You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
occidentul <strong>romanesc</strong><br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />
ZIAR<br />
GRATUIT<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />
„ÎMI DORESC SĂ ADUC<br />
FINALA EUROVISION 2020<br />
ÎN ROMÂNIA”<br />
„TVR a anunțat care sunt cele 24 de piese alese pentru semifinalele Eurovision România <strong>2019</strong> și a dezvăluit<br />
unde vor avea loc cele trei show-uri ale Selecției Naționale. Popularitatea pe care o are în Statele Unite o<br />
recomandă pe adolescenta Laura Bretan, drept o concurentă avizată pentru semifinalele Eurovision România<br />
<strong>2019</strong>...”<br />
Președintele Iohannis a<br />
semnat decretul pentru<br />
instituirea anului <strong>2019</strong> ca<br />
Anul Cărţii în România<br />
„Ca activitate principală, Anul<br />
Cărţii propune lansarea unui<br />
program la nivel naţional care<br />
presupune promovarea lecturii<br />
în şcoli prin întâlniri cu...”<br />
Pagina 04<br />
Anul VIII<br />
Nr. <strong>95</strong> / 24 pagini<br />
IANUARIE <strong>2019</strong><br />
Ziua Culturii Naţionale la<br />
Madrid<br />
„ICR Madrid organizează la<br />
15 <strong>ianuarie</strong> a.c., evenimentul<br />
„Eminescu ieri şi azi”, dedicat<br />
poetului Mihai Eminescu,<br />
evocându-se, dintr-o<br />
perspectivă multidisciplinară,<br />
personalitatea artistică...”<br />
Pagina 06<br />
„Conflictele sunt parte a<br />
vieții. Important este să<br />
știm să le gestionăm.”<br />
„Medierea este o formă<br />
alternativă de rezolvare a<br />
disputelor între două sau mai<br />
multe părți ce doresc să ajungă<br />
la o înțelegere, cu ajutorul...”<br />
Pagina 08<br />
Castelul din Carei, perla<br />
arhitecturală care a devenit<br />
vedetă pe Netflix<br />
„Castelul din municipiul<br />
Carei, județul Satu-Mare a fost<br />
ales de către producătorii de la<br />
Hollywood pentru realizarea<br />
filmului…”<br />
Pagina 20<br />
Pagina 03<br />
Statele Unite au angajat un<br />
român pentru strategia de<br />
imagine a Americii în lume<br />
„Departamentul de Stat<br />
American a angajat compania<br />
Transiris, condusă de un<br />
român, Silvian Cenţiu, şi cu<br />
mai mult de jumătate din…”<br />
Pagina 23
02 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Adrese şi informaţii utile<br />
REPREZENTAREA<br />
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />
ÎN REGATUL SPANIEI<br />
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />
XIII <strong>nr</strong>. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />
embajadaderumania.es<br />
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />
Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />
deces sau accidente rutiere)<br />
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />
Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />
0034/608 <strong>95</strong>6 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />
Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/<strong>95</strong>4 233 243, 0034/<strong>95</strong>4<br />
230 947, 0034/<strong>95</strong>4 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />
Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de<br />
Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429<br />
•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.<br />
ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere<br />
solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de<br />
urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,<br />
decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)<br />
Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera<br />
Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/<strong>95</strong>0<br />
625 963, 0034/<strong>95</strong>0 624 769 •Fax: 0034/<strong>95</strong>0 145 217 •E-mail:<br />
almeria@mae.ro<br />
„Locul natural al României este în Schengen”<br />
România a preluat preşedinţia Consiliului UE. Preşedintele<br />
Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a declarat din<br />
nou că este un susţinător al României ca membru al spaţiului<br />
Schengen şi trebuie ca ţara să adere, Uniunea Europeană nefiind<br />
completă fără ţara noastră. „Simt că această zi este una<br />
de hotar. Deschidem prima preşedinţie română a Consiliului<br />
UE. Ne aducem aminte că în 2007 România s-a alăturat familiei<br />
europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care<br />
a înclinat istoria Europei, dar istoria şi geografia europeană<br />
au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2007, în timpul<br />
Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea<br />
valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără<br />
îndoieli şi fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar<br />
dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu<br />
există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România.<br />
Publicație lunară gratuită<br />
Produs și editat de:<br />
EL OCCIDENTE RUMANO<br />
Depósito Legal: M-30588-2013<br />
FONDATORI:<br />
Kasandra Kalmann Năsăudean<br />
Florin Valentin Barbu<br />
COORDONATOR:<br />
Michael Harrison Cronkite (USA)<br />
DIRECTOR EDITORIAL:<br />
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />
Eduard Rudolf Roth<br />
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />
Ilinca Fodor<br />
SECRETAR DE REDACȚIE:<br />
Andra Mateescu Gutiérrez<br />
Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE<br />
pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân<br />
fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din<br />
S paţiul Schegen”, a declarat preşedintele Comisiei Europene<br />
Jean-Claude Juncker.<br />
Preşedintele CE a făcut referire şi la summitul de la<br />
Sibiu. „Din istoria noastră comună care scrie la Sibiu, vom<br />
avea o perspectivă de viitor. La alegerile europene vor fi<br />
alese generaţiile care vor prelua ştafeta generaţiilor care<br />
i-au precedat şi trebuie să arătăm că o Europă care îşi protejează<br />
cetăţenii are ocazia să îşi respecte toate mijloacele<br />
în reprezentare. În cursul acestor luni în care România va<br />
fi la Preşedinţia Consiliului UE multe ţări vor fi lângă dvs.<br />
Astfel vom face ca Preşedinţia Consiliului UE să fi e un mare<br />
moment”, a mai spus Juncker.<br />
EDITORI SENIORI:<br />
Dan Caragea<br />
Letiţia Coza<br />
Puşa Roth<br />
Vavila Popovici<br />
Zoe Stoleru Martí<br />
REDACTORI:<br />
Irina Șova Georgescu<br />
Lorena Borrero Garcia<br />
Mircea Fluieraș<br />
MARKETING-PUBLICITATE:<br />
Alina Marinescu Ortiz<br />
Dan Aurelian Pătrașcu<br />
Răzvan Marius Ionescu<br />
SPECIALIŞTI:<br />
Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)<br />
Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)<br />
Av. Alina Manuela Sasu (Spania)<br />
CONTACT:<br />
redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
alina.marinescu@occidentul<strong>romanesc</strong>.com<br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com
Eveniment IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 03<br />
„Îmi doresc să aduc finala<br />
Eurovision 2020 în România”<br />
Români de valoare din<br />
Belgia, Franța, Italia, Spania<br />
și Statele Unite ale Americii<br />
s-au întâlnit pe 26 mai 2018,<br />
pe malul Mării Mediterane,<br />
în stațiunea Calpe, provincia<br />
Alicante din Regatul<br />
Spaniei, în cadrul celei de a<br />
doua ediții a campaniei „Noi<br />
susținem excelența!” lansată<br />
de publicația de limbă română<br />
„<strong>Occidentul</strong> Românesc”, pentru<br />
a primi o recunoaștere simbolică<br />
a activității, profesionalismului<br />
și voluntariatului lor.<br />
Printre acești români s-a aflat<br />
și Laura Bretan. Prestația ei<br />
din cadrul galei „Noi susținem<br />
excelența!” a demonstrat, încă<br />
o dată, un talent uimitor, o<br />
sensibilitate înduioșătoare și,<br />
totodată, o modestie ce a caracterizat<br />
întotdeauna marii artiști.<br />
În cadrul evenimentului,<br />
„<strong>Occidentul</strong> Românesc” i-a<br />
acordat Laurei Bretan, în<br />
urma votului popular, un premiu<br />
special de recunoaștere<br />
pentru performanțele obținute,<br />
pentru promovarea valorii și<br />
pentru faptul că a devenit în<br />
ultimii ani, un real ambasador<br />
a excelenței românești peste<br />
hotare.<br />
Popularitatea pe care o are<br />
în Statele Unite și susținerea<br />
de care se bucură din partea<br />
unei echipe de profesioniști<br />
(compozitori, textieri, orchestratori,<br />
management, producători,<br />
designer) o recomandă pe<br />
Laura Bretan, drept o concurentă<br />
avizată la noua selecție<br />
națională Eurovision <strong>2019</strong>.<br />
Născută într-o suburbie<br />
din Chicago, din părinți români,<br />
Laura Bretan a uimit<br />
Statele Unite la concursul la<br />
„America’s Got Talent”, unde<br />
a ajuns până în finală. Laura își<br />
dorește să facă mai mult pentru<br />
România, țara unde s-au născut<br />
părinții ei (mama, din Hațeg,<br />
județul Hunedoara, iar tatăl din<br />
județul Satu Mare): să aducă<br />
finala Eurovision 2020 în<br />
România!<br />
Dintre cele 126 de piese înscrise<br />
în concurs, doar 24 vor<br />
intra în cursa pentru un loc<br />
pe scena din Tel Aviv. Printre<br />
concurenţi se numără tineri<br />
artişti români şi străini, Laura<br />
Bretan, câştigătoarea sezonului<br />
6 „Românii au talent”,<br />
dar şi „veterani” ai industriei<br />
şi foşti participanţi, precum<br />
Mihai Trăistariu, Dan Bittman<br />
şi Nicola.<br />
Un cântec minunat, intitulat<br />
„Dear Father”, de Mihai<br />
Alexandru, unul dintre compozitorii<br />
preferați la Eurovision,<br />
pe un text de Alexandra<br />
Niculae, a convins-o pe Laura<br />
Bretan să participe la concurs,<br />
după ce mai primise o serie<br />
de oferte de la compozitori<br />
din Statele Unite, Italia sau<br />
Slovenia.<br />
TVR a anunțat care sunt cele<br />
24 de piese alese pentru semifinalele<br />
Eurovision România<br />
<strong>2019</strong> și a dezvăluit unde vor<br />
avea loc cele trei show-uri ale<br />
Selecției Naționale.<br />
Sub sloganul „Împlineşte<br />
visul!“, seria show-urilor<br />
S elecţiei Naţionale debutează<br />
la Iaşi, în Sala Polivalentă, pe<br />
27 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>, când vor<br />
fi desemnaţi primii finalişti<br />
ai concursului. Spectacolul<br />
Eurovision va continua la<br />
Arad, pe 10 februarie, unde<br />
juriul şi telespectatorii vor<br />
califica alte şase piese pentru<br />
finală, în decorul de la Sala<br />
Sporturilor „Victoria“.<br />
Pe 17 februarie <strong>2019</strong>, fanii<br />
vor afla cine va reprezenta<br />
România la Eurovision,<br />
în cadrul marei finale de la<br />
Bucureşti, într-un spectacol<br />
transmis de TVR. La sfârşitul<br />
celor trei show-uri ale Selecţiei<br />
Naţionale <strong>2019</strong>, telespectatorii<br />
vor afla cine va urca pe scena<br />
Eurovision din Tel Aviv. Dintre<br />
melodiile calificate în concurs,<br />
doar una va fi desemnată câştigătoarea<br />
Eurovision România.<br />
Smaranda Vornicu- Shalit<br />
va conduce, anul acesta, delegaţia<br />
României la Tel Aviv.<br />
După ce s-a implicat în reluarea<br />
Festivalului Concurs<br />
Internaţional Cerbul de Aur,<br />
în calitate de Director al<br />
evenimentului, Smaranda<br />
Vornicu-Shalit a acceptat provocarea<br />
de a coordona delegaţia<br />
României la Eurovision<br />
<strong>2019</strong>.<br />
Sub sloganul „Dare to<br />
dream”, Eurovision Song<br />
Contest <strong>2019</strong> va avea loc la<br />
Tel Aviv, cu semifinalele pe<br />
14 şi 16 mai şi finala pe 18<br />
mai. La ediția cu numărul 64 a<br />
competiției muzicale, alături de<br />
România s-au mai înscris 41 de<br />
țări: Albania, Armenia, Austria,<br />
A ustralia, Azerbaidjan,<br />
Belarus, Belgia, Croația, Cipru,<br />
Cehia, Danemarca, Estonia,<br />
Finlanda, Franța, Macedonia,<br />
Germania, Georgia, Grecia,<br />
Ungaria, Islanda, Irlanda,<br />
Israel, Italia, Letonia, Lituania,<br />
Malta, Moldova, Muntenegru,<br />
O landa, Norvegia, Polonia,<br />
Portugalia, Rusia, San Marino,<br />
Serbia, Slovenia, Spania,<br />
Suedia, Elveția, Ucraina și<br />
Marea Britanie.<br />
A consemnat:<br />
Ilinca Fodor, redactor-șef adjunct<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
Sursa foto: arhiva OR
04 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
De interes<br />
Președintele Iohannis a semnat<br />
decretul pentru instituirea anului<br />
<strong>2019</strong> ca Anul Cărţii în România<br />
MRP tratează cu prioritate situația<br />
românilor din Austria afectați de<br />
indexarea alocațiilor pentru copii<br />
Preşedintele Klaus<br />
I ohannis a semnat decretul<br />
pentru instituirea anului <strong>2019</strong><br />
ca Anul Cărţii în România,<br />
informează Administraţia<br />
Prezidenţială. Proiectul de<br />
lege prevede lansarea unui<br />
program la nivel naţional<br />
„România citeşte”, care presupune<br />
promovarea lecturii<br />
în şcoli. În „Anul Cărţii” se<br />
lansează programul naţional<br />
România citeşte. Acesta se va<br />
desfăşura în cadrul unităţilor<br />
şcolare şi presupune organizarea<br />
de întâlniri săptămânale<br />
ale elevilor cu voluntari<br />
(părinţi, personalităţi publice,<br />
jurnalişti etc.) care să le<br />
citească fragmente din opere<br />
literare în scopul încurajării<br />
lecturii”, se arată în proiectul<br />
legislativ.<br />
„Acest proiect legislativ<br />
vine în întâmpinarea necesităţii<br />
promovării lecturii printre<br />
tineri și instituie anul <strong>2019</strong><br />
drept „Anul Cărţii”, prilej cu<br />
ocazia căruia se vor organiza<br />
evenimente culturale dedicate<br />
acestei iniţiative. Ca activitate<br />
principală, Anul Cărţii propune<br />
lansarea unui program<br />
la nivel naţional „România<br />
Citeşte”, care presupune promovarea<br />
lecturii în şcoli prin<br />
întâlniri cu scriitori, personalităţi<br />
publice, voluntari care să<br />
le citească elevilor fragmente<br />
din operele literare”, se arată<br />
în expunerea de motive a proiectului<br />
de lege.<br />
Ministerul pentru Românii<br />
de Pretutindeni tratează cu<br />
prioritate situația cetățenilor<br />
români care sunt afectați de decizia<br />
prin care autoritățile de la<br />
Viena reduc alocațiile copiilor<br />
cetățenilor europeni care lucrează<br />
în Austria, în funcție de<br />
statul de rezidență al copiilor.<br />
Decizia privind indexarea<br />
alocațiilor plătite de statul austriac<br />
cetățenilor UE ai căror copii<br />
se află în statele de origine a<br />
fost adoptată de Parlamentul de<br />
la Viena la 24 octombrie 2018<br />
și a intrat în vigoare la începutul<br />
anului <strong>2019</strong>.<br />
Integrarea românilor de<br />
peste hotare în statele unde au<br />
ales să se stabilească și să muncească,<br />
precum și nediscriminarea<br />
acestora au reprezentat în<br />
permanență o prioritate în întrevederile<br />
și discuțiile bilaterale<br />
pe care ministrul Natalia-Elena<br />
Intotero le-a avut cu autorități<br />
centrale și locale din statele<br />
europene, inclusiv Austria.<br />
Ministrul pentru Românii de<br />
Pretutindeni a insistat, cu fiecare<br />
ocazie, la fiecare întrevedere<br />
cu oficialii din statele UE,<br />
asupra necesității ca românii<br />
să fie cât mai bine integrați<br />
și să aibă aceleași drepturi și<br />
obligații ca cetățenii din țările<br />
de reședință. Demnitarul a solicitat,<br />
în acest sens, sprijinul<br />
autorităților centrale și locale<br />
din statele membre.<br />
MRP consideră că această<br />
indexare a alocațiilor nu reflectă<br />
principiul egalității și al nediscriminării,<br />
valorile comune<br />
pe care este fondată Uniunea și<br />
nici principiul “Uniți în diversitate”<br />
pe care s-a consolidat<br />
proiectul european.<br />
„Vorbim despre o lege<br />
care îi afectează nu doar pe<br />
români, ci și pe cetățenii altor<br />
state din Uniune. Așadar, este<br />
o problemă la nivel european<br />
ce trebuie abordată la nivel european<br />
și, în acest sens, avem<br />
încredere în instituțiile și mecanismele<br />
Uniunii Europene.<br />
Totodată, în cadrul reuniunilor<br />
pe care Ministerul pentru<br />
Românii de Pretutindeni le va<br />
organiza în marja deținerii de<br />
către R omânia a președinției<br />
C onsiliului Uniunii Europene,<br />
vom avea, cu siguranță, pe<br />
agendă situația din Austria.<br />
Românii din diaspora oricum<br />
suferă pentru că sunt departe<br />
de copii, de familii, de țară. O<br />
lege precum cea intrată acum<br />
în vigoare în Austria nu face<br />
decât să le îngreuneze și mai<br />
mult situația. Românii au<br />
același obligații ca cetățenii<br />
din statele unde muncesc. Merită<br />
să aibă și aceleași drepturi<br />
ca aceștia”, a declarat<br />
ministrul pentru Românii de<br />
P retutindeni, Natalia-Elena<br />
Intotero.<br />
Acordarea Patronajului Președinției României la<br />
Consiliul Uniunii Europene<br />
Ministerul Afacerilor<br />
Externe a lansat procedura<br />
operațională privind cooperarea<br />
cu parteneri asociativi<br />
în promovarea unor subiecte<br />
de interes pe perioada<br />
Președinției României la<br />
Consiliul Uniunii Eu ropene.<br />
Procedura stabilește modalitatea<br />
de acordare de către<br />
Ministerul Afacerilor<br />
Externe, a Patronajului<br />
Președinției României la<br />
C onsiliul Uniunii Eu ropene<br />
/ statutului de eveniment<br />
P artener al Președinției<br />
României la Consiliul Uniunii<br />
Europene și are la bază verificarea<br />
îndeplinirii unor criterii<br />
în baza unei modalități de înscriere<br />
predefinită.<br />
Procedura se aplică în<br />
vederea integrării diferitelor<br />
evenimente cu tematică<br />
culturală, profesională,<br />
socială, academică, civică,<br />
desfășurate la nivel local,<br />
național și internațional,<br />
în calendarul evenimentelor<br />
organizate în marja<br />
Președinției, prin acordarea<br />
patronajului Președinției<br />
României la Consiliul<br />
U niunii Europene, pe baza<br />
îndeplinirii unor criterii.<br />
Evenimentele de acest tip,<br />
care nu vor îndeplini criteriile<br />
respective, vor putea<br />
beneficia de statutul de<br />
evenimente Partenere ale<br />
Președinției („Friends of<br />
the Presidency”).<br />
Direcția Comunicare,<br />
Promovare și Organizare din<br />
cadrul Unității de Pregătire<br />
a Președinției României la<br />
Consiliul Uniunii E uropene<br />
gestionează acest proces<br />
de acordare a patronajului.<br />
Procedura presupune completarea<br />
în limba română<br />
sau limba engleză, olograf<br />
sau electronic, a unei fișe<br />
a evenimentului și a unei<br />
cereri de înscriere, anexate<br />
și disponibile pe site-ul<br />
de pregătire al Președinției<br />
României la Consiliul<br />
U niunii Europene (www.<br />
romania<strong>2019</strong>.eu) și transmise<br />
împreună cu următoarele<br />
documente:<br />
• Copie a actelor constitutive<br />
ale entității/<br />
organizației aplicantului;<br />
• Agenda evenimentului,<br />
documentele-suport pentru<br />
discuții/dezbateri (dacă este<br />
cazul) și lista invitaților și<br />
participanților;<br />
• În cazul unui eveniment<br />
realizat în co-parteneriat<br />
(de două sau mai multe<br />
entități), depunerea unei<br />
copii a acordului-cadru de<br />
parteneriat, în care se specifică<br />
numele și calitatea fiecărei<br />
entități implicate în<br />
organizarea evenimentului<br />
respectiv, conform modelului<br />
disponibil;<br />
• Declarație pe proprie<br />
răspundere cu privire la<br />
sursele de finanțare și respectarea<br />
criteriilor de eligibilitate<br />
în acest sens;<br />
Documentele menționate<br />
se transmit:<br />
a) Personal sau prin<br />
poștă la sediul Ministerului<br />
Afacerilor Externe la<br />
adresa: Unitatea pentru<br />
Pregătirea Președinției<br />
României la Consiliul<br />
Uniunii Europene, Aleea<br />
Alexandru <strong>nr</strong>. 31, Sector<br />
1, București, cod poștal<br />
011822, România.<br />
Documentele trebuie<br />
transmise într-un plic închis<br />
cu mențiunea „Candidatură<br />
pentru obținerea patronajului<br />
Președinției României<br />
la Consiliul UE / statutului<br />
de eveniment Partener al<br />
Președinției României la<br />
Consiliul UE”.<br />
b) Electronic, prin transmiterea<br />
documentelor scanate la<br />
următoarea adresă de e-mail:<br />
scp@mae.ro menționând în<br />
subiectul e-mail-ului „Candidatură<br />
pentru obținerea patronajului<br />
Președinției României<br />
la Consiliul UE/statutului<br />
de eveniment Partener al<br />
Președinției României la<br />
Consiliul UE”.<br />
Puteți accesa procedura<br />
operațională privind<br />
cooperarea cu parteneri<br />
asociativi în promovarea<br />
unor subiecte de interes<br />
pe perioada Președinției<br />
României la Consiliul<br />
Uniunii Europene, precum<br />
și formularele necesare,<br />
utilizând: http://www.romania<strong>2019</strong>.eu/<br />
patronaj/#
06 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Ziua Culturii Naţionale la Madrid<br />
Institutul Cultural Român<br />
de la Madrid, Ambasada<br />
R omâniei în Regatul Spaniei<br />
şi Universitatea C omplutense<br />
din Madrid, în colaborare cu<br />
Centrul Cultural „Casa de<br />
V acas” şi cu sprijinul Centrului<br />
Naţional al Cinematografiei,<br />
organizează în ziua de 15 <strong>ianuarie</strong><br />
<strong>2019</strong>, zi care a fost declarată<br />
Ziua Culturii Române,<br />
evenimentul „Eminescu ieri şi<br />
azi”, dedicat poetului Mihai<br />
Eminescu, evocându-se, dintr-o<br />
perspectivă multidisciplinară,<br />
personalitatea artistică a<br />
poetului naţional la 130 de ani<br />
de la moartea acestuia.<br />
Acest eveniment marchează,<br />
totodată, inaugurarea<br />
L ectoratului de Limbă Română<br />
Ambasada României<br />
în Regatul Spaniei găzduieşte,<br />
la 19 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>,<br />
începând cu ora 17:00, conferinţa<br />
„Destinul unei cărţi<br />
– de la idee la raftul cititorului”,<br />
susţinută de scriitorul<br />
Vasile Lupaşc Sfinteş,<br />
şi lansarea volumului său<br />
„Marea Carte cu Eroi –<br />
Începuturi”, se precizează<br />
într-un comunicat.<br />
Dată fiind apropierea de<br />
Ziua Culturii Naţionale,<br />
prin care sărbătorim naşterea<br />
poetului naţional Mihai<br />
Eminescu, evenimentul va<br />
include şi un mini-concert<br />
folk cu temă eminesciană<br />
al grupului AMMON<br />
(Elena Ninerică, Macedon<br />
Botârlă şi Ion Anghel) şi<br />
un recital de poezie de<br />
Mihai E minescu, susţinut<br />
de Marius Biru Gelu.<br />
În cadrul conferinţei,<br />
V asile Lupaşc Sfinteş va<br />
vorbi din propria experienţă<br />
despre „naşterea” unei<br />
cărţi şi felul în care aceasta<br />
ajunge de la idee la realitate,<br />
precum şi despre transformarea<br />
unei tipărituri în<br />
carte audio şi în film. Astfel,<br />
conferinţa va include fragla<br />
Universitatea Complutense<br />
din Madrid. La eveniment<br />
participă Ambasadoarea<br />
României în Regatul Spaniei,<br />
D irectoarea Institutului de<br />
Limbă Română, Vicerectorul<br />
Facultăţii de Relaţii<br />
I nternaţionale şi Decanul<br />
Facultăţii de F ilologie din cadrul<br />
Universităţii Complutense<br />
din Madrid.<br />
Evenimentul constă dintr-o<br />
prelegere intitulată „E minescu,<br />
viaţa şi opera”, susţinută de<br />
profesorul universitar şi traducătorul<br />
poeziilor lui Mihai<br />
E minescu, José Manuel<br />
Megías; un recital de poezie<br />
de Mihai Eminescu, în spaniolă,<br />
cu proiecţia versurilor în<br />
limba română, în interpretarea<br />
Cursuri gratuite de chitară<br />
pentru copii<br />
Sâmbătă, 12 <strong>ianuarie</strong> a.c.,<br />
se reia cursul de chitară<br />
pentru copii oferit de<br />
Elena Ninerică şi găzduit<br />
de Ambasada României în<br />
Regatul Sp aniei. Cursurile<br />
vor avea loc în zilele de<br />
sâmbătă între 11:30 şi 13:00,<br />
la sediul Ambasadei (Avda.<br />
Alfonso XIII 157, Madrid)<br />
Comunitate<br />
actorului Ramiro Melgar şi<br />
un recital de nai în interpretarea<br />
artistei Mariana Preda.<br />
De asemenea, la final, va<br />
avea loc şi proiecţia primului<br />
scurtmetraj despre prietenia<br />
dintre Mihai Eminescu, Ion<br />
Creangă şi Veronica Micle,<br />
realizat de Octav Minar în<br />
1914, „ Eminescu, Veronica,<br />
Creangă”.<br />
Evenimentul se va desfîșura<br />
la data de 15 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>, începând<br />
cu ora 19:00, în incinta<br />
Centrului Cultural „Casa de<br />
Vacas” (Paseo de Colombia 1,<br />
28009, Parque de El Retiro).<br />
Cei interesați, se pot înscrie<br />
pentru a participa, aici:<br />
https://goo.gl/eQtPsB<br />
***<br />
şi sunt în întregime gratuite.<br />
Pentru a vă înscrie copilul<br />
la lecţiile de chitară este de<br />
ajuns să trimiteţi un mesaj la<br />
adresa mihai.sirbu@mae.ro<br />
