Occidentul romanesc 87 mai 2018 d

More documents

Recommendations

Info

16 MAI 2018 Psiholog Cum ne ferim de pericolele Recent, Asociația Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de dependență pentru a fi introduse în ediția a V-a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care și dependența de internet, în special de rețelele de socializare. În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, dacă este folosit în mod echilibrat, Facebook oferă nenumărate avantaje pentru oameni, precum: interacțiune, distracție, comunicare pe diverse teme de interes, cunoașterea unor persoane noi, menținerea la de pe Facebook curent cu noutățile și evenimentele din zona ta de interes, anunțarea persoanelor interesate despre activitatea și evenimentele organizate de tine, întâlniri de grup etc. Cu toate acestea, dacă se trece un anumit prag al utilizării, Facebook poate crea o dependență destul de serioasă, care va atrage după sine alte efecte negative. “Pe lângă multiplele avantaje ale sale, rețelele de socializare sunt însă și o mare problemă pentru cei care investesc foarte mult timp în ele. Utilizarea în exces și fără o triere minimă a persoanelor cu care comunicăm, poate Laura Maria Cojocaru afecta aptitudinile non-verbale, ca de exemplu menținerea contactului vizual în timpul unei conversații, coordonarea limbajului verbal cu cel nonverbal și paraverbal. De asemenea, dependența de Facebook poate declanșa o nevoie de satisfacție imediată și evident apariția frustrării atunci când aceasta lipsește, acumulare de frustrări atunci când utilizatorul nu poate folosi site-ul zilnic, scăderea stimei de sine atunci când postările sale nu sunt citite, nu primesc aprecieri (like-uri), scăderea capacității de concentrare, deconectarea treptată de lumea reală, degradarea relațiilor de familie, distrugerea carierei sau chiar ruinarea financiară, izolarea socială, interpretarea greșită a relațiilor interumane, difi cultăți de relaționare etc.”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI). Mai mult, dependența de Facebook poate conduce, în cazuri extreme, la tulburări psihice, hărțuire psihică, morală, sexuală, afectarea imaginii publice, profesionale, personale, vulnerabilitate în fața spărgătorilor de locuințe, violatorilor sau chiar pedofililor. Cum ne triem “prietenii virtuali” pe Facebook? Specialistul este de părere că pot fi evitate cazurile extreme atâta timp cât avem un control asupra listei de prieteni, care să fie cunoscuți și în viața reală. Dacă totuși ne dorim să ne facem noi prieteni în mediul virtual, atunci psihologul Laura Maria Cojocaru ne recomandă să acceptăm în lista de prieteni doar persoane cu profil complet, cu poză, cu date de contact verificabile, întrucât s-a sesizat un număr tot mai mare de conturi false pe Facebook, create din varii motive: marketing, hărțuire, șantaj, spionare etc. “Le recomand utilizatorilor de Facebook să nu-și dea întâlnire cu persoane cunoscute pe astfel de rețele decât în locuri publice și dacă au un minim de siguranță că știu cine este și unde să găsească acea persoană în cazuri extreme. De asemenea, tinerele, în special, trebuie să aibă mare grijă la cei care se dau drept terapeuți de orice fel. Orice persoană care vrea să ajute cu adevărat, spune cine este. Dacă se ascunde în spatele unei poze impersonale și oferă tot felul de avantaje, sunt toate șansele să vrea să inducă în eroare diverse persoane pentru a obține cu totul altceva. Dacă vrei să ajuți cu adevărat, nu ai nimic de ascuns și oferi transparența cuvenită”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru. Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației “Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minții umane urmând 7 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială. De peste 8 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare. Autor: Dr. Tănase Tasenţe (Plus Communication) Cum putem scăpa de stres 5 metode explicate de psihologul Angela Nuţu Potrivit studiilor, 66% dintre români consideră că au o viață stresantă, principala sursă de stres fiind locul de muncă. Sunt afectați în aceeași măsură atât bărbații cât și femeile. Cu toții am experimentat stresul în viața de zi cu zi, mai ales atunci când ne simțim supraîncărcați și ne luptăm să facem față cererilor tot mai complexe. Aceste cereri pot fi legate de finanțe, de locul de muncă, de relații și de alte situații, esențial este că orice lucru care reprezintă o provocare reală sau este percepută ca atare, poate provoca stres. În opinia psihologului Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză, este important să conștientizăm că un eveniment poate fi foarte stresant chiar dacă el nu reprezintă un pericol real pentru noi, atâta vreme cât noi ÎL PERCEPEM ca atare. “Stresul este de fapt o parte importantă a evoluţiei omenirii ajutându-i pe strămoşii noştri să supravieţuiască. Eliberarea de adrenalină adusă de un atac iminent din partea unor animale carnivore de dimensiuni mari i-a ajutat, de exemplu, pe strămoşii noştri să se pregătească pentru luptă şi fugă, iar acest gen de stres încă ne aduce beneficii şi astăzi. Dar lumea modernă a adus cu sine un stres continuu asupra corpului și minții noastre – și există voci care consideră că încă nu suntem pregătiți să facem față acestei schimbări. Mai mult decât atât, contrar opiniei populare, nu orice stres este rău, ci fiecare persoană are propria toleranţă la felurile variate de factori de stres. Cheia este să ne ştim gradul de toleranţă, cunoscându-ne semnalele negative atunci când stresul ne atinge punctele critice”, consideră psihoterapeutul Angela Nuţu. Tipuri de stres Specialistul afirmă că stresul acut este unul pe termen scurt, care este adus de evenimente specifice la care trebuie să reacţionăm. “Poate fi o forţă ajutătoare, motivaţională şi poate fi palpitantă în doze mici (eustres), dar prea mult din ea este epuizantă și ne face să simțim că nu reușim să facem față provocărilor (distres). Stresul acut poate fi atunci când te dai în trenuleţul roller coaster, dai un examen important, eviţi un accident de maşină, ceri o mărire de salariu etc.”, explică psihoterapeutul Angela Nuţu. De cealaltă parte, stresul cronic este o suferinţă pe termen lung cauzată de factori de stres repetitivi. “Stresul cronic poate deveni o parte de rutină a vieţii, încât cei care suferă sub acțiunea sa nu-l mai observă şi îl acceptă ca fiind normal. Factorii de stres cronic pot fi: un loc de muncă epuizant, o viaţă de familie nefericită, probleme financiare prelungite, dificultăți de adap- Angela Nuțu tare și socializare, efectele stresului cronic etc. Dacă nu intervenim cu diferite metode de alinare sau relaxare, stresul cronic poate duce la dureri de cap, stomac deranjat, dureri în piept, tensiune arterială ridicată, insomnie, anxietate, depresie. Toate acestea cresc riscurile de boli de inimă cu până la 40%, de infarct cu 25%, iar de atac cardiovascular cu 50%. De asemenea, poate cauza tensiuni musculare ca reacţie reflexă de a ne proteja corpul împotriva posibilelor dureri şi răni”, spune Angela Nuţu. Cum putem scăpa de stres? 5 metode simple 1. Relaxează-te! Un exerciţiu simplu de autohipnoză ne poate ajuta să intrăm foarte repede și ușor într-o stare de transă hipnotică, respectiv ne va ajuta să ne relaxăm profund. Cum îl punem în practică? • Stai confortabil pe scaun cu tălpile lipite de podea. • Acum trage puternic aer în piept, inspirând pe nas. În același timp ridică privirea, cât mai mult cu putință în sus, doar privirea, capul rămâne nemișcat. În acest fel vom ajunge cu ochii „dați peste cap”, în timp ce capul rămâne în poziție verticală, ca și cum am privi un punct interior, în creștetul capului. • Menținem respirația și numărăm în minte 1, 2, 3. • Lăsăm apoi privirea să coboare lent, foarte lent în jos în timp ce expirăm lent, controlat, pe gură. Pleoapele coboară lent, în final ochii închizându-se lent, natural, iar respirația devine și ea profundă și naturală. • Repetă de minim 3 ori sau de ori de câte ori este nevoie pentru a adânci starea de transă. • Atenționare! Nu face niciodată exerciții de relaxare sau intrare în transa hipnotică în timp ce ești la volan sau operezi cu diverse