />

pentru a face față tuturor<br />

contextelor. În acest sens,<br />

asociațiile sunt un partener<br />

extrem de important și util, întrucât<br />

pot facilita diseminarea<br />

mesajelor și încuraja reîntoarcerea<br />

acasă.<br />

A consemnat: Kasandra<br />

Kalmann Năsăudean<br />

Foto: Ion Panfil


06<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

România, țară gazdă la a VII-a ediție a Festivalului<br />

Multicultural din La Barrera - Valsequillo de Gran<br />

Canaria (Regatul Spaniei)<br />

31 de țări din patru continente<br />

(Europa, Asia, Africa<br />

și America de Sud) și-au<br />

dat mâna într-o „HORĂ A<br />

UNIRII”, în piața La Barrera<br />

din Valsequillo de Gran<br />

Canaria, în cadrul celei de<br />

a VII-a ediții a Festivalului<br />

Multicultural organizat de către<br />

Primăria din Valsequillo,<br />

Asociațiile „El Cristo de la<br />

Barrera”, „Interculturas en<br />

Canarias” și Prefectura din<br />

Gran Canaria (Cabildo Insular<br />

de Gran Canaria).<br />

Asociația românilor din<br />

Insulele Canare, RUMACAN,<br />

a avut onoarea anul acesta să<br />

reprezinte România în cadrul<br />

acestui eveniment, an<br />

care coincide cu sărbătorirea<br />

Centenarului Marii Uniri,<br />

fiind prima țară europeană<br />

gazdă a festivalului. Afișul<br />

oficial a fost realizat de către<br />

Corina Gabriela Duma,<br />

Lector Universitar asociat<br />

la Facultatea de Arte decorative<br />

și Design, din cadrul<br />

Universității Naționale de Artă<br />

din București.<br />

Deschiderea Festivalului a<br />

avut loc în jurul orei 10.00 cu<br />

parada porturilor naționale, pe<br />

strada principală din localitate.<br />

La festivitatea de deschidere<br />

au participat: Alina Elena<br />

Râmaru, Consul Onorific al<br />

României în Insulele Canare;<br />

Francisco Manuel Atta - primarul<br />

orașului Valsequillo<br />

din Gran Canaria, Victor<br />

M anuel Navarro - Consilier pe<br />

Probleme Sociale și Protecție<br />

Civilă, Natalia Ramirez -<br />

Consilier pe Probleme de<br />

Turism și Comerț, Elvira<br />

Cyetana Vaquero - Consilier<br />

pe Probleme de Educație și<br />

Cultură, Carmelo Ramirez<br />

- Consilier al Guvernului insular<br />

(Cabildo) pe Probleme<br />

de Cooperare Instituțională și<br />

Solidaritate Internațională a<br />

Guvernului din Gran Canaria.<br />

De asemenea, au participat<br />

reprezentanți ai Corpului<br />

Consular: Juan Vicente<br />

Sánchez Araña - Consul al<br />

R epublicii Chile, Pablo de<br />

Angelis - Consul al Republicii<br />

Argentina în Insulele Canare<br />

și Sergio Tadeo - Consul al<br />

Estoniei. Conform tradiției,<br />

oficialitățile au fost primite cu<br />

pâine și sare și li s-au oferit insigne<br />

cu logo-ul Centenarului.<br />

250 de insigne de acest gen au<br />

fost distribuite participanților<br />

la eveniment și purtate pe durata<br />

întregii zile.<br />

Vineri, în ziua precedentă<br />

evenimentului, în sala Localului<br />

Social din La Barrera, s-a<br />

organizat o expoziție de fotografie<br />

semnată de Constantin<br />

Pletosu, licențiat în jurnalism,<br />

câștigător a numeroase premii<br />

în Italia și Argentina. Alături<br />

de minunatele peisaje din<br />

Romania, vizitatorii au putut<br />

admira și o prezentare de costume<br />

naționale românești care<br />

Comunitate<br />

au fost expuse prin generozitatea<br />

Danielei Goran care a venit<br />

din România special pentru<br />

acest eveniment.<br />

Programul artistic a fost<br />

deschis de către grupul folcloric<br />

„Las Majoreres”<br />

din Gran Canaria urmat de<br />

Ansamblul „Someșu” din<br />

Rivas V aciamadrid și de<br />

reprezentanți ai celorlalte țări<br />

participante. Dintre artiștii români<br />

s-a remarcat prezența invitatei<br />

de onoare Florica Jinga,<br />

solistă de muzică populară, venită<br />

din România, și Nicoleta<br />

Maria Goarnă, fostă membră<br />

a Ansamblului profesionist<br />

„Doina Bistriței”, câștigătoare<br />

a numeroase premii naționale<br />

și internaționale, rezident în<br />

insula Lanzarote.<br />

Programul artiștilor români<br />

a avut un mare impact asupra<br />

participanților din toate țările,<br />

care au luat parte activ la horele<br />

și sârbele încinse de spectatorii<br />

români în piață. F lorica Jinga,<br />

Nicoleta Goarnă și Ansamblul<br />

Someșul au colaborat între ei și<br />

cu grupul de instrumentiști al<br />

fraților Giurgiu din Republica<br />

Moldova (acordeon și nai) la<br />

realizarea unui program artistic<br />

spontan, cântând multe piese<br />

în afara celor stabilite inițial și<br />

care au încântat participanții.<br />

În acest an au fost organizate<br />

60 de standuri de artizanat,<br />

gastronomie, produse agricole<br />

și ONG-uri. România a fost<br />

prezentă cu 4 standuri de artizanat,<br />

gastronomie, produse<br />

alimentare specifice și de cofetărie<br />

artizanală prin firmele:<br />

„GUSTUL ROMÂNIEI” și<br />

„LA NONA TARTA”.<br />

De asemenea, au fost organizate<br />

activități pentru copii,<br />

precum desene pe față, figurine<br />

cu baloane colorate, origami,<br />

castele gonflabile, ateliere<br />

de sensibilizare și reflecție<br />

asupra stereotipurilor și limbajului<br />

relaționat cu migrarea și<br />

emigranții, prezentare de modă<br />

culturală africană etc.<br />

Activitățile de solidaritate<br />

din acest an au avut ca<br />

obiectiv strângerea de medicamente<br />

pentru Venezuela,<br />

propusă de către „Asociația<br />

Virgen de Coromoto”, colectare<br />

de dopuri de plastic pentru<br />

Ismael, un copil de patru ani<br />

cu grave probleme congenitale<br />

la amândoi ochii și care<br />

are nevoie de un transplant de<br />

cornee, propusă de ”<br />

Asociația<br />

Iraitza” și transmiterea păcii și<br />

solidarității în lume prin intermediul<br />

multiculturalității, propusă<br />

de „Asociația Paz Petra<br />

Klein”.<br />

În jurul orei 14.30 a fost citit<br />

manifestul acestui eveniment,<br />

iar fraza: „Porțile diversității<br />

se redeschid în La Barrera -<br />

Valsequillo! Bine ați venit,<br />

cetățeni ai lumii!” a fost rostită<br />

în toate limbile participanților<br />

de către reprezentanții fiecărei<br />

națiuni în parte, începând<br />

și sfârșind cu limba română,<br />

prin rostirea frazei de către<br />

reprezentanți ai Republicii<br />

Moldova și României.<br />

În a doua jumătate a zilei,<br />

cei doi prezentatori ai<br />

Festivalului, Leny Gonzales<br />

(prezentatoare radio RTVE<br />

Canarias) și Higinio Quintana,<br />

au purtat straie românești oferite<br />

de către două asociații de<br />

români din peninsula iberică<br />

SALVA și ARMONIA.<br />

Festivalul Multicultural s-a<br />

terminat în jurul orei 23.00,<br />

ultima parte a programului artistic<br />

fiind susținută de artiștii<br />

români care au ridicat tot publicul<br />

în picioare și au participat<br />

împreună la o „Horă a<br />

Unirii” multiculturală.<br />

Sponsorii evenimentului:<br />

“GUSTUL ROMANIEI”,<br />

„LA NONA TARTA” și<br />

„ RENOVA”. Evenimentul,<br />

și implicit România<br />

au fost centrul atenției<br />

atât în presa locală scrisă<br />

( Canarias7, La Provincia)<br />

și digitală ( Teldeactualidad,<br />

Canariasenhora etc.), cât și radio<br />

( Tamaraceite Radio, Galdar<br />

Radio, RTVECanarias), televiziune<br />

(TVCanarias emisiunea<br />

Canarias Hoy, Este Canal, TV<br />

Gran Canaria), realizandu se<br />

deasemenea o conferință de<br />

presă organizată de Cabildo<br />

Gran Canaria cu participarea<br />

consilierului pe probleme de<br />

cooperare instituțională și<br />

solidaritate internațională, a<br />

primarului din Valsequillo dl.<br />

Francisco Atta, și a Consulului<br />

Onorific al României în<br />

Insulele Canare, Alina Elena<br />

Râmaru. Fotografiile festivalului<br />

au fost realizate de către<br />

fotoreporterul Constantin<br />

Pletosu.<br />

Țări participante la festival:<br />

● Europa: România (țară gazdă),<br />

Germania, Austria , Elveția,<br />

Moldova, Finlanda, Franța și<br />

Spania (Insulele Canare);<br />

● Africa: Sierra Leone, Capul<br />

Verde, Mauritania, Maroc,<br />

S enegal, Egipt, Costa de Fildeș<br />

și Guineea Ecuatorială;<br />

● America de Sud: Cuba,<br />

Uruguay, Columbia, Venezuela,<br />

Argentina, Honduras, Ecuator,<br />

Chile, Paraguay, Bolivia și Peru;<br />

● Asia: Japonia, Nepal, China<br />

și Filipine.<br />

A consemnat: Adina Mihaela<br />

Lazăr (Președinte - Asociația<br />

românilor din I nsulele<br />

C anare, RUMACAN)<br />

Foto: Constantin Pletosu


De interes MAI<br />

<strong>2018</strong> 07<br />

Asigurarea medicală de sănătate este obligatorie în Spania<br />

Vă recomandăm cu<br />

insistență să încheiați o asigurare<br />

medicală de sănătate sau<br />

să obțineți Cardul E uropean<br />

de Sănătate înainte de a pleca<br />

într-o călătorie. Dacă vă<br />

îmbolnăviți sau aveți un accident<br />

pe durata unei șederi<br />

temporare într-un stat membru<br />

UE, formularul E112 sau<br />

Cardul european de asigurări<br />

sociale de sănătate vă va oferi<br />

acces la îngrijirile medicale<br />

necesare. Acest Card vă va<br />

permite să primiți asistența<br />

medicală necesară în timpul<br />

șederii dumneavoastră temporare<br />

în orice țară a Uniunii<br />

Europene. Mai multe detalii<br />

găsiți la adresele: www.cnas.<br />

ro și www.ceass.ro.<br />

În condițiile în care dețineți<br />

și o asigurare medicală suplimentară<br />

facultativă, aveţi acces<br />

la serviciile de urgenţă atât<br />

din sistemul public de sănătate,<br />

cât şi din cel privat (în funcţie<br />

de tipul poliţei de asigurare).<br />

La încheierea unei astfel de<br />

asigurări, verificaţi coordonatele<br />

partenerului societăţii de<br />

asigurare în ţara de destinaţie<br />

şi de tranzit.<br />

Totodată, vă recomandăm<br />

să încheiaţi, înainte de plecare,<br />

o asigurare de călătorie.<br />

Aceasta are valabilitate în toate<br />

ţările şi poate să acopere de la<br />

riscurile de bază (îmbolnăviri,<br />

accidente, urgenţe stomatologice,<br />

repatriere sanitară sau<br />

în caz de deces) până la toate<br />

riscurile de călătorie, inclusiv<br />

pierderea/ furtul/ deteriorarea<br />

bagajelor, anularea plecării în<br />

străinătate, falimentul companiei<br />

aeriene etc.<br />

Asigurarea de viață s-a dovedit<br />

benefică pentru familiile<br />

celor decedați în urma unor<br />

accidente sau din motive de<br />

boală, în condițiile în care se<br />

dorește repatrierea corpului<br />

neînsuflețit. Costul minim al<br />

unei asigurări de viață este de<br />

aproximativ 30 de euro pe an.<br />

În Uniunea Europeană nu<br />

aveți nevoie de vaccinări speciale.<br />

Persoanele neasigurate<br />

trebuie să plătească ulterior<br />

costurile medicale, care se pot<br />

ridica la sume considerabile.<br />

În caz de deces, Ambasada<br />

și Consulatele României NU<br />

sunt responsabile de cheltuielile<br />

de repatriere a corpurilor<br />

neînsuflețite. Este interzisă<br />

transportarea persoanelor decedate<br />

de către persoane neautorizate.<br />

Costurile pentru repatrierea<br />

corpului neînsuflețit<br />

având ca destinație România<br />

se ridică la sume considerabile,<br />

ce pot varia între 4.000 și<br />

6.000 de euro. De asemenea,<br />

există posibilitatea incinerării<br />

sau înhumării pe plan local.<br />

Sursa: http://mae.ro/node/3747


08<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Semnături<br />

pentru unirea<br />

cu Moldova:<br />

campanie pentru<br />

modificarea<br />

Constituției<br />

României<br />

Actualitate<br />

În perioada 23 aprilie – 25 iunie <strong>2018</strong> se<br />

desfășoară o amplă campanie de strângere de<br />

semnături pentru un referendum care să permită<br />

unirea Republicii Moldova cu România. Campania<br />

este demarată de peste 130 de asociații<br />

și grupuri de inițiativă din Alianța pentru<br />

Centenar și se va derula pe teritoriul României,<br />

în R epublica Moldova, dar și în diaspora. Toți<br />

cei care doresc să se alăture voluntar demersului<br />

pot solicita informații accesând site-ul campaniei,<br />

www.semnez.eu.<br />

Organizatorii campaniei își propun să strângă<br />

peste un milion de semnături, în baza cărora<br />

să fie demarată procedura inițierii unui referendum<br />

pentru modificarea Constituției României<br />

în sensul cuprinderii explicite a unei referiri la<br />

unirea cu Republica Moldova. ”Reunificarea este<br />

dorința legitimă a populației de pe ambele maluri<br />

ale Prutului, aspect dovedit și la Marea Adunare<br />

Centenară din 25 martie, de la Chișinău. Procesul<br />

are loc de jos în sus, de la oamenii simpli<br />

la politicieni. Le vom cere atât parlamentarilor<br />

de la București, cât și celor de la Chișinău să<br />

semneze pentru viitorul comun, prosper, al celor<br />

două state. În fiecare județ al țării, în fiecare<br />

raion, va exista un grup de inițiativă pentru a<br />

lansa campania de colectare a semnăturilor de<br />

la Nistru până la Tisa”, spune George Simion,<br />

președintele Platformei Unioniste Acțiunea<br />

2012.<br />

Exemplul care stă la baza acestei inițiative<br />

este cel de revizuire a Constituției Germaniei.<br />

În baza acestui precedent, un grup de experți în<br />

drept constituțional identificați de Alianța pentru<br />

Centenar lucrează la fraza finală a preambulului<br />

Constituției (legea fundamentală a statului),<br />

în care să fie prevăzut dreptul poporului român<br />

de a se unifica pașnic, în acord cu prevederile<br />

Tratatului de la Helsinki din 1975. ”Considerăm<br />

că în Anul Centenarului este absolut necesar ca<br />

tema reunificării să fie prezentă în agenda publică<br />

și să putem discuta avantajele, eventualele dezavantaje<br />

pe care le presupune reunificarea. Considerăm<br />

că unirea cu Republica Moldova este următorul<br />

proiect de țară”, afirmă liderul unionist<br />

George Simion.<br />

Inițiativa a fost prezentată și dezbătută și în<br />

cadrul emisiunii ”Serviciul de noapte” din data<br />

de 25 aprilie <strong>2018</strong>, emisiune realizată de Gabriel<br />

Basarabescu, la Radio România Actualități. În cadrul<br />

emisiunii, publicația <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

a avut o scurtă intervenție prin vocea senior editorului<br />

Letiția Coza. Români din toate colțurile<br />

lumii au dorit să participe, telefonic, la emisiune,<br />

pentru a-și exprima susținerea față de acest demers<br />

și a-și oferi sprijinul. Toți cetățenii români<br />

care locuiesc în diaspora pot semna inițiativa,<br />

dacă au vârsta legală (peste 18 ani). Detalii despre<br />

campanie și locurile unde se află voluntarii<br />

care strâng semnături se pot afla se pe site-ul<br />

www.semnez.eu.<br />

Autor: <strong>Occidentul</strong> Românesc


„Mi-am dorit mereu să rămân<br />

un bun român”<br />

Interviu cu Tudor Petruț (SUA), regizor, actor, profesor de<br />

matematică – un „ambasador fără portofoliu al românismului”<br />

Îl cunoaștem cu toții din filmul<br />

„Liceenii”, care a marcat<br />

generații de adolescenți. Acolo<br />

îl interpreta pe Șerban Pascu,<br />

unul dintre premianții clasei și<br />

favoriții celebrei profesoare de<br />

matematică „Isoscel.” Acum,<br />

Tudor predă matematică (algebră)<br />

în Los Angeles, unde<br />

s-a stabilit după Revoluție<br />

pentru a fi alături de băieții<br />

săi, a căror mamă este din<br />

SUA. Este nepotul actorului<br />

Emanoil Petruț. Este absolvent<br />

al Facultății de Regie din<br />

București ( Universitatea de<br />

Teatru și Film I. L. Caragiale)<br />

și a regizat spectacole de teatru<br />

în București, Constanța, Arad<br />

și Ploiești. A jucat în <strong>mai</strong> multe<br />

filme românești („ Misterul<br />

lui Herodot” – 1976, „Secretul<br />

lui Nemesis” – 1985,<br />

„E xtemporal la dirigenție” –<br />

19<strong>87</strong> și altele), dar cel care l-a<br />

făcut celebru, alături de Ștefan<br />

Bănică, Oana Sârbu sau Mihai<br />

Constantin, a fost „Liceenii”.<br />

În America a devenit faimos<br />

pentru rolul unui personaj dintr-o<br />

serie de reclame, dar a scris<br />

și scenarii de film și a regizat<br />

spectacole de teatru. A fost,<br />

totodată, consultant al companiei<br />

Columbia Pictures pentru<br />

realizarea filmului „Dracula”<br />

după cartea semnată de Bram<br />

Stoker. Scrie articole în limba<br />

română, realizează emisiuni<br />

radiofonice și este membru al<br />

asociației Screen Actors Guild.<br />

S-a implicat mereu în diverse<br />

activități de voluntariat pentru<br />

comunitatea românească din<br />

țara sa adoptivă și s-a recăsătorit<br />

cu o româncă, rămânând<br />

însă tot în apropierea celor doi<br />

fii ai săi. Tudor Petruț este nominalizat<br />

pentru premiile de<br />

excelență acordate în cadrul<br />

celei de-a doua ediții a campaniei<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