în care să indicaţi numele şi<br />
vârsta copilului şi dacă a mai<br />
urmat vreun curs de chitară,<br />
precum şi numele şi un număr<br />
de telefon al părintelui.<br />
Ziua Culturii Române:<br />
Aniversarea a 169 de ani de la<br />
naşterea poetului Mihai Eminescu<br />
(1850-1889)<br />
Cu prilejul Zilei Culturii<br />
Naţionale, Asociaţia „ Mihai<br />
Eminescu“ din Viena, Pr imăria<br />
Municipiului Iaşi şi Teatrul<br />
„Geneza Art“ din C hişinău,<br />
în colaborare cu Ambasada<br />
României la Viena şi cu<br />
I nstitutul Cultural Român de<br />
la Viena organizează un eveniment<br />
dedicat poetului Mihai<br />
Eminescu, de la naşterea căruia<br />
se împlinesc 169 de ani pe 15<br />
<strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>. În sala Eroica<br />
a Theatermuseum (Palais<br />
Lobkowitz, Lobkowitzplatz<br />
2, 1010 Viena) din Viena are<br />
loc în data de 15 <strong>ianuarie</strong>, de la<br />
ora 19:00, spectacolul „ Floarea<br />
albastră“ după versurile şi corespondenţa<br />
poeţilor Mihai<br />
Eminescu şi Veronica Micle.<br />
Spectacolul regizat de<br />
Ludmila Burlaca îi are în<br />
distribuţie pe actorii lurie<br />
Gologan şi Daniela Burlaca.<br />
Costumele sunt realizate de<br />
Stela Verebceanu, iar coloana<br />
sonoră este semnată de Roman<br />
Burlaca. Intrarea la eveniment<br />
este liberă în limita locurilor<br />
disponibile. Cei interesați pot<br />
confirma participarea până la<br />
„Destinul unei cărţi – de la<br />
idee la raftul cititorului”<br />
data de 13 <strong>ianuarie</strong> la adresa:<br />
mihaieminescu@hotmail.com<br />
mente de film şi cărţi audio,<br />
interpretate de Marcel Iureş<br />
şi Mircea Albulescu.<br />
Evenimentul este realizat<br />
menționând numărul de locuri<br />
solicitat.<br />
în colaborare cu asociaţia<br />
românească „Flori de Colţ”<br />
din Madrid.<br />
***
Educaţie şi cultură IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 07<br />
Puşa Roth<br />
Senior Editor – OR<br />
M-am gândit, la câte nu se<br />
gândește omul într-o viață!,<br />
să vă prezint în această lună,<br />
prima lună a lui <strong>2019</strong>, cea a<br />
lui gerar, câteva poezii dedicate<br />
anotimpului alb, sigur,<br />
câteva secvențe, mai ales că<br />
poeții lumii descriu cu precădere<br />
celelalte trei anotimpuri:<br />
primăvara, vara, toamna, ce<br />
corespund poate mai mult<br />
cu tumultul sentimentelor<br />
omenești. Poți oare pune pe<br />
același palier iarna și nebunatica<br />
iubire? Poți oare să pui<br />
semnul egalitații între persoana<br />
iubită și iarnă, să le asemeni?<br />
Nu. Și ca să fiu și mai convingătoare<br />
am ales să mă opresc<br />
la câțiva mari poeți români<br />
care au fost inspirați de anotimpul<br />
alb. Din lirica poetului<br />
național, Mihai Eminescu (15<br />
<strong>ianuarie</strong> 1850-15 iunie 1889),<br />
de la a cărui naștere au trecut,<br />
iată, 169 de ani (data și locul<br />
nașterii lui Mihai Eminescu<br />
au fost acceptate la 15 <strong>ianuarie</strong><br />
1850, în Botoșani, precum<br />
a fost consemnat în registrul de<br />
nașteri și botez în arhiva bisericii<br />
Uspenia (Domnească) din<br />
Botoșani; în acest dosar, data<br />
nașterii este trecută ca „15 ghenarie<br />
1850”, iar a botezului la<br />
data de 21 în aceeași lună a<br />
aceluiași an), am ales o poezie<br />
dedicată anotimpului alb,<br />
anotimpul în care marele poet<br />
a văzut lumina zilei.<br />
Este vorba de poemul<br />
,,Când crivățul cu iarna”:<br />
,,Când crivăţul cu iarna din<br />
nord vine în spate/ Şi mătură<br />
cu-aripa-i câmpii întinse late,/<br />
Când lanuri de-argint luciu pe<br />
ţară se aştern,/ Vânturi scutur<br />
aripi, zăpadă norii cern…//<br />
Îmi place atuncea-n scaun să<br />
stau în drept de vatră,/ S-aud<br />
cânii sub garduri că scheaună<br />
şi latră,/ Jăraticul să-l potol,<br />
să-l sfarm cu lunge cleşti,/ Să<br />
cuget basme mândre, poetice<br />
poveşti.// Pe jos să şadă fete pe<br />
ţolul aşternut,/ Să scarmene cu<br />
mâna lâna, cu gura glume/ Iar<br />
eu s-ascult pe gânduri şi să mă<br />
uit de lume,/ Cu mintea s-umblu<br />
drumul poveştilor ce-aud.//<br />
Orologiul să sune – un greier<br />
amorţit –/ Şi cald să treacă focul<br />
prin vinele-mi distinse,/ Să<br />
văd roze de aur şi sărutări<br />
aprinse/ În vreascuri, ce-n<br />
foc puse trăsnesc des risipit,/<br />
Ca vorba unei babe măruntă,<br />
ţănduroasă./ Atuncea focu-mi<br />
spune povestea-a mai frumoasă./<br />
Din el o aud astfel cum voi<br />
să o aud/ Ş-amestec celelalte<br />
cu glasu-i pâlpâit./ Şi mândruacest<br />
amestec gândirea-mi o<br />
descoasă,/ O-nşiră apoi iarăşi<br />
cum dânsa a voit.// Astfel gândirea-nşiră<br />
o mie de mărgele –/<br />
Un şir întins şi luciu dar fără<br />
de sfârşit;/ Somnul m-apucă-n<br />
braţe prin gândurile mele/ Şi-n<br />
somn mă mai urmează a lor<br />
blând glas uimit./ Prin şirul lor<br />
ce sună, orologiul cu jele/ L-<br />
aud sunând ca greier bătrân şi<br />
răguşit;/ În urmă tace chiar şi<br />
a mamei rugăciune –/ La gânduri<br />
sclipitoare un capăt ea le<br />
pune./ Ajung la ea şi noaptea<br />
umbririle-i şi-ntinse,/ Pe fruntea<br />
ei cea dulce culeg blânde<br />
visări,/ Amorul lin îşi moaie<br />
aripile lui stinse,/ Pe ochii ei eu<br />
caut profunde sărutări –/ Eanchide<br />
surâzândă lungi genele<br />
ei plânse/ Şi glasul ei e cântec<br />
în line tremurări,/ Pe sâni rotunzi,<br />
albi, netezi, ea fruntea<br />
mea aşează –/ Adorm şi ea la<br />
capu-mi surâde şi veghează.<br />
Pentru că luna <strong>ianuarie</strong> stă<br />
sub semnul creației eminesciene<br />
am ales să vă prezint<br />
caracterizarea făcută de un alt<br />
uriaș poet al literaturii române,<br />
Tudor Arghezi, caracterizare ce<br />
reprezintă, poate, un tablou din<br />
cuvinte, o laudatio pe măsura<br />
celui care a scris despre cel<br />
pentru care a fost scris: Mihai<br />
Eminescu.<br />
,,A vorbi de poet este ca și<br />
cum ai striga într-o peșteră<br />
vastă… Nu poate să ajungă<br />
vorba până la el, fără să-i<br />
supere tăcerea. Numai graiul<br />
coardelor ar putea să povestească<br />
pe harpă și să legene<br />
din depărtare delicata lui singuratecă<br />
slavă. În toate veciile<br />
vizitate de atleții și bicicliștii filozofiei,<br />
el are vecia lui deosebită,<br />
închisă. Trebuie vorbit pe<br />
șoptite. Într-un fel, Eminescu<br />
e sfântul preacurat al ghiersului<br />
românesc. Din tumultul<br />
dramatic al vieții lui s-a ales<br />
un Crucificat. Pentru pietatea<br />
noastră depășită, dimensiunile<br />
lui trec peste noi, sus și peste<br />
văzduhuri. Fiind foarte român,<br />
Eminescu e universal. Asta o<br />
știe oricine citește: cu părere<br />
de rău că lacătul limbilor nu<br />
poate să fie descuiat cu cheile<br />
străine. S-au făcut multe<br />
încercări, onest didactice, de<br />
transpunere a poetului, unele<br />
poate, se spune, mai izbutite;<br />
dar Eminescu nu este el decât<br />
în românește. Dacă se poate<br />
traduce o proză, o povestire,<br />
un roman, unde literatura se<br />
mărginește, aproape fizic, la<br />
tablouri, la personaje și la conture,<br />
dominată de mișcarea și<br />
succesiunea cinematică, poezia<br />
nu poate să fie tălmăcită,<br />
Împletind vise cu<br />
poezia iernii<br />
ea poate fi numai apropiată.<br />
Poezia aparține limbii mai<br />
mult decât proza, sufletului<br />
secret al limbii: jocul de<br />
irizări din interiorul ei face<br />
vocabularele neputincioase.<br />
Eminescu nu poate fi tradus<br />
nici în românește. Dovada și<br />
încercarea de față. Competința<br />
eterului e limitată și ea nu ar<br />
vrea să semene cu nimic ordonat<br />
și pedagogic. E vorba de<br />
un Eminescu zărit în dezordine<br />
și răzleț, după o călătorie prin<br />
peisajele lui făcută în zigzag și<br />
fără Cicerone. Muntele începe<br />
de jur împrejur și nu are poteci.<br />
Unde nu te poți urca. Te<br />
uiți și te mulțumești cu câteva<br />
imagini vaporoase. Dacă aș<br />
râvni să agăț de constelația<br />
lui Eminescu o lumină ar fi<br />
o neînchipuită îndrăzneală.<br />
Constelația fuge mereu, se depărtează.<br />
Cine ar putea să o<br />
ajungă? …”<br />
Format la școala simbolismului<br />
literar francez,<br />
George Bacovia (4/16 septembrie<br />
1881, Bacău–22<br />
mai 1<strong>95</strong>7, București), pe numele<br />
de botez, George Andone<br />
Vasiliu, este autorul unor volume<br />
de versuri și proză scrise<br />
în baza unei tehnici unice în<br />
literatura română, cu vădite<br />
influențe din marii lirici moderni<br />
francezi pe care-i admira.<br />
Astăzi, Bacovia este considerat<br />
drept cel mai important poet<br />
simbolist român și unul dintre<br />
cei mai importanți poeți din poezia<br />
română modernă. Timid,<br />
tăcut și retras, extrem de sensibil<br />
(după cum povestea și soția<br />
sa, poeta Agatha Grigorescu<br />
Bacovia, pe care am cunoscuto<br />
într-o seară la Rotonda 13)<br />
poetul se autodefinește astfel:<br />
,,Melancolia firii mele nu ar<br />
fi niciodată înțeleasă. Unii<br />
din prietenii mei îmi spun că<br />
sunt inadaptabil, că fug de oameni.<br />
Este o exagerare. Iubesc<br />
oamenii și îi privesc cu interes<br />
prin geamul din fața casei<br />
mele… Evit oamenii pentru<br />
că persoana mea ar aduce un<br />
fel de umbrire peste veselia lor<br />
spontană. Îi respect prea mult<br />
ca să le aduc vreo supărare.”<br />
Pentru a exemplifica tema propusă,<br />
am ales poezia Ninge:<br />
„Când iar începe-a ninge/<br />
Mă simt de-un dor cuprins./<br />
Mă văd pe-un drum, departe,/<br />
Mergând încet și nins.// Sub<br />
streșină, cerdacul/ Se-ntunecă<br />
mâhnit;/ Sta rezemată-o fată/<br />
De stâlpu-nzăpădit.”<br />
Poet, dramaturg, folclorist,<br />
om politic, ministru, diplomat,<br />
membru fondator al Academiei<br />
Române, creator al teatrului<br />
românesc și al literaturii dramatice<br />
în România, personalitate<br />
marcantă a Moldovei și<br />
apoi a României de-a lungul<br />
întregului secol al XIX-lea,<br />
Vasile Alecsandri (21 iulie/2<br />
august 1821, undeva<br />
în ținutul Bacăului, Moldova<br />
– 22 august/3 septembrie<br />
1890, Mircești, județul<br />
Roman), a dat formă concretă<br />
unei tendințe care preexistă<br />
în poezia românească (găsim<br />
elemente de pastel la Asachi,<br />
Heliade, Alexandrescu). El<br />
va fi urmat de mai toți poeții<br />
sensibili la elementul pictural,<br />
la peisaj, indiferent de<br />
orientare estetică: Alexandru<br />
Macedonski, George Coșbuc,<br />
Ion Pillat, Vasile Voiculescu.<br />
Natura nu mai este un refugiu,<br />
ca în marea poezie romantică,<br />
ci cadrul natural privit<br />
cu obiectivitate descriptivă.<br />
Pastelurile devin în acest sens<br />
imnul plin de încredere adresat<br />
adevăratei țări, satului și adevăratelor<br />
valori ale acestuia:<br />
munca, rodnicia, robustețea și<br />
sănătatea morală.<br />
De altfel, ce poate fi mai<br />
frumos decât un pastel al lui<br />
Alexandri citit la gura sobei<br />
sau chiar lângă șemineu (putem<br />
să ne imaginăm orice, nu-i<br />
așa!) și de aceea am ales poezia<br />
Sania:<br />
„Zi cu soare, ger cu stele!...<br />
Hai, iubită, la plimbare./ Caii<br />
muşcă-a lor zăbale, surugiul e<br />
călare;/ Săniuţa, cuib de iarnă,<br />
e cam strâmtă pentru doi.../ Tu<br />
zâmbeşti?... Zâmbirea-ţi zice<br />
că e bună pentru noi.// Caii<br />
scutură prin aer sunătoarele<br />
lor salbe,/ Răpind sania<br />
uşoară care lasă urme albe./<br />
Surugiul chiuieşte; caii zboară<br />
ca doi zmei/ Prin o pulbere de<br />
raze, prin un nour de scântei.//<br />
Pe câmpia înălbită, netedă,<br />
strălucitoare/ Se văd insule de<br />
codri, s-aud câini la vânătoare,/<br />
Iar în lunca pudruită cu<br />
mărunt mărgăritar/ Saltă-o<br />
veveriţă mică pe o creangă de<br />
stejar.// Acum trecem prin poiene,<br />
acum trecem prin zăvoaie;/<br />
Crengile-aninate-n cale ning<br />
steluţe şi se-ndoaie./ Iată-o<br />
gingaşă mlădiţă cu şirag de<br />
mărţişori.../ Tu o rupi?... Ea te<br />
stropeşte cu fulgi albi răcoritori.”<br />
Exemplele sunt numeroase,<br />
dar am să mă opresc la un poet<br />
deosebit, critic literar și traducător<br />
român din Transilvania,<br />
membru titular al Academiei<br />
Române din anul 1916. Este<br />
vorba de George Coșbuc (20<br />
septembrie 1866, satul Hordou<br />
din Districtul Năsăud, comitatul<br />
Bistrița-Năsăud, azi,<br />
comuna Coșbuc, județul<br />
Bistrița-Năsăud–9<br />
mai 1918, București), a cărui<br />
poezie aparține patrimoniului<br />
cultural național, iar creația sa<br />
îl recomandă drept un autor<br />
clasic al literaturii române, un<br />
om cu un gust literar deosebit și<br />
un autor canonic, un tehnician<br />
desăvîrșit al prozodiei, folosea<br />
o gamă foarte variată de picioare<br />
metrice și de ritmuri, de la<br />
cele ale poeziei populare la terza<br />
rima. Din lirica lui George<br />
Coșbuc am ales poezia Iarna:<br />
,,Iarna-i un vestit dulgher/ Că<br />
ea poate, când voieşte,/ Peste<br />
râuri pod să puie,/ Fără<br />
lemne, fără cuie,/ Fără nici<br />
un pic de fier;/ Şi găteşte-aşa<br />
deodată,/ Pod întreg, dintro<br />
bucată.// Iarna-i grădinar,<br />
când vrea/ Pune albe flori la<br />
geamuri,/ Fără frunze şi cotoare,/<br />
Fără chiar să aibă soare,/<br />
Numai cum le ştie ea./Miemi<br />
plac, că sunt de gheaţă,/Dar<br />
când sufli, pier din faţă.”<br />
Vă doresc un An Nou fericit<br />
și prosper!<br />
Autor: Pușa Roth,<br />
scriitoare, membră a Uniunii<br />
Scriitorilor din România<br />
(USR); jurnalistă, membră<br />
a Uniunii Ziariştilor<br />
Profesionişi din România<br />
(UZPR).<br />
Sursa foto: Shutterstock<br />
***
08 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Ilinca Fodor Van Scheyk<br />
Redactor-șef adjunct OR<br />
Medierea este o formă alternativă<br />
de rezolvare a disputelor<br />
între două sau mai<br />
multe părți ce doresc să ajungă<br />
la o înțelegere, cu ajutorul<br />
unei terțe persoane, specializate<br />
în calitate de mediator.<br />
Disputele pot implica (din<br />
punct de vedere al părților)<br />
state, organizații, comunității,<br />
indivizi.<br />
Ca șef sau manager, ai datoria<br />
(poate chiar onoarea) de<br />
a evalua munca echipei care<br />
lucrează pentru tine. Este<br />
treaba ta să te ocupi de dezvoltarea<br />
lor profesională și<br />
tu ești cel care trebuie să le<br />
spună cum se descurcă cu diferite<br />
proiecte. Este indicat să<br />
te ocupi de gestionarea conflictelor<br />
apărute, de modul în<br />
care fiecare persoană lucrează<br />
și de îmbunătățirea afacerii în<br />
general.<br />
Evaluarea echipei înseamnă<br />
descoperirea și rezolvarea<br />
acelor probleme care țin pe<br />
loc unele proiecte. Dacă vrei<br />
să afli detalii despre cum poți<br />
face această evaluare, atunci<br />
îți recomandăm să citești în<br />
continuare acest articol pentru<br />
că încercăm să-ți oferim<br />
sfaturi folositoare.<br />
Începe cu „ începutul”.<br />
Gândește-te care îți sunt<br />
așteptările și care sunt cerințele<br />
pe care vrei să le vezi îndeplinite.<br />
Poți să te gândești<br />
la orice număr de obiective<br />
(ex. creșterea vânzărilor sau<br />
creșterea moralului echipei<br />
tale) și tot ce trebuie să faci este<br />
să le notezi pe o foaie fără să<br />
judeci sau fără să râzi de ideile<br />
care îți trec prin minte.<br />
Sunt potriviți companiei<br />
tale? Este această persoană<br />
potrivită politicii firmei? Ok,<br />
hai să ignorăm pentru o clipă<br />
responsabilitățile și rolul<br />
pe care îl are omul respectiv.<br />
Angajatul la care te gândești<br />
se potrivește caracteristicilor<br />
organizației tale? Dacă<br />
nu, există lucruri care pot fi<br />
schimbate sau care sunt prea<br />
importante pentru a fi ignorate?<br />
La început, oricărei persoane<br />
îi este greu să se integreze<br />
într-o echipă nouă, dar<br />
în timp lucrurile se mai calmează<br />
și anumite detalii ies<br />
la iveală. Vrei cu siguranță în<br />
echipă oamenii care să lucreze<br />
bine împreună!<br />
Sunt potriviți pentru<br />
funcțiile ocupate? Trebuie<br />
să iei în considerare și care<br />
este compatibilitatea angajatului<br />
cu funcția pe care o are.<br />
Analizează dacă persoana<br />
respectivă are loc de creștere<br />
profesională sau dacă se ridică<br />
la nivelul așteptărilor.<br />
Care sunt zonele în care<br />
este necesară o schimbare?<br />
Gândește-te de asemenea<br />
dacă ai mai angaja acum persoana<br />
respectivă ținând cont<br />
cât de mult o cunoști. A fost<br />
sau nu o greșeală faptul că i-ai<br />
acordat șansa de a se alătura<br />
echipei tale?<br />
Vorbește cu echipa ta!<br />
Este timpul pentru o discuție<br />
și asta înseamnă că trebuie să<br />
ai o conversație cu întreaga<br />
echipă legată și de gestionarea<br />
conflictelor. Este bine de<br />
asemenea să discuți cu fiecare<br />
om în parte pentru a le afla<br />
ambițiile, îngrijorările, obiectivele<br />
sau obstacolele legate<br />
de job. Câți dintre angajații<br />
tăi nu consideră job-ul actual<br />
unul demn de luat în considerare?<br />
Câți dintre angajații tăi<br />
și-au pierdut pasiunea și entuziasmul?<br />
Ședințele sunt cel<br />
mai bun mod de a afla toate<br />
aceste detalii care pot ajuta<br />
dezvoltarea companiei.<br />
Identifică acele probleme<br />
pe care lumea le evită. Este<br />
posibil să simți la un moment<br />
dat că sunt lucruri pe care oamenii<br />
refuză să le discute cu<br />
tine. Este normal pentru că<br />
tu ești șeful, deci lumea nu<br />
vrea să-ți spună chiar toate<br />
nemulțumirile, dar tu trebuie<br />
să încerci să afli care sunt problemele.<br />
În cazul în care simți<br />
că nu ai auzit toată povestea,<br />
atunci discută din nou separat<br />
cu fiecare persoană și cere părerea<br />
în legătură cu o anumită<br />
problemă. Întreabă dacă sunt<br />
lucruri care dau prea multe<br />
bătăi de cap angajaților și<br />
observă răspunsurile primite.<br />
Dacă acestea sunt cam la fel,<br />
atunci înseamnă că te apropii<br />
de sursa problemei, deci<br />
nu renunța acum! Ascultă cu<br />
atenție ce are de spus angajatul<br />
tău pentru că acesta poate<br />
să se comporte „diplomatic”<br />
doar din frica de a-și pierde<br />
job-ul sau încrederea pe care<br />
ți-a câștigat-o de ceva timp.<br />
Descoperă care sunt<br />
„provocările” angajaților<br />
tăi. Evident, pot exista mulți<br />
factori care sunt evidenți,<br />
dar sunt și câțiva ascunși.<br />
Ține cont de faptul că unele<br />
probleme pot apărea din interiorul<br />
companiei, dar mai<br />
sunt acele probleme personale<br />
care afectează modul de<br />
lucru al unui individ. Unele<br />
dificultăți pot apărea din cauza<br />
irascibilității, din cauza<br />
oboselii, din cauza muncii<br />
excesive sau pur și simplu din<br />
cauza mediului de lucru. Nu<br />
uita că acele mici bârfe care<br />
apar prin colțurile biroului<br />
pot afecta job-ul unor persoane,<br />
dar nu trebuie ignorat<br />
nici faptul că fiecare om are<br />
o experiență diferită în spate<br />
(asta înseamnă alte motive<br />
de certuri), lipsa echipamentului<br />
de bună calitate (poate<br />
că trebuie schimbat totul) sau<br />
doar lipsa unei bune strategii<br />
de comunicare între membrii<br />
echipei.<br />
Există posibilitatea ca<br />
oamenii să nu știe prea multe<br />
detalii despre produsul la<br />
care lucrează de exemplu. Ce<br />
trebuie să faci? Organizează<br />
un training! Să presupunem<br />
că firma ta vinde diferite produse;<br />
în acest caz trebuie să<br />
Medierea<br />
„Conflictele sunt parte a vieții.<br />
Important este să știm să le<br />
gestionăm.”<br />
iei în considerare faptul că<br />
producătorii pot fi de acord<br />
cu organizarea unei deplasări<br />
a echipei tale la sediul celor<br />
care au creat produsul (sau<br />
poate că firma respectivă va<br />
face o demonstrație a produsului<br />
în compania ta). Astfel,<br />
fiecare angajat va înțelege<br />
exact despre ce este vorba<br />
și se va descurca mai bine la<br />
vânzare.<br />
Dacă există probleme personale<br />
care apar din afara mediului<br />
de lucru, nu poți face<br />
prea multe lucruri. Poți doar<br />
încerca să oferi consiliere și<br />
să fii alături de persoana respectivă<br />
cât mai mult posibil.<br />
Un angajat care are parte de<br />
flexibilitate când trece prin<br />
probleme personale, va deveni<br />
un om devotat și foarte<br />
muncitor în momentul în care<br />
își va reveni.<br />
Cum interacționează<br />
restul angajaților cu acest<br />
om? Este o întrebare pe<br />
care trebuie să ți-o pui la un<br />
moment dat. Da, tu conduci<br />
oamenii și te ocupi de ei,<br />
dar sunt alți angajați care lucrează<br />
cu persoana care este<br />
acum evaluată. Cum este<br />
această interacțiune? Restul<br />
angajaților au nevoie de ajutorul<br />
acestui om sau îl evită?<br />
Sunt întrebări a căror răspunsuri<br />
sunt extrem de importante<br />
pentru că socializarea<br />
la locul de muncă spune mult<br />
despre personalitatea unui individ<br />
și despre modul în care<br />
s-a adaptat în companie.<br />
Investește în aspectul birourilor.<br />
Coridoarele mici,<br />
vopsite în alb, birourile plictisitoare<br />
și nepersonalizate<br />
pot afecta moralul angajaților,<br />
chiar și cel al clienților. Poate<br />
că acest lucru nu pare o<br />
prioritate, dar sunt bani bine<br />
cheltuiți. Este un cost mic<br />
pentru a rezolva o problemă<br />
mare care ar putea să te coste<br />
mai mult decât crezi pe viitor.<br />
Așa că schimbă mobila<br />
și vopsește pereții în culori<br />
vii pentru că dacă nu faci<br />
asta, angajații tăi se vor simți<br />
afectați de mediul de lucru și<br />
depresiile sau nervii își vor<br />
face repede simțită prezența.<br />
„Ce pot să fac pentru a<br />
vă crește eficiența?” Unii oameni<br />
au nevoie de un conducător<br />
mai insistent, alții au nevoie<br />
de un lider care să îi lase<br />
mai libertini. Unii angajați au<br />
nevoie de instrucțiuni și detalii<br />
specifice, alții au nevoie de<br />
îndrumări generale. Un manager<br />
bun trebuie să își adapteze<br />
stilul în funcție de nevoile și<br />
cerințele oamenilor de lângă<br />
el.<br />
Continuă monitorizarea<br />
angajaților și după ce ai<br />
făcut schimbările necesare.<br />
De multe ori, metodele aplicate<br />
echipei tale ajung să se<br />
„piardă” pentru că nu se mai<br />
urmărește ce se întâmplă. S-ar<br />
putea să fie nevoie să creezi o<br />
funcție specială pentru o persoană<br />
care să supravegheze ce<br />
se întâmplă dacă tu nu poți fii<br />
atent la asta. O astfel de persoană<br />
ar putea să mențină<br />
toată echipa informată în legătură<br />
cu schimbările care au<br />
loc în timp ce tu te ocupi de<br />
alte treburi de management.<br />
Gestionarea conflictelor,<br />
aplicarea modificărilor și supravegherea<br />
modului în care<br />
funcționează totul, pot fi lucruri<br />
dificile pentru un lider și<br />
de multe ori ocupă mult timp.<br />
Sunt multe păreri care trebuie<br />
ascultate și multe cereri<br />
care (nu) trebuie îndeplinite.<br />
Totuși, gestionarea conflictelor<br />
este treaba ta după cum am<br />
zis la începutul articolului, așa<br />
că dacă vrei ca toată echipa<br />
să facă față proiectelor, este<br />
nevoie să te ocupi și de probleme<br />
care în timp ar putea<br />
afecta întreaga afacere.<br />
„Conflictele sunt parte a<br />
vieții. Important este să știm<br />
sa le gestionam.” (Camil<br />
Petrescu)<br />
A consemnat:<br />
Ilinca Fodor<br />
Foto: Shutterstock
Alina Manuela Sasu<br />
Avocat (Zaragoza)<br />
În ultimii ani, din diverse<br />
motive, tot mai mulți români<br />
solicită obținerea naționalității<br />
spaniole. Este un proces normal.<br />
De cele mai multe ori<br />
copiii sunt cei care solicită<br />
părinților acest lucru. Ei sunt<br />
interesați să studieze o carieră<br />
militară sau să obțină o bursă<br />
de studii în străinătate.<br />
Toți cei care doresc să<br />
obțină naționalitatea spaniolă,<br />
trebuie să realizeze două teste<br />
organizate de către Institutul<br />
Cervantes. Aceste teste sunt<br />
obligatorii, fără de care nu<br />
putem depune actele pentru<br />
solicitarea naționalității spaniole<br />
prin rezidență. Înscrierea<br />
la cele două teste se poate<br />
face pe internet, alegând sesiunea,<br />
centrul și localitatea<br />
corespunzătoare.<br />
Testul de cunoștințe<br />
constituționale și socio-culturale<br />
ale Spaniei, care evaluează<br />
cunoștințele Constituției,<br />
realitatea socială și culturală<br />
spaniolă se organizează în<br />
zece sesiuni de examen anual.<br />
Examenul constă în 25 de<br />
întrebări. Un procent de 60%<br />
din întrebări vor fi legate de<br />
cunoașterea Constituției și a<br />
organizării administrative și<br />
teritoriale a Spaniei. Restul întrebărilor<br />
rămase se vor referi<br />
la aspecte ale culturii, istoriei și<br />
societății spaniole. Răspunsurile<br />