aparate, utilaje, etc. Alege pentru asta întotdeauna un mediu liniștit, sigur, în care pe cât posibil să nu fii deranjat cât durează exercițiul tău de relaxare! Fă acest exercițiu ori de câte ori simți nevoia să te relaxezi și destresezi, mai întâi exercițiul așa cum este descris, apoi ideal ar fi să asculți o înregistrare care să te ajute să te relaxezi și mai mult. 2. Mişcă-te! Eliberarea de endorfine şi concentrarea pe corpul tău te va face să te simţi mai bine, exercitiile fizice ajutand sistemul nervos să se relaxeze. În loc să te concentrezi pe gândurile tale, concentrează-te pe corpul tău 3. Reglează-ţi sistemul nervos! Meditaţia și respiraţia conştientă sunt modalități rapidă de a te calma. Pur şi simplu ia o pauză şi concentrează-ţi atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare dată când simţi că te sufoci şi nu faci faţă unui moment. 4. Nu te izola! Conexiunea cu oamenii care te fac să te simţi bine şi în siguranţă este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a-ţi relaxa sistemul nervos. Suportul familiei şi al prietenilor este vital în recuperarea echilibrului. 5. Fă câteva schimbări benefice în viaţa ta! “Atunci când te lupţi cu stresul e foarte posibil să nu mai urmezi cursul firesc al vieţii tale. Somnul, apetitul, energia îţi vor fi afectate. Este un moment în care trebuie să măreşti efortul pentru o viaţă sănătoasă: orientează-te către o alimentație sănătoasă, apucă-te de un sport nou, relaxează-te înainte de somn”, conchide psihoterapeutul Angela Nuţu Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP, Trainer acreditat Metoda Centrum, Psihoterapeut.
Pagina copiilor MAI 2018 17 Cartea cu multe pisici de Letiţia Coza ”Acum nu mai sunt mică” Foarfeca mea preferată, Ce nu-i greu de folosit...” Zice ea și se-apucă de croit. Cuvertura mătăsoasă Tăiată de ea se lasă, Ba parcă o și ajută Căci Blondy e pricepută. Ce croiește cu migală? Rochie lungă, de gală! Înspre seară-a terminat De cusut și de călcat. Pălărie asortată Și poșetă croșetată A găsit într-un sertar, (De ele n-aveam habar!) Rochia a îmbrăcat. Când pe podium a urcat, Zău, pe toți ne-a fermecat. Dar parada este gata, Mița-și felicită fata: ”Blondy, bine ai ales, Eu îți doresc mult succes!” Surorile ei îi spun: ”Ce-ai făcut este semn bun Pentru viitorul drum!” Iar Tarzan strigă și el: ”Să nu-l părăsești defel, Poți s-ajungi chiar top-model!” SexIsteții Partea asta, ”SexIsteții”, E dedicată frumuseții Sentimentului matern, Ce va dăinui etern. Episodul III Blondy stă la umbră deasă Pe-o cuvertură frumoasă, Colorată, mătăsoasă, Cu dantelă și cu șnur Pe margine, împrejur. Rochița ei este neagră Și-a purtat-o vara-ntreagă, Are albă bavețică... ”Dar acum nu mai sunt mică!” Se gândește ea puțin Și multe idei îi vin. Una tare-i mai dă ghes! Imediat a și ales: ”Trusa de croitorie – Iată ce-mi trebuie mie – Sunt acolo toate cele: Ace mari sau mititele, Ață albă-ori colorată, Dar unde o fi Săndel? Iată-l! Cu un bobocel De lalea înmiresmată, Ce i-l oferă îndată Lui Blondy. Emoționată Ea rostește-ncetișor: ”Vă mulțumesc tuturor!” Modă și modele Completează desenele cu motive populare. O banală constatare: Moda-i foarte schimbătoare! Dar e și costisitoare Dacă ții pasul cu ea... Eu îți spun că ai putea, Cu puțină fantezie Și-un curs de croitorie, Să fii tu cel ce creează Și moda o inovează. Poți începe chiar acum Să pășești pe acest drum. Fii designer inventiv Și trasează un motiv Pe desenu-alăturat: Cămașă De fată și de băiat. Dacă ți-a ieșit figura, Pune-ți iute semnătura!
Page 1 and 2: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 3 and 4: Cuvânt înainte MAI 2018 03 Presa
Page 6 and 7: 06 MAI 2018 România, țară gazdă
Page 8 and 9: 08 MAI 2018 Semnături pentru unire
Page 10 and 11: 10 MAI 2018 Puşa Roth Scriitoare,
Page 12 and 13: 12 MAI 2018 Dorul de țară „Cân
Page 14 and 15: 14 MAI 2018 Externe Grupul separati
Page 18 and 19: 18 MAI 2018 Un studiu realizat de a
Page 20 and 21: 20 MAI 2018 Etică Reguli din codul
Page 22 and 23: 22 MAI 2018 Corina Simionescu Hudge

Occidentul romanesc 87 mai 2018 d

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?