”Noi susținem excelența!”<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

După momentul 1989, ai ales<br />

să pleci în America. Ce anume<br />

te-a făcut, atunci, să alegi<br />

acest tărâm? A fost un vis <strong>mai</strong><br />

vechi, a fost o ocazie, a fost un<br />

impuls de moment, a fost magia<br />

visului american?<br />

Tudor Petruț: N-am visat<br />

niciodată să plec din România<br />

și să mă stabilesc în America.<br />

Cu toate că, prin natura meseriei,<br />

fiecare ne dorim să ne<br />

încercăm norocul în cetatea<br />

filmului de la Hollywood. Eu<br />

însă am hotărât să mă stabilesc<br />

în Los Angeles pentru cei<br />

doi băieți ai mei, născuți aici,<br />

pentru care tatăl lor trebuia să<br />

fie prezent. Așa cum multora<br />

din generația mea le place să<br />

mă ironizeze, eu am venit relaxat,<br />

cu avionul, cu pașaport și<br />

viză, cu statut legal. Adevărat.<br />

În contrast, m-am recăsătorit<br />

cu o doamnă aventuroasă,<br />

care, în tinerețe, a înotat peste<br />

Dunăre, a traversat Europa<br />

pentru a ajunge în New York,<br />

la o viață <strong>mai</strong> bună.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc: Ce<br />

anume îți place cel <strong>mai</strong> mult<br />

la țara ta adoptivă, ceva pentru<br />

care ai emigra și astăzi<br />

acolo?<br />

Tudor Petruț: Eu nu sunt<br />

dintre aceia care au încurajat<br />

pe alții să ia calea străinătății.<br />

Am trecut prin multe alături de<br />

conaționalii noștri pe pământ<br />

american și mulți au clacat.<br />

Nu e treaba mea, până la urmă<br />

fiecare își găsește locul. Deci,<br />

nu emigrați, fraților! Eu, dacă<br />

tot m-am stabilit aici, a trebuit<br />

să mă „americanizez”, fără a<br />

fi însă forțat. Societatea americană<br />

încurajează individul să<br />

avanseze, să fie mobil social și<br />

material. Iar în momentul în<br />

care ai ajuns la nivelul „visului<br />

american” – casă tip vilă cu<br />

piscină, mașini, vacanțe prin<br />

lume – nu-ți <strong>mai</strong> vine să pleci<br />

din țara tuturor posibilităților<br />

care-ți înlesnește accesul la<br />

ceva miere. Știm, mierea vine<br />

de la albine, care înțeapă, dar<br />

aceasta e o altă discuție. Asta<br />

îmi place la țara adoptivă, că<br />

m-a adoptat!<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

Dincolo de activitatea ta ca<br />

profesor și cea din domeniul<br />

care te-a consacrat (în<br />

România), te-ai implicat în<br />

multe acțiuni de voluntariat,<br />

<strong>mai</strong> ales pentru comunitatea<br />

românească. Vorbește-ne<br />

puțin despre acest aspect al<br />

vieții tale.<br />

Tudor Petruț: Mi-am dorit<br />

mereu să rămân un bun român.<br />

I-am încurajat pe băieții<br />

mei să învețe românește și,<br />

până și acum, vorbim în limba<br />

mea maternă între noi. Am<br />

simțit dintotdeauna că sunt un<br />

ambasador fără portofoliu al<br />

românismului, <strong>mai</strong> ales fi ind<br />

într-o meserie artistică. Mi<br />

s-a părut firesc să fiu alături de<br />

ceilalți români din țara adoptivă,<br />

pentru ca alături de ei să<br />

ajutăm comunitățile românești<br />

de aici, dar și România, cum<br />

putem. Nu cred că am făcut<br />

muncă voluntară, ci cred că<br />

mi-am făcut și îmi fac datoria<br />

pentru țara în care m-am<br />

născut, patria strămoșilor mei,<br />

care mi-a oferit o educație<br />

Interviu MAI<br />

<strong>2018</strong> 09<br />

aleasă, o cultură cu care să<br />

mă mândresc. Și chiar dacă<br />

unii mă critică spunând că-mi<br />

pierd prea mult timp cu „românii<br />

voștri”, eu mă bucur să<br />

fiu, când se poate, alături de<br />

românii noștri.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc: În<br />

SUA, activitățile de voluntariat<br />

sunt importante, încă de<br />

la vârste fragede. Care consideri<br />

că este impactul acestui<br />

aspect educațional asupra tinerelor<br />

conștiințe – și de ce ar<br />

fi important ca și în România<br />

să încercăm să dezvoltăm <strong>mai</strong><br />

mult apetitul pentru voluntariat<br />

al copiilor?<br />

Tudor Petruț: În fiecare<br />

copil trebuie să sădim spiritul<br />

altruistic. Voluntariatul,<br />

acțiunile de caritate nu trebuie<br />

să devină un fel de obligație,<br />

ci să fie o parte naturală a<br />

conștiinței noastre umane. Nu<br />

o povară de genul „trebuie să<br />

o fac și pe asta,” ci o dorință<br />

reală de a pune umărul, de<br />

a spune o vorbă bună, de a<br />

întinde o mână. Poate că nu<br />

e vorba de un apetit, ci de o<br />

consolidare necesară a unor<br />

valori morale.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc: Se<br />

vorbește mult despre magia<br />

Hollywood-ului, dar, de fapt,<br />

care este realitatea acestei<br />

cetăți a filmului?<br />

Tudor Petruț: Hollywood,<br />

uzina de vise... Cu adevărat<br />

o „uzină”, adică o afacere<br />

de mare anvergură. De fapt,<br />

<strong>mai</strong> toată lumea numește<br />

Hollywood „the industry”<br />

sau „entertainment business”,<br />

adică „industria distracțiilor”.<br />

Pentru oricine atent la detalii,<br />

aceasta ar fi definiția cea <strong>mai</strong><br />

la obiect. Suntem fascinați de<br />

industria filmului, televiziunii<br />

și reclamelor publicitare pentru<br />

că orice prezență pe micile<br />

sau marile ecrane ne aduce<br />

măcar o bucățică de faimă.<br />

Plus ceva câștiguri financiare.<br />

Și, nu în ultimul rând, cu<br />

toții țintim către o cât de mică<br />

recunoaștere critică. Pentru a<br />

ne valida ca artiști.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

Care sunt cele <strong>mai</strong> importante<br />

– sau interesante – lecții<br />

de viață pe care consideri că<br />

le-ai învățat datorită Americii,<br />

datorită faptului că te-ai<br />

mutat acolo și ți-ai construit<br />

o viață, diferită față de ceea ce<br />

ar fi putut fi dacă rămâneai<br />

în țară?<br />

Tudor Petruț: Lecția numărul<br />

unu, cel puțin la momentul<br />

când eu am aterizat în Los<br />

Angeles, a fost că, indiferent<br />

ce ai fost și ce ai făcut în țara<br />

natală, în America trebuie s-o<br />

iei de la capăt. Mai nimeni nici<br />

nu știa pe unde e România!<br />

Sau că are cinematografie.<br />

Și vedete de cinema. Și teatru<br />

profesionist. Așa că de la actor/regizor<br />

la cetățeanul zero<br />

nu e decât un pas. Lecția numărul<br />

doi a fost că dacă înveți<br />

repede care sunt constantele<br />

locale, dacă faci efortul să te<br />

integrezi și nu să justifici mereu<br />

de ce lucrurile nu <strong>mai</strong> sunt<br />

„ca acasă”, atunci poți să te<br />

miști stabil și constant către o<br />

situație financiară bună. Care<br />

te relaxează și te ajută să-ți<br />

construiești o viață în care să<br />

te simți „ca acasă”. Lecția numărul<br />

trei ar fi că nu poți să<br />

reușești la Hollywood dacă nu<br />

bați la uși și te obișnuiești cu<br />

fapul că vei fi respins de cele<br />

<strong>mai</strong> multe ori până când ușa<br />

ta o să se deschidă.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />

Dacă ar fi să numești câteva<br />

lucruri din România de care<br />

încă îți este dor, chiar dacă ai<br />

plecat de mult din țară, care<br />

ar fi acestea?<br />

Tudor Petruț: Mama<br />

locuiește în București și mă<br />

bucur să o vizitez în fi ecare<br />

vară. Astfel, am ocazia să<br />

petrec timp alături de puțina<br />

familie care ne-a <strong>mai</strong> rămas,<br />

să mă reîntâlnesc cu prietenii<br />

și să punem la cale proiecte<br />

artistice care vor rămâne mereu<br />

un mare vis. Îmi pare rău<br />

că nu stau suficient ca să pot<br />

vizita din frumusețile patriei,<br />

să refac drumurile tinereții,<br />

când am filmat peste tot în<br />

țară. Mi-e întotdeauna dor<br />

de bucătăria românească și,<br />

pentru că-mi place să gătesc<br />

„ca la restaurant,” pun la cale<br />

diverse bucate alese..., cu care,<br />

de multe ori, mă delectez singur.<br />

Și cum nu există cină cu<br />

delicatese fără lăutari, cum ar<br />

veni, mi-e întotdeauna dor de<br />

o romanță la un pahar de vin.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc: Un<br />

mic exercițiu de imaginație:<br />

ai la dispoziție o baghetă magică,<br />

cu al cărei ajutor poți<br />

schimba, peste noapte, trei lucruri<br />

la România. Care sunt<br />

acestea și de ce le-ai schimba?<br />

Tudor Petruț: Aș șterge din<br />

memoria afectivă a românului<br />

noțiunea de bacșiș. Și pentru<br />

cel care dă, și pentru cel care<br />

primește. Aș desfi ința pentru<br />

totdeauna PCR, sistemul de<br />

pile, cunoștințe, relații, care<br />

strangulează uneori societatea<br />

românească. Aș plăti în aur pe<br />

toți tinerii talentați, specialiști<br />

de valoare în toate domeniile,<br />

pentru a-i păstra la vatră<br />

și a le oferi oportunități prin<br />

care să-și atingă potențialul în<br />

R omânia, nu aiurea.<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc: Și<br />

ce anume nu ai schimba niciodată<br />

la România și... de ce?<br />

Tudor Petruț: Pentru că<br />

sunt regizor de teatru, aș vrea<br />

ca marea tradiție a teatrului<br />

românesc să nu dispară niciodată!<br />

Nu există bucurie <strong>mai</strong><br />

mare pentru mine decât să<br />

merg la teatru în București,<br />

să-mi revăd colegii și <strong>mai</strong><br />

tânăra generație de artiști în<br />

spectacole memorabile. Și<br />

sper că, așa cum a fost mereu,<br />

teatrul românesc, de cel <strong>mai</strong><br />

înalt nivel mondial, să ajute la<br />

schimbarea României, a imaginii<br />

culturale a țării în lume.<br />

A consemnat: Camelia Jula<br />

Fotografii: arhiva personală<br />

Tudor Petruț


10<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Puşa Roth<br />

Scriitoare, membră a Uniunii<br />

Scriitorilor din România<br />

(USR); jurnalistă, membră a<br />

Uniunii Ziariştilor Profesionişi<br />

din România (UZPR)<br />

Luna Mai e Rai! Așa-i<br />

vorba din popor, dar tot<br />

poporul îi spune și Florar.<br />

Luna Mai e raiul pe pământ,<br />

e luna florilor, e luna<br />

culorilor, e călduț și bine, e<br />

viață și frumusețe nespusă.<br />

Denumirea de Mai vine de<br />

la latinescul Maius, de la denumirea<br />

dată de Romulus senatorilor<br />

romani – majores.<br />

Poporul genial cunoaște logica<br />

timpului și a timpurilor,<br />

dar scriitorii, <strong>mai</strong> ales poeții,<br />

se lasă seduși de frumusețea<br />

fiecărei luni a anului, dar<br />

luna Mai este specială, romantică<br />

și bogată în culorile<br />

lumii. Această lună l-a<br />

impresionat și pe distinsul<br />

cărturar, ,,gospodar al vieții<br />

culturale”, cum îl caracteriza<br />

Eugen Lovinescu pe Iacob<br />

Negruzzi, ,,secretarul perpetuu”<br />

al Societății ,,Junimea”.<br />

Scriitorul – dramaturgul,<br />

criticul literar, juristul, profesorul,<br />

politicianul – a scris<br />

și poezia „În dulcea lună<br />

<strong>mai</strong>”, ce pune în antiteză<br />

frumusețea lumii, renașterea<br />

naturii, cu mâhnirea sufletească,<br />

cu disperarea și cu<br />

suspinul amar. „În dulcea<br />

lună Mai când iarba-n câmp<br />

răsare/Şi vesel de plăcere tot<br />

sufl etul tresare,/Eu singur în<br />

mâhnire, în suferinţi şi chin/<br />

Vărs lacrimi de durere şi mult<br />

amar suspin.//În dulcea lună<br />

Mai când tainic luna plină/Şi<br />

mii de mii de stele pământul<br />

însenină/Pe cerul vieţii mele<br />

s-adună negri nori/Ce-ntunec-al<br />

meu sufl et şi-l umplu<br />

de fi ori.//În dulcea lună Mai<br />

când păsările cântă/Şi armonii<br />

divine natura toat-încântă/În<br />

mine-un glas de jale se<br />

plânge disperat/Ca viscolul<br />

de iarnă ce urlă-nfricoşat.//<br />

În dulcea lună Mai când dulci<br />

şi calde raze/Din soare se<br />

coboară şi totul înviază/Eu<br />

palid, in tăcere, plec fruntea<br />

la pământ/Şi-ndrept a mele<br />

gânduri spre recele mormânt.”<br />

Iacob Negruzzi (1842–<br />

1932) este cel de al doilea fiu<br />

al lui Costache Negruzzi și al<br />

Mariei Gane. A fost membru<br />

fondator al ,,Junimii” şi redactorul<br />

revistei ,,Convorbiri<br />

literare” (pentru a cărei apariţie<br />

scotea adesea bani din<br />

buzunarul propriu). Iacob<br />

Negruzzi are meritul, ca memorialist,<br />

de a fi un bun observator,<br />

un narator onest şi<br />

plin de umor şi de a se pune<br />

cu bucurie în slujba celor din<br />

jur, așa cum reiese și din telegrama<br />

adresată junimiștilor:<br />

„Rog pe părintele Creangă/<br />

Ca să sune din talangă,/<br />

Din talanga cea de boi/Ca<br />

să auzim și noi,/Doresc să<br />

petreceți bine/Să nu mă uitați<br />

pe mine”. În anul 1853 este<br />

trimis de tatăl său la studii<br />

în Germania. Aici face liceul,<br />

împreună cu fratele său<br />

Leon, iar din anul 1859 studiază<br />

Dreptul, obținând doctoratul<br />

(1863). Revenit în țară,<br />

devine profesor de drept comercial<br />

la Universitatea din<br />

Iași, unde va preda până în<br />

anul 1884 când, după moartea<br />

lui Vasile Boerescu, se va<br />

muta la Facultatea de Drept<br />

a Universității din București,<br />

unde profesează până în<br />

1897, când a ieșit la pensie.<br />

În anul 1863, împreună<br />

cu Petre P.Carp, Titu<br />

Maiorescu,Vasile Pogor și<br />

Theodor Rosetti, pune bazele<br />

Societății Culturale<br />

„Junimea” și ale revistei<br />

sale „Convorbiri literare”,<br />

pe care o conduce timp de<br />

28 de ani (1867 - 1895). Revista<br />

își propunea discutarea<br />

unor probleme lingvistice,<br />

organizarea unor cenacluri<br />

prin care să răspândească<br />

idei, cunoștințe de literatură,<br />

istorie, economie, politică și<br />

Educaţie şi cultură<br />

să promoveze noi valori din<br />

cultura românească. Iacob<br />

Negruzzi a fost un excelent<br />

conducător de revistă,<br />

un organizator plin de talent,<br />

el atrăgând aici spiritele<br />

cele <strong>mai</strong> alese, al căror<br />

talent era descoperit cu o<br />

intuiție sigură. Ca scriitor,<br />

debutează în anul 1866, în<br />

„Foaia societății pentru literatura<br />

și cultura română în<br />

Bucovina”. Scrie poezii lirice,<br />

balade, idila ,,Miron și<br />

Florica” (1<strong>87</strong>0), satire, epistole,<br />

schițe, romanul ,,Mihai<br />

Vereanu” (1<strong>87</strong>3), piese de<br />

teatru, memoriale de călătorii<br />

și un volum de memorii<br />

intitulat sugestiv ”Amintiri<br />

de la Junimea” (1921).<br />

„La banchetul anual prin<br />

care se serba aniversarea<br />

înfi inţării Societăţii Junimea,<br />

secretarul perpetuu –<br />

acela eram eu – avea obiceiul<br />

să ţie un discurs glumeţ,<br />

care începea totdeauna cu<br />

următoarele cuvinte: „Originea<br />

Junimii se pierde în<br />

noaptea timpurilor”... Tot<br />

aşa aş putea începe, fără<br />

glumă, şi astăzi, când mi-a<br />

venit în gând să scriu oarecare<br />

amintiri despre această<br />

Societate, care a ocupat<br />

un sfert de secul din viaţa<br />

mea, şi cu care se leagă<br />

multe şi plăcute aduceri<br />

aminte ale tinereţii mele.<br />

Se poate în adevăr zice că<br />

originea Junimii se pierde<br />

în noaptea timpurilor, de<br />

vreme ce ar fi foarte greu<br />

a-i fi xa cu exactitate epoca<br />

înfiinţării.” („Înfiinţarea<br />

În dulcea lună Mai:<br />

Iacob Negruzzi<br />

Societăţii literare”, capitolul 1)<br />

În calitatea lui de deputat<br />

ori senator de Iași al Partidului<br />

Conservator nu s-a remarcat<br />

în mod deosebit, dar<br />

memorabilă este intervenția<br />

sa din anul 1888 pentru<br />

acordarea unei pensii viagere<br />

poetului Mihai Eminescu.<br />

Membru titular (1881) al<br />

Academiei Române, a fost de<br />

<strong>mai</strong> multe ori vicepreședinte,<br />

iar de două ori a condus-o în<br />

calitate de președinte (25 <strong>mai</strong><br />

1910 - 25 <strong>mai</strong> 1913; 6 iunie<br />

1923 - 12 iunie 1926). La<br />

,,Convorbiri Literare” scrie<br />

recenzii, note etc., își publică<br />

prozele din ,,Copii după<br />

natură” (apărute în volum în<br />

anul 1<strong>87</strong>4), romanul ,,Mihai<br />

Vereanu” ( 1<strong>87</strong>3) și inaugurează<br />

o spirituală rubrică de<br />

„Corespondență” (probabil<br />

prima „Poștă a redacției”<br />

din publicistica română. Poeziile,<br />

strânse în volum apar în<br />

anul 1<strong>87</strong>2, cu titlul ,,Poezii”.<br />

Existența tipografiei permite<br />

Societății „ Junimea” publicarea<br />

revistei ,, Convorbiri<br />

literare” care se va bucura de<br />

cel <strong>mai</strong> înalt prestigiu în istoria<br />

literaturii române. Ea<br />

a impus, încă de la apariție,<br />

o direcție nouă, modernă,<br />

întregii noastre culturi, definindu-se<br />

prin spiritul ei<br />

etic și sentimentul valorii<br />

estetice. Încă de la începuturile<br />

ei, mișcată de conștiința<br />

primelor nevoi ale culturii<br />

românești în acel moment,<br />

„Junimea” abordează problema<br />

ortografiei românești,<br />

foarte acută în epoca trecerii<br />

de la întrebuințarea alfabetului<br />

chirilic la cel latin. Aș dori<br />

să reamintesc prietenia dintre<br />

Mihai Eminescu și Iacob<br />

Negruzzi, prețuirea de care<br />

se bucura marele poet, reproducând<br />

una dintre scrisorile<br />

trimise în 18<strong>87</strong>, către directorul<br />

publicației ,, Convorbiri<br />

literare”:<br />

„Iubite amice,<br />

Îţi trimit deodată cu<br />

aceasta <strong>mai</strong> multe versuri<br />

cărora, de ţi se par acceptabile,<br />

le vei face loc<br />

în « Convorbiri». Indealtmintrelea<br />

mă afl u bine şi<br />

sănătos în mijlocul acestor<br />

munţi şi-ţi doresc asemenea.<br />

Multe salutări d-lor<br />

Maiorescu, Teodor Rosetti,<br />

Mandrea, Nica, şi sărutări<br />

de mână d-nelor Maiorescu<br />

şi Kremnitz, precum şi<br />

d-şoarei Livia. Cu tot respectul,<br />

al d-tale credincios<br />

amic M. Eminescu”.<br />

Versurile „acceptabile” pe<br />

care le-a trimis poetul român<br />

în scrisoarea trimisă în 18<strong>87</strong><br />

lui Negruzzi compuneau renumita<br />

sa poezie, „De ce numi<br />

vii?”. Iacob Negruzzi a<br />

scris Hatmanul Baltag (operă<br />

bufă, în colaborare cu Ion<br />

Luca Caragiale), a cărei premieră<br />

a avut loc la 1 ianuarie<br />

1884, urmată de ,,Nu te juca<br />

cu dracul”, ,,Împăcarea”,<br />

,,Amor și v iclenie”, ,,O alegere<br />

la senat” , ,,O poveste”,<br />

,,Beizadea Epaminonda”,<br />

piese de teatru în spiritul<br />

epocii sale. Iacob Negruzzi<br />

traduce în versuri și în proză,<br />

cea <strong>mai</strong> mare parte din<br />

dramele lui Schiller precum<br />

Hoţii, Fiesco, Cabală şi<br />

amor, prefaţa traducătorului,<br />

Iaşi, 1<strong>87</strong>1; Fecioara de la<br />

Orleans, 1883; Don Carlos,<br />

Maria Stuart, în Scrieri<br />

complecte, Bucureşti, 1897.