greșite nu penalizează. În<br />
cazul în care s-a răspuns greșit<br />
la o întrebare, aceasta nu scade<br />
puncte din răspunsurile corecte.<br />
Taxa de înscriere la acest<br />
test este de 85 euro.<br />
Cel de-al doilea test, acreditează<br />
o cunoaștere de bază<br />
a limbii spaniole, fiind organizat<br />
în șapte sesiuni anuale.<br />
Taxa de înscriere este de 124<br />
euro. Minorii cu vârsta sub 18<br />
ani sau cu capacitate judiciară<br />
modificată, sunt scutiți de prezentarea<br />
acestor certificate.<br />
Naționalitatea spaniolă prin<br />
rezidență - această formă de<br />
dobândire a naționalității cere<br />
ca persoana să aibă rezidența<br />
legală în Spania timp de zece<br />
ani consecutivi și imediat<br />
anterioar solicitării. Asta nu<br />
implică interdicția absolută<br />
de a părăsi teritoriul Spaniei.<br />
Absența ocazională este admisibilă<br />
din motive justificate<br />
(vizite la rude, probleme<br />
de sănătate etc.). În practică,<br />
plecările punctuale sunt recomandate<br />
pentru fiecare an<br />
Juridic IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 09<br />
Obținerea naționalității spaniole<br />
prin rezidență<br />
necesar pentru rezidența în<br />
Spania, de exemplu, plecările<br />
în luna august corespunzătoare<br />
vacanțelor de vară. Cel<br />
mai important lucru este să<br />
mențineți legătura cu Spania.<br />
În cazul absențelor mai mari<br />
de pe teritoriul spaniol, există<br />
posibilitatea ca naționalitatea<br />
spaniolă să vă fie refuzată și<br />
ulterior, după recurs, să fie<br />
acordată cu condiția ca justificarea<br />
acestor absențe să fie<br />
demonstrate și că niciodată nu<br />
a fost pierdută legătura cu Spania<br />
(solicitantul are rude aici, a<br />
lucrat sau a studiat înainte, are<br />
proprietăți în Spania etc.).<br />
Există cazuri în care perioada<br />
de ședere impusă pentru<br />
obținerea rezidenței poate fi<br />
redusă. Spre exemplu: un an<br />
pentru cel el care s-a născut<br />
pe teritoriu spaniol; pentru cel<br />
care în momentul cererii este<br />
căsătorit/ă de cel puțin un an<br />
cu un cetățean spaniol și nu<br />
sunt divorțați sau separați legal<br />
sau de fapt; văduvul sau<br />
văduva unui cetățean spaniol,<br />
dacă în momentul morții<br />
soțului/soției aceștia nu erau<br />
divorțați sau separați de drept<br />
sau de fapt.<br />
Cine poate solicita naționalitatea<br />
spaniolă:<br />
- interesatul însuși, cu<br />
condiția să aibă împlinită vârsta<br />
de 18 ani;<br />
- cel care a împlinit vârsta<br />
de 14 ani, asistat de către reprezentantul<br />
său legal;<br />
- reprezentantul legal al minorului<br />
de 14 ani;<br />
- cel fără capacitate de<br />
exercițiu, în nume propriu,<br />
sau reprezentantul legal al<br />
acestuia, în funcție de prevederile<br />
sentinței în urma căreia<br />
persoana a fost declarată fără<br />
capacitate de exercițiu.<br />
Integrarea în societatea<br />
spaniolă nu se referă doar la<br />
aprobarea celor două teste<br />
obligatorii.<br />
Interesatul trebuie să aibă<br />
o bună conduită civică și să<br />
demonstreze că s-a integrat<br />
bine în societatea spaniolă.<br />
Asta înseamnă că interesatul<br />
în timpul șederii în Spania a<br />
avut o conduită de necontestat,<br />
în conformitate cu normele de<br />
coexistență civică, nu numai că<br />
nu a încălcat interdicțiile impuse<br />
de sistemul juridic penal<br />
sau administrativ, (nu are datorii<br />
la trezorerie sau securitatea<br />
socială, printre altele) dar a și<br />
îndeplinit atribuțiile civice în<br />
mod rezonabil.<br />
Interesatul trebuie să demonstreze<br />
că este integrat și<br />
din punct de vedere profesional,<br />
adică, dispune de un<br />
contract de muncă și nu are<br />
antecedente penale, atât înaintea<br />
depunerii cererii dar și în<br />
cursul obținerii naționalității.<br />
O persoană cu cazier judiciar<br />
care respectă cerința<br />
bunei conduite civice poate<br />
fi și o persoană care a comis<br />
o infracțiune minoră cu mult<br />
timp în urmă. În astfel de cazuri,<br />
aveți posibilitatea de anulare<br />
a antecedentelor penale.<br />
Ideal ar fi să se facă acest lucru<br />
înainte de depunerea cererii de<br />
obținere a naționalității spaniole<br />
prin rezidență.<br />
Cererea privind depunerea<br />
dosarului în vederea obținerii<br />
naționalității trebuie însoțită de<br />
plata taxei de 102 euro.<br />
Important de reținut este<br />
faptul că, pașaportul este unul<br />
dintre documentele care trebuie<br />
prezentate. Dacă a fost reînnoit<br />
din diverse motive, trebuie<br />
prezentat nu numai pașaportul<br />
valabil actual dar si pașaportul<br />
sau pașapoartele anterioare.<br />
La costul oficial al procesului<br />
va trebui să adăugați<br />
costurile privind obținerea documentelor,<br />
legalizarea, traducerea<br />
documentelor de către un<br />
traducător autorizat, după caz,<br />
plus onorariul avocatului. Începând<br />
cu data de 1 iulie 2017,<br />
cererile privind obținerea<br />
naționalității prin rezidență se<br />
depun doar în formă digitală.<br />
Legea prevede maxim un<br />
an pentru finalizarea procedurii<br />
pentru obținerea naționalității<br />
spaniole prin rezidență. Dacă în<br />
tot acest timp cererea nu va fost<br />
notificată și soluționată, părțile<br />
interesate pot introduce un recurs<br />
contencios- administrativ.<br />
Potrivit experienței personale,<br />
de foarte multe ori, Ministerul<br />
Justiței a fost dat în judecată,<br />
și pentru a evita sențințele<br />
împotriva sa, preferă să acorde<br />
naționalitatea spaniolă prin<br />
rezidență la scurt timp după<br />
notificarea recursului, evitând<br />
astfel poziția nefavorabilă care<br />
să lase în evidență întârzierea<br />
unor astfel de solicitări.<br />
De la notificarea acordării<br />
naționalității, aveți la dispoziție<br />
180 de zile pentru a depune<br />
jurământul sau a face promisiunea<br />
de fidelitate a Regelui<br />
și supunere a Constituției și a<br />
legilor spaniole, a renunța la<br />
naționalitatea anterioară și a<br />
vă înscrie în Registrul Civil de<br />
domiciliu. După î<strong>nr</strong>egistrarea<br />
obținerii naționalității spaniole,<br />
puteți solicita certificatul de<br />
naștere, documentul național<br />
de identitate și noul pașaport,<br />
bucurându-vă de aceleași drepturi<br />
ca un spaniol.
10 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Dan Caragea<br />
Senior Editor – OR<br />
Prolog<br />
Basarabia este o bună<br />
parte din Moldova istorică (i<br />
s-a mai spus „Moldova dintre<br />
Prut și Nistru”). Numele<br />
Basarabia („a Basarabilor”)<br />
făcea referire, prin veacul al<br />
XIV-lea, doar la partea sudică<br />
a ținutului, extinzându-se, în<br />
secolul al XIX-lea, la întreg<br />
teritoriul, atunci când acesta<br />
devine provincie rusească.<br />
Astfel, deși românească la<br />
origine, denumirea a fost<br />
pusă în circulație de către<br />
administrația imperială rusă.<br />
În 1812, prin Tratatul de<br />
la București (semnat în faimosul<br />
han al lui Manuc) −<br />
care punea capăt Războiului<br />
Ruso-Turc (1806-1812) −,<br />
Înalta Poartă oferea rușilor<br />
victorioși Basarabia, ca despăgubire<br />
de război. Pretențiile<br />
inițiale vizau ambele principate<br />
române (țarul Alexandru I<br />
obținuse această concesie de la<br />
Napoleon, în 1808, la Erfurt),<br />
pentru ca Dunărea să devină<br />
frontieră naturală între cele<br />
două imperii, dar iminența<br />
atacului francez i-a făcut pe<br />
ruși să se mulțumească doar<br />
cu partea orientală a Moldovei.<br />
Rusia obținea astfel<br />
accesul la gurile Dunării, integrând<br />
un teritoriu care, deși<br />
vasal, nu făcuse parte din Imperiul<br />
Otoman și n-ar fi trebuit<br />
să intre, conform dreptului<br />
internațional din acea vreme,<br />
în cesiunile impuse la negocierile<br />
de pace.<br />
În 1856, în urma Ră zboiului<br />
Crimeii (1853-1856), Rusia<br />
este constrânsă, prin T ratatul<br />
de la Paris, să înapoieze<br />
Moldovei cele trei județe<br />
din sudul B asarabiei (C ahul,<br />
Ismail și Bolgrad), altfel<br />
spus Basarabia istorică sau<br />
Bugeacul, cum îi spuneau<br />
turcii. Marile Puteri nu doreau<br />
ca Rusia să controleze<br />
gurile Dunării, fluviul devenind<br />
tot mai important în<br />
comerțul internațional. Restul<br />
Basarabiei rămânea integrat în<br />
imperiul rusesc.<br />
După Războiul Ruso-<br />
Turc (Războiul nostru de<br />
Independență), 1877-1878,<br />
la care a participat decisiv și<br />
armata noastră în frunte cu<br />
Prințul Carol, România pierde,<br />
la Congresul de la Berlin, cele<br />
trei județe din sudul Basarabiei,<br />
dar primește, în compensație<br />
Dobrogea de Nord, un teritoriu<br />
în care românii nu erau majoritari<br />
și care făcuse parte din<br />
Țara Românească pe vremea<br />
lui Mircea cel Bătrân, nicidecum<br />
în epoca modernă.<br />
Basarabia a fost supusă, între<br />
1878-1905, unui accentuat<br />
proces de deznaționalizare:<br />
peste un milion de basarabeni<br />
s-au refugiat atunci în tânărul<br />
Regat al României.<br />
În 1917, în Rusia izbucnește<br />
revoluția care va schimba lumea.<br />
Imperiul se clatină,<br />
frontul ruso-român la fel.<br />
La Chișinău apare Partidul<br />
Național Moldovenesc condus<br />
de Vasile Stroiescu. În<br />
decembrie 1917, este proclamată<br />
Republica Democratică<br />
Moldovenească, integrată<br />
inițial în Republica Federativă<br />
Democratică Rusă.<br />
Armata rusă, în retragere<br />
prin Moldova, devine<br />
însă de nestăpânit. Pe fondul<br />
nemulțumirilor, liderii români<br />
unioniști din efemera republică<br />
poartă discuții cu guvernul<br />
Marghiloman și i se adresează<br />
regelui. La 9 aprilie 1918<br />
(27 martie, după calendarul<br />
vechi), Sfatul Țării, în frunte<br />
cu Ion Inculeț, Pantelimon<br />
H alippa, Ion Buzdugan, a decis,<br />
cu majoritate de voturi,<br />
unirea Basarabiei cu România.<br />
Proclamarea Unirii și ratificarea<br />
ei<br />
Întrunit pentru prima<br />
dată pe 21 noiembrie / 4 decembrie<br />
1917, Sfatul Ţării,<br />
avea 156 deputați: 105 erau<br />
moldoveni, 15 ucraineni, 14<br />
evrei, 8 găgăuzi, 7 ruși, 2<br />
germani, 2 bulgari, 1 polonez,<br />
1 armean și 1 grec. Pe<br />
fondul prăbușirii Imperiului<br />
Țarist, la mijlocul lunii decembrie,<br />
Sfatul Ţării proclamă<br />
R epublica Democratică<br />
Moldovenească.<br />
Pe 21 decembrie, pentru<br />
a pune capăt dezastrului<br />
provocat de soldații ruși în<br />
retragere și pentru a face<br />
față amenințărilor ce veneau<br />
dinspre Rusia bolșevică și<br />
Ucraina, și ea acum independentă,<br />
Consiliul director<br />
de la Chişinău cere ajutorul<br />
guvernului român. Autorităţile<br />
române refuză iniţial<br />
intervenţia. Statul român era<br />
redus la mai puțin de o treime<br />
din teritoriu, iar armistiţiul din<br />
decembrie 1917 dintre Rusia și<br />
Puterile centrale condusese la<br />
colapsul frontului.<br />
În <strong>ianuarie</strong> 1918, trupele<br />
rusești cuprinse de febra<br />
bolșevică ocupă Chişinăul.<br />
Consiliul director cere din<br />
nou armatei române sprijinul.<br />
Sunt trimise două divizii de<br />
infanterie. Franța oferă și ea<br />
sprijinul. Sfatul Ţării revine<br />
la conducerea republicii, iar<br />
pe 6 februarie, Basarabia<br />
îşi declară independenţa totală<br />
faţă de Rusia. Oamenii<br />
Educaţie şi cultură<br />
politici de la Chişinău înţeleg<br />
însă că republica era complet<br />
lipsită de apărare și că singura<br />
lor speranță venea dinspre<br />
România.<br />
Dezbaterile Sfatului Ţării,<br />
care au avut loc în încăperea<br />
devenită acum sala de festivităţi<br />
a Academiei de Artă şi<br />
Muzică, au fost aprinse. Întâi<br />
a vorbit Constantin Stere, basarabean,<br />
din partea guvernului<br />
României, apoi dezbaterile<br />
au continuat cu ușile închise.<br />
Astfel, la 9 aprilie (27 martie,<br />
stil vechi) 1918, Sfatul Ţării<br />
a adoptat cu majoritate de<br />
voturi unirea Basarabiei cu<br />
România (86 au votat favorabil,<br />
3 împotriva, iar 36 s-au<br />
abținut, 13 fiind absenți).<br />
România a recunoscut unirea<br />
la 9 / 22 aprilie 1918 (în<br />
condiții încă precare), dar a ratificat-o<br />
la 31 decembrie 1919,<br />
prin decret regal: „Art. unic. Se<br />
ratifică, investindu-se cu putere<br />
de lege, decretul-lege <strong>nr</strong>. 842<br />
din 9 aprilie 1918, publicat în<br />
«Monitorul oficial», <strong>nr</strong>. 8 din<br />
10 aprilie 1918, privitor la<br />
unirea Basarabiei cu vechiul<br />
Regat al României”.<br />
Recunoașterea<br />
internațională<br />
Pentru recunoașterea<br />
internațională de jure a unirii,<br />
România trebuia fie să ajungă<br />
la o înțelegere cu bolșevicii<br />
(sovieticii), fie să se bizuiască<br />
pe garanțiile <strong>Occidentul</strong>ui, așa<br />
cum se petrecuse și la unirea<br />
din 1859 sau la recunoașterea<br />
independenței (1880).<br />
Rușii ripostaseră îndată<br />
ce trupele noastre au intrat în<br />
B asarabia, la chemarea S fatului<br />
Țării: au anunțat ruperea unilaterală<br />
a relațiilor diplomatice,<br />
l-au arestat pe C onstantin<br />
Diamandy, ministrul nostru la<br />
Petrograd ( Sankt Petersburg)<br />
și au confiscat tezaurul aflat<br />
în păstrare la Moscova (și care<br />
nu a mai fost restituit niciodată<br />
României).<br />
În cadrul tratativelor de<br />
pace, pe 8 februarie 1919,<br />
s-a discutat pentru prima dată<br />
problema Basarabiei în şedinţa<br />
Comisiei pentru Afacerile<br />
Teritoriale ale României şi<br />
Iugoslaviei, comisie formată<br />
din experţi britanici, americani,<br />
francezi şi italieni, sub tutela<br />
Comisiei Centrale Teritoriale.<br />
Deși experții au fost cu toții<br />
unanimi în recunoașterea unirii,<br />
secretarul de stat Robert<br />
Lansing s-a opus (pe 8 mai)<br />
recunoașterii unirii pe motivul<br />
absenţei reprezentaților unui<br />
guvern rus legitim. În opinia<br />
sa, Comisia nu avea nicio<br />
competență în privinţa unui<br />
teritoriu al unui stat cu care<br />
Puterile Aliate nu au fost în<br />
stare de război, neputând-se<br />
aduce modificări teritoriale<br />
Rusiei, fără acordul acesteia.<br />
Înfăptuirea<br />
României Mari (II):<br />
Unirea Basarabiei cu<br />
România<br />
Punctul de vedere american a<br />
fost menținut pe tot parcursul<br />
negocierilor de pace.<br />
Astfel, aliații au admis<br />
la Paris o grupare numită<br />
„ Conferinţă politică rusă” menită<br />
să apere interesele Rusiei<br />
din 1914. Din această grupare<br />
făceau parte prinţul Lvov, primul<br />
preşedinte al guvernului<br />
provizoriu, Serghei Sazonov,<br />
fostul ministru de externe al<br />
țarului Nicolae al II-lea, şi<br />
Vasili Maklakov, fostul ambasador<br />
al Rusiei imperiale<br />
la Paris. Punctul de vedere al<br />
emigraţiei ruse a fost exprimat<br />
pe 9 martie 1919, în memoriul<br />
lui Maklakov, care prevedea că<br />
„toate problemele care priveau<br />
teritoriile Imperiului Rus în limitele<br />
anului 1914, cu excepţia<br />
Poloniei, nu puteau fi rezolvate<br />
în afara şi fără consimţământul<br />
poporului rus”, propunând<br />
între timp un statut provizoriu<br />
pentru naţiunile interesate.<br />
Acestei grupări i s-a adăugat<br />
și o delegație ostilă din<br />
Basarabia, compusă din A. N.<br />
Krupenski, fost mareşal, A. C.<br />
Schmidt, fiul fostului primar<br />
al Chişinăului, şi V. Țiganco,<br />
fost deputat în Sfatul Ţării.<br />
Aceştia pretindeau că fuseseră<br />
împuterniciți de un „Comitet<br />
de salvare al Basarabiei de sub<br />
jugul românesc”, cu sediul la<br />
Odessa. Gruparea Krupenski<br />
s-a raliat rușilor, arătând că unirea<br />
Basarabiei fusese „smulsă<br />
prin forţă şi corupţie”.<br />
Delegația basarabeană în<br />
favoarea recunoașterii unirii,<br />
condusă de I. Pelivan, a depus<br />
eforturi considerabile de<br />
contrabalansare a cercurilor<br />
care cereau un plebiscit. Din<br />
corespondenţa lui I. Pelivan<br />
cu I. Inculeţ, reiese că ruşii în<br />
Elveţia, America, Anglia şi în<br />
Franţa, prin presă, tratau Basarabia<br />
ca pe o țară ocupată samavolnic<br />
de armata română.<br />
I. Pelivan scria: „Tot mai des<br />
basarabenii aveau de înfruntat<br />
indiferenţa şi dispreţul reprezentanţilor<br />
Marilor Puteri. Voi<br />
în ţară aveţi impresia cum că<br />
Basarabia se află în afara primejdiei.<br />
Aici însă nimeni din<br />
delegaţia română, nici chiar<br />
însuşi Brătianu, nu ştie ce va<br />
fi cu Basarabia”.<br />
Pe 2 iulie, problema<br />
Basarabiei a revenit în<br />
dezbaterile Consiliului<br />
Suprem. André Tardieu,<br />
brațul drept al lui Georges<br />
C lemenceau, a prezentat raportul<br />
Comitetului pentru<br />
P robleme Teritoriale, care<br />
recunoştea unirea Basarabiei<br />
cu România pe baza dreptului<br />
la autodeterminare, întărit de<br />
argumente de ordin istoric,<br />
etnic, geografic şi economic.<br />
(La şedinţa au luat parte: R.<br />
Lansing, din partea St atelor<br />
Unite, A. J. Balfour, din partea<br />
Angliei, şi T. Tittoni, din<br />
partea Italiei, iar alături de delegaţia<br />
română, compusă din<br />
Ion I. C. Brătianu, N. Mişu,<br />
C. Diamandy şi I. Pelivan, a<br />
fost invitat şi V. Maklakov,<br />
secondat de Krupenski şi<br />
Schmidt.) Consiliul a chemat<br />
în audienţă separată<br />
pe prim-ministrul român,<br />
Ionel I. C. Brătianu, şi pe<br />
fostul ambasador al Rusiei<br />
imperiale, Vasili Maklakov.<br />
Brătianu a susţinut caracterul<br />
plebiscitar al actului de la 27<br />
martie / 9 aprilie 1918, dar şi<br />
pe al evenimentelor similare<br />
de la Cernăuţi şi Alba Iulia.<br />
Brătianu a arătat că tot așa șiau<br />
exprimat voința şi consiliile<br />
din Polonia, Cehoslovacia<br />
etc. În replică, Maklakov a<br />
contestat capacitatea Sfatului<br />
Ţării de a lua asemenea decizii.<br />
Problema unui nou<br />
plebiscit a condus la o polemică<br />
aprinsă. Brătianu s-a<br />
pronunţat categoric contra,<br />
afirmând: „Sunt în principiu<br />
contra oricărui plebiscit în<br />
Basarabia, declară Brătianu,<br />
pentru că Basarabia este românească<br />
şi istoriceşte şi<br />
etniceşte, pentru că, în mod<br />
liber, şi-a exprimat tendinţa<br />
de a fi unită cu România şi<br />
pentru că plebiscitul ar face<br />
să continue stările de agitaţie<br />
şi nelinişte”.<br />
Prim-ministrul român<br />
și delegația noastră au părăsit,<br />
în semn de protest,<br />
Conferința de pace. Brătianu<br />
a fost nespus de iritat și din<br />
pricina faptului că, în prelungirea<br />
poziției americane,<br />
amiralului Aleksandr<br />
K olceak îi fusese trimisă o<br />
scrisoare prin care acesta<br />
era invitat să hotărască soarta<br />
„părților românești” ale<br />
Basarabiei.<br />
Nici Londra nu ne era favorabilă,<br />
englezii sperând, ca<br />
și americanii, într-o stabilizare<br />
a situației din Rusia. W.<br />
C hurchill recomanda guvernului,<br />
prin ambasadorul Radu<br />
R. Rosetti, o înțelegere cu<br />
Anton Denikin, comandantul<br />
menșevicilor și care opera în<br />
Ucraina. Lui Al. Vaida-V oevod<br />
îi va reveni pe mai departe sarcina<br />
de a relua negocierile, în<br />
locul lui Brătianu. În 1920, întro<br />
şedinţă a Consiliului Suprem,<br />
Vaida-Voevod a ridicat din nou<br />
problema frontierei de est a statului<br />
român. Premierul francez<br />
şi prim-ministrul britanic au<br />
condiţionat satisfacerea cererii<br />
noastre de retragerea grabnică<br />
a trupelor române din Ungaria<br />
(asupra războiului româno-ungar<br />
vom reveni). Pe de altă parte,<br />
trebuie ținut cont de victoriile<br />
bolșevice și de prăbușirea<br />
visului aliaților în restabilirea<br />
Rusiei albe: amiralul Kolceak<br />
este prins și executat pe 7 februarie<br />
1920; Denikin va fugi<br />
prin Constantinopol pe 4 aprilie<br />
1920, stabilindu-se, în cele<br />
din urmă, în Franța.<br />
Confirmarea internaţională<br />
(recunoașterea de jure) a<br />
unirii Basarabiei cu România<br />
s-a petrecut la 28 octombrie<br />
1920, în condiţiile semnării, de<br />
către Take Ionescu şi D imitrie<br />
Ghica, a Tratatului asupra frontierelor<br />
comune dintre statele<br />
succesoare ale fostei Monarhii<br />
austro-ungare. Tratatul a fost<br />
semnat de Marea B ritanie,<br />
Franţa, Italia și J aponia (cu<br />
două zile întârziere), pe de o<br />
parte, şi R omânia, pe de altă<br />
parte. În primul articol se stipula:<br />
„Înaltele Părţi Contractante<br />
declară că recunosc suveranitatea<br />
României asupra teritoriului<br />
Basarabiei, cuprins între<br />
frontiera actuală a României,<br />
Marea Neagră, cursul Nistrului<br />
de la gura sa până la punctul<br />
unde este tăiat de vechiul hotar<br />
dintre Bucovina şi Basarabia,<br />
şi acest vechi hotar”. Rusia l-a<br />
contestat încă de la semnare<br />
printr-o notă de protest, iar<br />
SUA l-a ignorat.<br />
Tratatul fost ratificat abia la<br />
19 mai 1922 de către Anglia,<br />
apoi de România, iar la 11<br />
mai 1924 de către Franţa. La<br />
7 martie 1927, a fost ratificat<br />
și de către Italia. Din pricina<br />
conflictului sovieto-nipon<br />
din 1925, referitor la insula<br />
Sahalin, japonezii se obligau,
Educaţie şi cultură IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 11<br />
printr-un acord secret, să nu<br />
ratifice tratatul privind unirea<br />
Basarabiei.<br />
Nerecunoaşterea de către<br />
Uniunea Sovietică a Tratatului<br />
din 1920 a făcut ca acesta să<br />
aibă doar o valoare morală.<br />
N. Titulescu sau Al. Crețeanu<br />
au arătat, la timpul lor că, din<br />
punct de vedere juridic, tratatul<br />
„nu ne poate da Basarabia”.<br />
Încă din 1919, Statele<br />
Unite și-au menținut o atitudine<br />
rezervată în chestiunea<br />
unirii Basarabiei. La 12 aprilie<br />
1933, secretarul de stat Cordell<br />
Hull vorbea preşedintelui F.<br />
D. Roosvelt despre eforturile<br />
diplomaţiei noastre de a obţine<br />
confirmarea apartenenţei<br />
Basarabiei la România. Astfel,<br />
în baza aprobării de către preşedintele<br />
Roosvelt a memorandumului<br />
remis Casei Albe de<br />
către secretarul de stat Cordell<br />
Hull, se decidea ştergerea din<br />
cotele de imigraţie a noţiunii<br />
de Basarabia, hotărându-se ca<br />
de la 1 iulie 1933 procentul<br />
de imigraţie atribuit respectivei<br />
zone să revină României.<br />
Dincolo de acest fapt indirect<br />
și pragmatic, trebuie spus fără<br />
ocolire că SUA au avut în<br />
permanență o „grijă” specială<br />
de a nu deranja colosul sovietic.<br />
În concluzie, merită subliniat<br />
faptul că niciunul dintre<br />
statele care nu au semnat sau<br />
ratificat, Tratatul de la Paris<br />
nu au refuzat, în mod explicit,<br />
recunoaşterea unirii Basarabiei<br />
cu România. Unirea a fost recunoscută<br />
de facto de aproape<br />
toate statele care au participat<br />
la Conferinţa de Pace, înfăptuirea<br />
ei fiind în concordanță<br />
cu principiile wilsoniene ale<br />
autodeterminării.<br />
Epilog<br />
În urma înțelegerii dintre<br />
Hitler și Stalin, din 23 august<br />
1939, și a notelor ultimative ale<br />
guvernului sovietic din 26 și 27<br />
iunie 1940, Uniunea Sovietică<br />
ocupă, la 28 iunie, Basarabia,<br />
Bucovina de Nord și ținutul<br />
Herța (jud. Botoșani). Prin<br />
deciziile sesiunii Sovietului<br />
S uprem din 2 august 1940 și ale<br />
Prezidiului Sovietului Suprem<br />
al U.R.S.S. din 4 noiembrie<br />
1940, sudul Basarabiei, jud.<br />
Hotin, nordul Bucovinei, precum<br />
și cea mai mare parte a<br />
Transnistriei au fost trecute în<br />
componența Ucrainei. După<br />
intrarea României în al Doilea<br />
Război Mondial (iunie 1941),<br />
Basarabia a aparținut din nou<br />
României, până in 1944, când<br />
a fost ocupată de trupele sovietice<br />
și anexată, ca republică sovietică,<br />
de Uniunea Sovietică.<br />
Basarabia este astăzi<br />
Republica Moldova, stat independent,<br />
cu ajustările teritoriale<br />
decise în 1940.<br />
Autor: Dan Caragea<br />
Nota redacției: Dan<br />
Caragea este critic de artă,<br />
critic de teatru, critic literar,<br />
publicist, eseist și traducător<br />
român. Este lusitanist,<br />
specialist în psihologie și<br />
lingvistică computațională.<br />
Debutul său în critică a avut<br />
loc încă din clasa a X-a,<br />
în revista liceului „Frații<br />
Buzești” din Craiova, publicând<br />
de atunci o serie<br />
de articole și studii de specialitate<br />
în reviste din țară<br />
și din străinătate. Treptat,<br />
eseurile și studiile sale șiau<br />
lărgit tematica, îndreptându-se<br />
spre lumea artei,<br />
literaturii, psihologiei și<br />
analizei automate a discursului.<br />
A publicat, începând<br />
cu anul 2011, în calitate de<br />
senior editor, cronici de limbă<br />
în publicația „<strong>Occidentul</strong><br />
Românesc” din Spania.
12 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Pentru mulţi dintre noi, a<br />
face voluntariat se rezumă, de<br />
multe ori, la acţiuni singulare<br />
sau repetabile ocazional, dar<br />
există şi oameni pentru care<br />
voluntariatul devine un mod<br />
de viaţă. Aceștia nu se abat<br />
nicio clipă de la misiunea asumată<br />
şi existenţa lor personală<br />
şi profesională devine mai<br />
bogată şi mai intensă tocmai<br />
pentru că fac asta. În orice domeniu,<br />
voluntariatul nu este<br />
uşor; în jurnalism, este poate<br />
şi mai solicitant, pentru că<br />
atenţia şi peniţa nu pot fi niciodată<br />
lăsate deoparte. Despre<br />
ce înseamnă treisprezece<br />
ani dedicați voluntariatului<br />
în presa dedicată românilor<br />
din afara graniţelor vorbim<br />
cu Kasandra Kalmann Năsăudean,<br />
editor pentru Spania<br />
al „Gândacului de Colorado”<br />
(publicație din Denver, Colorado<br />
– SUA), redactor-șef<br />
al Radio Diaspora Online din<br />
Chicago și director editorial<br />
al publicației în limba română<br />
„<strong>Occidentul</strong> Românesc”.<br />
Camelia Jula: Cu treisprezece<br />
ani în urmă, deveneai<br />
editor în Spania pentru<br />
publicaţia Gândacul de<br />
Colorado din Denver (SUA)<br />
şi, ulterior, redactor-şef al<br />
Radio Diaspora Online din<br />
Chicago. Prin intermediul<br />
acestor instituţii de presă ai<br />
reuşit să creezi o punte de<br />
legătură între comunităţile<br />
româneşti din Spania, SUA,<br />
dar şi între acestea şi românii<br />
de acasă. Toată munca ta<br />
pentru această misiune este<br />
voluntară, de atâţia ani. Ce<br />
înseamnă să faci voluntariat<br />
pentru presa românească<br />
din diaspora, mai ales pe o<br />
perioadă atât de lungă?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Visul meu, ca<br />
imigrant în două lumi diferite,<br />
America și Spania, a fost<br />
acela ca, pe lângă munca<br />
existențială, să creez, printro<br />
altă muncă, neplătită (adică<br />
voluntariatul), un liant, o<br />
punte de legătură între românii<br />
din America și Spania și,<br />
împreună, cu cei de acasă.<br />
Așadar, anul acesta, se împlinesc<br />
13 ani, de când visul<br />
meu a devenit realitate. Voluntariatul<br />
sau munca neplătită<br />
pentru presa românească<br />
din diaspora, pe o perioadă,<br />
iată, de 13 ani, pentru mine<br />
înseamnă, de fapt, acumularea<br />
unei experienţe profesionale<br />
care m-a ajutat să trăiesc<br />
lucruri noi, să mă dezvolt, să<br />
ajut. Practic, a face voluntariat<br />
înseamnă a ajuta necondiţionat,<br />
astfel încât beneficiarii<br />
să ajute, la rândul lor, pe<br />
principiul „dă mai departe”!<br />
Responsabilitatea este<br />
principiul care stă la baza voluntariatului.<br />
Indiferent ce fel<br />
de persoană eşti, care îţi sunt<br />
convingerile sau ce vrei să<br />
devii, responsabilitatea este o<br />
abilitate pe care o dobândeşti<br />
prin muncă. Respectul faţă de<br />
tine şi faţă de ceilalţi îl câştigi<br />
prin responsabilitatea cu care<br />
iei anumite decizii, indiferent<br />
de natura lor.<br />
A face voluntariat înseamnă,<br />
de asemenea,<br />
apartentența la un grup care<br />
devine în scurt timp o familie,<br />
iar relaţiile, deşi sunt de<br />
natură profesională, devin şi<br />
personale. Așa s-a creat familia<br />
Gândacul de C olorado<br />
și Radio Diaspora Online<br />
și, apoi, familia <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc.<br />
Sub marea umbrelă a<br />
comunicării, socializarea<br />
a jucat, în cei 13 ani, un al<br />
treilea rol foarte important.<br />
Voluntariatul creează punţi<br />
între oameni şi comunităţi.<br />
Fără să vrem, suntem nevoiţi<br />
să socializăm în viaţa de zi cu<br />
zi pentru a putea exista, însă<br />
voluntariatul te învaţă tehnici<br />
şi metode de socializare astfel<br />
încât timiditatea, teama şi<br />
frica să dispară, toate acestea<br />
ajutând la crearea ta din<br />
punct de vedere profesional.<br />
Dacă investeşti suficient timp<br />
în tine ca profesionist, vei<br />
deveni în scurt timp un lider.<br />
Leadership-ul se învaţă cu<br />
ajutorul celor trei elemente:<br />
Interviu<br />
„Demnitatea învinge<br />
responsabilitate, comunicare<br />
şi socializare. Succesul înseamnă<br />
să te conduci. Dacă<br />
ştii să fii un bun lider cu tine<br />
însuţi, cu siguranţă vei şti să-i<br />
manageriezi şi pe ceilalţi. Investiţia<br />
în propria persoană<br />
pe termen lung înseamnă<br />
responsabilitatea pe care ţi-o<br />
asumi să devii acea persoană<br />
de succes care doreşti să fii.<br />
Voluntariatul pentru mine înseamnă,<br />
mai mult decât orice<br />
definiţie, investiţia în propria<br />
persoană. Creşti odată cu<br />
proiectul tău, îţi asumi riscuri<br />
şi creezi legături durabile. Tu<br />
te ajuţi pe tine, ceea ce este<br />
comparabil cu şcoala vieţii.<br />
Toate situaţiile care pot interveni<br />
în finalizarea proiectului<br />
de voluntariat înseamnă acumularea<br />
de experienţă profesională<br />
şi învăţarea gestionării<br />
crizelor de orice fel.<br />
Camelia Jula: Ce anume<br />
te-a motivat şi te motivează<br />
în continuare să desfăşori<br />
această activitate jurnalistică<br />
voluntară?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Dorința de uniune<br />
a comunităților românești<br />
din străinătate și apoi cea<br />
de a transmite imigranților<br />
români informații corecte și<br />
pentru interesul lor, acolo<br />
unde trăiesc și muncesc, pentru<br />
că obligația unui jurnalist<br />
este să apere adevărul şi să<br />
scoată nedreptatea la lumină.<br />
„Românii de valoare<br />
ajung pe culmi în toate<br />
colțurile lumii”<br />
Camelia Jula: Care au<br />
fost cele mai frumoase<br />
momente de care îţi aduci<br />
aminte legate de activitatea<br />
ta pentru Gândacul de<br />
Colorado?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Relatarea primei<br />
povești de succes: românul<br />
Andrei Grama, un eminent<br />
student primit în America<br />
într-un colegiu al elitelor din<br />
universitate, respectiv în „clasa<br />
de onoare” a specialității<br />
sale, o distincție despre care<br />
nu am auzit în universitățile<br />
din România. Pe Andrei l-am<br />
întâlnit în aeroportul din Los<br />
Angeles. Tocmai absolvise<br />
Facultatea de Contabilitate<br />
și Informatică de Gestiune la<br />
Western Michigan University<br />
din Kalamazoo, Michigan.<br />
Fusese între cei mai buni<br />
studenți ai specialității și<br />
la facultatea de profil din<br />
București, dar șansa de a<br />
relua în statul american studiile<br />
nu a fost ratată, chiar<br />
dacă din cei doi ani absolviți<br />
în România i s-a recunoscut<br />
doar unul. Recuperarea și-a<br />
făcut-o luându-și multe examene<br />
în fiecare an, și la acel<br />
moment, Andrei era absolvent<br />
în „clasa de onoare” între 32<br />
de viitori specialiști cu contract<br />
de angajare deja semnat.<br />
Cum a reușit un român<br />
fără resurse fi nanciare proprii<br />
să răspundă atât de strălucit<br />
la exigențele de tot felul<br />
ale învățământului superior<br />
american? Iată întrebarea<br />
care mi-a venit instantaneu<br />
în gând la avea vreme. Dar<br />
să nu uităm că, în America,<br />
programul de studiu și-l face<br />
candidatul singur, el fiind<br />
imediat acceptat de profesorii<br />
în cauză. Așa se face că Andrei,<br />
ca student internațional,<br />
și-a programat mai multe<br />
examene decât cei mai mulți<br />
dintre colegii lui americani,<br />
câștigând astfel un an. Și-a<br />
găsit burse succesiv asigurate<br />
și tot mai mari de la un<br />
an la altul. În Colegiul de<br />
Onoare, acesta a fost acceptat<br />
într-o clasă specială. Pe<br />
când vor reveni în România<br />
asemenea absolvenți eminenți<br />
precum Andrei Grama, care<br />
să găsească și pentru domeniile<br />
deficitare ale economiei<br />
de acasă soluții salvatoare?<br />
Poate că niciodată! Cu toate<br />
că de astfel de specialiști are<br />
România nevoie în momentul<br />
de față. În toate domeniile.<br />
Dar cui îi pasă? Românii de<br />
valoare ajung pe culmi în toate<br />
colțurile lumii, iar țara se<br />
adâncește tot mai mult și mai<br />
mult în somnul lung al nepăsării,<br />
al sărăciei și al degradării.<br />
Pe toate planurile. Și ce<br />
dacă?! Cui îi pasă?<br />
Camelia Jula: Cum s-a<br />
îmbinat, de-a lungul anilor,<br />
activitatea ta de consultant<br />
financiar cu munca voluntară<br />
de jurnalist? S-au<br />
„ajutat” între ele cele două<br />
ocupaţii ori a fost dificil să<br />
le „împaci”?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: În ceea ce mă<br />
privește, cele două profesii<br />
nu ar putea exista una fără<br />
cealaltă. Munca în domeniul<br />
cifrelor este extrem de<br />
solicitantă. Nu îți poți permite<br />
să greșești. Jurnalistica<br />
mă relaxează, mă ajută să<br />
depășesc etapele în care munca<br />
existențială mă obosește.<br />
Camelia Jula: Ce ai învăţat,<br />
de-a lungul acestor<br />
ani, din poziţia de jurnalist<br />
pentru trei instituţii media,<br />
despre oameni, despre societate,<br />
despre comunităţile<br />
româneşti din afara graniţelor?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Ca jurnalist,<br />
am învățat că trebuie să-ți<br />
păstrezi echilibrul și verticalitatea.<br />
Dacă privim în massmedia<br />
românească de acasă<br />
vom vedea aşa-numiţi jurnalişti,<br />
reporteri de radio şi televiziune<br />
care promovează minciuni,<br />
defăimări, imoralitate<br />
etc. Obligația jurnalistului<br />
este să-i apere pe oameni și<br />
să le comunice adevărul, să-i<br />
protejeze de minciunile şi nelegiuirile<br />
la care sunt expuşi.<br />
Dacă cineva nu-i iubeşte pe<br />
oameni ca pe sine însuşi nu<br />
poate fi un bun jurnalist. Iată<br />
de ce unii ziariști şi bloggeri<br />
devin defăimători notorii şi<br />
manipulează cu minciunile<br />
lor la nivel de naţiune. În<br />
viaţa noastră intervin oameni,<br />
evenimente şi anumiţi factori<br />
care afectează într-un fel sau<br />
altul pasiunea noastră pentru<br />
ceea ce facem. Dar un jurnalist<br />
integru va rămâne pasionat<br />
să proclame adevărul şi<br />
să slujească oamenilor. Nicio<br />
publicaţie, post de radio sau<br />
de televiziune nu pot rămâne<br />
în viață dacă acestea și colaboratorii<br />
lor nu respectă<br />
disciplina necesară.<br />
Trăim într-o lume agitată<br />
în care uităm să visăm,<br />
uităm să zâmbim, dar mai<br />
ales uităm să fi m mai buni<br />
cu cei din jur. Am ajuns în<br />
punctul în care cariera e mai<br />
importantă decât familia,<br />
banii sunt mai importanți<br />
decât prietenii, like-urile<br />
sunt mai importante decât<br />
o vorba bună, iar rețelele<br />
de socializare au reușit să<br />
distrugă comunicarea dintre<br />
noi. Trebuie să avem<br />
voința să ne schimbăm, să<br />
putem zâmbi celor din jur,<br />
să putem oferi un sfat sau o<br />
vorba bună fără a cere ceva<br />
în schimb, să putem ierta,<br />
chiar dacă am avut dreptate.<br />
Primul pas în această<br />
schimbare începe de la propria<br />
persoană.
Interviu IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 13<br />
întotdeauna”<br />
Camelia Jula: Cum se<br />
împacă viaţa ta personală<br />
cu activitatea intensă de jurnalist<br />
voluntar, pe lângă ocupaţia<br />
de bază (cea care, cum<br />
se spune, plăteşte facturile)?<br />
Există sacrificii pe care le-ai<br />
făcut de-a lungul anilor, în<br />
favoarea muncii tale ca jurnalist?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Fără sacrifi ciu<br />
nu poți menține linia dreaptă<br />
și corectă, în orice domeniu<br />
de activitate, iar a mea este<br />
una complexă. Mă străduiesc,<br />
atât cât pot, să îmbin munca<br />
de zi cu zi cu cea de voluntariat.<br />
Este extraordinar să faci<br />
în viaţă ceea ce-ţi place, ceea<br />
ce ţi se potriveşte. Niciun efort<br />
nu este prea mare atunci când<br />
lupţi pentru un scop anume. Eu<br />
mi-am dorit să demonstrez că<br />
un om poate să ia viaţa de la<br />
zero, într-o țară adoptivă, că<br />
poate, prin sacrificii și dăruire,<br />
să devină bun, chiar foarte<br />
bun, în domeniul său de activitate.<br />
Am dorit să demonstrez<br />
că o femeie poate să fie drăguţă<br />
şi plină de succes chiar<br />
dacă nu este o frumuseţe, chiar<br />
dacă nu are dimensiunile ideale.<br />
Frumuseţea şi feminitatea<br />
vin din interior şi se păstrează<br />
indiferent de vârstă. Pentru<br />
mine succesul nu înseamnă<br />
numai bani. În fiecare zi răspund<br />
unor noi provocări și cea<br />
mai mare provocare din viaţa<br />
mea a fost să devin consultant<br />
financiar independent şi jurnalist.<br />
Responsabilitatea unor<br />
astfel de profesii este extrem de<br />
mare. Un consultant financiar<br />
trebuie să aibă anumite calităţi<br />
(ambiţios, punctual, apt pentru<br />
munca în echipă, entuziast, sociabil),<br />
care se educă şi se dezvoltă<br />
în timp, iar un jurnalist,<br />
abilitatea de a transmite oamenilor<br />
emoţie, încredere şi, mai<br />
ales, siguranţă. În cazul meu,<br />
fără echilibrul dintre cele două<br />
profesii și familie nu aș putea<br />
să trăiesc.<br />
Camelia Jula: Publicul<br />
are, de regulă, anumite<br />
așteptări de la jurnaliștii care<br />
îi livrează informația; dar ce<br />
așteptări are jurnalistul (în<br />
acest caz, tu) de la publicul în<br />
slujba căruia se pune zi de zi,<br />
de treisprezece ani încoace?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Un minimum de<br />
respect, nimic mai mult!<br />
Ca imigrant, ai șansa unică<br />
de a te reinventa<br />
Camelia Jula: Ai organizat<br />
două gale de premiere<br />
a excelenței, două gale prin<br />
care „<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />
a celebrat oameni merituoși,<br />
români care ne fac cinste peste<br />
hotare prin implicarea lor<br />
civică și profesionalismul de<br />
care dau dovadă. Au fost rezultatele<br />
acestor evenimente<br />
pe măsura așteptărilor tale,<br />
ca inițiator și organizator?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: A organiza astfel<br />
de evenimente care să aducă în<br />
prim-plan români de succes și<br />
să-i faci cunoscuți într-o țară<br />
de adopție, contribuind astfel<br />
la imaginea țării tale în străinătate,<br />
nu e o misiune ușoară<br />
și la îndemâna oricui. E nevoie<br />
de foarte multă voință, curaj,<br />
putere și o enormă responsabilitate.<br />
O astfel de acțiune nu îți<br />
aduce venituri materiale. Nu e<br />
o afacere. Dimpotrivă. Trebuie<br />
să investești din bugetul personal,<br />
din timpul tău liber, să faci<br />
investigații și să urci pe podium<br />
cei mai valoroși români<br />
ale căror cultură, inteligență,<br />
competență și comportament<br />
civilizat sunt greu de contestat,<br />
indiferent de simpatii, antipatii<br />
și interese; să cauți sponsori și<br />
donatori care să gândească la<br />
fel ca tine, oameni dispuși să<br />
dea o mână de ajutor la promovarea<br />
valorii românilor din<br />
străinătate care, prin comportamentul<br />
și munca lor, aduc<br />
un plus de valoare imaginii<br />
României. Desigur, e o picătură<br />
într-un imens ocean, dar<br />
contează.<br />
La finalul unui astfel de eveniment,<br />
când tragi linie, poți<br />
rămâne cu sechele financiare<br />
greu de recuperat sau cu daune<br />
sufletești care-ți pot afecta<br />
sănătatea și imaginea. Și toate<br />
acestea, pentru că nu suntem<br />
sufi cient de serioși, de responsabili,<br />
de corecți, de uniți,<br />
precum alte națiuni cu care<br />
conviețuim în țările de adopție.<br />
Printre 100 de români care<br />
luptă să se adapteze cu succes<br />
la condițiile dure ale imigrației<br />
și să aibă un comportament corect,<br />
să fie serioși și de cuvânt,<br />
vor fi întotdeauna „10 mititei”,<br />
acei 10 „Gică Contra” care<br />
vor susține insistent puncte de<br />
vedere care contrazic flagrant<br />
opiniile marii majorități; persoane<br />
fără cuvânt, „băgători<br />
de strâmbe”, indivizi plini de<br />
invidie și de răutate. Oameni<br />
ca tine sau ca mine, cu aproape<br />
aceeași educație, care, dintr-o<br />
dată, încep să susțină lucruri<br />
contrare sau să conteste însăși<br />
existența problemelor cu care<br />
până într-un anume moment<br />
erau în linii mari de acord.<br />
Caracteristic unor astfel de<br />
„Gică Contra” este faptul că<br />
se agață de orice. Nu doar<br />
de aspectele principale ale<br />
chestiunii, ci și de mici detalii.<br />
Speculează orice cuvânt al<br />
tău, orice „like” pe Facebook,<br />
inventează, fac scenarii imaginare,<br />
denigrează. Celebră<br />
și definitorie în acest sens este<br />
întrebarea „Cine le-a dat lanterne?”<br />
(ca să nu zic, „Cine<br />
îi plătește?!”) unor astfel de<br />
personaje, care scotocesc în<br />
cele mai mici unghere ale<br />
realității pentru a găsi, vorba<br />
poetului, „pete multe, răutăți<br />
și mici scandale” de care<br />
să se poată agăța. De fapt,<br />
schimbarea centrului de greutate<br />
al discuției de la major la<br />
minor este chiar obiectivul lor,<br />
după ce au epuizat – fără să<br />
convingă – argumentele care<br />
vizau dimensiunile importante<br />
ale subiectului principal. Din<br />
experiența mea de imigrant<br />
care a trăit în două lumi diferite,<br />
America și Europa, pot<br />
afirma cu certitudine că astfel<br />
de personaje, deși se laudă că<br />
„mișună” prin străinătate de<br />
10, 12, 15, 17 sau 20 de ani, nu<br />
au învățat absolut nimic bun<br />
de la cei cu care conviețuiesc<br />
în țara de adopție. Au același<br />
comportament, se complac în<br />
a trăi pe aceleași „principii<br />
comunisto-securiste” (trădare,<br />
minciună, șpagă, pile;<br />
turnător, informator; spionat<br />
colegi, rude etc.) de care ar<br />
fi trebuit să se debaraseze în<br />
secunda doi după ce au plecat<br />
din România. Din păcate,<br />
astfel de indivizi nu vor putea<br />
niciodată evolua, indiferent cât<br />
și unde vor „mișuna” în această<br />
lume. Singurul lor scop este<br />
și va fi de a dezmembra, de a<br />
dezinforma, de a manipula, de<br />
a încerca prin cele mai josnice<br />
metode să dărâme ceea ce<br />
alții construiesc cu propriile<br />
puteri, contribuind la imaginea<br />
pozitivă a nației românești în<br />
străinătate.<br />
Camelia Jula: Dincolo de<br />
eforturile uriașe implicate<br />
de organizarea unor astfel<br />
de evenimente, de timpul<br />
dedicat și resursele financiare<br />
care au provenit exclusiv<br />
din contribuții private (a ta<br />
și a celor care, la fel ca tine,<br />
împărtășesc credința că valoarea<br />
trebuie scoasă în față,<br />
promovată și recunoscută),<br />
care au fost concluziile tale<br />
la încheierea acestor campanii<br />
ale „<strong>Occidentul</strong>ui Românesc”<br />
și... ce urmează?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Mulți oameni<br />
„investesc” lunar în imagine,<br />
ținute de „fi rmă”, bijuterii,<br />
pantofi, poșete, vacanțe exotice,<br />
tutun, băuturi scumpe etc.<br />
Eu am ales să investesc, prin<br />
munca mea, într-un proiect<br />
personal: un ziar în limba română<br />
(<strong>Occidentul</strong> Românesc),<br />
care să susțină necondiționat și<br />
să informeze corect imigranții<br />
români din străinătate (ziarul<br />
se tipărește lunar, fără întrerupere,<br />
de 8 ani, și este gratuit),<br />
iar, prin acțiunile profesionale<br />
și personale, să susțin valoarea;<br />
să promovez educația, cultura,<br />
tradiția și succesul românilor<br />
din străinătate, care pot fi<br />
un exemplu pentru generațiile<br />
tinere. Și toate acestea la un<br />
loc să aducă un plus de valoare<br />
României. Cum spuneam, o<br />
picătură într-un ocean imens<br />
de imagine pozitivă de care<br />
țara noastră are mare nevoie.<br />
Asta e investiția mea! Atât pot<br />
dărui României în care m-am<br />
născut și căreia, moral, îi sunt<br />
datoare. Necondiționat! Cu<br />
demnitate și responsabilitate,<br />
fără falsitate, interese meschine<br />
sau ipocrizie! Așadar, viața<br />
merge mai departe, cu bune și<br />
mai puțin bune, iar proiectul<br />
„<strong>Occidentul</strong> Românesc” (și,<br />
implicit, galele de excelență)<br />
va trăi atât cât voi avea puterea<br />
necesară să-l susțin! Pe<br />
toate planurile!<br />
Indivizi „cu lanterne”,<br />
„Gică Contra” sau cei care<br />
„dădeau din coate” să-și asume<br />
merite gratuite pe munca<br />
și sacrificiile noastre, fără să fi<br />
contribuit la aceste evenimente<br />
măcar cu 1 cent, vor fi ignorați<br />
și ținuți la distanță indiferent<br />
de context!<br />
Satisfacția finală în urma<br />
celor două gale este de necontestat:<br />
acei români extraordinari<br />
pentru care premiile au<br />
contat enorm, pentru că, susțin<br />
ei, le-au „schimbat viața” și<br />
„traiectoria profesională”. Și<br />
atunci, cum să nu te bucuri de<br />
rezultat și să-ți lași sufletul să<br />
crească precum o „pită” ardelenească<br />
și să continui mai<br />
departe cu demnitate? Pentru<br />
că, indiferent unde vom trăi în<br />
această lume, demnitatea va<br />
învinge întotdeauna!<br />
Camelia Jula: Care este<br />
mesajul tău pentru cititorii<br />
„<strong>Occidentul</strong>ui Românesc”<br />
acum, la început de an <strong>2019</strong>?<br />
Kasandra Kalmann<br />
Năsăudean: Cu riscul de a<br />
mă repeta, reamintesc tuturor<br />
românilor de bună-credință că,<br />
pentru a răzbate în lumea extrem<br />
de dură a competenței și a<br />
concurenței din Occident, trebuie<br />
să se debaraseze de toate<br />
metehnele și obiceiurile comuniste<br />
(bârfă, minciună, hoție,<br />
răutate, invidie, înșelătorie,<br />
falsitate, pile, șpagă etc.). Ca<br />
imigrant, într-o țară de adopție<br />
din Europa sau de pe alte continete,<br />
ai șansa unică de a te reinventa,<br />
de a-ți schimba soarta<br />
în bine pentru tine și familia ta,<br />
de a începe o nouă viață de la<br />
zero, bazată pe cinste, corectitudine,<br />
seriozitate și respect.<br />
Așadar, să uite trecutul, să respecte<br />
legile țării în care trăiesc<br />
și muncesc! Privirea să le fie<br />
doar înainte, pentru prezent și<br />
viitor! Să nu privească înapoi<br />
și trecutul să-l uite pentru vecie!<br />
Să nu se lase manipulați de<br />
indivizi de tip „Gică Contra”!<br />
Doar așa vor putea răzbate<br />
prin hățișul dur al emigrării,<br />
vor evolua spectaculos și vor<br />
ajunge pe „cupola lumii”,<br />
unde nimeni și nimic rău nu-i<br />
mai poate „atinge”. Altfel, e<br />
foarte greu, aproape imposibil!<br />
Vă doresc tuturor un an mai<br />
bun și mai plin de realizări pe<br />
toate planurile, pace și liniște<br />
în suflet, credință, noroc și multă<br />
înțelepciune. La Mulți Ani!<br />
A consemnat: Camelia Jula<br />
Foto: arhiva <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc
14 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Internaţional<br />
Statele Unite retrogradează statutul diplomatic<br />
al Uniunii Europene în Washington<br />
Uniunea Europeană a anunţat<br />
că guvernul american a retrogradat<br />
statutul diplomatic al<br />
blocului în Washington, potrivit<br />
BBC.<br />
Administraţia Trump nu a<br />
anunţat Uniunea Europeană cu<br />
privire la schimbare. Structura<br />
le-a cerut acum americanilor<br />
să explice decizia, a transmis<br />
Maja Kocijancic, purtător de<br />
cuvânt în cadrul UE.<br />
Schimbarea vine într-un<br />
moment în care tensiunile sunt<br />
la cote înalte din cauza conflictului<br />
comercial, Uniunea<br />
E uropeană încercând să negocieze<br />
cu Trump pentru a-l<br />
convinge să nu implementeze<br />
tarife de 20% la toate maşinile<br />
importate din UE.<br />
Britanicii de la BP au<br />