Dan Caragea - Critic literar<br />

Portugalia<br />

Educaţie şi cultură MAI<br />

<strong>2018</strong> 11<br />

Din istoria relațiilor diplomatice<br />

și culturale româno-spaniole<br />

(X)<br />

Am ajuns cu povestea<br />

noastră la Războiul de<br />

Neatârnare. În numărul trecut,<br />

am consemnat faptul că Don<br />

Carlos, pretendentul coroanei<br />

spaniole, a asistat, ca observator,<br />

la cucerirea Plevnei de<br />

către armata română condusă<br />

de prințul Carol, fiind profund<br />

impresionat de vitejia<br />

ostașilor noștri. Prin înfrângea<br />

Turciei, Principatele devin un<br />

stat independent.<br />

În articolele noastre din<br />

această serie (II și III), am<br />

prezentat câteva considerații<br />

privind independența României,<br />

precum și o cronologie<br />

a evenimentelor politice și<br />

militare din anii 1<strong>87</strong>7-1<strong>87</strong>8.<br />

Arătam acolo că Bucureștiul a<br />

primit, pe 20 octombrie 1<strong>87</strong>8,<br />

cu un enorm entuziasm, victorioasa<br />

armată română, declarându-se<br />

astfel sfârșitul<br />

Războiului de Independență.<br />

În anul următor, România<br />

și-a intensificat acțiunea diplomatică<br />

pe lângă Marile<br />

P uteri în vederea recunoașterii<br />

sale ca stat independent,<br />

așa cum o făcuseră Rusia și<br />

Turcia încă din 1<strong>87</strong>8. Austro-<br />

Ungaria și Italia se pronunță<br />

favorabil și ele în 1<strong>87</strong>9. Ulterior,<br />

pe 20 februarie 1880,<br />

în aceeași zi, Franța, Marea<br />

Britanie și Germania au recunoscut<br />

„independența<br />

absolută a României”, așa<br />

cum se exprimase Mihail<br />

Kogălniceanu, pe 10 (22)<br />

<strong>mai</strong> 1<strong>87</strong>7, în Camerele reunite<br />

ale Parlamentului țării<br />

(Kogălniceanu ceruse atunci<br />

Delta Dunării și Dobrogea, ca<br />

despăgubiri de război).<br />

Nu trebuie să ne scape<br />

semnificația acestui act politic<br />

internațional: „Gestul celor<br />

trei state a deschis drumul<br />

României spre Occident, a<br />

contribuit la modernizarea<br />

instituţională a României şi<br />

a determinat sporirea prestigiului<br />

ei internaţional. 1 ”<br />

Să o spunem fără ocoliș:<br />

istoria Europei moderne a fost<br />

modelată de voința Marile<br />

Puteri. Fără îngăduința acestora,<br />

existența unui stat nou,<br />

independent, nu ar fi fost posibilă.<br />

Independența trebuie<br />

înțeleasă ca este un fapt vremelnic<br />

și relativ. După înfrângerea<br />

în 1<strong>87</strong>8 a Turciei, până<br />

la Primul Război Mondial,<br />

România a oscilat între tutela<br />

franceză și cea austro-ungară.<br />

Cu Rusia, va persista diferendul<br />

privind Basarabia<br />

și gurile Dunării (România<br />

pierduse județele din sudul<br />

Basarabiei, în urma păcii semnate<br />

între Turcia și Rusia.).<br />

Cu Austro-Ungaria, se ridica<br />

problema Transilvaniei,<br />

a populației românești, deși<br />

România nu-și putea permite<br />

să revendice acest teritoriu.<br />

Carol I va alege alianța cu<br />

Austro-Ungaria, semnată în<br />

secret și cunoscută de foarte<br />

puțini.<br />

Este adevărat că Franța<br />

lui Napoleon al III-lea fusese<br />

protectoarea Principatelor<br />

încă dinainte de dubla<br />

alegere a lui Cuza ca domn<br />

la Iași și la București, dar,<br />

după războiul fraco-prusac,<br />

emergența Germaniei condusese<br />

la o nouă configurare<br />

a intereselor celor puternici.<br />

Recunoașterea independenței<br />

României la 20 februarie<br />

1880 de către Marile Puteri,<br />

aceleași puteri care ne-au<br />

determinat destinul încă din<br />

1856, l-a făcut pe Carol I să-și<br />

prelungească acțiunea diplomatică<br />

și în Iberia. Prințul a<br />

trimis, în martie, într-o misiune<br />

pregătită din timp, pe<br />

Alexandru Plagino la Madrid<br />

și Lisabona.<br />

În articolele III și IV al seriei<br />

noastre am vorbit despre<br />

misiunea lui Pagino la Madrid<br />

și despre răspunsul prompt al<br />

Madridului. Vom întregi astăzi<br />

tabloul, povestind despre<br />

continuarea acestei misiuni<br />

în capitala Portugaliei, după<br />

care ne vom reîntoarce la firul<br />

relațiilor diplomatice dintre<br />

România și Regatul Spaniei.<br />

Lisabona 2<br />

De la Madrid, Alexandru<br />

Plagino, însoțit de Dumitru<br />

Bărcănescu, călătorește la<br />

Lisabona unde ajunge spre<br />

sfârșitul lui martie 1880. În<br />

Vinerea Mare, 26 martie, pe<br />

o vreme ploioasă, depune<br />

coroane de flori la cripta reginei<br />

consoarte Ștefania de<br />

Hohenzollern-Sigmaringen ,<br />

sora <strong>mai</strong> mare a prințului<br />

Carol I, decedată la Lisabona,<br />

în 1859, și depusă în panteonul<br />

Casei de Braganza, la<br />

Mânăstirea Sfântul Vicențiu<br />

din Afară (Mosteiro de São<br />

Vicente de Fora).<br />

Într-o scrisoare adresată<br />

surorii sale, Maria de Flandra,<br />

prințul Carol I scria:<br />

„Am trimis și o misiune<br />

diplomatică la Lisabona pe<br />

care am încredințat-o unuia<br />

din aghiotanții mei [Al.<br />

C. Plagino. Vezi Memoriile,<br />

p. 311]. Domnii [Plagino și<br />

Bărcănescu] au fost primiți<br />

acolo în modul cel <strong>mai</strong> cordial<br />

și cu o specială distincție<br />

în toate privințele. În Vinerea<br />

Mare, au vizitat cavoul<br />

scumpei și neuitatei noastre<br />

Ștefania și au depus coroane<br />

la mormântul ei. Această<br />

atenție înduioșătoare, pe<br />

care românii o privesc la fel,<br />

m-a emoționat profund. Cine<br />

s-ar fi gândit cu 20 de ani în<br />

urmă că o solie din Orient<br />

va sta într-o zi la mormântul<br />

sorei noastre mult iubite<br />

ca să împlinească acest act<br />

de pietate în numele fraților.<br />

Cu siguranță că acestea sunt<br />

primele fl ori proaspete care<br />

au fost puse acolo după multă<br />

vreme, căci mă tem că mormântul<br />

este rareori vizitat.<br />

La primirea depeșei și eu și<br />

Elisabeta am rămas privindu-ne<br />

fără glas câtăva vreme.<br />

Atunci am simțit clar că nici<br />

măcar trecerea îndelungată<br />

a timpului nu este în stare să<br />

cicatrizeze complet o rană<br />

adâncă a inimii. Peste opt zile<br />

se întorc domnii mei, și sunt<br />

foarte nerăbdător să le ascult<br />

raportul [7 (19) aprilie 1880.<br />

Vezi Memoriile, p. 321]” 3 .<br />

Al. Plagino este primit la<br />

Curte, la Palatul din Ajuda,<br />

pe 30 martie 1880, la ora<br />

13:00. Protocolul a fost asemănător<br />

cu cel de la Curtea<br />

Spaniei. Plagino, primit în<br />

audiență privată, în prezența<br />

președintelui consiliului de<br />

miniștri și a secretarului de<br />

stat al afacerilor străine, i-a<br />

înmânat regelui Ludovic<br />

I (D. Luís I) scrisoarea<br />

prințului Carol I al României<br />

și însemnele Ordinului Steaua<br />

României.<br />

„Sire, Însărcinat de a-i<br />

înmâna Maiestății Voastre<br />

Prea Credincioase scrisoarea<br />

Alteței Sale Regale P rincipele<br />

României, Suveranul meu,<br />

precum și însemnele Ordinului<br />

Steaua României, sunt foarte<br />

fericit, Sire, de a fi fost desemnat<br />

pentru această înaltă<br />

misiune, care îmi conferă marea<br />

onoare de a fi prezentat<br />

Maiestății Voastre cu scopul<br />

de a Vă aduce la cunoștință<br />

independența absolută a<br />

R omâniei și de a fi fi del interpret<br />

al sentimentelor de vie<br />

simpatie pe care Suveranul<br />

meu și românii le au pentru<br />

Maiestatea Voastră și pentru<br />

nobila Voastră țară. Binevoiți,<br />

Sire, a-mi permite să exprim<br />

cele <strong>mai</strong> arzătoare urări pe<br />

care le pot adresa pentru o<br />

lungă domnie a Maiestății<br />

Voastre Prea Credincioase,<br />

pentru Maiestatea Sa Prea<br />

B inevoitoare Regina, pentru<br />

Familia Regală și pentru<br />

prosperitatea Portugaliei.”<br />

Regele Ludovic I a răspuns:<br />

„Domnule trimis extraordinar,<br />

Primesc cu plăcere<br />

scrisoarea prin care Alteța<br />

Sa Regală Principele Carol<br />

I al României mă anunță<br />

că v-a încredințat misiunea<br />

de a-mi aduce la cunoștință<br />

independența absolută a<br />

Principatului.<br />

Punând cel <strong>mai</strong> mare preț<br />

pe asigurările pe care mi le<br />

dați privind via simpatie pe<br />

care Suveranul vostru și românii<br />

o au pentru persoana<br />

mea, pentru Majestatea<br />

Sa Regina, pentru Familia<br />

Regală și pentru nobila<br />

națiune ale cărei destine îmi<br />

sunt încredințate, sunt bucuros<br />

de a vă asigura că aceste<br />

sentimente binevenite sunt<br />

întrutotul aceleași cu cele<br />

care mă animă față de Alteța<br />

Sa Regală și față de țara Sa,<br />

pentru prosperitatea căreia îi<br />

adresez cele <strong>mai</strong> călduroase<br />

urări. Deosebit de mișcat de<br />

oferta însemnelor Ordinului<br />

Steaua României, pe care<br />

Suveranul vostru mi-l acordă,<br />

vă rog să fiți, pe lângă Alteța<br />

Sa Regală, interpretul întregii<br />

mele recunoștințe. În ceea ce<br />

vă privește, Domnule trimis<br />

extraordinar, am plăcerea să<br />

vă mărturisesc că alegerea<br />

persoanei dumneavoastră<br />

pentru această onorabilă misiune<br />

nu poate să-mi fie decât<br />

deosebit de plăcută” 4 .<br />

La rândul său, regele<br />

Portugaliei i-a conferit<br />

prințului Carol I Banda celor<br />

Două Ordine (Ordinul lui<br />

Cristos și Ordinul de Avis),<br />

acordată, din 1823, principilor<br />

străini. Desigur, scopul<br />

vizitei era dublu: pe de o<br />

parte, recunoașterea, de către<br />

Portugalia, a independenței<br />

României, iar, pe de alta,<br />

strângerea relațiilor între cele<br />

două țări. În scrisoarea trimisă<br />

cu această ocazie regelui<br />

Portugaliei, Carol I îi vorbea<br />

de „relațiile de strânsă armonie”<br />

dintre cele două state.<br />

Pregătită încă din 24 ianuarie<br />

1<strong>87</strong>9, scrisoarea nu i-a putut<br />

fi înmânată suveranului portughez<br />

decât un an <strong>mai</strong> târziu,<br />

din rațiuni de prudență<br />

politică. Ca și Spania,<br />

Lisabona: Palatul din Ajuda<br />

Portugalia a așteptat <strong>mai</strong> întâi<br />

recunoașterea independenței<br />

României de către Marile<br />

Puteri. Pe de altă parte, la<br />

Lisabona lipsea stabilitatea<br />

executivă: la 1 iunie 1<strong>87</strong>9<br />

cădea al doilea guvern prezidat<br />

de António Maria Fontes<br />

Pereira de Melo, fiind urmat<br />

de ministeriatul lui Anselmo<br />

José Braamcamp, până la 25<br />

martie 1881. Privind atent<br />

scena politică, putem spune<br />

că exista o semnificativă<br />

asimetrie între România independentă<br />

a lui Carol I, cu<br />

stabilitatea pe care i-o conferea<br />

guvernarea lui Ion C.<br />

Brătianu, între 1<strong>87</strong>6-1888,<br />

și Portugalia lui Ludovic I,<br />

în care, în aceeași perioadă,<br />

se vor succeda șase guverne<br />

(1<strong>87</strong>7-1880).<br />

(va urma)<br />

1 Din cuvântarea secretarului de<br />

stat Anton Niculescu, la deschiderea<br />

Expoziţiei dedicate aniversării<br />

a 130 de ani de relaţii diplomatice<br />

cu Republica Franceză, Republica<br />

Federală Germania şi Regatul Unit<br />

al Marii Britanii şi al Irlandei de<br />

Nord, 30.III.2010.<br />

2 Aceste episod este reprodus după:<br />

Dan Caragea (coord.), ROMÂNIA –<br />

PORTUGALIA: 100 de ani de la stabilirea<br />

relațiilor diplomatice româno-portugheze,<br />

București, Dynasty<br />

Books, 2017<br />

3 Cristescu, Sorin: Corespondența<br />

personală a Regelui Carol I: 1<strong>87</strong>8-<br />

1912. București: Tritonic, 2005, p.<br />

81.<br />

4 Diário do Governo (Lisabona),<br />

nr. 71, 31.III.1880, p. 1 și nr. 72,<br />

1.IV.1880, p. 1 (corectat și republicat);<br />

Diário Ilustrado (Lisabona),<br />

nr. 2467, 31.III.1880, p. 1; nr. 2469,<br />

2.IV.1880, p. 1.


12<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Dorul de țară<br />

„Când simțeam dorurile<br />

clocotind, deschideam cutia cu<br />

pietrele din fața casei părintești<br />

(pe care le pusesem în bagaj,<br />

la plecare) și-mi pierdeam gândurile<br />

în mângâierea lor, până<br />

le simțeam calde, ca sufletul<br />

românesc. Îmi este dor de pământ<br />

cu toată averea lui!! Îmi<br />

este dor în fiecare anotimp de<br />

câte ceva de acasă, de imaginea<br />

brazdei de pământ ce lucește<br />

întoarsă de plug și în câteva<br />

zile crapă frumos sub vântul<br />

primăvăratic, căci în brazda<br />

aceea văd chipul copilului de<br />

ieri pe care timpul îl ridează în<br />

mâine. Vara, îmi e dor de mirosul<br />

florilor de soc, de tei, de<br />

„Ceea ce îmi lipsește mie<br />

din România port în suflet...<br />

Mormântul părinților și al<br />

bunicii mele; prietenii, chiar<br />

dacă îi văd sau comunicăm cu<br />

ajutorul tehnologiei actuale...<br />

Uneori îmi lipsește această<br />

strângere în brațe unde inimile<br />

își povestesc fără cuvinte dorurile<br />

și păsurile, speranța într-un<br />

viitor la nivelul adevăratei valori<br />

a poporului român.”<br />

„România este țara mea<br />

natală, unde am crescut și<br />

m-am format, țara părinților și<br />

a strămoșilor mei. De aceea, o<br />

vizitez uneori cu mare bucurie<br />

și plăcere. Dar nu m-am gândit<br />

niciodată să mă reîntorc. Când<br />

am plecat din România aveam<br />

46 de ani neîmpliniți. Acum<br />

am aproape 75. Cred că ne-ar<br />

fi foarte greu, și mie și soției<br />

mele, după aproape 30 de ani<br />

de stat în Spania, timp în care<br />

nu am cunoscut direct evoluția<br />

țarii, a poporului, a mentalității<br />

și a culturii române, să ne adaptăm<br />

noii realități și, <strong>mai</strong> ales,<br />

să reîncepem de la zero, cum<br />

„România va fi mereu ţara<br />

mea. De asta, voi lupta întotdeauna<br />

ca ambii mei copii -<br />

care sunt spanioli, tatăl lor fiind<br />

spaniol - să ştie că prin sângele<br />

lor curge şi sânge românesc.<br />

Ştiu, e rezultatul unei nostalgii,<br />

al copilăriei, al frumosului<br />

trăit acolo, al lipsei familiei şi<br />

obiceiurilor… Dar îmi doresc<br />

ca ei să ştie aceste aspecte şi să<br />

cunoască România.” (Cecilia<br />

„Am călătorit în multe țări<br />

pe toate continentele, mi-au<br />

plăcut toate locurile pe care leam<br />

vizitat, dar nu m-aș întoarce<br />

în nicio altă țară a doua oară.<br />

De România nu mă satur! Îmi<br />

lipsește bucătăria românească.<br />

Îmi lipsesc bucatele românești.<br />

În primul rând, salata de vinete,<br />

salata de icre și, bineînțeles,<br />

micii și papanașii. Apoi, îmi<br />

lipsesc prietenii din copilărie.<br />

Mulți au plecat, dar mă bucur<br />

întotdeauna când îmi revăd prietenii,<br />

în special pe fosta mea<br />

salcâm, de fânul cosit, de tălpile<br />

goale pe pământul cald; toamna,<br />

îmi e dor să mătur frunzele,<br />

iarna îmi e dor să aud trosnetul<br />

lemnelor de pe foc. Îmi este dor<br />

să aud toaca bătând, de cântecul<br />

cucului la Buna Vestire,<br />

de drumul berzelor, de timpul<br />

pierdut atunci când „gustam”<br />

din toate acestea.” (Alina Celia<br />

Cumpan, SUA)<br />

(Cătălina Moldovanu- Giebl,<br />

Spania)<br />

am făcut-o în Spania. Eu sunt<br />

român și spun asta cu mândrie<br />

oricui mă întreabă de unde<br />

vin.” (Dan Munteanu Cólan,<br />

Spania)<br />

Limona Prăjişteanu, Spania)<br />

colegă de bancă.” (Adriana<br />

Henderson, SUA)<br />

Opinii<br />

Simțire și rațiune: cum se vede<br />

Lună de lună, <strong>Occidentul</strong> Românesc v-a făcut cunoștință cu români de excepție care ne fac cinste peste hotare.<br />

Români care și-au clădit cariere și vieți sub semnul excelenței în alte patrii decât cea natală. De la astfel de români<br />

am aflat ce înseamnă integrarea într-o societate nouă, diferită, dar și dorul de casă, de România. Cu ei am făcut<br />

un exercițiu de imaginație pentru a afla ce anume ar schimba la țara lor natală, dacă ar avea puterea (magică) să o<br />

facă. Acești români ne-au arătat că dorința de afirmare, puterea de muncă și hotărârea sunt „combustibilul” necesar<br />

adaptării în orice societate și obținerii succesului. Domeniile de activitate reprezentate de acești oameni sunt extrem<br />

de variate, de la avocatură la astronomie, de la traduceri și asistență juridică la poezie și mediul academic, de la<br />

management la acte caritabile și voluntariat, de la actorie la modă, educație, jurnalism, artă, literatură. Să ne reamintim<br />

unele dintre mărturisirile celor intervievați pe parcursul ultimelor luni în paginile <strong>Occidentul</strong>ui Românesc.<br />