descoperit un miliard<br />
de barili de petrol în<br />
Golful Mexic<br />
Investiţiile companiei BP<br />
în noua generaţie de tehnologii<br />
îşi dovedesc randamentul,<br />
încât compania a descoperit<br />
un miliard de barili de petrol<br />
în Golful Mexic, potrivit<br />
CNBC.<br />
BP a mai anunţat două<br />
descoperiri offshore noi şi o<br />
investiţie masivă ce urmează<br />
a fi confirmată. BP este cel<br />
mai mare producător de petrol<br />
din Golful Mexic şi face<br />
tot posibilul pentru a-şi păstra<br />
acest titlu.<br />
BP şi-a majorat acum estimările<br />
pentru producţia combustibilului<br />
fosil din regiune<br />
la circa 400.000 de barili de<br />
petrol pe zi până la mijlocul<br />
următorului deceniu. Astăzi,<br />
produce circa 300.000 barili<br />
pe zi, faţă de 200.000 barili<br />
pe zi în urmă cu cinci ani.<br />
Compania a anunţat că va<br />
cheltui 1,3 miliarde de dolari<br />
pentru a dezvolta a treia fază<br />
a sondei Atlantis de pe coasta<br />
New Orleans-ului.<br />
Scad preţurile locuinţelor din<br />
Londra până în Hong Kong<br />
Piaţa imobiliară de lux nu<br />
a fost una apetisantă în 2018.<br />
Cei care au încercat să vândă<br />
în oraşe precum Londra, Los<br />
Angeles şi New York s-au lovit<br />
de o serie de factori micro şi<br />
macro economici, în timp ce<br />
persoanele care au încercat să<br />
cumpere, de cealaltă parte, au<br />
fost nevoiţi să accepte preţuri<br />
exagerate şi dobânzi în creştere,<br />
potrivit Bloomberg.<br />
În <strong>2019</strong> toţi indicatorii<br />
arată că lucrurile vor deveni<br />
mai rele pentru vânzători.<br />
Londra, A msterdam, Hong<br />
Kong, Munchen, Toronto şi<br />
V an couver – toate sunt în pragul<br />
unei bule imobiliare, iar<br />
preţurile vor scdea, potrivit<br />
unui raport realizat de gigantul<br />
bancar elveţian UBS Group.<br />
„În SUA, dacă te uiţi pe<br />
date, este foarte limpede”, spune<br />
Jon Woloshin, şeful diviziei<br />
de imobiliare din cadrul UBS<br />
Global Wealth Management.<br />
În segmentul de lux, pe care<br />
Woloshin îl situează la circa<br />
3.000 de dolari pe metru pătrat<br />
sau mai mult, „a fost clar<br />
o încetinire în piaţă”, spune el.<br />
Cumpărătorii străini, în<br />
special chinezii bogaţi care<br />
au alimentat bula cumpărând<br />
agresiv, se retrag acum, în parte<br />
din cauza unui dolar puternic,<br />
dar şi din cauza dobânzilor în<br />
creştere care fac proprietariatul<br />
să arate mai puţin atractiv. Astfel,<br />
oferta rămâne ridicată dar<br />
cererea a scăzut semnificativ.<br />
Şi în Londra preţurile<br />
exagerat de mari corelate cu<br />
incertitudinea generată de<br />
Brexit a dus la o încetinire a<br />
pieţei imobiliare. În luna septembrie,<br />
preţurile la locuinţe<br />
au scăzut cu 0,7% faţă de anul<br />
anterior, potrivit Biroului de<br />
Statistică. Prin comparaţie cu<br />
martie 2016, când preţurile au<br />
crescut cu 14,8% de la an la an,<br />
situaţia actuală reprezintă o încetinire<br />
ce pregăteşte reduceri<br />
dramatice de preţuri.<br />
Muntenegru lansează<br />
un program de investiţii<br />
pentru cetăţenie<br />
Muntenegru a lansat un<br />
program de dezvoltare ce<br />
oferă posibilitatea unui număr<br />
maxim de 2.000 de<br />
aplicanţi să obţină cetăţenie<br />
în această ţară pe baza investiţiilor<br />
în următorii trei ani,<br />
notează emerging-europe.<br />
com.<br />
Fiecare aplicant ar trebui<br />
să doneze 100.000 de euro<br />
pentru dezvoltarea de comunităţi<br />
sărace şi să investească<br />
450.000 de euro pentru proiecte<br />
de dezvoltare în regiunea<br />
nordică sau centrală a<br />
ţării. În plus, aplicanţii trebuie<br />
să constituie un depozit<br />
de 15.000 de euro pentru o<br />
aplicaţie proprie sau 10.000<br />
pentru până la patru membri<br />
de familie.<br />
Norvegia<br />
ar putea<br />
interzice<br />
Huawei la<br />
construcţia<br />
5G<br />
Norvegia evaluează posibilitatea<br />
de a se alătura demersului<br />
mai multor state occidentale<br />
de a exclude compania chineză<br />
Huawei din construcţia infrastructurii<br />
necesare pentru a<br />
furniza servicii de comunicaţii<br />
mobile pe baza tehnologiei 5G,<br />
a declarat ministrul justiţiei,<br />
conform Reuters. „Împărtăşim<br />
aceleaşi îngrijorări ca SUA şi<br />
Marea Britanie în ce priveşte<br />
spionarea unor actori statali şi<br />
privaţi”, a afirmat Tor Mikkel<br />
Wara, ministrul justiţiei din<br />
Norvegia.<br />
Guvernul discută un pachet<br />
de măsuri care să diminueze<br />
vulnerabilitatea infrastructurii<br />
de telecomunicaţii înainte ca<br />
operatorii să migreze la noua<br />
tehnologie 5G. Telenor, un<br />
operator controlat de statul<br />
norvegian, cu 173 de milioane<br />
de clienţi în 8 ţări din Europa<br />
şi Asia, a semnat primul contract<br />
major cu Huawei în 2009.<br />
Telenor şi operatorul rival telia<br />
folosesc echipamente Huawei<br />
pentru reţelele 4G şi testează<br />
soluţii 5G folosind echipamente<br />
furnizate de compania<br />
chineză.
Cursul creşte la cel mai ridicat nivel din<br />
istorie: 4,6722 lei/euro<br />
Tensiunea românilor cu<br />
credite în euro a crescut după<br />
ce moneda naţională a continuat<br />
să se deprecieze şi cursul<br />
leu/euro a urcat la un maxim<br />
istoric, sărind peste nivelul de<br />
4,67 lei/euro. Cursul de referinţă<br />
anunţat de BNR a urcat<br />
până la 4,6722 lei/euro, fiind<br />
în creştere cu aproape 0,2%<br />
faţă de nivelul de la sfârşitul<br />
anului trecut. În raport cu nivelul<br />
de marţi, leul a pierdut<br />
doar 0,1%.<br />
Precedentul maxim istoric,<br />
de 4,66<strong>95</strong> lei/euro, a fost î<strong>nr</strong>egistrat<br />
în 21 iunie 2018.<br />
Leul a pierdut teren în faţa<br />
Inspectorii Direcţiei de<br />
Sănătate Publică Teleorman<br />
au descoperit că peste patru<br />
milioane de ouă de la o fermă<br />
avicolă din localitatea<br />
Drăgăneşti Vlaşca sunt contaminate<br />
cu o o substanţă<br />
interzisă, fipronil, care are<br />
riscuri mari pentru sănătatea<br />
consumatorilor, transmite<br />
mediafax.ro. În luna noiembrie<br />
a anului trecut, medicii<br />
veterinari din cadrul DSV<br />
Teleorman au controlat ferma<br />
din localitatea teleormăneană<br />
Drăgăneşti Vlaşca şi au prelevat<br />
probe din ouă de găină<br />
din cadrul unui lot, având data<br />
de producţie 21.11.2018. Probele<br />
recoltate au fost ulterior<br />
expediate pentru analize de<br />
laborator, în vederea depistării<br />
unor eventuale reziduuri<br />
la Institutul de Igienă şi Să-<br />
euro în ultimele zile, urmând<br />
şi trendul regional. „Deprecierea<br />
leului este redusă şi are<br />
loc într-un context regional<br />
în care şi alte monede din<br />
Europa Centrală şi de Est au<br />
pierdut teren în ultimele 2-3<br />
zile“, afirmă Eugen Sinca,<br />
senior economist la BCR. El<br />
susţine că riscurile la adresa<br />
leului nu trebuie însă trecute<br />
cu vederea, ele fiind legate de<br />
deficitul de cont curent ridicat<br />
care poate afecta valoarea<br />
monedei naţionale pe termen<br />
mediu.<br />
Cu toate că împrumuturile<br />
în lei au câştigat teren în ultinătate<br />
Publică Veterinară din<br />
Bucureşti.<br />
Potrivit unui comunicat<br />
de presă, emis de Direcţia de<br />
Sănătate Publică Teleorman,<br />
se pare că ouăle erau contaminate<br />
cu o substanţă interzisă în<br />
Uniunea Europeană, şi anume<br />
Fipronil. „Ca urmare a primirii<br />
buletinului de analiză, care<br />
relevă depăşirea limitei maxime<br />
admise pentru substanţa<br />
Fipronil, DSVSA Teleorman<br />
a dispus până la data acestui<br />
comunicat, sechestrarea unui<br />
număr de 4.200.000 de ouă,<br />
care vor fi dirijate la o unitate<br />
autorizată pentru a fi distruse”,<br />
se arată în comunicatul<br />
transmis de instituţie.<br />
Mai mult decât atât, ferma<br />
este supravegheată în continuare,<br />
fiind prelevate şi expediate<br />
probe din ouă către<br />
România IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 15<br />
mii ani, evoluţia cursului rămâne<br />
în continuare un subiect<br />
extrem de sensibil pentru români<br />
având în vedere că în jur<br />
de 36,4% din credite sunt în<br />
valută, majoritatea în euro.<br />
Majoritatea analiştilor anticipează<br />
pentru <strong>2019</strong> un curs<br />
de schimb leu/euro în apropierea<br />
pragului de 4,7 lei/euro<br />
sau chiar peste acest nivel, dar<br />
sunt şi economişti care cred<br />
că deprecierea leului poate<br />
ajunge şi la 2-3% deoarece<br />
BNR are o flexibilitate limitată<br />
în menţinerea stabilităţii<br />
cursului, în condiţiile noilor<br />
reguli care vizează băncile.<br />
Peste patru milioane de ouă<br />
contaminate cu o substanţă interzisă,<br />
într-o fermă din Teleorman<br />
Institutul de resort, până când<br />
vor fi confirmate buletine de<br />
analiză, care să releve dispariţia<br />
substanţei din produsele<br />
alimentare respective. În acest<br />
moment, Direcţia de Sănătate<br />
Publică Teleorman desfăşoară<br />
o anchetă la fermă pentru a<br />
stabili sursa contaminării cu<br />
Fipronil.<br />
Fipronilul este un insecticid<br />
cu spectru larg, interzis<br />
în Uniunea Europeană<br />
la animale destinate consumului<br />
uman, din cauza riscului<br />
foarte crescut pentru<br />
om de a suferi diverse forme<br />
de toxiinfecţie alimentară.<br />
Surse neoficiale din<br />
cadrul fermei susţin că substanţa<br />
s-ar fi utilizat pentru<br />
îndepărtarea păduchilor la<br />
găini, fără să se anticipeze<br />
consecinţele.<br />
Scandal la Spitalul<br />
Judeţean din Craiova<br />
Medicul Liviu Vasile, de la<br />
Spitalul Judeţean Craiova refuză<br />
să mănânce meniul primit<br />
de la firma de catering cu care<br />
are contract Spitalul Judeţean,<br />
dacă nu va asigura masa şi<br />
pentru rezidenţi. „Mâine sunt<br />
de gardă. Refuz să mănânc în<br />
cantina SCJUC. Contractul cu<br />
„furnizorul de servicii” trebuie<br />
reziliat. Avem bucătărie şi personal<br />
ce poate asigura masa<br />
pentru toţi medicii de gardă”,<br />
a scris medicul pe pagina sa de<br />
Pârtia de schi din Bistriţa pe<br />
care s-a schiat doar 10 zile în<br />
două sezoane, deschisă<br />
Pârtia de schi Cocoş din<br />
judeţul Bistriţa-Năsăud, pe<br />
care s-a schiat doar 10 zile în<br />
ultimele două sezoane, deoarece<br />
se află la altitudine mică<br />
şi zăpada se topeşte repede, iar<br />
terenul alunecă, a fost deschisă<br />
miercuri, 9 <strong>ianuarie</strong> a.c., la<br />
jumătatea sezonului, cu tarife<br />
majorate cu 60 la sută. Pârtia<br />
a funcţionat doar 10 zile în<br />
ultimele două sezoane şi anul<br />
acesta a fost la un pas de a rata<br />
sezonul de iarnă din cauza unor<br />
alunecări de teren, autorităţile<br />
susţinând că pârtia va fi deschisă<br />
până la prima ploaie.<br />
Pârtia, extrem de dorită de<br />
schiorii bistriţeni, a ridicat mai<br />
multe probleme. Pe lângă altitudinea<br />
extrem de joasă care<br />
nu permite menţinerea unui<br />
strat de zăpadă corespunzător<br />
pentru practicarea sporturilor<br />
Facebook. Mai mult, medicul<br />
spune că, alături de alţi colegi<br />
ai săi, vor merge să mănânce<br />
un sandwich împreună cu rezidenţii,<br />
în faţa cantinei, în semn<br />
de protest. Mai mulţi doctori<br />
au răspuns apelului făcut de<br />
Liviu Vasile.<br />
Protestul medicilor vine<br />
după ce conducerea Spitalului<br />
de Urgenţă Craiova a postat un<br />
anunţ în sediul instituţiei care<br />
a fost ulterior publicat pe Facebook,<br />
potrivit căruia medicii<br />
de iarnă, zona în care a fost<br />
construită pârtia alunecă, autorităţile<br />
fiind nevoite să investească,<br />
anul trecut, încă 4,4<br />
milioane de lei pentru stabilizarea<br />
terenului şi achiziţia unor<br />
noi tunuri de zăpadă. Pârtia a<br />
funcţionat doar 10 zile în ultimele<br />
două sezoane, din cauza<br />
felului în care a fost proiectată.<br />
La deschiderea noului sezon<br />
de schi a fost prezent şi<br />
fostul fotbalist Gabi Balint,<br />
originar din Bistriţa-Năsăud.<br />
Acesta a declarat că a venit<br />
acasă şi vrea să testeze şi pârtia<br />
de schi, fiind un pasionat<br />
al acestui sport. „Aveam şi la<br />
Sângeorz-Băi când eram mic<br />
pârtie de schi, dar nu exista<br />
teleschi sau telescaun. Urcam<br />
cu schiurile în spate 10 minute<br />
ca să coborâm 30 de secunde.<br />
Este frumoasă pârtia şi sperăm<br />
rezidenţi trebuie să îşi plătească<br />
meniul începând cu data de<br />
1 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>. Masa va fi<br />
asigurată în mod gratuit doar<br />
pentru medicii specialişti şi<br />
primar, iar rezidenţii vor plăti<br />
10 lei meniul.<br />
Ministrul Sănătăţii, Sorina<br />
Pintea, a precizat că salariul<br />
rezidenţilor este încadrat între<br />
2.500 şi 6.000 de lei, iar achitarea<br />
contravalorii de 10 lei de<br />
două ori pe lună nu reprezintă<br />
un efort financiar mare.<br />
să fie şi zăpada bună. Îmi place<br />
să schiez, dar schiez doar o zi<br />
pe an că apoi mi se umflă genunchiul.<br />
Nu puteam să ratez<br />
acest eveniment, dacă tot m-a<br />
prins aici. Sunt de o lună venit<br />
la Bistriţa, acasă, şi încet-încet<br />
mă mut aici cu totul”, a spus<br />
fostul forbalist.<br />
Între schiori părerile au fost<br />
împărţite: unii, mai experimentaţi,<br />
au spus că pârtia este excelentă,<br />
alţii că mai este mult<br />
de lucru la ea. Pârtia de schi<br />
Cocoş are o lungime de 1.300<br />
de metri, iar transportul pe cablu<br />
este asigurat de telescaun<br />
cu patru locuri. Pârtia este de<br />
categorie medie spre uşoară, a<br />
costat 30 de milioane de lei şi<br />
a fost realizată cu bani dintr-un<br />
împrumut făcut pentru 10 ani<br />
de Primăria Bistriţa.<br />
Pentru acest sezon schiorii<br />
vor plăti 30 de lei pentru trei<br />
ore şi jumătate petrecute pe<br />
pârtie sau 50 de lei dacă optează<br />
pentru un abonament care<br />
să le asigure accesul timp de<br />
şapte ore în timpul zilei. Pentru<br />
a schia pe noctură iubitorii<br />
sportului alb vor trebui să plătească<br />
o nouă taxă, de 30 de lei.<br />
Tinerii, studenţii şi pensionarii<br />
vor plăti 15 lei iar pentru copii<br />
tariful este de 10 lei.
16 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Cei mai mulţi români ştiu<br />
precis care sunt extremele ţării<br />
noastre: în nord – Hodoriştea,<br />
în est – Sulina, în sud –<br />
Z imnicea, iar în vest – Beba<br />
Veche. Dar centrul ţării unde<br />
se află? Se pare că „buricul”<br />
României îl reprezintă un<br />
sat din judeţul Sibiu, Dealul<br />
F rumos. Nu s-au î<strong>nr</strong>egistrat<br />
măsurători oficiale, însă localnicii<br />
ştiu că sunt în centrul ţării<br />
de la bunicii şi străbunicii lor,<br />
o legendă care a rezistat timpului<br />
şi pe care ei, la rândul lor, o<br />
predau copiilor din localitate.<br />
Potrivit wikipedia,<br />
D ealu Frumos, mai demult<br />
Şulumberg, Şulemberg, (în<br />
dialectul săsesc Schinebärch,<br />
Šinebarχ, în germană<br />
Schönberg, în traducere „Dealu<br />
Frumos”, în maghiară Lesses,<br />
Leses ) este un sat în judeţul<br />
Sibiu, T ransilvania. Aparţine<br />
de comuna M erghindeal şi se<br />
situează la 89 de kilometri faţă<br />
de reşedinţa de judeţ.<br />
Curiozităţi<br />
Unde este centrul ţării,<br />
întrebare la care mulţi români nu ştiu răspunsul<br />
Puţini ştiu însă că acest<br />
loc ferit de agitaţia modernă<br />
este cunoscut drept centrul<br />
ţării. Dacă te afli pe drumul<br />
dinspre Agnita înspre Sibiu,<br />
o tăblie montată chiar la intrarea<br />
în Dealul Frumos te<br />
anunţă că ai intrat în epicentrul<br />
României. O găselniţă<br />
turistică inteligentă care te<br />
face, ca turist, să te opreşti şi<br />
să cercetezi locurile.<br />
Conform site-ului povestisasesti.com,<br />
satul a fost atestat<br />
documentar în 1280, întrun<br />
act de vânzare-cumpărare<br />
prin care Greavul Gerlachus<br />
de Pulgromonte (denumirea<br />
lat. a Dealului Frumos pe<br />
atunci) cumpăra o moară din<br />
Stejeriş. Apoi peste localitate<br />
au năvălit tătarii, iar în urma<br />
lor a rămas mare prăpăd. Atât<br />
că oamenii destoinici au muncit<br />
de au refăcut satul, aproape<br />
de la zero.<br />
Istoria tristă a localităţii a<br />
început şi aici la 1945, odată<br />
cu deportările, apoi CAP-ul şi<br />
exodul saşilor în Germania.<br />
Din 2003, cetatea a fost luată<br />
în comodat de către UAUIM<br />
Bucureşti, fiind folosită ca<br />
Centru de Studii de Arhitectură<br />
Vernaculară, calitate în care<br />
găzduieşte periodic evenimente<br />
culturale şi workshop-uri organizate<br />
de studenţi.<br />
Dacă cei mai mulţi români<br />
nu ştiu că Dealul Frumos este<br />
centrul ţării lor, se pare că<br />
Prinţul Charles ştie de acest<br />
loc. Fundaţia Mihai Eminescu<br />
Trust (MET), patronată de<br />
moştenitorul Marii Britanii,<br />
a cumpărat o casă în Dealul<br />
F rumos, pe care a renevat-o şi<br />
pe care o promovează în programele<br />
sale.<br />
Fundaţia a fost înfiinţată<br />
în România în anul 2000, cu<br />
scopul de a conserva şi pune<br />
în valoare peisajul cultural şi<br />
natural din localităţile cu biserici<br />
fortificate din Transilvania,<br />
conform Mediafax.<br />
Informaţii<br />
considerate a fi mai<br />
puţin cunoscute<br />
publicului român<br />
Ştiaţi că?<br />
1. Prima femeie medic<br />
din România a fost Maria<br />
Cuţarida-Crătunescu (d. 1919).<br />
2. Anghel Saligny construieşte<br />
în premieră mondială la<br />
Brăila şi la Galaţi silozuri din<br />
beton armat (pentru poduri).<br />
3. Poetul Barbu Paris<br />
Mumuleanu este creditat drept<br />
cel care a ridicat limba română<br />
de la stadiul de dialect al ţăranilor<br />
la rangul de limbă literară.<br />
4. În 1771 apare la<br />
Timişoara ziarul „T emeswarer<br />
Nachrichten” (Ştirile<br />
T imişoarei), primul ziar apărut<br />
pe teritoriul României şi<br />
totodată primul ziar german<br />
din sud-estul Europei.<br />
5. Iluministul Iosif<br />
Paşca, protopop al tractului<br />
P ericeiului, este autorul lucrării<br />
Istoria Bibliei cu întrebări şi<br />
răspunsuri (1813) – prima de<br />
acest gen în limba română.<br />
6. Prima ascensiune din<br />
România cu un balon a avut loc<br />
în anul 1815 la Iaşi.<br />
7. În anul 1836 apar primele<br />
acţiuni concrete în domeniul<br />
muzeisticii din România. Deşi<br />
în secolul al XIX-lea existau<br />
mai multe colecţii particulare,<br />
abia în 1836, din iniţiativa<br />
pictorului Carol Valstein,<br />
este deschis primul muzeu cu<br />
scop declarat educativ. Muzeul<br />
a funcţionat în două săli<br />
ale Liceului Sfântul Sava din<br />
Bucureşti. În a doua jumătate<br />
a secolului XIX, prin efortul lui<br />
Alexandru Odobescu, ia fiinţă<br />
primul muzeu din România,<br />
în adevăratul sens al cuvântului,<br />
Muzeul Antichităţilor<br />
N aţionale.[2]<br />
8. Bucureşti a fost primul<br />
oraş din lume iluminat cu petrol,<br />
în anul 1858.<br />
9. Prima ascensiune din<br />
România a unui balon cu pilot<br />
român a avut loc la 9 iunie<br />
1874, la Bucureşti.<br />
10. Timişoara a fost primul<br />
oraş european iluminat stradal<br />
cu energie electrică, în anul<br />
1884.<br />
11. În anul 1885 medicul<br />
român Victor Babeş scrie primul<br />
tratat de bacteriologie din<br />
lume.<br />
12. Alexandru Ciurcu construieşte<br />
în 1886 prima ambar-<br />
caţie cu reacţie din lume.<br />
13. Primul spectacol cinematografic<br />
din România a avut<br />
loc la Bucureşti, la data de 27<br />
mai 1896.<br />
14. Prima sală de cinematograf<br />
din Transilvania s-a înfiinţat<br />
în anul 1901, la Braşov.<br />
15. Românul He<strong>nr</strong>i C oandă<br />
construieşte primul avion cu<br />
reacţie din lume în anul 1910.<br />
16. Creditul Minier, înfiinţată<br />
în 1919, a fost prima<br />
societate petrolieră cu capital<br />
exclusiv românesc.<br />
17. În anul 1920 Emil<br />
Racoviţă înfiinţează la Cluj<br />
primul Institut de Speologie<br />
din lume.<br />
18. În anul 1924, Regina<br />
Maria participă la prima campanie<br />
publicitară de tip endorsment<br />
din lume (pentru marca<br />
Pond’s).<br />
19. Se înfiinţează la<br />
B ucureşti în anul 1<strong>95</strong>2 Institutul<br />
Naţional de Gerontologie „Ana<br />
Aslan”, primul institut de geriatrie<br />
din lume.<br />
20. În 1961 la Timişoara a<br />
fost pus la punct MECIPT-1,<br />
primul calculator din România<br />
construit într-o universitate.<br />
21. Primul zbor în spaţiul<br />
cosmic al unui român, pilotul<br />
de aviaţie Dumitru Prunariu, a<br />
fost efectuat la data de 14 mai<br />
1981.<br />
22. Balonul Mihai Bravul<br />
a fost primul aparat de zbor al<br />
României.<br />
23. Inginerul român Ion<br />
Ionescu-Bizeţ a întocmit un<br />
studiu de deviere spre Prut<br />
a apelor Siretului în vederea<br />
construcţiei unei centrale hidroelectrice<br />
şi a transformării<br />
Prutului într-un canal navigabil<br />
între Galaţi şi Iaşi.<br />
24. Smaranda Brăescu este<br />
una dintre primele femei-paraşutist<br />
din lume şi deţine mai<br />
multe recorduri mondiale în<br />
domeniu.<br />
25. România se află în topul<br />
primelor 10 ţări din Europa<br />
care au introdus automobilul în<br />
circulaţia rutieră.<br />
26. La nivel mondial,<br />
România este a şasea ţară din<br />
lume care a organizat concursuri<br />
automobilistice.<br />
27. Generalului Mercy (general<br />
de cavalerie, C laudius<br />
Florimond conte de Mercy,<br />
guvernator al Banatului<br />
T imişoarei, între 1716-1734)<br />
i-a fost prezentat un român din<br />
districtul Caransebeşului, pe<br />
nume Iancu Cuvin, în vârstă de<br />
172 de ani şi soţia sa, Sara, de<br />
164 de ani. Ei au fost căsătoriţi<br />
vreme de 147 de ani şi au murit<br />
în 1728. Generalul a pus să fie<br />
pictaţi şi a trimis apoi tabloul<br />
împăratului Carol al VI-lea,<br />
care l-a expus în galeria sa de<br />
pictură de la Viena.<br />
28. În anul 1827 P etrache<br />
Poenaru, membru al Academiei<br />
Române şi unul dintre organizatorii<br />
învăţământului naţional<br />
inventează predecesorul stiloului<br />
modern, numit „condei<br />
portăreţ, fără sfârşit, alimentându-se<br />
singur cu cerneală”.<br />
29. Claponul a fost un<br />
săptămânal umoristic redactat<br />
în întregime de Ion Luca<br />
C aragiale, fără semnătură, la<br />
începutul lunii mai 1877.<br />
30. Dumitru Văsescu<br />
(1860-1909), inginer şi inventator,<br />
a construit în anul 1880<br />
un inovativ automobil cu aburi,<br />
care i-a purtat numele.<br />
31. Românul Emil Racoviţă<br />
este fondatorul biospeologiei,<br />
în anul 1904.<br />
32. Legea Orleanu adoptată<br />
în 1910, interzicea dreptul la<br />
asociere şi de grevă a tuturor<br />
salariaţilor.<br />
33. Un român, Grigore<br />
Briscu (1884-1965), este inventatorul<br />
elicopterului şi al<br />
motorului rotativ. El a inventat<br />
un elicopter în anul 1909, iar<br />
motorul rotativ şi l-a brevetat la<br />
Oficiul Român de Invenţii sub<br />
<strong>nr</strong>. 2323/2046 din 1912.<br />
34. He<strong>nr</strong>i Coandă a inventat<br />
în anul 1933 un aparat de<br />
zbor asemănător cu o farfurie<br />
zburătoare, denumit „aerodina<br />
lenticulară”.<br />
35. Regiunea Stalin a fost<br />
o diviziune administrativteritorială<br />
situată în centrul<br />
R epublicii Populare Române,<br />
între 1<strong>95</strong>0, când au fost desfiinţate<br />
judeţele, şi 1960.<br />
36. Ţăranul autodidact<br />
Badea Cârţan a călătorit pe jos<br />
până la Roma pentru a vedea<br />
cu ochii lui Columna lui Traian<br />
şi alte mărturii despre originea<br />
latină a poporului român.
Sub semn Eminescu IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 17<br />
Bucuria<br />
lecturii<br />
Somnoroase păsărele<br />
Somnoroase păsărele<br />
Pe la cuiburi se adună,<br />
Se ascund în rămurele -<br />
Noapte bună!<br />
Doar izvoarele suspină,<br />
Pe când codrul negru tace;<br />
Dorm şi florile-n grădină -<br />
Dormi în pace!<br />
Trece lebăda pe ape<br />
Între trestii să se culce -<br />
Fie-ţi îngerii aproape,<br />
Somnul dulce!<br />
Peste-a nopţii feerie<br />
Se ridică mândra lună,<br />
Totu-i vis şi armonie -<br />
Noapte bună!<br />
La mijloc de codru<br />
La mijloc de codru des<br />
Toate păsările ies,<br />
Din huceag de aluniş,<br />
La voiosul luminiş,<br />
Luminiş de lângă baltă,<br />
Care-n trestia înaltă<br />
Legănându-se din unde,<br />
În adâncu-i se pătrunde<br />
Şi de lună şi de soare<br />
Şi de păsări călătoare,<br />
Şi de lună şi de stele<br />
Şi de zbor de rândurele<br />
Şi de chipul dragei mele.<br />
O, rămâi<br />
„O, rămâi, rămâi la mine,<br />
Te iubesc atât de mult!<br />
Ale tale doruri toate<br />
Numai eu ştiu să le-ascult;<br />
În al umbrei întuneric<br />
Te asamăn unui prinţ,<br />
Ce se uit-adânc în ape<br />
Cu ochi negri şi cuminţi;<br />
Şi prin vuietul de valuri,<br />
Prin mişcarea naltei ierbi,<br />
Eu te fac s-auzi în taină<br />
Mersul cârdului de cerbi;<br />
Eu te văd răpit de farmec<br />
Cum îngâni cu glas domol,<br />
În a apei strălucire<br />
Întinzând piciorul gol<br />
Şi privind în luna plină<br />
La văpaia de pe lacuri,<br />
Anii tăi se par ca clipe,<br />
Clipe dulci se par ca veacuri.”<br />
(…)<br />
Fiind băiet păduri cutreieram<br />
Fiind băiet păduri cutreieram<br />
Şi mă culcam ades lângă izvor,<br />
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam<br />
S-aud cum apa sună-ncetişor.<br />
Un freamăt lin trecea din ram în ram<br />
Şi un miros venea adormitor.<br />
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,<br />
Blând îngânat de-al valurilor glas.<br />
Răsare luna,-mi bate drept în faţă:<br />
Un rai din basme văd printre pleoape,<br />
Pe câmpi un val de argintie ceaţă,<br />
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,<br />
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,<br />
Sunând din ce în ce tot mai aproape...<br />
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,<br />
Părea c-aud venind în cete cerbii.<br />
(…)<br />
Numai poetul<br />
Lumea toată-i trecătoare,<br />
Oamenii se trec şi mor<br />
Ca şi miile de unde,<br />
Ce un suflet le pătrunde,<br />
Treierând necontenit<br />
Sânul mării infinit.<br />
Numai poetul,<br />
Ca păsări ce zboară<br />
Deasupra valurilor,<br />
Trece peste nemărginirea timpului:<br />
În ramurile gândului,<br />
În sfintele lunci,<br />
Unde păsări ca el<br />
Se-ntrec în cântări.<br />
Jocul rimelor<br />
Completează versurile alegând din cuvintele date mai jos pe cele care formează rima pereche. Cuvintele<br />
date pentru rima pereche sunt: Univers, Măriei Sale, români<br />
Eminescu e o doină – cânt de dor și cânt de jale<br />
Ce răsună pe sub poala codrului, ......................................................<br />
Eminescu e-o baladă – viersul nostru din bătrâni,<br />
Lumii dăruit să vadă cum e datul la ..................................................<br />
Invitaţie<br />
la scris<br />
Eminescu e o lume, un poem e orice vers,<br />
Eminescu e un nume integrat în ........................................................<br />
Pagină realizată de Letiția Coza
18 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Opinii<br />
Valoarea unui om<br />
Nu putem să nu gândim<br />
astăzi la lipsa de valoare a<br />
oamenilor care ne conduc<br />
destinele, să nu cântărim<br />
valoarea acțiunilor, deciziilor,<br />
să nu vedem rezultatele,<br />
caracterul haotic în care ne<br />
conduc viața, și să nu rămânem<br />
stupefiați. Cum au căzut<br />
valorile de pe scara cândva<br />
existentă și respectată multă<br />
vreme!? Prima întrebarea ar<br />
fi cum stabilim, cum măsurăm<br />
valoarea unui om? În<br />
general, spune psihologul<br />
american Adam Grant „o<br />
fi ință umană nu se măsoară<br />
prin succes, ci prin efort”.<br />
Prin efort se creează ceva<br />
– diferențiat de la om la om,<br />
și din acel ceva fiecare își<br />
dăruiește sieși și celorlalți,<br />
tot în mod diferențiat. Egali<br />
suntem doar în fața morții.<br />
În viața pe care o trăim<br />
suntem diferiți – prin ceea<br />
ce suntem și prin ceea ce<br />
facem – și tocmai această<br />
diferențiere dă farmec acestei<br />
vieți trăite de noi. Alteori<br />
dă naștere la conflicte. Cei<br />
mai mulți oameni cred că<br />
intelectul este ceea ce face<br />
să fii un om de valoare. Dar<br />
uită că în primul rând contează<br />
caracterul.<br />
Mulți oameni sunt incapabili<br />
de a da mult din ceea<br />
ce realizează în viața lor,<br />
și aceasta din motive: de<br />
precauție, teamă, zgârcenie.<br />
Alții dau aproape tot ce au<br />
din altruism, iubire, sentimentul<br />
plăcut al ajutorării,<br />
dar niciodată nu vor putea<br />
dărui mai mult decât au.<br />
Există o valoare pe care o<br />
avem hăruită și alta dobândită,<br />
dar ele nu prețuiesc<br />
decât dacă facem ceva din<br />
ele, cu ele, pentru a dovedi<br />
valoarea lor. Facem un efort<br />
și pentru munca noastră suntem<br />
recompensați, în același<br />
timp suntem și plătitori ai<br />
efortului exagerat care ne<br />
costă uneori sănătatea, sau<br />
chiar numărul zilelor trăite.<br />
Dar ne luând în calcul sacrificiul,<br />
viața omului nu va putea<br />
fi apreciată la adevărata<br />
sa valoare.<br />
Când își manifestă valoarea<br />
hăruită, omul are nevoie<br />
de timp disponibil, de a se<br />
simți liber și nu încorsetat<br />
pentru a-și desfășura asemeni<br />
unui ghem, destăinuirea,<br />
gândirea, amintirea și<br />
imaginația, ca apoi să fie dăruite<br />
celorlalți. De libertate<br />
are nevoie, întrucât sufletul<br />
său nu se poate deschide și<br />
închide la comandă, ci este<br />
în așteptarea tihnită a unor<br />
clipe de inspirație care „nu<br />
se vede, se aude, nu se întreabă<br />
cine o dă”.<br />
Sri Ramakrishna, om-zeu<br />
al Indiei, spunea un mare<br />
adevăr: „Adăugând zerouri,<br />
putem ridica cifra „unu”<br />
până la orice valoare – dar<br />
aceste zerouri nu valorează<br />
nimic prin ele singure dacă<br />
cifra „unu” este omisă. Tot<br />
astfel, atât timp cât sufl etul<br />
individual nu este unit cu<br />
Dumnezeu, el nu-și poate<br />
manifesta adevărata valoare,<br />
pentru că toate lucrurile<br />
de aici, de jos, nu au valoare<br />
decât în măsura în care ele<br />
sunt în contact cu Dumnezeu”.<br />
Adevărata valoare a unui<br />
om poate fi bine apreciată<br />
atunci când el rămâne „gol”<br />
– fără bani, mașini, case,<br />
diplome, haine, funcții, numai<br />
cu ceea ce are în el. Un<br />
proverb spune: „Haina nu<br />
face pe om”, adică haina și<br />
averea pot ascunde un caracter<br />
infect, un om pătimaș,<br />
abject, ticălos, incult, iar un<br />
alt proverb: „Haina face<br />
pe om”, motivează starea<br />
de siguranță insuflată de<br />
haină când te îmbraci bine<br />
și ești conștient de aceasta;<br />
lucrurile par a fi mai ușoare,<br />
iar succesul este atras spre<br />
tine. Dar și impresia pe care<br />
o faci în fața celorlalți, urcă<br />
prestigiul tău.<br />
În societatea noastră modernă<br />
omul este „îmbrăcat”<br />
cu câteva criterii, în funcție<br />
de care un om este apreciat:<br />
statutul social, etnie, sex,<br />
religie, frumusețe, intelect,<br />
apartenența la ceva. Aprecierea<br />
și stabilirea valorii unui<br />
om se realizează în etape,<br />
plecând de la primul contact,<br />
îți formezi o impresie<br />
după chipul plăcut, frumos<br />
sau dezagreabil, haina pe<br />
care o poartă, statutul social<br />
pe care îl are, eventual –<br />
mașina din care a coborât,<br />
persoanele de care a fost<br />
însoțit, și numai apoi, după<br />
dialogul preliminar, schimbul<br />
de amabilități, dialogul<br />
axat pe o anumită problemă,<br />
chiar și numai aceea despre<br />
preocupări, muncă, viață<br />
etc. În acest mod mintea ta,<br />
asemeni unui computer, î<strong>nr</strong>egistrează<br />
datele și clasifică<br />
persoana cu care ai intrat în<br />
contact.<br />
Desigur că emoțiile puternice<br />
încețoșează aprecierea<br />
și stabilirea valorii,<br />
fiind necesar un timp mai<br />
îndelungat de contact între<br />
persoane, pentru aplanarea<br />
emoțiilor, ridicarea vălului<br />
ceții. Este exclus să fugim<br />
de ele pentru că sursa tuturor<br />
emoțiilor suntem noi înșine<br />
și tot noi suntem cei care le<br />
putem controla și alunga.<br />
Nu întotdeauna însă<br />
înfățișarea fizică sau îmbrăcămintea<br />
ne ajută în a<br />
aprecia corespunzător o persoană.<br />
Se întâmplă ca prima<br />
impresie să fie total greșită și<br />
doar timpul ajută la descoperirea<br />
adevărului. Caracterul<br />
unui om, valoarea acestuia,<br />
nu constă nici în haine, nici<br />
în frumusețe, nici în banii pe<br />
care îi are și nici nu depinde<br />
de funcția pe care a dobândit-o<br />
prin anumite „merite”<br />
sau prin recomandări, avantaje<br />
politice, șantaje, „nepotisme”,<br />
„pile” etc.<br />
Un matematician arab,<br />
descoperitorul zeroului și<br />
inițiator al algebrei, a fost<br />
întrebat ce valoare reprezintă<br />
omul în matematică iar el<br />
a răspuns: „Dacă omul are<br />
bun-simț și caracter = 1.<br />
Dacă mai este și frumos =<br />
10. Dacă mai are și bani =<br />
100. Dacă se mai trage dintr-un<br />
neam nobil = 1000.<br />
Însă dacă dispare simbolul<br />
bunului simț și al caracterului,<br />
adică 1, rămân doar<br />
zerourile”. Tot prin calcul<br />
matematic este demonstrat<br />
că orice nulitate ridicată la<br />
putere, sau la orice rang<br />
posibil, tot nulitate rămâne!<br />
În stabilirea valorii unui<br />
om nu poate fi ignorată<br />
dorința sau lipsa dorinței<br />
de a recunoaște și promova<br />
adevăratele valori. Sunt oameni<br />
care muncesc enorm ca<br />
să ajungă idealul pe care și<br />
l-au propus, pentru binele lor<br />
și al societății în care trăiesc.<br />
O recunoaștere a muncii, a<br />
valorii, un trofeu obținut<br />
înseamnă performanță, iar<br />
performanța este un rezultat<br />
al unei pasiuni care a<br />
existat dintotdeauna în noi,<br />
și care dă sens vieții. Putem<br />
întâlni în loc de recunoaștere<br />
– ură și invidie – considerate<br />
păcate primordiale în<br />
creștinism, budism și în alte<br />
credințe. Cel ce urăște, cel<br />
ce invidiază pe semenul său,<br />
își distruge propria viață și<br />
pe a celor din apropierea<br />
sa, creierul său emanând<br />
energii negative care se repercutează<br />
asupra vieții sale<br />
și a celorlalți cu care colaborează.<br />
Din timpuri străvechi,<br />
filosofii, oamenii de știință<br />
și liderii religioși au ajuns<br />
la concluzia că numai faptele<br />
bune pot da valoarea<br />
omului. În toate religiile se<br />
regăsesc aceste constatări și<br />
sfaturi, „ceea ce vrei să facă<br />
oamenii pentru tine, să faci<br />
tu întâi pentru ei.”<br />
Merită să cugetăm la felul<br />
în care gândim și acționăm<br />
față de cei din jur. Din păcate,<br />
vremurile în care trăim,<br />
conducătorii pe care-i<br />
avem, mediocri, ignoranți,<br />
lipsiți de caracter se grăbesc<br />
cu acțiunile lor mârșave,<br />
nelăsând poporului timp de<br />
cunoaștere a faptelor lor,<br />
pentru a le înțelege mai bine<br />
și a-i opri din acțiunile lor,<br />
atunci când ei greșesc. Dar,<br />
oricum, au dovedit că nu<br />
le pasă de popor, de binele<br />
țării, ci doar de interesele lor<br />
personale.<br />
Valoarea unui om nu<br />
constă în primul rând în capacitatea<br />
intelectuală, adică<br />
nu este mai valoros un om<br />
cu cât este mai inteligent<br />
și a acumulat mai multe<br />
cunoștințe într-un domeniu<br />
oarecare, sau diplome cu<br />
nemiluita. Nu poate fi așa,<br />
fiindcă atunci ar însemna că<br />
un computer este mai valoros<br />
decât un om, el fiind<br />
capabil de performanțe net<br />
superioare posibilităților<br />
umane. Nici averea pe care<br />
o are nu-i dovedește valoarea,<br />
întrucât de multe ori<br />
aceasta este dobândită prin<br />
necinste, furt sau corupție.<br />
Nici după puterea pe care<br />
o deține, adică după poziția<br />
sa socială (șefi de state,<br />
miniștri, directori de mari<br />
companii industriale, bancheri),<br />
întrucât am văzut că<br />
setea lor de putere, orgoliile<br />
mari și ambițiile au creat crize<br />
economice, au provocat<br />
revoluții și războaie. Rămâne<br />
drept criteriu de evaluare<br />
a omului, valoarea lui socială.<br />
Adică ce face el pentru<br />
societate, nu numai pentru el<br />
personal. Să măsurăm aportul<br />
social al omului, ajutorul<br />
lui, binele lui făcut semenilor.<br />
Și vom vedea că acel om<br />
merită respectul, clasamentul<br />
și răsplata contribuției lui<br />
la binele societății în care<br />
trăiește. Acei oameni sunt<br />
valoroși și trebuie apreciați,<br />
stimulați, răsplătiți. „Valoarea<br />
unui om rezidă în ceea<br />
„Dacă un lucru nu este, unu este încă<br />
și cu el toată lumea”.<br />
Toate în Unul și El – peste toate!<br />
Dumnezeul inimii mele!<br />
„Minus doi a b de înmulțit cu trei a”,<br />
unu operația algebrică inteligibilă făcând,<br />
înțeles Universului dând.<br />
ce dă el și nu în ceea ce este<br />
capabil să primească”, spunea<br />
Einstein.<br />
Dar despre nulități care<br />
iau nu dau, mai putem vorbi?<br />
Despre indivizii lipsiți<br />
de merite ajunși în vârful<br />
țării prin nu știm ce aranjamente,<br />
înșelăciuni, în scopuri<br />
ascunse, despre acești<br />
escroci care au ajuns a ne<br />
hotărî destinul, cărora nu le<br />
pasă de poporul care protestează<br />
în frig, ploaie și ger<br />
strigându-le „Afară!”, „Jos<br />
comunismul!”. Își urmăresc<br />
politica ticăloasă de distrugere<br />
a țării, în schimbul<br />
salvării averilor acumulate<br />
prin fraudă și scăpării de<br />
temniță. De unde bunul simț<br />
de a recunoaște tâlhăriile și<br />
a se da la o parte? Lipsa de<br />
onoare, orgoliul, ticăloșia<br />
nu-i lasă. Și totuși există<br />
speranța că oamenii cinstiți<br />
care vor binele acestui popor<br />
vor reuși să anihileze<br />
acțiunile grupării mafiote<br />
care au deviat de la calea<br />
normalității și au creat instabilitate<br />
prin incompetență,<br />
minciună, obrăznicie, tupeu<br />
și ticăloșie.<br />
Nu trebuie să uite nici un<br />
român că România a fost prima<br />
țară din Europa Centrală<br />
și de Est care a avut relații<br />
oficiale cu Comunitatea<br />
Europeană, că locul țării<br />
noastre este în Europa și<br />
în lumea Euroatlantică.<br />
Că visul lui Ștefan cel<br />
Mare și Sfânt, apărătorul<br />
creștinătății a continuat<br />
până în zilele noastre, cu<br />
întreruperea unui vis urât –<br />
perioada ateist-comunistă –,<br />
căci el, Ștefan cel Mare a<br />
fost conștient de faptul că<br />
progresul societății va fi cu<br />
atât mai rapid, cu cât ea, societatea<br />
va fi mai deschisă<br />
civilizației celorlalte țări ale<br />
Europei.<br />
UN AN NOU <strong>2019</strong> BUN<br />
ȘI DREPT!<br />
***<br />
Autor: Vavila P opovici<br />
Senior Editor OR<br />
( Carolina de Nord-USA)<br />
Dumnezeul minții mele, Dumnezeule algebric,<br />
Dumnezeule al absolutului,<br />
Unu-le care ai pus în mișcare<br />
orologiul cosmic<br />
ce bate secunda pentru univers,<br />
ca timpul să curgă într-un singur sens,<br />
Ți-a plăcut atât de mult ordinea, Doamne?<br />
Ai cunoscut vreodată regretul?”<br />
(Poemul Demiurgos din volumul „O mie și una de poeme”)
Psiholog IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 19<br />
În lumea noastră „modernă”<br />
(cum ne place să o numim)<br />
toți suntem forțați să<br />
producem mai mult, să facem<br />
mai mult, să creăm mai mult.<br />
De cele mai multe ori nu știm<br />
de ce ne forțăm să facem asta<br />
– cu toții suntem condiționați<br />
să simțim că trebuie mai mult,<br />
fără să ne întrebăm de cele<br />
mai multe ori și de ce.<br />
În opinia cunoscutului<br />
psiholog Angela Nuțu, un lucru<br />
foarte interesant este că,<br />
deși foarte mulți oameni vor<br />
Cum putem avea<br />
un <strong>2019</strong> excepțional<br />
să facă mai mult, doar foarte<br />
puțini reușesc să fie cu adevărat<br />
productivi, restul își petrec<br />
viața stresați și secați de putere.<br />
Este posibil ca mentalitatea<br />
de tipul „trebuie să forțez<br />
mai mult” să fie greșită și o<br />
abordare mai conștientă ne-ar<br />
putea aduce mai aproape de<br />
rezultatul scontat.<br />
Pentru că este început de<br />
an, specialistul consideră<br />
că este momentul pentru o<br />
schimbare în viața noastră,<br />
astfel încât să conștientizăm<br />
că secretul productivității<br />
este balanța dintre muncă și<br />
repaus, tensiune și relaxare.<br />
În acest sens, Angela Nuțu,<br />
vicepreședintele Asociației<br />
Române de Hipnoză consideră<br />
că, în <strong>2019</strong>, schimbarea<br />
constă în: odihnă mai bună,<br />
mai mult optimism și exerciții<br />
mai des atunci când mintea<br />
noastră este obosită.<br />
Ce înseamnă o odihnă<br />
bună? „Cu toții știm că avem<br />
nevoie de odihnă pentru a<br />
funcționa corespunzător și<br />
că oboseala ne împiedică să<br />
fim productivi. Cu toate astea,<br />
deși sarcinile noastre ne seacă<br />
de energie și avem nevoie<br />
de foarte multă odihnă după<br />
– cine are timp de odihnă?<br />
Aici rămânem împotmoliți<br />
– nu vrem să pierdem timpul<br />
stând degeaba, dar în lipsa<br />
odihnei ne epuizăm. Cum<br />
putem scăpa din acest cerc<br />
vicios? Problema constă în<br />
cum percepem noi o odihnă<br />
bună. Mulți oameni își închipuie<br />
că mintea lor este ca o<br />
baterie care are nevoie din<br />
când în când să fie reîncărcată.<br />
Nu este foarte precis, însă.<br />
Mintea ta nu este ca o baterie,<br />
este, mai degrabă, asemănătoare<br />
corpului tău.<br />
Corpul tău este format din<br />
mai multe grupe de mușchi, și<br />
atunci când exersezi o anumită<br />
grupă de mușchi, altele pot<br />
intra în repaus. De exemplu,<br />
dacă te dor mușchii abdominali,<br />
nu stai în pat 3 zile, lucrezi<br />
la alte grupe de mușchi,<br />
ca mușchii picioarelor sau ai<br />
brațelor. Mintea noastră lucrează<br />
la fel, nu trebuie să intrăm<br />
într-o stare ca de zombi<br />
pentru a ne putea relaxa”, explică<br />
psihologul Angela Nuțu.<br />
Te simți secat dupa munca<br />
mentală? Fă niște exercitii!<br />
„Principiul este următorul:<br />
când mintea lucrează, corpul<br />
este în repaus, iar când corpul<br />
lucrează, mintea este în repaus.<br />
Încearcă și tu – odată ce<br />
ai început să te simți obosit<br />
după o zi întreagă în care ai<br />
scris la calculator, ai rezolvat<br />
probleme sau ai făcut programări,<br />
să nu-ți permiți să stai în<br />
fața monitorului și să te simți<br />
în continuare sleit de putere.<br />
Nu-ți verifica Facebook-ul și<br />
nici nu te uita la televizor –<br />
sigur nu-ți va reîncărca bateriile<br />
din moment ce ai stat o zi<br />
întreagă în fața unui monitor,<br />
există șanse să te sece de și<br />
mai multă energie. În schimb,<br />
ridică-te și fă exerciții în limita<br />
confortului tău, dar să-ți<br />
simți și mușchii foarte bine<br />
(încearcă diferite lucruri,<br />
pentru unii funcționează mai<br />
bine întinderile, pentru alții<br />
mai bine alergatul).<br />
Care este scopul în a combina<br />
exerciții fizice și mentale<br />
în așa manieră? Atunci când<br />
începi să faci exerciții fizice<br />
și eliberezi doze sănătoase de<br />
stres, atenția îți este imediat<br />
mutată pe momentul prezent.<br />
Odată înțeles acest principiu<br />
poți învăța să schimbi<br />
conștient atenția, când este<br />
nevoie, ceea ce înseamnă că,<br />
în loc să aștepți să ți se încarce<br />
bateriile, poți, pur și simplu,<br />
să îmbunătățești aspecte diferite<br />
ale vieții.<br />
În acest proces un rol<br />
important îl au și gândurile<br />
noastre, care ne creează și ne<br />
susțin realitatea. Este important<br />
cum abordăm momentele<br />
în care suntem mai obosiți și<br />
lipsiți de energie și să le deblocăm<br />
cu gânduri pozitive<br />
și realiste în aceelași timp.<br />
Încearcă să înlocuiești „sunt<br />
foarte obosit azi” cu „mă simt<br />
mai puțin odihnit azi” și vezi<br />
cum te simți”, conchide psihologul.<br />
Angela Nuțu este<br />
Psihoterapeut și unul dintre<br />
cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi<br />
traineri din România,<br />
vicepreşedinte al Asociaţiei<br />
Române de Hipnoză. Are<br />
experiență de peste 10 ani<br />
în domeniul comunicării și<br />
al instruirii adulților și de<br />
peste 15 ani în domeniul<br />
antreprenoriatului și al afacerilor.<br />
Membru F ondator<br />
al Asociației Române de<br />
Coaching, Formator acreditat<br />
ANC, Trainer acreditat<br />
NLP, Trainer acreditat Metoda<br />
Centrum, Psihoterapeut.<br />
Sănătatea noastră, un factor tridimensional<br />
Existența noastră pe<br />
această planetă este definită<br />
de apartenența noastră<br />
la diverse grupuri de<br />
interes, interacțiune sau<br />
funcționalitate. De exemplu,<br />
aparținem unor grupuri precum<br />
familia, prietenii, colegii<br />
de școală, colegii de serviciu,<br />
vecinii de scară etc. Din punct<br />
de vedere al funcționalității,<br />
suntem definiți de minte,<br />
emoție, corp. În opinia cunoscutului<br />
psiholog Laura Maria<br />
Cojocaru, sănătatea noastră<br />
se termină acolo unde începe<br />
dezechilibrul în sistemul<br />
funcțional al ființei noastre,<br />
acolo unde intrăm în conflict<br />
cu noi înșine, atunci când corpul,<br />
sufletul și mintea noastră<br />
sunt în dezacord.<br />
„De multe ori, mintea ne<br />
poate spune că trebuie să<br />
muncim, să ne sacrificăm, să<br />
„cucerim redute”, dar corpul<br />
poate să fie epuizat și să ceară<br />
doar odihnă. Sufletul ar avea<br />
nevoie de o activitate sau o<br />
interacțiune care să-i aducă<br />
bucurie, relaxare, iubire, dar<br />
mintea zice: „nu acum”, „pune-i<br />
pe ceilalți pe primul loc”,<br />
„doar atunci când voi face/finaliza/deveni<br />
X obiectiv/persoană”<br />
ș.a. Poate am dori că<br />
mintea să fie mai organizată,<br />
mai focusată, să înțelegem,<br />
reținem și să ne amintim mai<br />
repede, mai ușor, dar suferința<br />
emoțională ne tulbură mintea<br />
ca o „ceață”.<br />
Dizarmoniile interacțiunii<br />
celor 3 aspecte ale ființei<br />
noastre, pot declanșa frică,<br />
îngrijorare, furie, vinovăție,<br />
tristețe, nerăbdare, neîncredere<br />
în sine, în ceilalți sau în<br />
viață. Toate acestea ne deconectează<br />
de la resursele cu<br />
care am fost înzestrați, de la<br />