„Am o cutie, în debara, cu<br />

ceva remedii la dor... Păstrez<br />

înăuntru un plic cu vopsea<br />

de înroșit ouă, niște ațe de<br />

mărțișoare și un pachet (expirat)<br />

cu praf de făcut borș... (...)<br />

Nu obiceiurile sau tradițiile<br />

sunt ancorele noastre pentru o<br />

nouă înrădăcinare, atunci când<br />

schimbăm țara. Seducțiile cotidianului<br />

nou negociază cu cele<br />

vechi, obiceiurile se schimbă,<br />

în loc de laborioasele pârjoale,<br />

la un moment dat devine<br />

firesc să desfaci niște stridii,<br />

să pui alături felii de baghetă<br />

cu unt sărat și o sticlă de vin<br />

alb sec. Dar nu vei putea niciodată<br />

negocia pentru a înlocui<br />

cu altceva spațiul acela ca de<br />

catedrală al limbii în care te-ai<br />

„Îmi lipsesc familia şi prietenii<br />

de o viaţă, chiar dacă ne<br />

vedem sau vorbim des, sunt<br />

momente când dorul nu cunoaşte<br />

limite. Da, îmi place<br />

primăvara eternă pe care o trăiesc<br />

în Canare, dar, deşi poate<br />

părea o contradicţie, chiar mi-e<br />

dor de trecerea anotimpurilor,<br />

de zăpadă şi ploaie. Şi îmi <strong>mai</strong><br />

este dor şi de sat: chiar dacă<br />

am trăit în Bucureşti, vacanţele<br />

mi le petreceam în Moldova<br />

şi Oltenia, zonele de unde provine<br />

familia mea; îmi este dor<br />

de ospitalitatea, simplitatea şi<br />

Toți știm cât este de complicată<br />

viața de zi cu zi în<br />

România, cât este de exigentă.<br />

Suferința te obligă să „lupți”<br />

pentru a putea trece peste toate<br />

adversitățile întâlnite. (...) Să<br />

nu uităm că timp de 45 de ani<br />

România a avut un sistem totalitar.<br />

Toți am trăit condiționați<br />

de ceea ce vedeam și credem<br />

că este normal să fie așa, pentru<br />

că asta se întâmpla în viața de<br />

zi cu zi în România. Însă ajungem<br />

aici și ne dăm seama că<br />

realitatea este alta și că nu trebuie<br />

să <strong>mai</strong> judecăm pe nimeni<br />

și nimic fără să știm despre ce<br />

„Îmi lipsesc familia, oamenii<br />

și locurile de care mă leagă<br />

amintiri din copilărie. Pentru<br />

prima generație de imigranți e<br />

<strong>mai</strong> complicat. Suntem legați<br />

de trecut cu fire invizibile,<br />

avem rădăcini în România,<br />

iar sărbătorile nu sunt nicăieri<br />

ca acasă, alături de cei dragi,<br />

în Transilvania.” (Simona<br />

Botezan, SUA)<br />

născut. Acolo e ființa ta toată,<br />

trăirile cu nuanțele lor cele <strong>mai</strong><br />

spectaculoase vin la pachet cu<br />

vorbele limbii române, iar<br />

scriitorii, poeții sunt gardienii<br />

acestei bucurii posibile, oriunde<br />

te-ai afla în lume.”<br />

(Cristina Hermeziu, Franța)<br />

înţelepciunea oamenilor de<br />

acolo, de natură, de obiceiuri.”<br />

(Alina Elena Râmaru,<br />

Spania)<br />

este vorba. Totul este posibil<br />

atâta timp cât ai ambiție și<br />

respecți regulile scrise și nescrise<br />

ale unei societăți.”<br />

(Alina Manuela Sasu,<br />

Spania)<br />

„România este pentru noi,<br />

cei care am ales calea exilului,<br />

un loc unde ne-am lăsat familiile<br />

și la care privim cu dor și cu<br />

îngrijorare de cele <strong>mai</strong> multe<br />

ori. Uneori ne simțim legați<br />

de mâini și de picioare, alteori<br />

suntem fericiți că îi putem<br />

ajuta pe cei nevoiași din punct<br />

de vedere economic. Dar de<br />

cele <strong>mai</strong> multe ori privim cu<br />

dispreț indiferența clasei politice<br />

față de cei aflați acolo, fiind<br />

îngrijorați pentru cei pe care<br />

„România rămâne locul<br />

unde ne reîncărcăm, unde ne<br />

refacem, locul unde „prieten”<br />

i se spune oricărei persoane pe<br />

care o cunoşti. Este locul unde<br />

totul ni se pare frumos şi bun.<br />

Este ţara pe care noi, cei de<br />

aici sau cei de acolo, trebuie<br />

să ne-o facem prin noi înşine,<br />

cu răbdare, nu cu isterie, cu<br />

înţelegere, nu cu ţipete şi <strong>mai</strong><br />

ales cu respect pentru toţi cei<br />

care trăiesc acolo.” (Carmen<br />

„Trăiesc cu dor, dor de părinţii<br />

mei, de prieteni dragi dintotdeauna,<br />

de locuri frumoase<br />

de care mă leagă amintiri de<br />

neuitat, dar şi de locuri pe care<br />

nu am reuşit să le cunosc suficient<br />

de bine până la momentul<br />

în care am plecat. Dorul acesta<br />

permanent s-a transformat întro<br />

parte din mine, cu care m-am<br />

obişnuit să trăiesc într-o pace<br />

sufletească deplină.”<br />

(Crina Gavrilă, Spania)<br />

„Prietenii apropiați îmi spun<br />

că aerul din România îmi face<br />

bine, mă stimulează pozitiv...<br />

Unele obiceiuri românești, cele<br />

de Mărțișor, de exemplu, faptul<br />

că Ziua Copilului chiar există,<br />

este aniversată. Zăpada. Unele<br />

arome, gusturi, senzaţii. Locuri.<br />

Oameni.” (Iulia Badea-<br />

Guéritée, Franța)<br />

„În primul rând îmi lipsesc<br />

cei dragi mie, adică familia şi<br />

prietenii cu care am reuşit să<br />

ţin legătura, chiar dacă ne separă<br />

o distanţă de câteva mii de<br />

kilometri. Am reuşit să umplu<br />

acest gol, ca să îi spun aşa, cu<br />

prezenţa noilor prieteni de aici<br />

din Spania, colaboratori cu care<br />

menţin o strânsă legătură. Însă<br />

recunosc că mi-e dor de atmosfera<br />

sărbătorilor tradiţionale,<br />

Paştele şi Crăciunul având alt<br />

farmec acasă. În Occident,<br />

i-am lăsat să sufere meschinismul<br />

politicianului român.”<br />

(Lucian Oprea, SUA)<br />

Drăghici Hopârtean, Belgia)<br />

Crăciunul şi-a pierdut semnificaţia<br />

spirituală, devenind <strong>mai</strong><br />

mult o ocazie pentru schimbul<br />

de cadouri.”<br />

(Gina Moldovan, Spania)


România prin ochii celor plecați<br />

Ce ați schimba la România,<br />

dacă ați putea?<br />

„Aș îmbunătăți sistemul<br />

serviciilor din sănătate, aș<br />

stopa imixtiunile politicului<br />

în instituțiile culturale și aș<br />

retrezi spiritul civic, mândria<br />

națională, unitatea și solidaritatea<br />

între oameni.” (Alina Celia<br />

Cumpan, SUA)<br />

„În primul rând aş modifica<br />

gândirea oamenilor în general,<br />

felul în care percep lucrurile<br />

şi modul în care luptă pentru<br />

a-şi atinge scopurile de orice<br />

natură. În al doilea rând, fără<br />

nicio ezitare aş da o şansă tinerilor<br />

în general, în special<br />

absolvenţilor, care îşi doresc<br />

să facă o carieră şi care în momentul<br />

de faţă întâmpină multe<br />

obstacole pentru a profesa<br />

meseria în care au investit ani<br />

de studiu şi efort, tineri care,<br />

în final, ajung să se realizeze<br />

în afara României. Şi, dacă aş<br />

„Cancerul, Corupția și<br />

Codul de etică și conduită profesională.<br />

Deși sunt multe boli<br />

rare și grave, cancerul este cel<br />

care lovește cel <strong>mai</strong> tare. Nu<br />

cred că există o familie care să<br />

nu fi avut pe cineva drag care să<br />

nu se fi luptat cu această boală<br />

cruntă. Corupția este sinonimă<br />

cu cancerul, ucide! Există<br />

o cultură a corupției în toate<br />

formele ei urâte și murdare:<br />

corupție politică, mituire, jaf,<br />

trafic de influență, nepotism<br />

și toate formele de favoritism:<br />

cunoștințe, relații, pile... le-aș<br />

elimina pe toate. Codul eticii<br />

profesionale există, în scris, în<br />

teorie, dar nu și în practică. Ar<br />

fi frumos să avem caracter, în<br />

așa fel ca valorile și principiile<br />

„În lipsa autostrăzilor, aș<br />

obliga primăriile să facă măcar<br />

trotuare în localitățile prin care<br />

ești nevoit să treci cu mașina<br />

când străbați România de la un<br />

punct cardinal la altul: să mergi<br />

pe marginea drumului până la<br />

biserică sau magazin, să treci<br />

strada de la o casă la alta e,<br />

în satele bunicilor noștri, un<br />

infern. Aș <strong>mai</strong> umbla puțin la<br />

discursul public despre femei<br />

și la modul cum se văd femeile<br />

pe ele însele: deși s-au schimbat<br />

cu mult lucrurile, femeia e<br />

încă un „obiect sexual”, e încă<br />

o „proprietate” a cuiva, cu un<br />

rol pre-destinat în societate. Aș<br />

închide câteva televiziuni toxice,<br />

instrumente de propagare a<br />

urii și aș înființa o televiziune<br />

cu profil inedit, în care moderatorii,<br />

analiștii politici și de<br />

societate, producătorii emisiu-<br />

<strong>mai</strong> putea schimba ceva, ar fi<br />

sistemul juridic legislativ, care<br />

blochează foarte mult afirmarea<br />

valorilor.”<br />

(Gina Moldovan, Spania)<br />

de conduită să fie și aplicate.<br />

Să avem un simț al răspunderii<br />

față de parteneri, un respect<br />

pentru oameni, o siguranță în<br />

confidențialitate și, <strong>mai</strong> ales,<br />

loialitate față de colaboratori.”<br />

(Adriana Henderson, SUA)<br />

nilor să fie exclusiv copii și tineri.<br />

Tinerii aceia excepționali,<br />

mulți vorbitori de limbi străine,<br />

viitori IT-iști de geniu și creatori<br />

de start-up-uri care se<br />

pregătesc cu toții să plece din<br />

România: ei să fie cei care îi<br />

invită pe politicieni la o dare<br />

de seamă zilnică, la o privire<br />

copilărească și bărbătească,<br />

ochi în ochi.”<br />

(Cristina Hermeziu, Franța)<br />

„Aș promova o campanie<br />

la nivel național pentru o<br />

redefinire a statutului social<br />

al cadrului didactic, care să<br />

reflecte rolul esențial al profesorilor<br />

în evoluția sănătoasă<br />

a unei societăți. Aș introduce<br />

în programa școlară o nouă<br />

disciplină, în care să se prezinte<br />

elemente de identitate și<br />

mândrie națională din toate domeniile<br />

de activitate reprezentate<br />

în România, în decursul<br />

evoluției țării. Aș intensifica<br />

numărul orelor de educație<br />

civică și aș încuraja în cadru<br />

legal instituțiile de învățământ<br />

liceal și universitar să inclu-<br />

„În primul mentalitatea<br />

noastră învechită. Apoi aș încerca<br />

să păstrez valorile noastre<br />

trecute și prezente, pe cele<br />

actuale le-aș ține <strong>mai</strong> aproape<br />

de România pentru a putea clădi<br />

un viitor <strong>mai</strong> frumos pentru<br />

țară. Și aș <strong>mai</strong> crea o fereastră<br />

magică prin care lumea să observe<br />

talentele și frumusețile<br />

românești, cele cu care nu near<br />

fi rușine să ne mândrim!”<br />

(Lucian Oprea, SUA)<br />

„La factorii de decizie de la<br />

orice nivel aş schimba interesul<br />

trecător personal şi de familie<br />

cu cel permanent de societate<br />

şi de ţară. Aş <strong>mai</strong> înlocui românescul<br />

„lasă că ne descurcăm<br />

noi” cu reguli clare care să<br />

fie respectate de absolut toată<br />

lumea şi aş introduce pedepse<br />

<strong>mai</strong> aspre pentru cei care nu le<br />

respectă. Aş <strong>mai</strong> schimba birocraţia<br />

latină cu simplitatea şi<br />

normalitatea anglo-saxonă. Iar<br />

înainte de fiecare alegeri, le-aş<br />

<strong>mai</strong> turna pe cap tinerilor câte<br />

o galeată cu apă rece, ca să se<br />

trezească şi să ştie că trebuie să<br />

meargă la vot dacă vor schimbarea<br />

în bine a României, în<br />

loc să facă pe deştepţii că pe ei<br />

Opinii MAI<br />

<strong>2018</strong> 13<br />

dă în criteriile de admitere și<br />

obligativitatea activităților de<br />

voluntariat cu caracter civic.”<br />

(Daniel Onofrei, SUA)<br />

„nu-i interesează politica”! Iar,<br />

dacă aş găsi butonul magic, aş<br />

desfiinţa corupţia, adevăratul<br />

cancer al societăţii româneşti<br />

şi balcanice, care împiedică<br />

dezvoltarea oricărei societăţi!”<br />

(Ovidiu Văduvescu, Spania)<br />

„Aș șterge din memoria<br />

afectivă a românului noțiunea<br />

de bacșiș. Și pentru cel care<br />

dă, și pentru cel care primește.<br />

Aș desființa pentru totdeauna<br />

PCR, sistemul de pile,<br />

cunoștințe, relații, care strangulează<br />

uneori societatea românească.<br />

Aș plăti în aur pe<br />

toți tinerii talentați, specialiști<br />

de valoare în toate domeniile,<br />

pentru a-i păstra la vatră și a le<br />

oferi oportunități prin care să-și<br />

atingă potențialul în România,<br />

„Există două structuri, sistemul<br />

sanitar şi sistemul de<br />

învăţământ, unde schimbările<br />

sunt esenţiale, unde un efort<br />

sporit din punct de vedere al<br />

politicilor şi al investiţiilor nu<br />

nu<strong>mai</strong> că se va amortiza în<br />

timp, dar ar sta la baza creării<br />

unui viitor. Apoi aş menţiona<br />

turismul: nu este pus în valoare<br />

la întreaga lui capacitate. E<br />

nevoie de promovare, de multă<br />

promovare – odată cunoscută,<br />

România se va prezenta<br />

„Rezistenţa la schimbare.<br />

Mă întristează încăpăţânarea<br />

românilor de a nu face nimic<br />

atunci când schimbarea se<br />

impune nu ca moft, ci ca necesitate.<br />

Faptul că văd mereu<br />

răul în toate. Şi că nu profită<br />

de rău pentru a merge altfel<br />

înainte, de a vedea în eşecuri<br />

ocazii pentru a face <strong>mai</strong> bine<br />

şi <strong>mai</strong> mult. Incapacitatea de<br />

a zâmbi. Este teribil să văd că<br />

oamenii uită să zâmbească pe<br />

„Clasa politică aș schimba-o,<br />

pentru că este centrată<br />

pe interesul personal, nu pe<br />

interesul național. Le-aș tăia<br />

indemnizațiile și aș transforma<br />

posturile de parlamentari<br />

în voluntariate pentru binele<br />

națiunii. Ei sunt principalii<br />

vinovați de starea națiunii și de<br />

exodul masiv de după 1990. Aș<br />

schimba infrastructura, vitală<br />

pentru turism și pentru transportul<br />

internațional al mărfurilor.<br />

Aș schimba atitudinea<br />

nu aiurea.” (Tudor Petruț,<br />

SUA)<br />

prin ea însăşi.” (Alina Elena<br />

Râmaru, Spania)<br />

stradă, să-i privească pe ceilalţi<br />

cu bunăvoinţă.” (Iulia Badea-<br />

Guéritée, Franța)<br />

oamenilor, felul în care promovează<br />

România.” ( Simona<br />

Botezan, SUA)


14<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Externe<br />

Grupul<br />

separatist<br />

basc ETA<br />

şi-a anunţat<br />

dizolvarea<br />

Jean-Claude Juncker:<br />

UE nu va negocia sub ameninţări cu Statele Unite<br />

Grupul separatist basc<br />

ETA, responsabil pentru sute<br />

de atentate în Spania, soldate<br />

cu peste 850 de decese, şi-a<br />

anunţat joi, 3 <strong>mai</strong> a.c., dizolvarea<br />

prin intermediul unui<br />

comunicat dat publicităţii de<br />

presa spaniolă, informează<br />

site-ul agenţiei de ştiri Dpa.<br />

În comunicat se afirmă că<br />

ETA şi-a „desfiinţat complet<br />

toate structurile”.<br />

„Foştii membri ETA vor<br />

continua lupta pentru o Ţară<br />

a Bascilor reunită, independentă,<br />

socialistă, non-patriarhală<br />

şi de limbă bască în<br />

alte arii, fi ecare cum crede,<br />

cu responsabilitate şi onestitate”,<br />

se arată în comunicat.<br />

Gruparea separatistă, formată<br />

în anul 1959, este considerat<br />

responsabilă pentru<br />

sute de atentate comise în<br />

deceniile următoare, soldate<br />

cu peste 850 de decese.<br />

Statele Unite<br />

îndeamnă<br />

Coreea de Nord<br />

să renunţe<br />

imediat la<br />

programul<br />

de înarmare<br />

nucleară<br />

Coreea de Nord trebuie să<br />

asume imediat angajamentul<br />

renunţării la programul<br />

nuclear, a afirmat miercuri<br />

secretarul de Stat american,<br />

Mike Pompeo, citat de siteul<br />

agenţiei Reuters. „Suntem<br />

angajaţi în sensul abandonării<br />

permamente, verifi cabile<br />

şi ireversibile a programului<br />

de înarmare nucleară al<br />

C oreei de Nord, iar acest<br />

lucru trebuie făcut fără întârziere”,<br />

a declarat Mike<br />

Pompeo.<br />

Şeful diplomaţiei americane<br />

a subliniat că eforturile în<br />

sensul denuclearizării complete<br />

a Coreei de Nord sunt<br />

în „etapele iniţiale”, iar rezultatul<br />

este încă „necunoscut”.<br />

Coreea de Nord a acceptat<br />

principiul „denuclearizării<br />

complete” în schimbul unor<br />

garanţii de securitate, a anunţat<br />

recent preşedintele Coreei<br />

de Sud, Moon Jae-In. Regimul<br />

de la Phenian a semnalat<br />

deja că suspendă testele atomice<br />

şi balistice.<br />

UE nu va „negocia sub<br />

ameninţări” cu Statele Unite<br />

pentru taxele vamale suplimentare<br />

la importurile de<br />

oţel şi aluminiu, a declarat<br />

miercuri, 02 <strong>mai</strong> a.c., preşedintele<br />

Comisiei Europene,<br />

Jean-Claude Juncker, relatează<br />

site-ul EUObserver.com.<br />

Firma de consultanţă<br />

Cambridge Analytica, acuzată<br />

că a accesat ilegal datele a<br />

zeci de milioane de utilizatori<br />

în campania preşedintelui<br />

SUA Donald Trump şi în<br />

cea pro-Brexit, îşi încetează<br />

operaţiunile, afirmă surse citate<br />

de publicaţia The Wall<br />

Street Journal.<br />

În martie, compania<br />

Cambridge Analytica a anunţat<br />

suspendarea directorului<br />

general, Alexander Nix, şi<br />

iniţierea unei investigaţii independente<br />

pentru a stabili<br />

dacă au existat activităţi ilegale<br />

în campanii electorale.<br />

Datele a <strong>87</strong> de milioane<br />

de utilizatori Facebook, majoritatea<br />

din Statele Unite,<br />

probabil au fost accesate<br />

ilegal de compania de con-<br />

Juncker a declarat în faţa<br />

membrilor Parlamentului<br />

European că măsurile „nu<br />

sunt justificate”, iar UE cere<br />

retragerea acestora. Preşedintele<br />

Executivului european a<br />

declarat că scutirea Blocului<br />

comunitar ar trebui să fie „necondiţionată<br />

şi permanentă”.<br />

Cambridge Analytica, compania care a<br />

declanşat FURIA asupra Facebook în<br />

scandalul datelor personale, se ÎNCHIDE<br />

sultanţă britanică Cambridge<br />

Analytica, a anunţat reţeaua<br />

de socializare online.<br />

Cambridge Analytica, firmă<br />

specializată în analizarea<br />

datelor online implicată<br />

în campania preşedintelui<br />

SUA Donald Trump şi în<br />

cea pro-Brexit, a exploatat<br />

în scop electoral datele de pe<br />

Facebook a zeci de milioane<br />

de cetăţeni americani în ceea<br />

un membru al echipei lui<br />

Steve Bannon a numit drept<br />

„război psihologic”.<br />

Un activist pentru transparenţă,<br />

Christopher Wylie,<br />

a dezvăluit pentru publicaţiile<br />

The New York Times şi<br />

Observer că firma Cambridge<br />

Analytica, deţinută de miliardarul<br />

specializat în tranzacţii<br />

speculative Robert Mercer<br />

Preşedintele Donald<br />

Trump a invocat prevederile<br />

unei legi comerciale din anul<br />

1962 pentru a impune taxe<br />

vamale suplimentare la importurile<br />

de oţel şi aluminiu,<br />

pentru protejarea producătorilor<br />

americani. Casa Albă a<br />

anunţat luni prelungirea până<br />

şi condusă la acea vreme de<br />

Steve Bannon, a participat<br />

la campania electorală a lui<br />

Donald Trump folosind fraudulos<br />

profilurile Facebook<br />

a milioane de alegători americani<br />

pentru a construi un<br />

puternic program software în<br />

scopul anticipării şi influenţării<br />

preferinţelor electorale.<br />

la 1 iunie a excepţiilor temporare<br />

de la aceste taxe în relaţia<br />

cu Uniunea Europeană,<br />

Canada şi Mexicul. Au fost<br />

semnate acorduri permanente<br />

de exceptare cu Argentina,<br />

Australia şi Brazilia.<br />

Foto: Thierry Charlier/<br />

AFP via Getty Images<br />

Aceeaşi companie de<br />

analize a fost implicată<br />

în campania pentru ieşirea<br />

Marii Britanii din Uniunea<br />

Europeană (Brexit). Steve<br />

Bannon a devenit în august<br />

2017 director al echipei<br />

de campanie a lui Donald<br />

Trump.<br />

***


În România un<br />

minor din zece<br />

este dependent<br />

de internet<br />

Aproximativ 12% dintre<br />

minori sunt dependeţi de<br />

internet, iar o treime dintre<br />

părinţi sunt îngrijoraţi în legătură<br />

cu timpul petrecut de<br />

copii în mediul online, arată<br />

un studiu realizat de Kasperky<br />

Lab.<br />

Faptul că 12% dintre minori<br />

sunt dependenţi de Internet,<br />

iar pe lângă temerea<br />

că ar putea să vadă conţinut<br />

nepotrivit (36%) şi că există<br />

posibilitatea să comunice cu<br />

persoane necunoscute (32%)<br />

sau că cei mici nu se pot distanţa<br />

de lumea online, petrecerea<br />

timpului pe Internet a<br />

copiilor a devenit îngrijorătoare<br />

pentru părinţi.<br />

„Având în vedere că jumătate<br />

(51%) dintre părinţi simt<br />

România a fost anul trecut<br />

statul european cu cea <strong>mai</strong><br />

mare majorare a producției<br />

de gaze naturale, atât procentuală,<br />

cât și nominală, în pofida<br />

faptului că volumul gazelor<br />

naturale extrase la nivelul<br />

întregii Uniuni Europene s-a<br />

redus cu 3%.<br />

că ameninţările online pentru<br />

copiii lor cresc, timpul petrecut<br />

pe Internet este un factor<br />

important pentru siguranţa<br />

copiilor. Aceste motive de<br />

îngrijorare i-au determinat pe<br />

33% dintre părinţi să impună<br />

restricţii legate de timpul petrecut<br />

în mediul virtual”, arată<br />

studiul.<br />

Raportul arată însă că, limitarea<br />

timpului petrecut în<br />

mediul online nu îi fereşte<br />

neapărat pe copii de pericole,<br />

iar pe parcursul unui an,<br />

44% dintre copii s-au confruntat<br />

cu cel puţin o ameninţare<br />

online, 12% dintre<br />

ei accesând conţinut nepotrivit<br />

sau intrând în contact<br />

cu programe malware şi viruşi<br />

(10%).<br />

România a fost statul european cu<br />

cea <strong>mai</strong> mare majorare a producției<br />

de gaze în 2017<br />

Potrivit datelor Eurostat,<br />

anul trecut, România și-a<br />

majorat producția cu 8%<br />

(sau 800 milioane metri<br />

cubi) comparativ cu 2016,<br />

situându-se pe primul loc în<br />

topul statelor membre UE cu<br />

un nivel al producției <strong>mai</strong><br />

mare față de cea din anul<br />

precedent.<br />

Dintre membrii UE, doar<br />

Irlanda (+ 0,5 miliarde metri<br />

cubi), Danemarca și Marea<br />

Britanie (fiecare cu aproximativ<br />

0,25 miliarde metri<br />

cubi) au <strong>mai</strong> reușit să-și majoreze<br />

producția de gaze naturale.<br />

Procentual, volumul<br />

România MAI<br />

<strong>2018</strong> 15<br />

de gaze extrase din România<br />

a crescut cu 8%, în timp ce<br />

în Danemarca acesta s-a<br />

apreciat cu 7%, iar în Marea<br />

Britanie, cu 1%.<br />

Principala companie<br />

responsabilă cu majorarea<br />

producției din România este<br />

Romgaz, care anul trecut a<br />

extras 5,158 miliarde metri<br />

cubi de gaze naturale, în<br />

creștere cu 939 milioane metri<br />

cubi (sau 22,2%) față de<br />

nivelul din 2016, 4,219 miliarde<br />

metri cubi. „Creșterea<br />

producției a fost stimulată de<br />

temperaturile <strong>mai</strong> scăzute de<br />

la începutul anului 2017 și<br />

de creșterea cererii de gaze<br />

pentru producerea de energie<br />

electrică”, precizează un raport<br />

al Romgaz.<br />

Un alt motiv al majorării<br />

producției Romgaz este însă<br />

reprezentat de nivelul redus<br />

al producției companiei din<br />

2016, când bâlbele legislative<br />

ale statului român, care a<br />

impus un impozit pe veniturile<br />

obținute din liberalizarea<br />

prețului la gaze, și un control<br />

al Curții de Conturi au scos<br />

practic Romgaz de pe piață,<br />

fiind confruntat cu costuri<br />

<strong>mai</strong> ridicate decât importatorii.<br />

Agenţiile de recrutare<br />

abia aşteaptă să aducă<br />

filipinezi pe salariul minim<br />

pe economie, deşi sunt<br />

judeţe cu şomaj de 10%<br />

Legea obligă angajatorii<br />

români să îi plătească pe<br />

angajaţii din afara UE cu un<br />

salariu minim egal cu salariul<br />

mediu pe economie, iar ministrul<br />

finanţelor vrea să elimine<br />

această prevedere. Întrebarea<br />

este de ce recruiterii nu aduc<br />

oameni din judeţele cu 10%<br />

şomaj, precum Vaslui sau<br />

T eleorman, precizează zf.ro.<br />

Cei care fac recrutări spun<br />

că posibila eliminare a prevederii<br />

care impune ca un<br />

angajat dintr-o zonă non-UE<br />

Din totalul celor 8 miliarde<br />

de lei colectate în plus în<br />

primele patru luni, <strong>mai</strong> bine<br />

de jumătate din sumă (4,2<br />

mld. lei) vine din creşterea<br />

încasărilor de la bugetul de<br />

asigurări sociale. Inspectorii<br />

Fiscului au colectat în primele<br />

patru luni din an peste 76<br />

mld. lei, în creştere cu 8 mld.<br />

lei (+12%) faţă de perioada<br />

similară din 2017. Încasările<br />

sunt cu 1,4% (adică 1 miliard<br />

de lei) peste ţinta propusă în<br />

programul Ministerului de<br />

Finanţe.<br />

Veniturile colectate<br />

de Agenţia Naţională de<br />

Administrare Fiscală (ANAF)<br />

au crescut cu 12% în perioada<br />

ianuarie - aprilie <strong>2018</strong> faţă de<br />

perioada similară din 2017,<br />

până la 76,5 mld. lei. „Totalul<br />

veniturilor bugetare colecta-<br />

să primească salariul mediu<br />

pe economie în România–<br />

măsură anunţată de ministrul<br />

finanţelor Eugen Teodorovici<br />

– nu ar diminua numărul de<br />

angajaţi din ţări precum<br />

V ietnam sau Filipine care vin<br />

în România.<br />

În 2017, autorităţile române<br />

au emis peste 4.900<br />

de premise de muncă pentru<br />

cetăţenii străini din state din<br />

afara UE, iar dintre aceştia<br />

peste 1.400 sunt vietnamezi.<br />

Veniturile colectate de<br />

ANAF au crescut cu<br />

12% în primele 4 luni<br />

şi sunt cu 1 mld. de lei<br />

peste ţinta propusă<br />

te de Agenţia Naţională de<br />

Administrare Fiscală în primele<br />

patru luni ale anului <strong>2018</strong><br />

a însumat 76.561,9 mil. lei,<br />

ceea ce reprezintă o depăşire<br />

cu 11,8% - indice nominal, respectiv<br />

cu 8.086,6 mil. lei <strong>mai</strong><br />

mult faţă de perioada similară<br />

a anului 2017 (68.475,3 mil.<br />

lei ) şi un grad de realizare de<br />

101,4% a programului de încasări<br />

stabilit prin legile bugetare<br />

anuale“, a declarat Ionuţ Mişa,<br />

preşedintele ANAF.<br />

El a adăugat că aceste<br />

rezultate s-au obţinut prin<br />

intensificarea activităţilor<br />

de colectare şi administrare<br />

fiscală şi a efectelor aplicării<br />

modificărilor legislative, cât<br />

şi pe fondul general de creştere<br />

economică coroborată cu<br />

creşterea consumului. Sursa:<br />

http://www.zf.ro


16<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Psiholog<br />

Cum ne ferim<br />

de pericolele<br />

Recent, Asociația<br />

Americană de Psihiatrie<br />

(A.P.A) a nominalizat noi forme<br />

de dependență pentru a fi<br />

introduse în ediția a V-a DSM<br />

(Diagnostic and Statistical<br />

Manual of Mental Disorders),<br />

printre care și dependența de<br />

internet, în special de rețelele<br />

de socializare.<br />

În opinia psihologului<br />

Laura Maria Cojocaru, dacă<br />

este folosit în mod echilibrat,<br />

Facebook oferă nenumărate<br />

avantaje pentru oameni, precum:<br />

interacțiune, distracție,<br />

comunicare pe diverse teme<br />

de interes, cunoașterea unor<br />

persoane noi, menținerea la<br />

de pe<br />

Facebook<br />

curent cu noutățile și evenimentele<br />

din zona ta de interes,<br />

anunțarea persoanelor interesate<br />

despre activitatea și evenimentele<br />

organizate de tine,<br />

întâlniri de grup etc. Cu toate<br />

acestea, dacă se trece un anumit<br />

prag al utilizării, Facebook<br />

poate crea o dependență destul<br />

de serioasă, care va atrage după<br />

sine alte efecte negative.<br />

“Pe lângă multiplele avantaje<br />

ale sale, rețelele de socializare<br />

sunt însă și o mare<br />

problemă pentru cei care<br />

investesc foarte mult timp în<br />

ele. Utilizarea în exces și fără<br />

o triere minimă a persoanelor<br />

cu care comunicăm, poate<br />

Laura Maria Cojocaru<br />

afecta aptitudinile non-verbale,<br />

ca de exemplu menținerea<br />

contactului vizual în timpul<br />

unei conversații, coordonarea<br />

limbajului verbal cu cel<br />

nonverbal și paraverbal. De<br />

asemenea, dependența de<br />

Facebook poate declanșa o<br />

nevoie de satisfacție imediată<br />

și evident apariția frustrării<br />

atunci când aceasta lipsește,<br />

acumulare de frustrări atunci<br />

când utilizatorul nu poate folosi<br />

site-ul zilnic, scăderea stimei<br />

de sine atunci când postările<br />

sale nu sunt citite, nu primesc<br />

aprecieri (like-uri), scăderea<br />

capacității de concentrare, deconectarea<br />

treptată de lumea<br />

reală, degradarea relațiilor de<br />

familie, distrugerea carierei<br />

sau chiar ruinarea financiară,<br />

izolarea socială, interpretarea<br />

greșită a relațiilor interumane,<br />

difi cultăți de relaționare<br />

etc.”, declară psihologul Laura<br />

Maria Cojocaru, președinte<br />

și fondator al Institutului de<br />

Neuro-Programare Lingvistică<br />

Somato-Integrativă (INLPSI).<br />

Mai mult, dependența de<br />

Facebook poate conduce, în<br />

cazuri extreme, la tulburări psihice,<br />

hărțuire psihică, morală,<br />

sexuală, afectarea imaginii publice,<br />

profesionale, personale,<br />

vulnerabilitate în fața spărgătorilor<br />

de locuințe, violatorilor<br />

sau chiar pedofililor.<br />

Cum ne triem “prietenii<br />

virtuali” pe Facebook? Specialistul<br />

este de părere că pot fi<br />

evitate cazurile extreme atâta<br />

timp cât avem un control asupra<br />

listei de prieteni, care să fie<br />

cunoscuți și în viața reală. Dacă<br />

totuși ne dorim să ne facem<br />

noi prieteni în mediul virtual,<br />

atunci psihologul Laura Maria<br />

Cojocaru ne recomandă să acceptăm<br />

în lista de prieteni doar<br />

persoane cu profil complet, cu<br />

poză, cu date de contact verificabile,<br />

întrucât s-a sesizat un<br />

număr tot <strong>mai</strong> mare de conturi<br />

false pe Facebook, create<br />

din varii motive: marketing,<br />

hărțuire, șantaj, spionare etc.<br />

“Le recomand utilizatorilor<br />

de Facebook să nu-și dea întâlnire<br />

cu persoane cunoscute pe<br />

astfel de rețele decât în locuri<br />

publice și dacă au un minim<br />

de siguranță că știu cine este<br />

și unde să găsească acea persoană<br />

în cazuri extreme. De<br />

asemenea, tinerele, în special,<br />

trebuie să aibă mare grijă la<br />

cei care se dau drept terapeuți<br />

de orice fel. Orice persoană<br />

care vrea să ajute cu adevărat,<br />

spune cine este. Dacă se<br />

ascunde în spatele unei poze<br />

impersonale și oferă tot felul<br />

de avantaje, sunt toate șansele<br />

să vrea să inducă în eroare diverse<br />

persoane pentru a obține<br />

cu totul altceva. Dacă vrei să<br />

ajuți cu adevărat, nu ai nimic<br />

de ascuns și oferi transparența<br />

cuvenită”, conchide psihologul<br />

Laura Maria Cojocaru.<br />

Laura-Maria Cojocaru,<br />

președinte și fondator al Institutului<br />

de Neuro-Programare<br />

Lingvistică Somato-Integrativă<br />

(INLPSI) și președinte și fondator<br />

al Asociației “Generația<br />

Iubire” este Psihoterapeut<br />

şi Trainer în Programare<br />

Neuro-Lingvistică. A studiat<br />

natura minții umane urmând<br />

7 formări profesionale cu<br />

abordări diferite - psihoterapie<br />

integrativă, hipnoză clinică,<br />

relaxare și psihoterapie ericksoniană,<br />

psihoterapie de cuplu<br />

și familie, psihologie clinică,<br />

neuro-programare lingvistică,<br />

terapii florale Bach, consultant<br />

Panorama Socială. De peste 8<br />

ani ghidează oamenii atât în<br />

ședințe individuale cât și de<br />

grup și organizează cursuri şi<br />

traininguri în România, cu scopul<br />

de a-i face pe oameni să-și<br />

acceseze și utilizeze la potențial<br />

maxim resursele interioare.<br />

Autor: Dr. Tănase Tasenţe<br />

(Plus Communication)<br />

Cum putem<br />

scăpa de stres<br />

5 metode explicate<br />

de psihologul<br />

Angela Nuţu<br />

Potrivit studiilor, 66%<br />

dintre români consideră că<br />

au o viață stresantă, principala<br />

sursă de stres fiind locul<br />

de muncă. Sunt afectați în<br />

aceeași măsură atât bărbații<br />

cât și femeile.<br />

Cu toții am experimentat<br />

stresul în viața de zi cu zi, <strong>mai</strong><br />

ales atunci când ne simțim<br />

supraîncărcați și ne luptăm să<br />

facem față cererilor tot <strong>mai</strong><br />

complexe. Aceste cereri pot<br />

fi legate de finanțe, de locul<br />

de muncă, de relații și de alte<br />

situații, esențial este că orice<br />

lucru care reprezintă o provocare<br />

reală sau este percepută ca<br />

atare, poate provoca stres.<br />

În opinia psihologului<br />

Angela Nuţu, vicepreşedintele<br />

Asociaţiei Române de<br />

Hipnoză, este important să<br />

conștientizăm că un eveniment<br />

poate fi foarte stresant chiar<br />

dacă el nu reprezintă un pericol<br />

real pentru noi, atâta vreme cât<br />

noi ÎL PERCEPEM ca atare.<br />

“Stresul este de fapt o parte<br />

importantă a evoluţiei omenirii<br />

ajutându-i pe strămoşii noştri<br />

să supravieţuiască. Eliberarea<br />

de adrenalină adusă de un atac<br />

iminent din partea unor animale<br />

carnivore de dimensiuni<br />

mari i-a ajutat, de exemplu, pe<br />

strămoşii noştri să se pregătească<br />

pentru luptă şi fugă, iar<br />

acest gen de stres încă ne aduce<br />

beneficii şi astăzi. Dar lumea<br />

modernă a adus cu sine un<br />

stres continuu asupra corpului<br />

și minții noastre – și există<br />

voci care consideră că încă nu<br />

suntem pregătiți să facem față<br />

acestei schimbări. Mai mult<br />

decât atât, contrar opiniei populare,<br />

nu orice stres este rău,<br />

ci fiecare persoană are propria<br />

toleranţă la felurile variate de<br />

factori de stres. Cheia este să<br />

ne ştim gradul de toleranţă, cunoscându-ne<br />

semnalele negative<br />

atunci când stresul ne atinge<br />

punctele critice”, consideră<br />

psihoterapeutul Angela Nuţu.<br />

Tipuri de stres<br />

Specialistul afirmă că stresul<br />

acut este unul pe termen scurt,<br />

care este adus de evenimente<br />

specifice la care trebuie să reacţionăm.<br />

“Poate fi o forţă ajutătoare,<br />

motivaţională şi poate<br />

fi palpitantă în doze mici (eustres),<br />

dar prea mult din ea este<br />

epuizantă și ne face să simțim<br />

că nu reușim să facem față<br />

provocărilor (distres). Stresul<br />

acut poate fi atunci când te<br />

dai în trenuleţul roller coaster,<br />

dai un examen important, eviţi<br />

un accident de maşină, ceri o<br />

mărire de salariu etc.”, explică<br />

psihoterapeutul Angela Nuţu.<br />

De cealaltă parte, stresul<br />

cronic este o suferinţă pe termen<br />

lung cauzată de factori<br />

de stres repetitivi. “Stresul<br />

cronic poate deveni o parte de<br />

rutină a vieţii, încât cei care<br />

suferă sub acțiunea sa nu-l<br />

<strong>mai</strong> observă şi îl acceptă ca<br />

fiind normal. Factorii de stres<br />

cronic pot fi: un loc de muncă<br />

epuizant, o viaţă de familie<br />

nefericită, probleme financiare<br />

prelungite, dificultăți de adap-<br />

Angela Nuțu<br />

tare și socializare, efectele<br />

stresului cronic etc. Dacă nu<br />

intervenim cu diferite metode<br />

de alinare sau relaxare, stresul<br />

cronic poate duce la dureri de<br />

cap, stomac deranjat, dureri în<br />

piept, tensiune arterială ridicată,<br />

insomnie, anxietate, depresie.<br />

Toate acestea cresc riscurile<br />

de boli de inimă cu până la<br />

40%, de infarct cu 25%, iar de<br />

atac cardiovascular cu 50%.<br />

De asemenea, poate cauza<br />

tensiuni musculare ca reacţie<br />

reflexă de a ne proteja corpul<br />

împotriva posibilelor dureri şi<br />

răni”, spune Angela Nuţu.<br />

Cum putem scăpa de<br />

stres? 5 metode simple<br />

1. Relaxează-te! Un exerciţiu<br />

simplu de autohipnoză<br />

ne poate ajuta să intrăm foarte<br />

repede și ușor într-o stare de<br />

transă hipnotică, respectiv ne<br />

va ajuta să ne relaxăm profund.<br />

Cum îl punem în practică?<br />

• Stai confortabil pe scaun<br />

cu tălpile lipite de podea.<br />

• Acum trage puternic aer<br />

în piept, inspirând pe nas. În<br />

același timp ridică privirea,<br />

cât <strong>mai</strong> mult cu putință în sus,<br />

doar privirea, capul rămâne<br />

nemișcat. În acest fel vom<br />

ajunge cu ochii „dați peste<br />

cap”, în timp ce capul rămâne<br />

în poziție verticală, ca și cum<br />

am privi un punct interior, în<br />

creștetul capului.<br />

• Menținem respirația și numărăm<br />

în minte 1, 2, 3.<br />

• Lăsăm apoi privirea să coboare<br />

lent, foarte lent în jos în<br />

timp ce expirăm lent, controlat,<br />

pe gură. Pleoapele coboară lent,<br />

în final ochii închizându-se<br />

lent, natural, iar respirația devine<br />

și ea profundă și naturală.<br />

• Repetă de minim 3 ori sau<br />

de ori de câte ori este nevoie<br />

pentru a adânci starea de transă.<br />

• Atenționare! Nu face niciodată<br />

exerciții de relaxare sau<br />

intrare în transa hipnotică în<br />

timp ce ești la volan sau operezi<br />

cu diverse aparate, utilaje,<br />

etc. Alege pentru asta întotdeauna<br />

un mediu liniștit, sigur,<br />

în care pe cât posibil să nu fii<br />

deranjat cât durează exercițiul<br />

tău de relaxare!<br />

Fă acest exercițiu ori de câte<br />

ori simți nevoia să te relaxezi și<br />

destresezi, <strong>mai</strong> întâi exercițiul<br />

așa cum este descris, apoi ideal<br />

ar fi să asculți o înregistrare<br />

care să te ajute să te relaxezi și<br />

<strong>mai</strong> mult.<br />

2. Mişcă-te! Eliberarea de<br />

endorfine şi concentrarea pe<br />

corpul tău te va face să te simţi<br />

<strong>mai</strong> bine, exercitiile fizice ajutand<br />

sistemul nervos să se relaxeze.<br />

În loc să te concentrezi pe<br />

gândurile tale, concentrează-te<br />

pe corpul tău<br />

3. Reglează-ţi sistemul<br />

nervos! Meditaţia și respiraţia<br />

conştientă sunt modalități rapidă<br />

de a te calma. Pur şi simplu<br />

ia o pauză şi concentrează-ţi<br />

atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare<br />

dată când simţi că te sufoci<br />

şi nu faci faţă unui moment.<br />

4. Nu te izola! Conexiunea<br />

cu oamenii care te fac să te<br />

simţi bine şi în siguranţă este<br />

una dintre cele <strong>mai</strong> eficiente<br />

modalităţi de a-ţi relaxa sistemul<br />

nervos. Suportul familiei<br />

şi al prietenilor este vital în<br />

recuperarea echilibrului.<br />

5. Fă câteva schimbări<br />

benefice în viaţa ta! “Atunci<br />

când te lupţi cu stresul e foarte<br />

posibil să nu <strong>mai</strong> urmezi cursul<br />

firesc al vieţii tale. Somnul,<br />

apetitul, energia îţi vor fi<br />

afectate. Este un moment în<br />

care trebuie să măreşti efortul<br />

pentru o viaţă sănătoasă: orientează-te<br />

către o alimentație<br />

sănătoasă, apucă-te de un sport<br />

nou, relaxează-te înainte de<br />

somn”, conchide psihoterapeutul<br />

Angela Nuţu<br />

Angela Nuțu este Psihoterapeut<br />

și unul dintre cei <strong>mai</strong><br />

cunoscuţi şi bine pregătiţi<br />

traineri din România, vicepreşedinte<br />

al Asociaţiei Române<br />

de Hipnoză. Are experiență de<br />

peste 10 ani în domeniul comunicării<br />

și al instruirii adulților și<br />

de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului<br />

și al afacerilor.<br />

Membru Fondator al Asociației<br />

Române de Coaching, Formator<br />

acreditat ANC, Trainer acreditat<br />

NLP, Trainer acreditat Metoda<br />

Centrum, Psihoterapeut.