puterea noastră interioară și<br />
încep să se manifeste somatic<br />
la nivelul corpului fizic, alterând<br />
starea de sănătate prin<br />
scăderea sistemului imunitar”,<br />
explică psihologul Laura<br />
Maria Cojocaru, președinte<br />
și fondator al Institutului<br />
de Neuro-Programare<br />
L ingvistică Somato-<br />
Integrativă (INLPSI).<br />
Vindecarea înseamnă<br />
„reîmprietenirea” dintre<br />
minte, suflet și corp. Când<br />
unul dintre aspectele ființei<br />
noastre pierde contactul cu<br />
celelalte, singurele resurse pe<br />
care ne putem baza pe termen<br />
lung sunt cele interioare, din<br />
zestrea naturală și abilitățile<br />
dobândite din experiențele<br />
de viață.<br />
„Vindecarea presupune încredere<br />
în resursele interioare<br />
și dorința de a le accesa și<br />
„pune la treaba”. Astfel, orice<br />
cale aleasă poate fi vindecătoare,<br />
cât timp ne aducem propria<br />
conștientizare și contribuție.<br />
Uneori vindecarea, fie ea fizică<br />
sau emoțională, o putem afla<br />
la capătul căii alese, însă, de<br />
cele mai multe ori, vindecarea<br />
ține chiar de parcurgerea căii<br />
în sine. Vindecarea înseamnă<br />
găsirea punctului unde mintea,<br />
sufletul și trupul se unesc.<br />
Cu cât dăm mai multă atenție<br />
sănătății noastre totale, cu atât<br />
ajungem mai repede să trăim<br />
o viață mai veselă, mai responsabilă<br />
și mai eficientă.”,<br />
conchide psihologul Laura<br />
Maria Cojocaru, președinte<br />
și fondator al Institutului de<br />
Neuro-Programare Lingvistică<br />
Somato- Integrativă (INLPSI).<br />
Laura-Maria Cojocaru,<br />
președinte și fondator<br />
al Institutului de Neuro-<br />
Programare Lingvistică<br />
Somato- Integrativă ( INLPSI)<br />
și președinte și fondator al<br />
Asociației „Generația Iubire”<br />
este Psihoterapeut şi<br />
Trainer în Programare Neuro-<br />
Lingvistică. A studiat natura<br />
minţii umane urmând 7 formări<br />
profesionale cu abordări<br />
diferite - psihoterapie integrativă,<br />
hipnoză clinică, relaxare<br />
și psihoterapie ericksoniană,<br />
psihoterapie de cuplu și familie,<br />
psihologie clinică, neuroprogramare<br />
lingvistică, terapii<br />
fl orale Bach, consultant<br />
Panorama Socială. De peste<br />
8 ani ghidează oamenii atât<br />
în ședințe individuale cât și de<br />
grup și organizează cursuri şi<br />
traininguri, cu scopul de a-i<br />
face pe oameni să-și acceseze<br />
și utilizeze la potențial maxim<br />
resursele interioare.<br />
A consemnat: Dr. T ănase<br />
Tasenţe, Director General<br />
Plus Communication<br />
***
20 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Turism<br />
Castelul din Carei,<br />
bijuteria arhitecturală care a devenit<br />
vedetă pe Netflix<br />
Turismul în orașul Carei<br />
a înflorit. Anual peste 50.000<br />
de turişti îi calcă pragul.<br />
Renovat cu 5 milioane de<br />
euro, din fonduri europene,<br />
Castelul Károlyi din municipiul<br />
Carei, a atras atenţia producătorilor<br />
de la Hollywood şi<br />
aşa se face că o echipă de filmare<br />
a turnat în luna februarie<br />
a anului trecut, o peliculă care<br />
a avut premiera în luna noiembrie<br />
2018 în Statele Unite ale<br />
Americii.<br />
Producţia americană se numeşte<br />
„The Princess Switch”<br />
şi o are protagonistă pe actriţa<br />
Vanessa Hudgens. Filmul<br />
este o comedie romantică de<br />
Crăciun. Pentru el s-a filmat<br />
timp de o lună în exteriorul şi<br />
interiorul Castelului Károlyi<br />
din Carei, judeţul Satu Mare.<br />
„Considerat o mică perlă, bijuterie<br />
de care casele de producţie<br />
nu aveau ştire şi s-au<br />
folosit de această noutate. Au<br />
reamenajat unele săli, dar s-au<br />
folosit de arhitectura castelului<br />
şi exponatele de aici”, a explicat<br />
Dragoș Georgescu, director<br />
centru de promovare turism,<br />
pentru ProTV.<br />
Filmările au început în<br />
februarie 2018, iar pe lângă<br />
actorii veniţi din America, în<br />
film apar şi peste 100 de localnici<br />
din Carei aleşi în urma<br />
unui casting. Castelul Károlyi<br />
poartă numele familiei de grofi<br />
şi de-a lungul anilor a fost pe<br />
rând garnizoană militară, sanatoriu<br />
TBC şi liceu zootehnic.<br />
A fost refăcut în 2012, iar de<br />
atunci e promovat la târgurile<br />
de turism din ţară şi străinătate.<br />
„În forma actuală, Castelul<br />
Károlyi seamănă cu castelele<br />
din Valea Loarei. Un castel<br />
construit în stil romantic eclectic,<br />
cu mai multe stiluri de<br />
construcții”, spune Hago Attila<br />
Nandor, arheolog. Filmul The<br />
Princess Switch este disponibil<br />
pe platforma Netflix, iar cei<br />
care au văzut deja comedia romantică<br />
spun că imaginile de<br />
la castel i-au făcut să intre perfect<br />
în atmosfera sărbătorilor.<br />
Scenariștii s-au bazat pe o poveste<br />
deja cunoscută „Prinț și<br />
cerșetor” și au adaptat-o epocii<br />
cotidiene.<br />
Dacă unii critici au spus<br />
că filmul este în ton cu comediile<br />
de gen care apar înainte<br />
de sărbătorile de iarnă, alții<br />
au fost încântați de peisajele<br />
care apar în film, dar și de jocul<br />
actriței Vanessa Hudgens,<br />
care joacă cele două roluri<br />
principale feminine. Criticii<br />
de film s-au uitat nu doar la<br />
jocul actorilor. Ei spun că nu<br />
au fost deloc surprinși când au<br />
aflat că scenele din ficționala<br />
țară Belgravia au fost filmate<br />
în R omânia. Castelul din<br />
Carei li s-a părut o locație perfectă<br />
pentru un film romantic,<br />
având în vedere arhitectura, dar<br />
și parcul.<br />
Refăcut, castelul atrage<br />
50.000 de turişti în fiecare an.<br />
Aceştia mai pot vizita în oraş<br />
un parc în care se află copaci<br />
rari, printre care şi un platan<br />
uriaş din 1810 şi o seră cu peste<br />
60 de plante de pe 5 continente.<br />
Hotelierii şi-au extins afacerile<br />
după ce numărul de turişti din<br />
oraş s-a dublat. Autorităţile<br />
locale spun că au accesat bani<br />
atât pentru reabilitarea obiectivelor<br />
turistice, cât şi pentru<br />
reparaţia drumurilor din oraş.<br />
„Dorim să asfaltăm restul<br />
străzilor şi 18 km de piste de<br />
biciclete şi pentru reducerea<br />
noxelor cumpărăm 7 autobuze<br />
electrice”, a declarat Eugen<br />
Kovacs, primarul Careiului,<br />
pentru Gazeta de Nord. Cei<br />
care ajung la Carei pot vizita<br />
şi un complex cu apă termală,<br />
dar şi cripta familiei Károlyi,<br />
cu sarcofage arămite, lucrate<br />
cu mare măiestrie.<br />
Istoria Castelului Károlyi<br />
din Carei. Prima rezidenţă<br />
cunoscută a familiei Károlyi<br />
la Carei datează de la sfârşitul<br />
secolului al XV-lea. Trebuie să<br />
fi fost o clădire solidă, dotată<br />
cu elemente de fortificaţie,<br />
dacă nobilii comitatului au<br />
considerat-o o ameninţare şi au<br />
cerut regelui demolarea ei. La<br />
sfârşitul veacului următor, din<br />
pricina accentuării pericolului<br />
turcesc, rezidenţa din piatră a<br />
fost transformată într-o cetate<br />
dotată cu şant şi zid de fortificare<br />
patrulater şi patru bastioane<br />
de colţ, prevăzute cu nişe de<br />
tragere pentru tunuri. Datorită<br />
poziţiei sale strategice şi a formei<br />
solide, în secolul al XVIIlea<br />
cetatea din Carei face parte<br />
din sistemul de fortificaţii împotriva<br />
turcilor. Pentru a face<br />
faţă cu succes unui eventual<br />
atac, fortificaţiile cetăţii sunt<br />
lărgite între 1661 și 1666, iar<br />
după refacere aici este repartizată<br />
o garnizoană germană,<br />
beneficiind de artilerie proprie.<br />
Ulterioarele atacuri turceşti nu<br />
au reuşit să distrugă cetatea,<br />
dar i-au provocat avarii grave,<br />
reparate prin lucrările din anul<br />
1678.<br />
După ce Alexandru Károlyi<br />
s-a alăturat răscoalei conduse<br />
de Francisc Rákóczi II, a fost<br />
rândul trupelor germane să atace<br />
cetatea celui care devenise<br />
inamic. Fortificaţiile rezistă şi<br />
de această dată, însă necesită<br />
noi lucrări de refacere, încheiate<br />
în anul 1708. În acelaşi<br />
an, Francisc Rákóczi II petrece<br />
aproape o lună în cetatea<br />
din Carei, vizita fiind păstrată<br />
ca un moment memorabil în<br />
istoria familiei Károlyi. Camera<br />
în care a locuit faimosul<br />
conducător a rămas, la cerinţa<br />
familiei proprietare, un punct<br />
de reper în cadrul ulterioarelor<br />
transformări ale castelului,<br />
nefiind atinsă până la începutul<br />
secolului XX.<br />
În secolele XVII-XVIII,<br />
cetatea din Carei a constituit<br />
în mai multe rânduri locul de<br />
desfăşurare al unor întâlniri<br />
diplomatice importante. Printre<br />
altele, aici au avut loc negocierile<br />
pentru redactarea și<br />
semnarea tratatului Păcii de la<br />
Satu Mare, din 1711. În această<br />
perioadă şi până la 1848,<br />
cetatea şi mai târziu castelul<br />
Károlyi este apărat de o garnizoană<br />
formată din haiducii<br />
aşezaţi în oraş din satele învecinate.<br />
Garda permanentă are<br />
în compenţă 77 de călăreţi şi 30<br />
de soldaţi pedeştri, marea lor<br />
majoritate români. În schimbul<br />
avantajelor economice primite<br />
de la moşier, aceştia trebuiau să<br />
se doteze cu uniforme şi armament<br />
corespunzător, să asigure<br />
paza, ordinea şi apărarea castelului<br />
şi a oraşului.<br />
Odată cu aplanarea conflictelor<br />
militare din zonă, se nasc<br />
primele planuri de transformare<br />
a cetăţii din Carei într-o<br />
clădire cu funcţii în special rezidenţiale.<br />
Károlyi Antal este<br />
iniţiatorul acestor idei, însă<br />
lucrările efective de transformare<br />
debutează abia în anul<br />
1792. Elementele principale<br />
de fortificaţie, bastioanele,<br />
sunt demolate, iar cetatea este<br />
transformată într-un castel în<br />
stil baroc, realizat după planurile<br />
lui Jozef Bitthauser. După<br />
o descriere a vremii, castelul<br />
acoperit cu şindrilă urma un<br />
plan patrulater, cu două etaje,<br />
iar intrarea principală era situată<br />
pe partea de nord. Etajul<br />
superior beneficia de 21 de<br />
camere, iar cel inferior, de 20<br />
de încăperi prevăzute cu boltă.<br />
Capela castelului era anexată<br />
laturii sud-estice, iar bucătăria<br />
şi anexele erau construite<br />
în continuarea laturii sudice a<br />
clădirii principale.<br />
Unele dintre cele mai importante<br />
momente din istoria<br />
castelului baroc le constituie<br />
vizitele membrilor familiei<br />
imperiale. Astfel, în anul 1797,<br />
Iosif Károlyi primeşte la rezidenţa<br />
sa vizita prinţului Jozef<br />
de Habsburg, iar aproape un<br />
secol mai târziu, în 1884, prinţul<br />
Rudolf de Habsburg petrece<br />
două zile la Carei în compania<br />
soţiei sale.<br />
O nouă transformare a castelului,<br />
cea care conferă clădirii<br />
aspectul actual, are loc între<br />
anii 1894-1896 şi este iniţiată<br />
de Ştefan Károlyi. Urmând<br />
planurile arhitectului Arthur<br />
Meinig, castelul baroc este<br />
transformat într-un edificiu în<br />
stil eclectic, cu elemente istorizante,<br />
având aspectul unui<br />
castel cavaleresc medieval.<br />
Structura de zid a castelului baroc<br />
este păstrată aproape în totalitate,<br />
fiind însă adăugate mai<br />
multe turnuri de diferite forme<br />
şi dimensiuni, care conferă clădirii<br />
un aspect asimetric.<br />
Accentuarea impresiei de<br />
medieval este realizată cu<br />
ajutorul şanţului cu apă construit<br />
de jur-împrejurul castelului.<br />
Intrarea principală a fost<br />
transferată pe latura de vest a<br />
castelului, spre oraş. Curtea<br />
interioară a castelului baroc a<br />
fost acoperită cu un tavan de<br />
grinzi masive, pictate şi transformată<br />
astfel într-un uriaş hol<br />
de primire. Pe trei dintre faţadele<br />
castelui sunt combinate<br />
elemente arhitecturale şi de<br />
decor aparţinând mai multor<br />
stiluri - romantic, baroc - iar<br />
faţada estică este dominată de<br />
stilul neogotic.<br />
Interiorul castelului era<br />
dominat de holul de primire,<br />
pavat cu mozaic şi dotat cu şeminee<br />
uriaşe. Încăperea situată<br />
la intrarea secundară, dinspre<br />
sud, a castelului funcţiona ca<br />
sală de mese şi tot de aici era<br />
accesibilă capela familiei, situată<br />
tot la pater. Restul încăperilor<br />
de la acest nivel erau ocupate<br />
de slujitori sau constituiau<br />
spaţii de depozitare. La etajul I,<br />
aripa sudică era rezervată apartamentelor<br />
familiei Károlyi, iar<br />
majoritatea restului încăperilor<br />
funcţionau ca apartamente destinate<br />
oaspeţilor.<br />
După moartea lui Ştefan<br />
Károlyi, în anul 1907, membrii<br />
familiei nu mai locuiesc la<br />
Carei. În haosul creat de evenimentele<br />
sfârşitului de an 1918,<br />
multe dintre elementele de<br />
mobilier şi obiectele de valoare<br />
din interiorul castelului au<br />
dispărut. Perioada interbelică,<br />
ca urmare a unui acord dintre<br />
statul român şi cel maghiar,<br />
obiectele de valoare rămase în<br />
castel (în special tablourile) au<br />
fost înapoiate familiei Károlyi.<br />
Un moment memorabil<br />
rămâne, în viaţa castelului<br />
şi a Careiului din perioada<br />
contemporană, vizita regelui<br />
Ferdinand I al României şi a<br />
reginei Maria, în anul 1919. În<br />
perioada interbelică o parte a<br />
castelului este transformată în<br />
sanatoriu, iar restul găzduieşte<br />
un cazino. În timpul celui de<br />
al doilea război mondial, cu<br />
acordul familiei Károlyi, funcţionează<br />
aici o şcoală militară,<br />
transformată în spital militar în<br />
anul 1944. În perioada comunistă,<br />
castelul găzduieşte instituţii<br />
culturale de interes public:<br />
muzeul, casa de cultură şi biblioteca<br />
orăşenească. Astăzi,<br />
castelul găzduieşte o expoziție<br />
muzeală de interioare istorice<br />
care redau ambianța de odinioară<br />
a castelului și o expoziție<br />
de istorie locală.<br />
A consemnat: Zoe Stoleru<br />
Martí – OR<br />
Sursa foto: Shutterstock
Corina Simionescu Hudgens<br />
Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />
Dacă mesele de Crăciun<br />
v-au dat peste cap stomacul şi<br />
digestia nu mai funcţionează<br />
aşa cum trebuie, mâncaţi o porţie<br />
de castane coapte! Pe lângă<br />
gustul lor absolut delicios, vă<br />
veţi bucura şi de o ameliorare<br />
a simptomelor la nivel digestiv.<br />
Aceste fructe lemnoase sunt<br />
ideale după mesele copioase,<br />
deoarece au puţine calorii,<br />
multe fibre, minerale şi vitamine,<br />
care reglează tranzitul<br />
intestinal, dar au grijă să vă<br />
redea şi doza de energie. Iată<br />
care sunt beneficiile castanelor<br />
şi cum le puteţi consuma!<br />
Castanele sunt o gustare<br />
excelentă în sezonul rece şi,<br />
mai ales, după mesele calorice<br />
de sărbători, deoarece conţin<br />
multe fibre, proteine, vitamine,<br />
minerale şi carbohidraţi<br />
complecşi, dar foarte puţine<br />
calorii. Acest „pachet” de sub-<br />
Într-o lume avidă după soluţii<br />
miraculoase sau doar rapide<br />
pentru slăbit, plină cu liste cu<br />
alimente permise şi interzise,<br />
de strategii sofisticate legate<br />
de asocieri şi disocieri alimentare,<br />
specialiști recomandă să<br />
vă opriţi. E un delir halucinant<br />
care nu vă rezolvă definitv<br />
problema kilogramelor în<br />
plus, sunt nisipuri mişcătoare<br />
în care odată intraţi, nu faceţi<br />
decât să vă afundaţi din ce în<br />
ce mai adânc. Cura de slăbire<br />
îngraşă, e un paradox dureros<br />
de adevărat! Cine a apelat la<br />
diete ştie că acestea conţin de<br />
obicei un meniu impus, atât ca<br />
ore, cât şi ca feluri de mâncare.<br />
Cura de slăbire nu ţine cont<br />
de preferinţele şi ritmul vieţii<br />
tale, nu-ţi cere să-ţi asculţi<br />
senzaţia de foame şi saţietate,<br />
se face cu ignorarea nevoilor<br />
organismului. În cura de slăbire<br />
nu te întrebi ce vrei să<br />
mănânci, ci mănânci ce, cât<br />
şi când trebuie. Pentru că e o<br />
decizie venită din exterior, pentru<br />
că înlocuieşte instinctul cu<br />
voinţa şi raţiunea, pentru că<br />
elimină şi limitează alegerile<br />
alimentare, orice dietă are un<br />
sfârşit, e limitată în timp.<br />
Din momentul în care te<br />
Terapia verde IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 21<br />
stanţe nutritive este excelent<br />
pentru refacerea funcţiei digestive<br />
greu încercate de sărbători,<br />
dar nu numai.<br />
Spre deosebire de alte fructe<br />
lemnoase, cum ar fi alunele,<br />
caju, fisticul sau nucile, castanele<br />
conţin mai puţine grăsimi<br />
şi proteine, oferind în schimb<br />
cantităţi mari de carbohidraţi<br />
complecşi, care asigură un<br />
nivel optim de zahăr în sânge,<br />
dar fără a cauza oscilaţii glicemice.<br />
De asemenea, castanele<br />
sunt bogate în fibre, vitamine şi<br />
minerale, care au un rol foarte<br />
important pentru funcţionarea<br />
întregului organism.<br />
Zece castane coapte îi asigură<br />
organismului 17% din necesarul<br />
de fibre de care are nevoie<br />
într-o zi. Acestea reglează<br />
tranzitul intestinal, ameliorează<br />
constipaţia şi elimină crampele<br />
abdominale şi balonarea,<br />
conform MayoClinic. De asemenea,<br />
fibrele sunt importante<br />
pentru menţinerea colesterolului<br />
în limitele normale, asigură<br />
senzaţia de saţietate pe termen<br />
lung şi previn acumularea grăsimilor<br />
pe vasele de sânge.<br />
În comparaţie cu migdalele<br />
sau alunele, care conţin multe<br />
proteine, dar şi grăsimi, castanele<br />
sunt bogate în carbohidraţi<br />
complecşi, pe care organismul<br />
îi digeră lent şi, astfel, insulina<br />
este eliberată treptat. Asta înseamnă<br />
că nivelul glucozei este<br />
stabil şi nu apar stările de oboseală,<br />
specifice după consumul<br />
unor mese bogate caloric sau<br />
cu conţinut ridicat de zaharuri<br />
simple, potrivit specialiştilor<br />
de la Harvard.<br />
Castanele menţin sănătatea<br />
inimii. Datorită cuprului<br />
şi potasiului din compoziţie,<br />
castanele ajută la buna funcţionare<br />
a vaselor sangvine şi<br />
menţin tensiunea în limitele<br />
normale, prevenind astfel<br />
boli cardiovasculare precum<br />
infarctul sau accidentul vascular<br />
cerebral. De asemenea,<br />
mineralele din castane ajută la<br />
dezvoltarea celulelor roşii din<br />
sânge şi previn astfel instalarea<br />
anemiei.<br />
Castanele coapte sunt, poate,<br />
cea mai cunoscută metodă<br />
prin care pot fi consumate<br />
aceste fructe. Însă există şi alte<br />
căi prin care pot fi consumate.<br />
De exemplu, le puteţi adăuga<br />
în salate, le puteţi sota, alături<br />
de varză de Bruxelles, ciuperci<br />
sau cartofi dulci, le puteţi servi<br />
ca aperitiv, învelite în felii de<br />
bacon, preparate la cuptor, sau<br />
ca fel principal (în combinaţie<br />
cu orezul, rezultă un preparat<br />
delicios), le puteţi consuma<br />
sub formă de supă cremă (alături<br />
de conopidă) sau le puteţi<br />
transforma la fel de bine întrun<br />
desert delicios – ce spuneţi<br />
Cura de slăbire nu este<br />
soluția ideală<br />
apuci de ea, aştepţi să se termine.<br />
Când eşti la cură de slăbire,<br />
slăbeşti, când se termină<br />
cura, te îngraşi. Când mănânci<br />
după o listă, slăbeşti, când mănânci<br />
la liber, te îngraşi. Care<br />
să fie concluzia? Că îţi trebuie<br />
o nouă listă, o nouă cură, că nu<br />
mai eşti capabil să gestionezi<br />
singur relaţia cu mâncarea, că<br />
nu mai şii ce să mănânci?<br />
Cura de slăbire e o dedublare:<br />
viaţa ta e suspendată, pusă<br />
pe pauză sau între paranteze şi<br />
o perioadă limitată decizi să<br />
adopţi viaţa unui alt EU, mai<br />
disciplinat, mai organizat, mai<br />
echilibrat, mai puternic în faţa<br />
ispitelor şi automat mai slab<br />
pe cântar! Demersul nu e unul<br />
greşit, doar ordinea e inversată:<br />
dacă reuşeşti să fii în mod<br />
real echilibrat, disciplinat, organizat<br />
şi alimentaţia ta va fi<br />
normalizată, rezolvată.<br />
Haosul din viaţa noastră<br />
determină haosul alimentar.<br />
Într-un mod iluzoriu, dorim să<br />
facem ordine în alimentaţie,<br />
sperând că odată cu dispariţia<br />
kilogramelor în plus, vor dispărea<br />
şi problemele din viaţa<br />
noastră. Ar fi prea frumos şi<br />
prea simplu să fie aşa. Din<br />
păcate, kilogramele în plus nu<br />
sunt cauza, ci simptomul faptului<br />
că ceva nu e în regulă cu<br />
tine, sunt o boală a sufletului,<br />
un semn că doare. Întrebarea<br />
reală nu e cum să slăbesc, ci<br />
de ce m-am îngrăşat, de ce mănânc<br />
foarte mult?<br />
Există o foame a corpului şi<br />
una a sufletului, există o nevoie<br />
de alimente şi nutrienţi, dar şi<br />
o nevoie de afecţiune, răbdare,<br />
înţelegere, grijă, iubire. Şi<br />
de multe ori ele se confundă!<br />
E uşor să dăm vina pe mâncare,<br />
dar nu realizăm că uneori<br />
reprezintă singurul sprijin la<br />
capătul unei zile grele, obositoare,<br />
stresante, frustrante.<br />
„Mâncarea dă starea de bine”<br />
e o ecuaţie cu care ne naştem,<br />
pe care o avem în gene. Cu<br />
mâncare putem anestezia, fie<br />
şi pe moment, o stare de rău,<br />
o emoţie negativă, un disconfort.<br />
Şi atunci de ce ne simţim<br />
vinovaţi, de ce ne condamnăm<br />
că iar am mâncat?<br />
E uman şi firesc să vrei să<br />
nu te mai doară, să încerci să<br />
pui capăt unei suferinţe. Singurul<br />
lucru pentru care ne putem<br />
condamna e că nu încercăm<br />
să găsim remedii mai eficiente<br />
împotriva durerii, unele care să<br />
trateze cauza. Dacă „pansăm”<br />
Beneficiile castanelor<br />
comestibile<br />
de castane coapte învelite în<br />
ciocolată sau de o prăjitură cu<br />
mascarpone şi piure de castane?<br />
Ce trebuie reţinut însă este<br />
faptul că întotdeauna castanele<br />
trebuie gătite înainte de a<br />
fi consumate, nu se consumă<br />
cu mâncare orice tip de rană,<br />
haideţi măcar să nu dăm vina<br />
pe ea că ne îngraşă pentru că,<br />
nu-i aşa, are calorii.<br />
Mâncarea poate fi o jucărie,<br />
o ocupaţie, un prieten care ne<br />
umple stomacul, timpul şi viaţa.<br />
E atât de comodă şi de banală<br />
încât uităm că mai există şi<br />
alte jucării. Însă nu îi nesocotiţi<br />
eficienţa, nu o aruncaţi la coş<br />
înainte de a pune altceva în loc.<br />
Opriţi-vă din a căuta noi cure<br />
de slăbire şi preocupaţi-vă de<br />
nevoile voastre reale, mai ales<br />
de cele emoţionale.<br />
crude, din cauza conţinutului<br />
ridicat de acid tanic, care poate<br />
cauza probleme digestive şi<br />
inhibă absorbţia fierului.<br />
Mâncaţi doar când vă este<br />
foame şi opriţi-vă când v-aţi<br />
săturat. Asta înseamnă o relaţie<br />
echilibrată cu mâncarea, fără<br />
riscul kilogramelor în plus. Iar<br />
restul de trăiri, senzaţii şi nevoi,<br />
hrăniţi-le cu orice în afară<br />
de mâncare!