Pagina copiilor MAI<br />

<strong>2018</strong> 17<br />

Cartea cu multe pisici<br />

de Letiţia Coza<br />

”Acum nu <strong>mai</strong> sunt mică”<br />

Foarfeca mea preferată,<br />

Ce nu-i greu de folosit...”<br />

Zice ea și se-apucă de croit.<br />

Cuvertura mătăsoasă<br />

Tăiată de ea se lasă,<br />

Ba parcă o și ajută<br />

Căci Blondy e pricepută.<br />

Ce croiește cu migală?<br />

Rochie lungă, de gală!<br />

Înspre seară-a terminat<br />

De cusut și de călcat.<br />

Pălărie asortată<br />

Și poșetă croșetată<br />

A găsit într-un sertar,<br />

(De ele n-aveam habar!)<br />

Rochia a îmbrăcat.<br />

Când pe podium a urcat,<br />

Zău, pe toți ne-a fermecat.<br />

Dar parada este gata,<br />

Mița-și felicită fata:<br />

”Blondy, bine ai ales,<br />

Eu îți doresc mult succes!”<br />

Surorile ei îi spun:<br />

”Ce-ai făcut este semn bun<br />

Pentru viitorul drum!”<br />

Iar Tarzan strigă și el:<br />

”Să nu-l părăsești defel,<br />

Poți s-ajungi chiar top-model!”<br />

SexIsteții<br />

Partea asta, ”SexIsteții”,<br />

E dedicată frumuseții<br />

Sentimentului matern,<br />

Ce va dăinui etern.<br />

Episodul III<br />

Blondy stă la umbră deasă<br />

Pe-o cuvertură frumoasă,<br />

Colorată, mătăsoasă,<br />

Cu dantelă și cu șnur<br />

Pe margine, împrejur.<br />

Rochița ei este neagră<br />

Și-a purtat-o vara-ntreagă,<br />

Are albă bavețică...<br />

”Dar acum nu <strong>mai</strong> sunt mică!”<br />

Se gândește ea puțin<br />

Și multe idei îi vin.<br />

Una tare-i <strong>mai</strong> dă ghes!<br />

Imediat a și ales:<br />

”Trusa de croitorie –<br />

Iată ce-mi trebuie mie –<br />

Sunt acolo toate cele:<br />

Ace mari sau mititele,<br />

Ață albă-ori colorată,<br />

Dar unde o fi Săndel?<br />

Iată-l! Cu un bobocel<br />

De lalea înmiresmată,<br />

Ce i-l oferă îndată<br />

Lui Blondy. Emoționată<br />

Ea rostește-ncetișor:<br />

”Vă mulțumesc tuturor!”<br />

Modă și modele<br />

Completează desenele cu motive<br />

populare.<br />

O banală constatare:<br />

Moda-i foarte schimbătoare!<br />

Dar e și costisitoare<br />

Dacă ții pasul cu ea...<br />

Eu îți spun că ai putea,<br />

Cu puțină fantezie<br />

Și-un curs de croitorie,<br />

Să fii tu cel ce creează<br />

Și moda o inovează.<br />

Poți începe chiar acum<br />

Să pășești pe acest drum.<br />

Fii designer inventiv<br />

Și trasează un motiv<br />

Pe desenu-alăturat:<br />

Cămașă<br />

De fată și de băiat.<br />

Dacă ți-a ieșit figura,<br />

Pune-ți iute semnătura!


18<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Un studiu realizat de agenția<br />

de cercetare de piață MKOR<br />

Consulting în comunități de<br />

români din peste 60 de țări<br />

relevă faptul că 98% dintre<br />

românii plecați peste graniță<br />

le recomandă prietenilor lor<br />

să viziteze România. Zonele<br />

cele <strong>mai</strong> popularizate în<br />

acest sens sunt cele de munte,<br />

Transilvania și Maramureșul;<br />

despre acestea, românii le povestesc<br />

cel <strong>mai</strong> mult prietenilor<br />

din țările de adopție.<br />

Astfel, conchide studiul<br />

MKOR Consulting, putem vorbi<br />

de aproape patru milioane de<br />

veritabili ambasadori ai turismului<br />

românesc, răspândiți în<br />

toate colțurile lumii, care le<br />

vorbesc străinilor despre locurile<br />

și lucrurile frumoase ce pot<br />

fi văzute în România. Întrebați<br />

ce destinații le recomandă prietenilor<br />

lor străini să viziteze,<br />

românii chestionați nu s-au<br />

oprit asupra unui singur loc,<br />

ci au ales zone diferite, astfel<br />

că lista finală cuprinde peste<br />

70 de destinații și obiective,<br />

de la orașe, la stațiuni, trasee<br />

montane și plajele litoralului<br />

românesc, până la obiective<br />

turistice naturale, culturale și<br />

istorice.<br />

Zonele de munte sunt<br />

De interes<br />

Românii din diaspora sunt cei <strong>mai</strong> buni<br />

ambasadori ai turismului românesc<br />

FlixBus oferă curse directe din România către<br />

Spania și Italia<br />

• FlixBus îmbogățește<br />

oferta din România începând<br />

cu finalul lunii aprilie;<br />

• Noi curse directe către<br />

Spania și Italia din București,<br />

Brașov, Ploiești și Sibiu;<br />

• Noi curse către Austria<br />

din Cluj-Napoca, Huedin și<br />

Oradea;<br />

• Mobilitate digitală: rezervarea<br />

biletului prin comenzi<br />

vocale cu Google Assistant.<br />

Începând cu 26 aprilie,<br />

destinațiile recomandate de<br />

cei <strong>mai</strong> mulți români din diaspora:<br />

39% dintre ambasadorii<br />

turismului românesc îi<br />

îndrumă pe prietenii lor din<br />

alte țări să viziteze stațiunile<br />

și traseele montane, cele<br />

<strong>mai</strong> frecvent menționate fiind<br />

obiectivele de pe Valea<br />

P rahovei. Aproape un sfert<br />

(23%) dintre cei ce trăiesc în<br />

afara țării le povestesc prietenilor<br />

lor despre frumusețile<br />

Transilvaniei, îmbiindu-i astfel<br />

să o viziteze. Maramureșul<br />

este cea de-a treia destinație<br />

în topul celor <strong>mai</strong> recomandate<br />

de către cei plecați peste<br />

granițe: 13% dintre aceștia<br />

își îndeamnă prietenii de alte<br />

naționalități să viziteze zona<br />

Maramureșului.<br />

Pe lângă cele trei destinații<br />

turistice cel <strong>mai</strong> frecvent recomandate,<br />

în top se regăsesc<br />

și Bucureștiul, Sibiu,<br />

Moldova cu ale ei mănăstiri,<br />

Delta Dunării și Litoralul<br />

FlixBus, cel <strong>mai</strong> mare furnizor<br />

de transport de persoane<br />

cu autocarul pe distanțe<br />

lungi din Europa, va crește<br />

numărul de curse directe din<br />

România, cu linii noi către<br />

orașe mediteraneene în Italia<br />

și Spania. FlixBus va oferi, de<br />

asemenea, noi conexiuni din<br />

T ransilvania către Austria.<br />

În sezonul de vară,<br />

destinații precum B arcelona<br />

și Girona vor putea fi vizitate<br />

Mării Negre, fiecare dintre<br />

ele menționate de câte 12%<br />

dintre respondenții cercetării<br />

cu autocarele verzi FlixBus<br />

de 5 ori pe săptămână din<br />

București, Sibiu, Brașov,<br />

Ploiești și alte orașe mari.<br />

Orașe italiene ca Roma,<br />

Napoli, Florența și Bologna<br />

vor avea curse zilnice directe<br />

către România. „Apropiindu-se<br />

sezonul turistic, extindem<br />

rețeaua de curse cu<br />

destinații relevante de vară,<br />

pentru a ne adresa nevoilor<br />

clienților români. Comparativ<br />

realizate de MKOR. Studiul<br />

”Brandurile Ambasador ale<br />

României” a fost realizat de<br />

cu vara trecută, în acest an<br />

vom avea 13 țări noi în oferta<br />

noastră disponibile direct din<br />

R omânia”, a declarat László<br />

Arany, Managing Director<br />

regional.<br />

După lansarea cursei între<br />

Sofia și București în martie<br />

anul curent, FlixBus va conecta<br />

Varna la rețeaua<br />

sa internațională, prima<br />

destinație fiind capitala<br />

românească. Cursele din<br />

Transilvania către Austria se<br />

extind. Locuitorii din Cluj-<br />

Napoca, Huedin și Oradea<br />

vor putea călătorii direct către<br />

Graz prin Budapesta.<br />

Mobilitate digitală:<br />

FlixBus și Google Assistant<br />

fac călătoriile și <strong>mai</strong> ușoare.<br />

Soluțiile digitale orientate<br />

către client au fost nucleul<br />

modelului de business al<br />

FlixBus încă de la lansarea<br />

companiei de acum cinci<br />

ani. Orarul călătoriilor este<br />

disponibil în Google Maps<br />

prin caracteristica Google<br />

Transit încă din 2017, iar de<br />

la începutul lunii aprilie <strong>2018</strong>,<br />

FlixBus este primul operator<br />

de autocare integrat în Google<br />

Assistant.<br />

Utilizatorii pot accesa ușor<br />

informații despre curse, orare<br />

și prețuri doar întrebând vo-<br />

MKOR Consulting în perioada<br />

septembrie – noiembrie<br />

2017, pe un eșantion de 1.115<br />

cal Google. Odată ce cursa<br />

dorită este găsită, ea poate fi<br />

rezervată prin comandă vocală.<br />

Această opțiune, FlixBus<br />

Action, este disponibilă momentan<br />

în engleză, franceză<br />

și germană. Biletele pot fi<br />

rezervate și online la www.<br />

FlixBus.ro în aplicația gratuită<br />

pentru telefonul mobil<br />

și în agențiile partenere din<br />

țară. Anularea rezervării este<br />

posibilă cu până la 15 minute<br />

înainte de plecare. Autocarele<br />

verzi au la bord Internet Wi-Fi<br />

gratuit, prize, scaune confortabile<br />

cu spațiu extins pentru<br />

picioare, aer condiționat și<br />

toaletă.<br />

Despre FlixBus: FlixBus<br />

este o companie tânără furnizoare<br />

de transport pe distanțe<br />

lungi. Din anul 2013, oferă un<br />

mod alternativ, comod și verde<br />

de a călători, pentru orice<br />

buzunar. Grație planificării<br />

inteligente a rețelei și a unui<br />

sistem backend de ultimă<br />

generație, FlixBus oferă cea<br />

<strong>mai</strong> mare rețea de autocare<br />

interurbane din Europa, cu<br />

250.000 de curse zilnice către<br />

1.700 de destinații din 27<br />

de țări.<br />

Fondat și lansat în<br />

Germania de trei antreprenori<br />

tineri, Jochen Engert, André<br />

persoane din diaspora românească,<br />

din 63 de țări din întreaga<br />

lume.<br />

Schwämmlein și Daniel<br />

Krauss, start-up-ul combină<br />

experiența și calitatea prin<br />

strânsa colaborare cu sectorul<br />

regional de IMM-uri.<br />

Din birourile sale din Berlin,<br />

München, Paris, Zagreb,<br />

Milano și Stockholm, echipa<br />

FlixBus, aflată în plină expansiune<br />

se ocupă de planificarea<br />

rețelei, de relațiile cu clienții,<br />

de managementul calității,<br />

de marketing și de vânzări,<br />

precum și de dezvoltarea<br />

activității și a tehnologiei.<br />

Partenerii de transport<br />

regionali, adesea firme de<br />

familie clădite pe eforturile<br />

câtorva generații, se ocupă<br />

de operațiunile cotidiene și<br />

de o flotă de autocare verzi<br />

FlixBus, punând un accent<br />

deosebit pe cele <strong>mai</strong> înalte<br />

standarde de confort și de<br />

siguranță. Așadar, inovația,<br />

spiritul antreprenorial și o<br />

marcă puternică în transportul<br />

internațional de persoane<br />

sunt completate de experiența<br />

și de calitatea unui sector<br />

tradițional format din firme<br />

mici și mijlocii. Folosind<br />

un model de afaceri unic,<br />

FlixBus a transportat milioane<br />

de clienți în toată Europa<br />

și a creat mii de noi locuri de<br />

muncă în acest sector.


Să descoperim împreună<br />

frumusețea impresionantă<br />

a Spaniei<br />

Spania MAI<br />

<strong>2018</strong> 19<br />

Spania este o ţară plină de<br />

culoare, unde sunt situate unele<br />

dintre cele <strong>mai</strong> vizitate destinaţii<br />

turistice din lume. Moştenirea<br />

culturală şi istorică unică<br />

a Spaniei a păstrat numeroase<br />

monumente, puncte de atracţie<br />

şi locuri impresionante. Cu<br />

toate acestea, resursele naturale<br />

ale Spaniei joacă un rol important<br />

atunci când trebuie să alegem<br />

un loc pentru următoarea<br />

vacanţă. Iarna, muntele este un<br />

mediu perfect pentru sporturi<br />

de iarnă şi alte activităţi, în<br />

timp ce vara, coastele Spaniei<br />

sunt de asemenea, irezistibile.<br />

Spania este binecuvântată<br />

cu zone pitoreşti atât pe partea<br />

Oceanului Atlantic de Nord<br />

cât şi la Marea Mediterană.<br />

În plus, o mulţime de insule<br />

formează un paradis pentru<br />

vizitatori de peste tot din lume.<br />

Astfel, puteţi alege între nenumărate<br />

locuri tentante pentru o<br />

vacanţă specială.<br />

Una dintre destinaţiile turistice<br />

principale din Spania este,<br />

desigur, capitala sa. Madrid<br />

este, de asemenea, cea <strong>mai</strong><br />

mare comunitate din Spania<br />

şi oferă toate tipurile de divertisment<br />

şi recreare. Mai mult<br />

decât atât, Madrid este un oraş<br />

cu adevărat captivant, în primul<br />

rând, prin clădirile sale uimitoare,<br />

cu un stil arhitectural<br />

renascentist medieval. În plus,<br />

aici puteţi găsi toate tipurile<br />

de confort şi servicii de înaltă<br />

clasă, care pot satisface chiar<br />

şi cele <strong>mai</strong> capricioase gusturi<br />

- hoteluri de lux, locuri bune de<br />

servit masa, etc. Madrid oferă,<br />

de asemenea, o abundenţă de<br />

atracţii şi, cu siguranţă, ai avea<br />

nevoie de mult <strong>mai</strong> mult decât<br />

o vacanţă pentru a te bucura<br />

de tot ceea ce capitala Spaniei<br />

are de oferit. Cu toate acestea,<br />

nu uitaţi să vizitaţi Plaza de<br />

Cibeles, Muzeul Prado, Palatul<br />

Regal şi Catedrala Madrid.<br />

Luaţi aparatul de fotografiat<br />

cu voi!<br />

Pe însorita coastă a Mării<br />

Mediterane se află fermecătorul<br />

oraş Barcelona. Acesta<br />

oferă câte ceva pentru fiecare,<br />

pentru ca toată lumea să se bucure<br />

de o vacanţă cu adevărat<br />

specială, fiind al doilea oraş ca<br />

mărime din Spania. Puteţi profita<br />

din plin de atracţii pe timp<br />

de vară şi numeroase sporturi<br />

nautice, pentru că apele cristaline<br />

ale Marii Mediterane<br />

de Vest sunt irezistibile. Mai<br />

mult decât atât, Barcelona este<br />

gazdă pentru zeci de obiective<br />

turistice interesante şi atracţii<br />

istorice. Biserica romano-catolică<br />

Sagrada Familia, Muzeul<br />

Picasso şi comunitatea de<br />

Poble Espanyol sunt doar câteva<br />

exemple. În plus, probabil<br />

cel <strong>mai</strong> frumos loc din oraş<br />

este stadionul Camp Nou, cel<br />

<strong>mai</strong> mare stadion de fotbal din<br />

Europa.<br />

Cordoba este un oraş foarte<br />

pitoresc din zona Andaluziei,<br />

sudul Spaniei. Este, de asemenea,<br />

renumit pentru trecutul<br />

său fabulos cultural şi istoric,<br />

şi datorită amprentelor lăsate<br />

de diferite religii prezente aici.<br />

Astfel, în Cordoba, veţi întâlni<br />

numeroase atracţii şi repere religioase,<br />

cum ar fi Moscheea<br />

Cordoba şi Sinagoga Cordoba.<br />

Există, de asemenea, multe<br />

biserici impresionante, memoriale,<br />

teatre, muzee şi alte<br />

obiective turistice culturale.<br />

Cordoba oferă şi grădini, parcuri<br />

şi locuri de agrement, cu<br />

numeroase opţiuni tentante<br />

pentru relaxare. Cu toate acestea,<br />

asiguraţi-vă că veţi vizita<br />

Podul Roman, care traversează<br />

râul Guadalquivir, creând<br />

perspective splendide pentru<br />

fotografii.<br />

Valencia este al treilea oraş<br />

ca mărime din Spania, precum<br />

şi o destinaţie turistică foarte<br />

populară. Datorită localizării<br />

sale pitoreşti de-a lungul coastei<br />

Marii Mediterane oferă<br />

nenumărate posibilităţi pentru<br />

activităţi de vară şi atracţii.<br />

Climatul subtropical le garantează<br />

oaspeţilor vreme bună, şi<br />

raze de soare pe tot parcursul<br />

anului. Mai mult decât atât,<br />

Valencia este faimoasă pentru<br />

numeroase evenimente<br />

sportive internaţionale, cum<br />

ar fi Formula 1 Grand Prix<br />

din Europa, Liga Campionilor,<br />

Moto GP şi multe altele.<br />

Valencia este un oraş vibrant<br />

şi plin de culoare, şi pe lângă<br />

numeroasele obiective turistice<br />

vă puteţi bucura şi de cazări de<br />

lux şi restaurante cu preparate<br />

delicioase. Evident, Valencia<br />

este o destinaţie turistică foarte<br />

atrăgătoare.<br />

Principalul port şi un domeniu<br />

major urban pentru Insulele<br />

Baleare, oraşul Mallorca, este,<br />

de asemenea, un oraş foarte<br />

frumos, situat pe insula cu acelaşi<br />

nume. Palma de Mallorca<br />

este fără îndoială, o destinaţie<br />

turistică foarte populară, deoarece,<br />

pe lângă oraşul Mallorca<br />

veţi <strong>mai</strong> întâlni numeroase<br />

clădiri cu o arhitectură gotică<br />

incredibilă, precum şi o mulţime<br />

de opţiuni pentru recreere.<br />

Întreaga insulă este mărginită<br />

de comunităţi pitoreşti şi o varietate<br />

de plaje stâncoase, iar<br />

ţărmul de nord-vest este dominat<br />

de dealuri şi păduri <strong>mai</strong>estuoase<br />

de munte. Cu toate acestea,<br />

veţi găsi numeroase plaje<br />

cu nisip alb, precum şi multe<br />

situri istorice. Catedrala La Seu<br />

şi Biserica Santa Eulalia sunt<br />

două exemple impresionante,<br />

în timp ce Castelul Bellver şi<br />

zona înconjurătoare a parcului<br />

este un alt loc pe care nu trebuie<br />

să-l rataţi.<br />

Oraşul Marbella este situat<br />

de-a lungul frumoasei coaste<br />

a Marii Mediterane, la câţiva<br />

kilometri est de Strâmtoarea<br />

Gibraltar. Vacanţa în Marbella<br />

va fi transformată într-o experienţă<br />

foarte elegantă, stilată şi<br />

de neuitat, datorită razelor de<br />

soare de pe tot parcursul anului,<br />

nenumăratelor sporturi de<br />

apă şi a bazei de agrement sofisticate.<br />

Astfel, Marbella este<br />

cu siguranţă una dintre cele<br />

<strong>mai</strong> populare destinaţii turistice<br />

situate de-a lungul coastei<br />

de sud. O mulţime de produse<br />

alimentare delicioase, petreceri<br />

pe plajă non-stop, precum şi<br />

obiective turistice interesante,<br />

cum ar fi Muzeul Bonsai, oferă<br />

o experienţă foarte specială.<br />

Mai mult decât atât, vârfurile<br />

<strong>mai</strong>estuoase ale munţilor<br />

S ierra Blanca oferă peisaje<br />

deosebite <strong>mai</strong> ales dacă sunteţi<br />

într-o barcă pe mare atunci<br />

când soarele apune.<br />

Sevilla este situată în sudvestul<br />

Spaniei şi este al patrulea<br />

mare oraş ca mărime<br />

din ţară. Fiind situată de-a<br />

lungul răului Guadalquivir,<br />

Sevilla este, de asemenea, un<br />

oraş foarte frumos, oferind o<br />

gamă largă de opţiuni pentru o<br />

experienţă cu adevărat de neuitat.<br />

Veţi avea nevoie de <strong>mai</strong><br />

multe vacanţe pentru a explora<br />

tot ceea ce oferă Sevilla, deoarece<br />

nu<strong>mai</strong> cartierul vechi al<br />

oraşului, Barrio de la Santa<br />

Cruz, conţine un număr mare<br />

de repere istorice şi obiective<br />

turistice interesante. Palatul<br />

regal din Alcazar şi Giralda<br />

din Sevilia sunt foarte vizitate.<br />

Mai mult decât atât, aici se află<br />

cea <strong>mai</strong> mare catedrală gotică<br />

din lume - Catedrala Sf. Maria.<br />

După o zi lungă de vizitare a<br />

obiectivelor turistice, savuraţi<br />

o ceaşcă de cafea într-una din<br />

pieţele pitoreşti din apropiere.<br />

Granada este pe tot parcursul<br />

anului o destinaţie turistică<br />

foarte căutată din sudul<br />

S paniei, datorită locaţiei sale<br />

pitoreşti în apropiere de Munţii<br />

Sierra Nevada. Situat la poalele<br />

muntelui, oferă o gamă<br />

largă de locuri interesante de<br />

vizitat, precum şi multe atracţii<br />

istorice. Patrimoniul cultural<br />

al oraşului Granada este<br />

reprezentat în stilul arhitectural<br />

uimitor. Palatul Alhambra,<br />

Capela R egală din Granada şi<br />

Catedrala din Granada sunt<br />

trei exemple semnificative.<br />

Granada este un oraş foarte<br />

captivant şi impresionant. Vă<br />

puteţi bucura de aproape toate<br />

tipurile de recreere şi distracţii,<br />

datorită localizării la scurtă<br />

distanţă de malul mării şi de<br />

munţi.<br />

La doar câţiva kilometri<br />

nord-vest de Madrid se află<br />

o altă destinaţie turistică populară<br />

- oraşul Segovia, la<br />

intersecţia râurilor Eresma şi<br />

Clamores, care creează, de<br />

asemenea, o ambianţă foarte<br />

pitorească. În plus, peisajele<br />

oferite de culmile <strong>mai</strong>estuoase<br />

ale munţilor Guadarrama sunt<br />

foarte frumoase, în timp ce<br />

stilul arhitectural impresionant<br />

al oraşului este într-adevăr de<br />

neuitat. În timpul unei vacanţe<br />

în Segovia, vizitaţi apeductul<br />

roman, un simbol al oraşului.<br />

Catedrala Segovia şi Castelul<br />

Alcazar sunt, de asemenea,<br />

unele dintre cele <strong>mai</strong> impresionante<br />

clădiri istorice. Apoi,<br />

bucuraţi-vă de preparatele culinare<br />

din bucătăria locală şi<br />

fotografiaţi un apus de soare<br />

uimitor.<br />

Bilbao este un loc foarte<br />

vizitat, fiind unul dintre oraşele<br />

cele <strong>mai</strong> atractive şi pitoreşti<br />

din nordul Spaniei. De<br />

asemenea, o istorie de aproape<br />

cinci secole îl transformă<br />

într-o arenă a contrastelor. În<br />

timp ce oraşul vechi din Bilbao<br />

vă oferă o mulţime de clădiri<br />

impresionante vechi, cum ar<br />

fi Catedrala Gotică Santiago,<br />

într-o altă parte se află numeroase<br />

clădiri moderne, cum ar<br />

fi Muzeul Guggenheim. Printro<br />

varietate de parcuri de agrement,<br />

locuri şi estuare pitoreşti,<br />

în Bilbao vă puteţi bucura de<br />

o relaxare absolută în mijlocul<br />

oraşului. Bilbao este o destinaţie<br />

tentantă pentru vacanţă<br />

unde trebuie să faceţi multe<br />

fotografii.<br />

Oraşe istorice sau staţiuni<br />

de lux cu facilităţi moderne,<br />

Regatul Spaniei oferă experienţe<br />

inedite pentru toată lumea.<br />

Mai mult decât atât, sunt cele<br />

<strong>mai</strong> populare destinaţii turistice<br />

din Spania şi merită vizitate.<br />

***<br />

Autor: Zoe Stoleru Martí<br />

Foto: arhiva <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc


20<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Etică<br />

Reguli din codul de etică pe care e bine<br />

să le știm și să le respectăm<br />

Etica modernă reprezintă regulile<br />

de conduită pentru a crea<br />

o impresie bună și o comunicare<br />

eficientă. Dacă respecţi cele<br />

<strong>mai</strong> importante reguli de etică,<br />

cu siguranţă vei face o impresie<br />

bună! Trebuie să optezi pentru<br />

moderaţie pentru că dacă exagerezi<br />

şi eşti prea strict cu aceste<br />

reguli, vei cădea în cealaltă<br />

extremă, iar rezultatul ar putea<br />

fi acelaşi ca atunci când nu dai<br />

dovadă de bune maniere. Iată<br />

câteva reguli din codul de etică<br />

pe care e bine să le știm:<br />

• Niciodată nu veniți în<br />

ospeție fără a anunța din timp.<br />

• Umbrela niciodată nu se<br />

usucă desfăcută, nici în birou,<br />

nici în ospeție.<br />

• Geanta nu se ține nici pe<br />

brațe, nici pe scaun.<br />

• Pungile se admit a fi folosite<br />

pentru cumpărături. Folosirea<br />

pe post de geantă nu va crea impresie<br />

bună.<br />

• Bărbații niciodată nu duc<br />

geanta femeilor.<br />

• Hainele de casă sunt pantalonii<br />

și un pulover, comode și<br />

decente.<br />

• Din momentul în care copilul<br />

are propria cameră, bateți<br />

la ușă înainte să intrați. Astfel îl<br />

veți obișnui și pe el să bată la<br />

ușă când intră la voi în cameră.<br />

• Femeia poate purta pălărie<br />

și mănuși în încăpere, dar nu și<br />

căciulă.<br />

• Numărul de bijuterii la o<br />

doamnă nu trebuie să depășească<br />

13 piese, aici se includ și nasturii<br />

ornamentali.<br />

• Regulile de achitare în<br />

restaurant – dacă ați folosit<br />

afirmația ”Eu vă invit” atunci<br />

dumneavoastră achitați.<br />

• Bărbatul intră tot timpul<br />

primul în ascensor, dar iese primul<br />

acel care e <strong>mai</strong> aproape de<br />

ușă.<br />

• În automobil, locul cel <strong>mai</strong><br />

important se consideră cel din<br />

spate.<br />

• A spune față de <strong>mai</strong> multă<br />

lume că sunteți la dietă, nu este<br />

un lucru elegant.<br />

• Temele tabu pentru discuțiile<br />

scurte sunt: politica, religia, sănătatea<br />

și banii. Sunt interzise<br />

afirmații precum: Doamne! Ce<br />

rochie frumoasă ai, cât ai dat pe<br />

ea?<br />

• Pentru orice persoană care<br />

are 12 ani împliniți, se recomandă<br />

să vă adresați cu „Dumneavoastră”.<br />

• Nu se admit discuțiile<br />

despre persoanele care nu sunt<br />

prezente la dialog. Bârfele nu vă<br />

creează imagine bună.<br />

• La teatru, cinema, concert<br />

– mergeți spre locul dumneavoastră<br />

doar cu fața către cei<br />

care deja sunt așezați.<br />

• Nouă lucruri trebuie să fie<br />

ținute în secret: vârsta, situația<br />

financiară, starea casei tale, rugăciunea,<br />

medicamentele dacă<br />

le consumați, orice relație, cadouri<br />

primite sau oferite, onoarea<br />

și dezonoarea.<br />

Codul bunelor maniere în<br />

societate te poate feri de multe<br />

situații jenante. Câteva reguli<br />

de etichetă trebuie să respecți<br />

dacă nu vrei să fii etichetat drept<br />

prost-crescut de cei din jur.<br />

• La masă, nu e frumos să<br />

mesteci cu gura deschisă, nici<br />

să vorbești în timp ce mănânci.<br />

Nu sorbi!<br />

• Este nepoliticos să-ți așezi<br />

mobilul pe masă, în public. Prin<br />

asta transmiți că telefonul joacă<br />

un rol foarte important în viața<br />

ta și că ești gata în orice moment<br />

să întrerupi conversația<br />

cu interlocutorul tău pentru a<br />

răspunde la un apel sau la un<br />

sms. Și <strong>mai</strong> nepoliticos decât<br />

a așeza telefonul la vedere<br />

este să-ți faci de lucru cu el în<br />

timpul întâlnirii/discuției cu<br />

interlocutorul tău, stând pe facebook,<br />

messenger, whatsapp<br />

sau instagram.<br />

• Nu vorbi tare la telefon în<br />

public, lumea din jur, care nu<br />

e interesată de problemele tale<br />

personale sau de serviciu, va fi<br />

deranjată.<br />

• La fel de nepoliticos este să<br />

râzi zgomotos în public sau să te<br />

holbezi la oameni.<br />

• Înainte de a-ți aprinde<br />

țigara, întreabă dacă e OK s-o<br />

faci. S-ar putea ca persoanele<br />

din jur să nu fumeze și să fie<br />

deranjate de fumul de țigară.<br />

• Pe trotuar, alee sau pe un<br />

culoar, în spațiu deschis sau în<br />

interior, mergi pe partea dreaptă.<br />

Pe scările rulante, staționează<br />

pe partea dreaptă, nu pe mijloc,<br />

pentru a le permite celor ce vor<br />

să se deplaseze să te depășească<br />

pe stânga.<br />

• Călătorii care coboară din<br />

tren, autobuz, troleibuz sau metrou<br />

au prioritate, iar la urcare,<br />

trebuie lăsate întâi persoanele în<br />

vârstă, femeile și copiii.<br />

• Dacă persoana în compania<br />

căreia te afli salută pe cineva,<br />

trebuie să saluți și tu persoana<br />

respectivă.<br />

• Indiferent de statutul tău<br />

sau de vârstă, când intri într-o<br />

încăpere tu trebuie să saluți primul,<br />

nu cei care se află acolo. Și<br />

da, este politicos să saluți, nu să<br />

te faci că plouă! La fel trebuie<br />

să procedezi când părăsești încăperea.<br />

• Salutul trebuie însoțit de<br />

un zâmbet, e nepoliticos să<br />

saluți încruntat sau cu jumătate<br />

de gură.<br />

• Persoana <strong>mai</strong> tânără o va<br />

saluta întotdeauna pe cea <strong>mai</strong><br />

în vârstă.<br />

• Bărbații nu ar trebui să<br />

atingă femeile fără permisiune.<br />

Nu este un gest acceptat<br />

social să-ți bați pe umăr interlocutoarea,<br />

să o atingi pe<br />

umăr sau să o mângâi în timp<br />

ce vorbești cu ea. Doar când<br />

o ajuți să iasă din mașină sau<br />

să traverseze strada îi poți<br />

oferi mâna/brațul.<br />

• Femeile nu ar trebui să<br />

poarte haine foarte elegante,<br />

bijuterii opulente sau să se machieze<br />

în exces în prima parte<br />

a zilei. Ținutele de seară, după<br />

ora 18.00!<br />

• Indiferent că ești bărbat<br />

sau femeie, ai grijă să ai pantofii<br />

mereu curați! Nici nu ai idee<br />

cât contează…<br />

• Parfumul trebuie folosit cu<br />

moderație. Dacă te parfumezi<br />

în exces, îi vei deranja pe cei<br />

din jur.<br />

• Nu-ți deranja colegii și<br />

cunoștințele cu poveștile tale de<br />

amor, eșuate sau nu, cu detalii<br />

legate de copiii tăi, de iubit sau<br />

de soț, nu vorbi întruna despre<br />

dieta pe care o ții, problemele<br />

tale medicale ori certurile din<br />

familie! Sunt chestiuni intime<br />

și insistând să le transmiți unor<br />

persoane care nu sunt interesate<br />

de ele, nu vei face decât să le<br />

îndepărtezi.<br />

• Nu e OK să citești<br />

corespondența apropiaților,<br />

să-ți bagi nasul în telefoanele<br />

lor, citind mesajele,<br />

ori să le cauți prin buzunare,<br />

ca să vezi dacă nu au<br />

bilețele de dragoste de la<br />

altcineva. Trebuie să-ți înfrânezi<br />

curiozitate și să-ți<br />

tratezi gelozia.<br />

• Spune întotdeauna “te rog”<br />

când ceri ceva și “mulțumesc”,<br />

după ce ai primit sau ți s-a promis<br />

că vei primi. Cere scuze<br />

dacă deranjezi sau dacă ai greșit.<br />

• Ești șofer? Nu goni pe<br />

stradă, după ploaie, riscând<br />

să stropești pietonii dacă treci<br />

printr-o baltă! Încetinește!<br />

Nici ție nu ți-ar plăcea să<br />

ajungi acasă ud din cap până<br />

în picioare și cu hainele murdare!<br />

A consemnat: Ilinca Fodor<br />

Sursa documentare:<br />

www.cotswoldallure.com<br />

wannabees.com.au<br />

www.howcast.com


Reţetele Annei MAI<br />

<strong>2018</strong> 21<br />

Ciorbă<br />

de primăvară<br />

O ciorbă bogată în vitamine<br />

care reuşeşte să adune toată<br />

bucuria primăverii.<br />

Ingrediente:<br />

• 6 legături de lobodă roșie și<br />

verde<br />

• 3 fire de usturoi verde<br />

• 3 fire de ceapă verde<br />

• 1 legăturică de mărar<br />

• 1 legătură de leuştean<br />

• 1 legăturică de pătrunjel<br />

• 1 litru de borş<br />

• 400 grame smântână<br />

• 3 gălbenuşuri<br />

ceţi un liezon din smântână şi<br />

gălbenuşurile de ou. Adăugaţi<br />

treptat supă din oală peste liezon<br />

şi amestecaţi pentru a<br />

obţine o temperatură apropiată<br />

de cea din oală. Adăugaţi<br />

liezonul şi reaprindeţi focul<br />

la temperatură mică. Lăsaţi să<br />

dea câteva clocote. Adăugaţi<br />

verdeţurile tocate.<br />

Asezonaţi cu sare şi piper.<br />

Ciorba de lobodă se serveşte<br />

caldă, la temperatura camerei<br />

sau chiar rece.<br />

Omletă de sezon<br />

Cocktail la minut<br />

Ingrediente:<br />

• 2 mâini de urzici opărite în<br />

apă cu sare, bine stoarse<br />

• 8 ouă<br />

• 4 linguri de lapte gras<br />

• 60 grame brânză de burduf<br />

• 3 căţei de usturoi<br />

• 1/2 linguriţă rasă de nucșoară<br />

măcinată<br />

• 2 linguri de unt<br />

• Sare, piper<br />

Preparare:<br />

Tăiaţi urzicile opărite cu un<br />

cuțit din lemn sau plastic. Curăţaţi<br />

şi pisaţi usturoiul. Spargeţi<br />

ouăle într-o farfurie adâncă,<br />

adăugaţi 1 linguriţă rasă de<br />

sare, puţin piper şi laptele. Ba-<br />

teţi bine ouăle. Încingeţi untul<br />

într-o tigaie. Adăugaţi şi sotaţi<br />

urzicile 5 minute. Adăugaţi usturoiul,<br />

nucşoara şi, după 20-<br />

30 de secunde, ouăle bătute.<br />

Presăraţi deasupra brânza de<br />

burduf sfărâmată. Rumeniţi<br />

omleta la foc mic, de preferinţă<br />

sub capac. Când s-a rumenit<br />

pe o parte, întoarceţi-o cu ajutorul<br />

unei farfurii şi <strong>mai</strong> lăsaţi<br />

1-2 minute.<br />

O băutură răcoroasă, ce<br />

ține loc și de desert, dar și de<br />

digestiv. Un amestec suav de<br />

vodcă și înghețată de lămâie.<br />

Ingrediente:<br />

• 50 ml vodcă<br />

• 1 cupă de înghețată de lămâie<br />

• 1/2 lămâie<br />

• 1 linguriță de zahăr<br />

Mod de preparare:<br />

Într-o cupă de cocktail se<br />

pune înghețata de lămâie (trebuie<br />

să fie îngheţată-sorbet,<br />

fără lapte, frişcă, iarut, etc.),<br />

se adaugă vodca, puțină zeamă<br />

de lâmâie și se ornează<br />

cu o felie de lămâie și câteva<br />

cristale de zahăr.<br />

Ingrediente:<br />

• 1 cană mare vişine și căpșuni<br />

• 250 grame unt<br />

• 250 grame făină<br />

• 200 grame zahăr<br />

• 1 plic zahăr vanilat<br />

• 4 ouă<br />

• 1 plic praf de copt<br />

• 4 linguri zahăr pudră<br />

• coaja de la 1 lămâie<br />

• 1 vârf de cuţit sare<br />

Preparare:<br />

Amestecaţi untul cu zahărul<br />

şi zahărul vanilat cu<br />

o lingură de lemn sau cu<br />

ajutorul mixerului, până<br />

când granulele de zahăr se<br />

topesc şi untul se transformă<br />

într-o cremă uşoară.<br />

Încorporaţi, unul câte<br />

unul, ouăle. Adăugaţi următorul<br />

ou doar după ce<br />

oul anterior a fost total<br />

încorporat. Adăugaţi coaja<br />

de lămâie, praful de copt<br />

nestins şi un vârf de cuţit<br />

de sare. Încorporaţi făina<br />

amestecând cu o lingură<br />

de lemn. Separat, pudraţi<br />

Brioșe cu vișine și căpșuni<br />

• Sare, piper<br />

Preparare:<br />

Spălaţi şi alegeţi frunzele<br />

de lobodă. Înlăturaţi codiţele<br />

şi frunzele pătate.<br />

Puneţi la fiert borşul împreună<br />

cu 6 litri de apă. Adăugaţi<br />

şi fierbeţi frunzele de<br />

lobodă.<br />

Curăţaţi şi tocaţi usturoiul<br />

şi ceapa, cu tot cu codiţe.<br />

Adăugaţi ceapa şi usturoiul.<br />

După ce loboda a fiert,<br />

opriţi focul sub fiertură. Fafructele<br />

cu 2 linguri de<br />

zahăr pudră. Încorporaţi<br />

fructele amestecând uşor<br />

în aluat. Lăsaţi aluatul să<br />

se odihnească, la temperatura<br />

camerei, pentru minim<br />

1 oră. Încălziţi cuptorul la<br />

190 de grade (foc mediu<br />

spre mare). Ungeţi formele<br />

pentru brioşe (cele de unică<br />

folosinţă din hârtie; cele<br />

din silicon nu au nevoie) cu<br />

puţin ulei şi pudraţi-le cu<br />

făină. Adăugaţi câte 2 linguri<br />

bune de cocă cu fructe.<br />

Introduceţi brioşele la<br />

cuptor, într-o tavă, pentru<br />

20 de minute. Scoateţi brioşele,<br />

lăsaţi-le să se răcească<br />

şi îndepărtaţi formele.<br />

Pudraţi brioşele cu zahăr<br />

pudră.