22 IANUARIE<br />
<strong>2019</strong><br />
Tartă cu morcovi<br />
și mazăre<br />
Reţetele Annei<br />
Ciorbă de<br />
conopidă<br />
Pizza pregătită<br />
în casă<br />
Ingrediente: 175 g făină,<br />
100 g mălai grișat, 1 lingură<br />
praf de copt, 100 g unt topit<br />
(și puțin pentru uns tava), 4<br />
ouă, 1 ardei gras roșu, 150<br />
g smântână, 500 g mazăre<br />
proaspătă sau congelată, 3<br />
morcovi, sare, piper mozaic,<br />
maghiran mărunțit, câteva<br />
fire de mărar verde<br />
Mod de preoarare: Făina<br />
și mălaiul se cern și se amestecă<br />
cu 1lingură praf de copt,<br />
apoi se frământă cu untul topit,<br />
un praf de sare, un ou bătut<br />
și 4 linguri de apă. Se frământă<br />
un aluat elastic care se<br />
bagă în celofan și se dă la rece<br />
cca. 30 de minute. După cele<br />
Ciocolată de<br />
casă cu alune<br />
Ciocolata este un desert pe<br />
care mulți dintre noi îl adoră.<br />
Fie că suntem femei, bărbați<br />
sau copii, ciocolata ne aduce<br />
bună dispoziție, pentru că ne<br />
îmbunătățește starea de spirit<br />
și ne potolește pofta de dulce.<br />
Îți prezentăm astăzi o rețetă<br />
pentru ciocolată de casă, cu o<br />
aromă incomparabil mai bună<br />
decât cea cumpărată din magazine.<br />
Ingrediente: 270 g lapte<br />
praf, 180 g zahăr, 120 g unt,<br />
100 ml apă, 50 g cacao, alune,<br />
nuci sau stafide – opțional –<br />
după gust.<br />
Mod de preparare:<br />
Amestecați laptele praf cu<br />
cantitatea de cacao din rețetă<br />
până când se omogenizează.<br />
Puneți la fiert apa, în care<br />
adăugați zahărul pentru a<br />
obține un sirop; compoziția<br />
30 de minute, se întinde întro<br />
foaie rotundă care mai apoi<br />
se așază în forma unsă cu unt.<br />
Se înțeapă cu furculița și se<br />
dă la copt cca. 20 de minute.<br />
Se fierbe mazărea, ardeiul și<br />
morcovii feliați în apă cu un<br />
praf de sare, se scurge și se<br />
lasă să se răcească. Smântâna<br />
se amestecă cu cele 3 ouă, se<br />
condimentează cu piper, un<br />
praf de sare și mărar tocat<br />
fîn. Această compoziție se<br />
amestecă bine cu mazărea și<br />
ardeiul și apoi se toarnă peste<br />
blatul copt din tavă și se dă la<br />
copt încă aproximativ 20 de<br />
minute. Se servește cald, ca<br />
aperitiv.<br />
rezultată trebuie ținută pe foc<br />
aproximativ 6 minute de la<br />
momentul în care a început să<br />
fiarbă; vă veți da seama că a<br />
ajuns la consistența potrivită<br />
în momentul în care se va forma<br />
un sirop mai gros; acum<br />
este momentul potrivit să<br />
adăugați untul și să amestecați<br />
bine până când untul se va<br />
topi. Turnați siropul cu unt<br />
peste amestecul de lapte praf<br />
și cacao. Tot acum puteți adăuga,<br />
după gust, alunele, nucile<br />
sau stafidele – aveți grijă<br />
însă ca alunele și nucile să fie<br />
suficient de bine mărunțite.<br />
Mixați bine compoziția<br />
până când se omogenizează.<br />
Puneți compoziția într-o tavă.<br />
Nivelați frumos deasupra.<br />
Pentru a se întări, puneți ciocolata<br />
la rece pentru câteva<br />
ore.<br />
Ingrediente: 2 buchete de<br />
conopidă, 3 morcovi medii, 2<br />
cepe medii, 4 cartofi medii, 1<br />
ardei gras mediu, 1 țelină (rădăcină),<br />
1 rădăcină de pătrunjel,<br />
30 ml ulei vegetal, busuioc,<br />
1 legătură de mărar, sare<br />
și piper, zează de varză, suc<br />
de lămâie sau borș, 3 căței de<br />
usturoi.<br />
Mod de preparare: Conopida<br />
se taie în bucățele<br />
mai mici și se lasă la fiert 10<br />
minute (nu este nevoie mai<br />
mult, o scoatem pe o farfurie,<br />
și adăugăm restul legumelor<br />
tăiate cubulețe, respectiv<br />
rondele (morcovii). Când au<br />
fiert, adăugăm sare și piper<br />
după gust, busuioc, și zeamă<br />
de varză, suc de lămâie sau<br />
borș. Dacă folosiți borș sau<br />
zeamă de varză trebuie fierte<br />
în prealabil. Când ciorba<br />
prinde o consistență medie<br />
și cartofii încep să lase o culaoare<br />
albă zemii, se adaugă<br />
verdeața și se acoperă cu un<br />
capac 10 minute pentru a se<br />
combina aromele.<br />
Închideți focul și preparați<br />
un mujdei din usturoi.<br />
Adăugați 1 polonic de supă<br />
pesate mujdei, amestecați<br />
bine și printr-o sită/strecurătoare<br />
mică, turnați compoziția<br />
în oala cu ciorbă. O rețetă<br />
simplă și foarte sănătoasă<br />
pentru perioadele reci.<br />
***<br />
Poate că uneori este greu<br />
să faceți acasă aceeași pizza<br />
ca cea făcută în restaurantele<br />
de specialitate. Pentru a<br />
obține un blat cu marginile<br />
moi și crocante în același<br />
timp, este necesar ca aluatul<br />
să fie frământat cu drojdie și<br />
lapte. Aveți nevoie de ingredientele<br />
preferate pentru pizza<br />
și de o tavă de copt un pic<br />
mai mare.<br />
Ingredientele necesare:<br />
200 ml lapte, ½ linguriță de<br />
sare, 2 lingurițe zahăr, 10<br />
grame drojdie, 2 linguri ulei<br />
de măsline, 300 grame făină,<br />
150 grame șuncă, 1 roșie, 150<br />
grame cașcaval tare, sos de<br />
roșii, 4-5 ciuperci, 100 g măsline<br />
negre sau verzi, 1 ceapă<br />
A consemnat: Anne Hürlimann – Redactor OR, Foto: Arhiva personală<br />
roșie.<br />
Cum se prepară: Puneți<br />
sare și zahăr în laptele puțin încălzit,<br />
apoi adăugați drojdia și<br />
uleiul de măsline. Amestecați<br />
bine. Turnați făina puțin câte<br />
puțin și frământați un aluat<br />
moale. Puneți-l într-un vas<br />
și acoperiți-l cu un prosop,<br />
apoi lăsați-l într-un loc cald,<br />
în jur de 30 minute. Adăugați<br />
puțină făină pe masa de lucru<br />
și întindeți aluatul într-un<br />
strat subțire. Ungeți deasupra<br />
cu sos de roșii, puneți șunca<br />
tăiată subțire, roșiile, ciupercile,<br />
măslinele și ceapa tăiate<br />
felii și cașcavalul dat prin răzătoare<br />
deasupra. Puneți tava<br />
în cuptorul preîncălzit la 190<br />
grade, timp de 25 minute.
Mica publicitate IANUARIE<br />
<strong>2019</strong> 23<br />
Important pentru cititori!<br />
• Vă rugăm să verificaţi textul<br />
anunţului şi numărul de telefon<br />
înainte de a fi trimis spre publicare<br />
redacţiei noastre!<br />
• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
nu îşi asumă răspunderea pentru<br />
numerele de telefon greşite<br />
sau conţinutul anunţurilor de la<br />
mica publicitate!<br />
MUNCĂ - OFERTE<br />
Se caută „internă” cu<br />
experiență în îngrijirea persoanelor<br />
în vârstă, conducerea unei<br />
mașini, cunoașterea masajului<br />
limfatic, servit masa, într-o casă<br />
cu pretenții din Madrid. Vârsta<br />
maximă 35 de ani, bună prezență.<br />
Mai multe informații la telefon:<br />
616 974 290, 616 974 290. Nu<br />
sunați inutil dacă nu îndepliniți<br />
condițiile!<br />
Este nevoie de persoană cu<br />
experiență în curățenie, bucătărie<br />
spaniolă, care să lucreze ca și<br />
„externă” într-o casă din Majadahonda<br />
(Madrid), de luni până<br />
vineri între orele 9:30 și 18:30.<br />
În fiecare vineri, să rămână peste<br />
noapte în casă, și să plece sâmbătă<br />
dimineață, după ce a servit micul<br />
dejun. Detalii suplimentare, la telefon:<br />
617 479 837 (Luisa).<br />
Se caută persoană responsabilă,<br />
cu experiență și rezidență<br />
în zona Madrid, pentru a face<br />
curățenie 2 zile/săptămână întro<br />
casă cu 2 camere din Aravaca,<br />
între orele 10:00 și 12:30. Se<br />
oferă 6 €/oră. Mai multe, doar pe<br />
WhatsApp: 660 137 089.<br />
Caut „externă” cu experiență<br />
și rezidență în San Agustín del<br />
Guadalix (Madrid), pentru o casă<br />
cu 2 copii. Contact pe WhatsApp:<br />
609 071 299.<br />
Caut menajeră! Poate dormi<br />
peste noapte în casă. Important<br />
să fie serioasă, corectă, să aibă<br />
mașină proprie și să fie rezidentă<br />
în El Vendrell (Tarragona). Telefon:<br />
610 948 574.<br />
Este nevoie de o „internă”<br />
cu experiență pentru o casă din<br />
Barcelona. Telefon: 933 426 464.<br />
Angajăm persoană cu<br />
experiență, cu vârsta de până la<br />
45 de ani (fără responsabilități<br />
familiale) care să lucreze pentru<br />
o familie cu 2 copii în La Pobla<br />
de Farnals (Valencia). Este necesară<br />
o experiență demonstrativă,<br />
o prezență bună. Va răspunde de<br />
curățenia în casă, spălat, gătit,<br />
călcat rufe, cumpărături, îngrijirea<br />
copiilor. Se oferă 900 € pe<br />
lună. Programul este de la 7:30<br />
dimineața până la ora 14:30, și de<br />
la 17:00 la 19:30. Detalii, la telefon:<br />
666 810 439.<br />
MUNCĂ - CERERI<br />
Doamnă, 50 de ani, rezidentă<br />
în comunitatea Madrid, cu multă<br />
experiență în îngrijirea persoanelor<br />
în vârstă și foarte bune recomandări,<br />
caut de muncă în acest<br />
domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)<br />
în următoarele zone: Alcalá de<br />
Henares, Azuqueca de Henares,<br />
Meco, Torrejón de Ardoz, Santa<br />
Eugenia. Mai multe detalii, la<br />
telefon: 642 527 466.<br />
Șofer cu experiență de peste<br />
25 de ani și mașină proprie, din<br />
comunitatea Madrid, oferă servicii<br />
de transport pentru oricine are nevoie<br />
(transport persoane, înlocuire<br />
șofer etc.). Telefon: 616 544 565<br />
(Nelu).<br />
Persoană serioasă, 45 de ani,<br />
specialist în vânzări, experiență<br />
în condus autovehicule cu carnet<br />
B, aptitudini manageriale, idei<br />
novatoare caut de muncă oriunde<br />
în Spania sau în Europa. Cristi,<br />
telefon 606 750 991.<br />
Doamnă, din comunitatea<br />
Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />
de bucătar, pentru un restaurant cu<br />
bucătărie românească. Am multă<br />
experienţă în domeniu. Telefon:<br />
642 124 140.<br />
Caut de muncă ca şofer<br />
categoria B: distribuitor, taxi,<br />
transport persoane etc. Oriunde<br />
în Europa. Multă experienţă.<br />
Mobil: 606 750 991.<br />
Doamnă serioasă 46 de ani cu<br />
expierență în serviciul domestic,<br />
caut loc de muncă ca şi externă<br />
în comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />
imediată. Telefon: 642<br />
087 102.<br />
Caut de muncă ca și internă<br />
în Comunitatea Madrid. Am<br />
experiență și bune recomandări.<br />
Telefon: 632 547 527.<br />
Doamnă 43 de ani, curată,<br />
gospodină, caut de muncă în<br />
Comunitatea Madrid, ca externă,<br />
în curățenie, îngrijit copii sau<br />
persoane în vârstă, sau în domeniul<br />
confecțiilor. Am experiență<br />
și referințe foarte bune. Telefon:<br />
625 736 494.<br />
Doamnă serioasă, cu experiență<br />
în domeniul curățeniei, caut<br />
de muncă ca și externă, cu ora, în<br />
Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />
642 859 842.<br />
VÂNZĂRI<br />
Se vinde apartament în Calle<br />
de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea<br />
Móstoles (provincia Madrid).<br />
Apartamentul este complet renovat<br />
în 2013, exterior cu terasă.<br />
Are 71 mp, 3 camere, sufragerie<br />
și 1 baie. Puteți vizita. Investiția<br />
e foarte bună. Baia are cabină de<br />
hidromasaj, camera de zi este cu<br />
mural de lemn, camera principală<br />
cu șifonier încorporat cu oglindă.<br />
Terasa este închisă cu alumniu și<br />
copertină. Încălzire centrală, aer<br />
ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.<br />
Mai multe detalii la telefon: 687<br />
471 219 (Francisco).<br />
Vând apartament în Baia-Mare<br />
(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,<br />
bucătărie, hol, centrală proprie și<br />
calorifere noi, geamuri termopan,<br />
izolat în exterior. Preț: 28<br />
mii euro, negociabil. Mai multe<br />
informații la telefon: 0040/746<br />
371 260 (RO), 680 126 525 (ES).<br />
Vând în Botoșani, strada<br />
Popăuți 104, casă construită în<br />
2014, P+M, compusă din 6 camere,<br />
două băi, două bucătarii, încălzire<br />
centrală prin sol și calorifere,<br />
parter locuibil, 1305 mp, gradină,<br />
pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.<br />
Relații la telefon: 0040 / 771 905<br />
144 sau 0034 / 666 299 144.<br />
Vând casă la țară, în satul<br />
Moșteni, județul Teleorman, la 20<br />
km de Alexandria. Casa este în stil<br />
rustic, cu fântână în curte, electricitate,<br />
300mp casa, plus 1500mp<br />
curte. Preț negociabil, 15.000€.<br />
Mai multe informații la telefon:<br />
642 694 285.<br />
Vând casă în Amara, judetul<br />
Ialomița, (la roșu) la cinci minute<br />
de plajă. Pentru informații sunați la<br />
numărul de telefon: 643 086 970.<br />
Vând casă la țară, în județul<br />
Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,<br />
baie, fântână în curte, hidrofor,<br />
fosă septică, 2.500 mp curte, drum<br />
de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/<br />
munte superbă, liniștită, la 50 km<br />
de oraș. Preț 21.000 € negociabil.<br />
Mai multe informații, la telefon:<br />
678 804 997.<br />
Vând apartament la cheie, în<br />
Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />
proprie, utilat cu mobilă nouă.<br />
Preț informativ: 50.000€. Detalii<br />
suplimentare la telefon: 0034/642<br />
925 210 (Spania); 0040/772 929<br />
916 (România).<br />
Vând teren intravilan pentru<br />
construcții în zona de vile, sat<br />
Frățești, județul Giurgiu, la 50 km<br />
de București și 10 km de Giurgiu,<br />
cu suprafața totală de 1.012 mp.<br />
Preț negociabil: 13.500 €. Terenul<br />
se poate vinde și parcela, fiecare<br />
parcelă având 506 metri pătrați,<br />
preț 7.000 € ușor negociabil. Mai<br />
multe relații la telefon: 663 385<br />
792. Pentru cei interesați, pot trimit<br />
poze cu terenul, pe WhatsApp.<br />
Vând 600 mp teren construcții<br />
case utilat cu apă, gaz, curent la<br />
130 m, în Stupini, județul Brașov,<br />
Str. Nicovalei. Se vinde și în doua<br />
rate pe perioada unui an, prin<br />
contract notarial. Exclus agenții<br />
si intermediari. Preț: 15.000€.<br />
Relații la email: panalucian77@<br />
gmail.com sau la telefon 0034/<br />
642 686 552.<br />
SERVICII<br />
Servicii funerare internaționale.<br />
Organizăm repatrierea<br />
decedaților din străinătate.<br />
Asigurăm transport funerar<br />
până la domiciliu, din toată<br />
Europa, sicriu omologat UE.<br />
Pass mortuar. Standarde europene<br />
la prețuri mici, program<br />
NON STOP. Telefon: 0040 / 747<br />
932 082, www. funeralex.ro<br />
MATRIMONIALE<br />
Doamnă serioasă, 65 de ani,<br />
fără obligații, doresc să cunosc un<br />
domn de vârstă apropiată, pentru<br />
prietenie/căsătorie. Telefon: 642<br />
239 369.<br />
Bărbat, 55 de ani, divorțat,<br />
fără obligații, fără vicii, doresc să<br />
cunosc o doamnă cu vârsta între<br />
45 și 60 de ani, sinceră, pentru o<br />
relație serioasă de prietenie/căsătorie.<br />
Telefon: 642 811 265. Nu<br />
sunați inutil dacă nu corespundeți<br />
profilului și nu dați beep!<br />
Tânăr, 35 de ani, caut o fată de<br />
vârstă apropiată pentru o relație<br />
serioasă. Mai multe detalii, la telefon:<br />
642 644 829.<br />
Tânăr, 37 de ani, singur, fără<br />
obligații, aș dori să cunosc o fată<br />
de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,<br />
pentru prietenie, eventual căsătorie.<br />
Nu am mai fost căsătorit și<br />
nu am obligații! Telefon: 642 939<br />
318.<br />
Bărbat din comunitatea<br />
Madrid, caută o doamnă pentru o<br />
relație serioasă, de lungă durată.<br />
Sună pentru detalii suplimentare<br />
la telefon: 642 635 661.<br />
Bărbat, 46 de ani, caut o doamnă<br />
de aceeași vârstă, sau apropiată,<br />
cu locul de muncă stabil, fără<br />
vicii, pentru o relație serioasă și<br />
de lungă durată. Telefon: 642 629<br />
980.<br />
Tânăr de 35ani, din comunitatea<br />
Madrid, simpatic, zvelt,<br />
fără vicii, sociabil, aș dori să<br />
cunosc o fată cu aceleași calități,<br />
fără copii, cu vârsta până în 34<br />
ani, pentru o relație serioasă. Nu<br />
sunați inutil! Telefon: 643 061<br />
858 (WhatsApp).<br />
Tânăr 37 ani, caut fată /femeie<br />
de vârstă apropiată pentru o relație<br />
serioasă. Telefon: 642 532 245.<br />
Tânăr de 34 ani, fără vicii, înalt,<br />
sincer, simpatic, sociabil, aș dori<br />
să cunosc o fată sociabilă, fără<br />
copii, până în 34 ani, similare<br />
caracteristici, din comunitatea<br />
Madrid, pentru o relație serioasă.<br />
Curioasele să nu sune inutil! Rog<br />
seriozitate maximă! Telefon: 643<br />
061 858 (WhatsApp).<br />
Tânăr, 37 de ani, fără vicii, cu<br />
situație economică stabilă, fără<br />
obligații, caut o fată cu aceleași<br />
calități, pentru o relație serioasă,<br />
din comunitatea Madrid. Telefon:<br />
643 694 3<strong>95</strong>.<br />
Doamnă 46 ani, doresc să cunosc<br />
un bărbat serios, educat, fără<br />
vicii, fără obligații (de preferat să<br />
nu aibă copii), de vârstă apropiată<br />
pentru o relație serioasă, din<br />
comunitatea Madrid. Rog maximă<br />
seriozitate! Raspund doar la<br />
mesaje. Nu sunați ! Telefon: 642<br />
068 227.<br />
Domn 46 de ani, divorțat,<br />
doresc să cunosc o doamnă de<br />
vârstă apropiată pentru o relație<br />
de prietenie, respectiv căsătorie.<br />
Mă puteți suna la telefon: 642<br />
264 868.<br />
Bărbat, 40 de ani, din<br />
Barcelona, caut o doamnă de vârstă<br />
apropiată, pentru o relație serioasă.<br />
Ofer și aștept seriozitate!<br />
Telefon: 676 272 617.<br />
Doamnă, 59 de ani, divorțată,<br />
160/58, fără obligații, din Comunitatea<br />
Madrid, doresc să cunosc<br />
un domn de vârstă apropiată, pentru<br />
prietenie/căsătorie. Telefon:<br />
603 842 980.<br />
Domn, 48 de ani, doresc să cunosc<br />
o doamnă până în 45 de ani,<br />
din comunitatea Madrid pentru o<br />
relație serioasă/căsătorie. Aventurierele<br />
să se abțină! Telefon: 642<br />
502 842.<br />
Anunţurile de mică publicitate sunt<br />
GRATUITE!<br />
E-mail: redactia@<br />
occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
Prin SMS<br />
sau Whatsapp:<br />
643 015 676<br />
Statele Unite au angajat un român pentru strategia de imagine a Americii în lume<br />
Departamentul de Stat<br />
American a angajat compania<br />
Transiris, condusă de un<br />
român, Silvian Cenţiu, şi cu<br />
mai mult de jumătate din personal<br />
în România, pentru a crea<br />
strategia de imagine a Statelor<br />
Unite în lume. Strategul principal,<br />
directorul de creaţie, coordonatoarea<br />
de proiect, şi mare<br />
parte din echipa proiectului<br />
este formată din români.<br />
Iniţiativa de strategie se<br />
concentrează în prezent pe<br />
Europa şi a început cu un proiect<br />
pilot în Austria, Cehia, şi<br />
Ungaria. Strategia urmează să<br />
fie finalizată în <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong><br />
şi va fi urmată de un proiect<br />
de implementare. Transiris a<br />
fost contractată în exclusivitate<br />
pentru strategia acestui<br />
proiect, precum şi pentru deciziile<br />
de a subcontracta unele<br />
componente tactice către alte<br />
companii locale.<br />
„America, aşa cum numim<br />
de multe ori Statele Unite ale<br />
Americii, nu este doar o ţară,<br />
ci o idee, un set de principii<br />
de viaţă, un simbol cultural<br />
al drepturilor la viaţă, libertate<br />
şi căutare a fericirii. Dar<br />
imaginea Americii este şi sub<br />
continuă presiune şi critică,<br />
atât din interiorul ţării cât şi<br />
din afară. Strategia noastră se<br />
concentrează pe crearea unei<br />
imagini care reprezintă adevărata<br />
Americă”, a declarat<br />
Silvian Cenţiu.<br />
Istoric, America a finanţat<br />
o agenţie pentru promovarea<br />
imaginii în lume, organizaţie<br />
din care au făcut parte<br />
şi E uropa Liberă şi Vocea<br />
A mericii, instituţii bine cunoscute<br />
în R omania în anii premergători<br />
revoluţiei. Această<br />
agenţie, USIA, a fost desfiinţată<br />
printr-un act al Congresului<br />
American în 1998.<br />
Compania Transiris a fost<br />
înfiinţată în 2012 în California<br />
şi în Bucureşti pentru a deservi<br />
în principal companii de<br />
top (Fortune 500) cu servicii<br />
şi tehnologii de marketing.<br />
Între timp, a înfiinţat birouri<br />
în Canada, Austria, Spania,<br />
şi Marea Britanie. Biroul din<br />
Marea Britanie a fost înfiinţat<br />
în cooperare cu Guvernul<br />
Scoţian.<br />
Silvian Cenţiu este cel care<br />
a fondat şi conduce compania<br />
Transiris. Locuieşte în<br />
California, dar este născut la<br />
Braşov, unde a urmat Liceul<br />
„Andrei Şaguna”. A studiat<br />
în cadrul Universităţii<br />
Politehnice din Bucureşti,<br />
precum şi la Universitatea<br />
Tehnică din V iena (TU Wien),<br />
U niversitatea San Francisco<br />
(USF), Universitatea Stanford,<br />
şi alte instituţii de învăţământ<br />
superior. De asemenea, a cercetat<br />
şi predat în cadrul acestor<br />
universităţi, cât şi la ASE<br />
B ucureşti şi Universitatea<br />
Transilvania.<br />
În afara activităţilor profesionale<br />
din marketing, tehnologie,<br />
management, şi antreprenoriat,<br />
Silvian este cunoscut şi<br />
pentru activităţile sale în dramaturgie,<br />
în special cu piesa<br />
de teatru „A Transylvanian in<br />
Silicon Valley” („Un Ardelean<br />
în Silicon Valley”), pe care a<br />
scris-o şi a interpretat-o cu<br />
succes pe toate continentele,<br />
inclusiv în România, la Teatrul<br />
Naţional Bucureşti şi la Teatrul<br />
Notarra.