22<br />

MAI<br />

<strong>2018</strong><br />

Corina Simionescu Hudgens<br />

Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />

Dureri de cap sau de dinţi<br />

în cele <strong>mai</strong> nepotrivite momente?<br />

Înainte de a apela la<br />

,,ajutoarele” din dulapul de<br />

medicamente, nu uita că anumite<br />

condimente din bucătărie<br />

te pot ajuta la fel de mult. Mai<br />

mult, nici vorbă de efecte adverse!<br />

Dintre condimentele din<br />

bucătărie, rozmarinul dă<br />

aromă preparatelor şi ajută<br />

şi la ameliorarea durerilor<br />

de cap. Rozmarinul ajută la<br />

menţinerea vaselor de sânge<br />

cât <strong>mai</strong> dilatate, astfel fiind<br />

prevenite durerile de cap<br />

cauzate de vasoconstricţie<br />

(atunci când vasele de sânge<br />

se îngustează). Prepară<br />

ceaiul de rozmarin dintr-o<br />

linguriţă de plantă la o cană<br />

de apă clocotită. Lasă cana<br />

acoperită timp de 10 minute,<br />

după care filtrează şi bea o<br />

cană de două ori pe zi.<br />

Un bun remediu pentru<br />

tratarea durerii şi a presiunii<br />

resimţite la nivelul sinusurilor<br />

este cimbrul. Recomadat în<br />

cazul problemelor respiratorii,<br />

cimbrul, care are un puternic<br />

efect antiseptic, ajută la eliberarea<br />

căilor respiratorii. Prepară<br />

ceaiul de cimbru din 1-2<br />

linguriţe de plantă la o cană de<br />

apă fierbinte. Lasă cana acoperită<br />

timp de 10 minute, după<br />

care strecoară şi bea o cană de<br />

2-3 ori pe zi. La fel de eficiente<br />

sunt şi inhalaţiile cu ceai<br />

de cimbru. Prepară o cantitate<br />

<strong>mai</strong> mare de ceai şi fă inhalaţie<br />

timp de 10-15 minute.<br />

Muşcăturile şi înţepăturile<br />

de insecte, frecvente <strong>mai</strong> ales<br />

pe perioada verii, se pot ,,trata”<br />

uşor cu ajutorul frunzelor<br />

de mentă sau a uleiului esenţial<br />

de mentă. Aplicată pe locul<br />

Terapia verde<br />

Remedii din bucătărie<br />

pentru tratarea durerilor<br />

mericul grăbeşte digestia alimentelor<br />

şi previne acumularea<br />

de acid gastric. Pentru<br />

a ameliora senzaţia de arsură<br />

la stomac poţi lua o capsulă<br />

de turmeric (pe care o procuri<br />

din magazinele naturiste),<br />

înainte de masă. Dacă<br />

senzaţia de arsură continuă<br />

poţi lua şi cea de-a doua<br />

capsulă de turmeric, dar la<br />

interval de câteva ore.<br />

Stresul și anxietatea<br />

pot fi combătute natural,<br />

fără medicamente<br />

Iată câteva ceaiuri pe bază<br />

de plante care reduc nivelul<br />

de stres din organism, prevenind<br />

astfel apariția migrenelor,<br />

a palpitațiilor și a<br />

oboselii.<br />

Florea pasiunii, cunoscută<br />

și sub numele de Passiflora,<br />

este recunoscută<br />

pentru calitățile sale benefice<br />

în remedierea problemelor<br />

cauzate de stres. Datorită<br />

substanțelor active pe care le<br />

conțin, planta acționează ca<br />

un sedativ natural, fiind un<br />

bun remediu natural pentru<br />

insomnii, agitație și tulburări<br />

gastro-intestinale de natură<br />

nervoasă.<br />

Ceaiul de Passiflora se<br />

prepară astfel: o lingură de<br />

plantă uscată, mărunțită se<br />

toarnă într-o cană de apă de<br />

fiartă. Ceaiul se lasă la infuzat<br />

timp de 10 minute, după care<br />

se strecoară și se bea înainte<br />

de a merge la culcare.<br />

Ginsengul este originar<br />

din Manciuria și este utilizat<br />

Magneziul este un mineral<br />

necesar bunei funcţionări<br />

a organismului uman, lipsa<br />

lui ducând la dereglări grave.<br />

Afecţiunile în care sursele<br />

bogate în magneziu pot ajuta<br />

sunt dintre cele <strong>mai</strong> diverse,<br />

de la spasme, astenii, gută,<br />

artroză, tromboze, anafilaxie<br />

până la îmbătrânire, cancer,<br />

tremurături, diverse probleme<br />

digestive, respiratorii şi<br />

hepatice, convulsii sau colite<br />

infecţioase. De asemenea,<br />

este important de precizat că<br />

magneziul se asociază cu potasiul.<br />

Necesarul zilnic este de<br />

120 mg Mg/1.000 kcal<br />

Datorită faptului că procesul<br />

de dizolvare a magneziului<br />

în mediul de alcalinitate<br />

excesivă din intestine este<br />

mult îngreunat, absorbţia,<br />

după ce este luat pe cale<br />

orală, este la fel de dificilă<br />

ca şi absorbţia fierului. Mai<br />

nou, se consideră că eficienţa<br />

maximă se obţine în cazul<br />

administrării magneziului<br />

sub forma sării sale cu acidul<br />

azotic. Necesarul zilnic este<br />

în funcţie de aportul caloric,<br />

la adulţi este de aproximativ<br />

120 mg magneziu/1.000 kcal.<br />

Magneziul este denumit<br />

ca fiind elementul antistres<br />

esenţial, asigură capacitatea<br />

de apărare a organismului,<br />

de creştere şi de regenerare.<br />

Dă echilibru psihic şi tonic<br />

şi echilibrează sistemul vagosimpatic,<br />

drenor hepatic,<br />

antiseptic, reacţionând conmuşcăturii/înţepăturii,<br />

frunza<br />

de mentă sau picătura de ulei<br />

esenţial nu nu<strong>mai</strong> că răcoreşte<br />

zona afectată, ci favorizează<br />

creşterea fluxului sangvin,<br />

ceea ce face ca senzaţia de<br />

mâncărime să dispară.<br />

Persoanele care obişnuiesc<br />

să consume frecvent<br />

seminţe de susan (care aduc<br />

un aport substanţial de calciu)<br />

au un risc <strong>mai</strong> mic de<br />

a avea probleme cu tartrul,<br />

respectiv dantura. În plus,<br />

seminţele conţin <strong>mai</strong> mulţi<br />

compuşi care ajută la ameliorarea<br />

durerii, de aceea ele<br />

sunt un bun camant pentru<br />

durerile dentare. Pune la fiert<br />

o parte de seminţe de susan,<br />

la trei părţi de apă. Fierbe<br />

amestecul până când lichidul<br />

se reduce la jumătate, după<br />

care răceşte-l. Aplică pe locul<br />

dureros o bucată de vată/<br />

tifon înmuiată în lichidul cu<br />

seminţe de susan.<br />

Un bun medicament-condiment<br />

pentru arsurile la<br />

stomac este şi turmericul<br />

(curcuma). Parte importantă<br />

din condimentul curry, turîncă<br />

de acum 5000 de ani în<br />

tratarea diferitelor afecțiuni.<br />

Planta conține saponine,<br />

niște substanțe care au efecte<br />

benefice asupra organismului<br />

atunci când nivelul de stres<br />

este ridicat.<br />

Ceaiul de ginseng<br />

îmbunătățește circulația sângelui,<br />

crește rezistența organismului<br />

în fața virușilor și<br />

bacteriilor și relaxează organismul.<br />

Ceaiul se prepară la<br />

fel ca și cel de Passiflora.<br />

Salvia este o altă plantă<br />

care atenuează stresul, calmând<br />

nervii. Pentru a beneficia<br />

de efectul său calmant,<br />

ceaiul de salvie se bea de o<br />

dată sau de două ori pe zi.<br />

Pentru a prepara ceaiul de<br />

salvie, se adaugă într-o cană<br />

de apă câteva frunze proaspete<br />

de salvie, o jumătate<br />

de linguriță de zahăr sau de<br />

miere, suc de lămâie și o cantitate<br />

mică de coaja de la<strong>mai</strong>e.<br />

Ingredientele se fierb timp<br />

de 20 de minute, după care<br />

amestecul obținut se strecoară<br />

și se bea.<br />

Surse naturale de magneziu<br />

tra îmbătrânirii, cancerului,<br />

trombozelor şi aterosclerozei.<br />

Concentraţia de magneziu<br />

e cea <strong>mai</strong> mare, în general,<br />

în fructele speciilor pomicole<br />

nucifere şi arbuştilor<br />

fructiferi: nuci de Brazilia,<br />

macadamia, migdale, fistic,<br />

castane, alune de pădure şi de<br />

pământ, în fructele cu seminţe<br />

uleioase: caise, seminţe de<br />

dovleac şi de floarea-soarelui.<br />

Există şi fructe bogate în<br />

magneziu, precum avocado,<br />

kiwi, banane, mure, căpşuni,<br />

portocale, curmale, mere (şi<br />

oţet de mere). Deşi în foarte<br />

multe fructe există magneziu,<br />

resursele <strong>mai</strong> importante ale<br />

acestui microelement sunt seminţele<br />

germinate, cerealele<br />

germinate, tărâţele de grâu,<br />

ovăz şi orz.<br />

Mai putem obţine magneziu<br />

şi din mâncărurile scăzute<br />

din diferite verdeţuri, mazăre,<br />

fasole, dovlecei, cartofi, porumb,<br />

spanac, varză, broccoli,<br />

dovleac, cartofi dulci şi sfeclă<br />

roşie.<br />

Alte alimente în care se<br />

regăseşte acest microelement<br />

preţios sunt organismele marine,<br />

drojdia de bere, muştarul<br />

uscat, polenul, curry-ul şi<br />

cacaua.<br />

Lipsa mineralului poate<br />

fi <strong>mai</strong> pronunţată în cazul<br />

osteoporozei<br />

Magneziul este folosit în<br />

secţiile de Terapie Intensivă,<br />

la persoanele care au suferit<br />

deja atac de cord, în scopul<br />

prevenirii complicaţiilor ce ar<br />

putea surveni. În cazul unor<br />

experimente s-a demonstrat<br />

că, prin administrarea profilactică<br />

de magneziu, se împiedică<br />

constituirea litiazei<br />

renale şi biliare.<br />

Stările carenţiale generează<br />

hiperiritabilitate, spasmofilie,<br />

tromboze şi accidente<br />

vasculare. Lipsa magneziului<br />

poate fi <strong>mai</strong> pronunţată la<br />

femeile suferinde de osteoporoză<br />

chiar decât însăşi lipsa<br />

calciului.<br />

Magneziul reglează procesul<br />

de absorbţie celulară<br />

a calciului, ca atare se recomandă<br />

administrarea în raport<br />

de 2:1 a combinaţiei dintre<br />

calciu şi magneziu.<br />

• Considerat elementul<br />

antistres esenţial, magneziul<br />

asigură capacitatea de apărare<br />

a organismului, de creştere<br />

şi de regenerare!


Important pentru cititori!<br />

• Vă rugăm să verificaţi textul<br />

anunţului şi numărul de telefon<br />

înainte de a fi trimis spre publicare<br />

redacţiei noastre!<br />

• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

nu îşi asumă răspunderea pentru<br />

numerele de telefon greşite<br />

sau conţinutul anunţurilor de la<br />

mica publicitate!<br />

MUNCĂ - OFERTE<br />

Căutăm internă pentru a lucra<br />

într-o casă cu copii, în Madrid.<br />

Condiții: rezidență în Spania,<br />

experiență în îngrijirea copiilor.<br />

Mai multe informații, la telefon:<br />

672 147 003.<br />

Caut externă pentru curățenie<br />

într-o casă din Madrid, două zile<br />

pe săptămână, între orele: 10:00<br />

și 12:30. Detalii la telefon: 660<br />

137 089.<br />

Familie din Sevilla caută matrimonio,<br />

pentru curățenie și grădină.<br />

Cerințe: rezidență în Spania,<br />

carnet de conducere, mașină<br />

proprie, experiență. Telefon: 667<br />

002 003.<br />

MUNCĂ - CERERI<br />

Persoană serioasă, 45 de ani,<br />

specialist în vânzări, experiență<br />

în condus autovehicule cu carnet<br />

B, aptitudini manageriale, idei<br />

novatoare caut de muncă oriunde<br />

în Spania sau în Europa. Cristi,<br />

telefon 606 750 991.<br />

Doamnă, din comunitatea<br />

Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />

de bucătar, pentru un restaurant<br />

cu bucătărie românească. Am<br />

multă experienţă în domeniu. Telefon:<br />

642 124 140.<br />

Caut de muncă ca şofer categoria<br />

B: distribuitor, taxi, transport<br />

persoane etc. Oriunde în<br />

Europa. Multă experienţă. Mobil:<br />

606 750 991.<br />

Doamnă seriosă 46 de ani cu<br />

expierență în serviciul domestic,<br />

caut loc de muncă ca şi externă în<br />

comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />

imediată. Telefon: 642 0<strong>87</strong> 102.<br />

Caut de muncă ca și i nternă<br />

în Comunitatea Madrid. Am<br />

experiență și bune recomandări.<br />

Telefon: 632 547 527.<br />

Doamnă 43 de ani, curată,<br />

gospodină, caut de muncă în<br />

Comunitatea Madrid, ca externă,<br />

în curățenie, îngrijit copii sau<br />

persoane în vârstă, sau în domeniul<br />

confecțiilor. Am experiență<br />

și referințe foarte bune. Telefon:<br />

Mica publicitate MAI<br />

<strong>2018</strong> 23<br />

625 736 494.<br />

Doamnă serioasă, cu experiență<br />

în domeniul curățeniei, caut<br />

de muncă ca și externă, cu ora, în<br />

Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />

642 859 842.<br />

ÎNCHIRIERI<br />

Închiriem casă de vacanță (pe<br />

perioade scurte de timp: zile/săptămâni)<br />

la 4 km de stațiunea Calpe<br />

(Costa Blanca), provincia Alicante<br />

din Spania. Casa deține 2 dormitoare,<br />

2 băi, sufragerie (salon), bucătărie<br />

americană, piscină, grădină<br />

cu grătar, și un studiou care este<br />

bine compartimentat, spațios (față<br />

în față cu piscina), toate cu intrări<br />

separate. Informații suplimentare<br />

se pot obține la telefon/Whats-<br />

App: 637 983 430.<br />

Familie de români din Alcalá<br />

de Henares oferă spre închiriere<br />

2 camere. Una dintre camere,<br />

pentru o doamnă/domnișoară.<br />

Căldura este de la comunidad.<br />

Mai multe informații la telefon:<br />

643 320 648.<br />

VÂNZĂRI<br />

Vând casă în Amara, judetul<br />

Ialomița, (la roșu) la cinci minute<br />

de plajă. Pentru informații sunați la<br />

numărul de telefon: 643 086 970.<br />

Vând casă în Topolovățu Mare,<br />

județul Timiș (Banat), cu 2.300<br />

mp teren, aproape de șoseaua<br />

națională și de gară, la 20 de km<br />

de Timișoara. Casa este compusă<br />

din 3 camere și baie, cu posibilitate<br />

de extindere pentru încă 2<br />

camere. Preț informativ: 60.000€.<br />

Pentru detalii suplimentare, sunați<br />

la telefon: 0034/ 637 983 430.<br />

Vând casă la țară, în județul<br />

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,<br />

baie, fântână în curte, hidrofor,<br />

fosă septică, 2.500 mp curte, drum<br />

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/<br />

munte superbă, liniștită, la 50 km<br />

de oraș. Preț 21.000 € negociabil.<br />

Mai multe informații, la telefon:<br />

678 804 997.<br />

Vând în Botoșani, strada<br />

Popauți nr.104, casă construită<br />

în 2013, compusă din 6 camere,<br />

două bucătarii, două băi, garaj,<br />

beci, p+m, 270mp, grădină cu<br />

pomi în suprafață de 1.305 mp.<br />

Casa este la roșu, parterul este locuibil,<br />

baia și bucătăria mobilate.<br />

Relații la telefon: 0034/666 299<br />

144 sau 0040 771 905 144.<br />

Vând apartament la cheie, în<br />

Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />

proprie, utilat cu mobilă nouă.<br />

Preț informativ: 50.000€. Detalii<br />

suplimentare la telefon: 0034/642<br />

925 210 (Spania); 0040/772 929<br />

916 (România).<br />

Vând teren intravilan pentru<br />

construcții în zona de vile,<br />

sat Frățești, județul Giurgiu, la<br />

50 km de București și 10 km<br />

de Giurgiu, cu suprafața totală<br />

de 1.012 mp. Preț negociabil:<br />

13.500 €. Terenul se poate vinde<br />

și parcela, fiecare parcelă având<br />

506 metri pătrați, preț 7.000 €<br />

ușor negociabil. Mai multe relații<br />

la telefon: 663 385 792. Pentru<br />

cei interesați, pot trimit poze cu<br />

terenul, pe WhatsApp.<br />

Vând 600 mp teren construcții<br />

case utilat cu apă, gaz, curent<br />

la 130 m, în Stupini, județul<br />

Brașov, Str. Nicovalei. Se vinde<br />

și în doua rate pe perioada<br />

unui an, prin contract notarial.<br />

Exclus agenții si intermediari.<br />

Preț: 15.000€. Relații la e<strong>mai</strong>l:<br />

panalucian77@g<strong>mai</strong>l.com sau<br />

la telefon 0034/ 642 686 552.<br />

MATRIMONIALE<br />

Domn 46 de ani, divorțat,<br />

doresc să cunosc o doamnă de<br />

vârstă apropiată pentru o relație<br />

de prietenie, respectiv căsătorie.<br />

Mă puteți suna la telefon: 643<br />

442 460.<br />

Bărbat, 40 de ani, din Barcelona,<br />

caut o doamnă de vârstă<br />

apropiată, pentru o relație serioasă.<br />

Ofer și aștept seriozitate!<br />

Telefon: 676 272 617.<br />

Doamnă, 59 de ani, divorțată,<br />

160/58, fără obligații, din<br />

C omunitatea Madrid, doresc să<br />

cunosc un domn de vârstă apropiată,<br />

pentru prietenie/căsătorie.<br />

Telefon: 603 842 980.<br />

Domn, 48 de ani, doresc să cunosc<br />

o doamnă până în 45 de ani,<br />

din comunitatea Madrid pentru o<br />

relație serioasă/căsătorie. Aventurierele<br />

să se abțină! Telefon: 642<br />

502 842.<br />

Anunţurile de mică publicitate sunt<br />

GRATUITE!<br />

E-<strong>mai</strong>l: redactia@<br />

occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

WhatsApp:<br />

643 015 676<br />

(de luni până vineri: 09:00 –18:00)<br />

Ambasadorul României în Regatul Spaniei a avut o întâlnire<br />

de lucru cu președintele Guvernului Comunităţii Valenciene<br />

Cu prilejul participării<br />

la Forumul economic<br />

“Oportunități de afaceri<br />

și investiții în România”,<br />

organizat în colaborare cu<br />

Camera de Comerț Valencia<br />

la finalul lunii aprilie, ambasadorul<br />

României în<br />

Regatul Spaniei, Gabriela<br />

Dancău, a avut o întrevedere<br />

cu președintele<br />

Guvernului Comunităţii<br />

Valenciene (Generalitat<br />

Valenciana), Ximo Puig.<br />

Ambasadorul român a<br />

adresat, cu acest prilej,<br />

mulţumiri pentru sprijinul<br />

acordat comunităţii<br />

românești (aproximativ<br />

150.000 de persoane),<br />

foarte bine integrată în<br />

regiune, cât și pentru semnarea<br />

Memorandumului<br />

de Înțelegere între<br />

I nstitutul Limbii Române<br />

și Generalitat pentru predarea<br />

Cursului de Limbă,<br />

Cultură și Civilizație<br />

Română în centre educative<br />

ale Generalitat.<br />

Pe parcursul reuniunii,<br />

au fost discutate<br />

posibilitățile concrete de<br />

colaborare în domeniul<br />

economic, un prim pas<br />

în acest sens făcându-se<br />

prin organizarea primului<br />

Forum economic românospaniol<br />

din Comunitatea<br />

Valenciană la Camera de<br />

Comerț V alencia. În domeniul<br />

cultural, ambasadorul<br />

a solicitat sprijinul<br />

președintelui pentru organizarea,<br />

în toamna acestui<br />

an, a două evenimente<br />

culturale pentru marcarea<br />

Centenarului Marii Uniri.<br />

De asemenea, un punct<br />

important al discuției l-a<br />

reprezentat dezvoltarea<br />

cooperării descentralizate,<br />

pentru care i s-a propus<br />

președintelui semnarea,<br />

în perioada următoare, a<br />

unui memorandum de cooperare<br />

între un județ din<br />

sud-vestul României și<br />

Comunitatea Valencină.<br />

Oficialul spaniol și-a<br />

exprimat întreaga deschidere<br />

pentru colaborarea<br />

cu ambasada în vederea<br />

promovării şi concretizării<br />

iniţiativelor misiunii diplomatice.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!