11.01.2019 Views

Occidentul romanesc nr 95 ianuarie 2019

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

occidentul <strong>romanesc</strong><br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />

ZIAR<br />

GRATUIT<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />

„ÎMI DORESC SĂ ADUC<br />

FINALA EUROVISION 2020<br />

ÎN ROMÂNIA”<br />

„TVR a anunțat care sunt cele 24 de piese alese pentru semifinalele Eurovision România <strong>2019</strong> și a dezvăluit<br />

unde vor avea loc cele trei show-uri ale Selecției Naționale. Popularitatea pe care o are în Statele Unite o<br />

recomandă pe adolescenta Laura Bretan, drept o concurentă avizată pentru semifinalele Eurovision România<br />

<strong>2019</strong>...”<br />

Președintele Iohannis a<br />

semnat decretul pentru<br />

instituirea anului <strong>2019</strong> ca<br />

Anul Cărţii în România<br />

„Ca activitate principală, Anul<br />

Cărţii propune lansarea unui<br />

program la nivel naţional care<br />

presupune promovarea lecturii<br />

în şcoli prin întâlniri cu...”<br />

Pagina 04<br />

Anul VIII<br />

Nr. <strong>95</strong> / 24 pagini<br />

IANUARIE <strong>2019</strong><br />

Ziua Culturii Naţionale la<br />

Madrid<br />

„ICR Madrid organizează la<br />

15 <strong>ianuarie</strong> a.c., evenimentul<br />

„Eminescu ieri şi azi”, dedicat<br />

poetului Mihai Eminescu,<br />

evocându-se, dintr-o<br />

perspectivă multidisciplinară,<br />

personalitatea artistică...”<br />

Pagina 06<br />

„Conflictele sunt parte a<br />

vieții. Important este să<br />

știm să le gestionăm.”<br />

„Medierea este o formă<br />

alternativă de rezolvare a<br />

disputelor între două sau mai<br />

multe părți ce doresc să ajungă<br />

la o înțelegere, cu ajutorul...”<br />

Pagina 08<br />

Castelul din Carei, perla<br />

arhitecturală care a devenit<br />

vedetă pe Netflix<br />

„Castelul din municipiul<br />

Carei, județul Satu-Mare a fost<br />

ales de către producătorii de la<br />

Hollywood pentru realizarea<br />

filmului…”<br />

Pagina 20<br />

Pagina 03<br />

Statele Unite au angajat un<br />

român pentru strategia de<br />

imagine a Americii în lume<br />

„Departamentul de Stat<br />

American a angajat compania<br />

Transiris, condusă de un<br />

român, Silvian Cenţiu, şi cu<br />

mai mult de jumătate din…”<br />

Pagina 23


02 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Adrese şi informaţii utile<br />

REPREZENTAREA<br />

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />

ÎN REGATUL SPANIEI<br />

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />

XIII <strong>nr</strong>. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />

embajadaderumania.es<br />

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />

Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />

deces sau accidente rutiere)<br />

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />

Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />

0034/608 <strong>95</strong>6 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />

Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/<strong>95</strong>4 233 243, 0034/<strong>95</strong>4<br />

230 947, 0034/<strong>95</strong>4 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de<br />

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429<br />

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere<br />

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de<br />

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,<br />

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)<br />

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera<br />

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/<strong>95</strong>0<br />

625 963, 0034/<strong>95</strong>0 624 769 •Fax: 0034/<strong>95</strong>0 145 217 •E-mail:<br />

almeria@mae.ro<br />

„Locul natural al României este în Schengen”<br />

România a preluat preşedinţia Consiliului UE. Preşedintele<br />

Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a declarat din<br />

nou că este un susţinător al României ca membru al spaţiului<br />

Schengen şi trebuie ca ţara să adere, Uniunea Europeană nefiind<br />

completă fără ţara noastră. „Simt că această zi este una<br />

de hotar. Deschidem prima preşedinţie română a Consiliului<br />

UE. Ne aducem aminte că în 2007 România s-a alăturat familiei<br />

europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care<br />

a înclinat istoria Europei, dar istoria şi geografia europeană<br />

au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2007, în timpul<br />

Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea<br />

valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără<br />

îndoieli şi fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar<br />

dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu<br />

există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România.<br />

Publicație lunară gratuită<br />

Produs și editat de:<br />

EL OCCIDENTE RUMANO<br />

Depósito Legal: M-30588-2013<br />

FONDATORI:<br />

Kasandra Kalmann Năsăudean<br />

Florin Valentin Barbu<br />

COORDONATOR:<br />

Michael Harrison Cronkite (USA)<br />

DIRECTOR EDITORIAL:<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />

Eduard Rudolf Roth<br />

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />

Ilinca Fodor<br />

SECRETAR DE REDACȚIE:<br />

Andra Mateescu Gutiérrez<br />

Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE<br />

pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân<br />

fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din<br />

S paţiul Schegen”, a declarat preşedintele Comisiei Europene<br />

Jean-Claude Juncker.<br />

Preşedintele CE a făcut referire şi la summitul de la<br />

Sibiu. „Din istoria noastră comună care scrie la Sibiu, vom<br />

avea o perspectivă de viitor. La alegerile europene vor fi<br />

alese generaţiile care vor prelua ştafeta generaţiilor care<br />

i-au precedat şi trebuie să arătăm că o Europă care îşi protejează<br />

cetăţenii are ocazia să îşi respecte toate mijloacele<br />

în reprezentare. În cursul acestor luni în care România va<br />

fi la Preşedinţia Consiliului UE multe ţări vor fi lângă dvs.<br />

Astfel vom face ca Preşedinţia Consiliului UE să fi e un mare<br />

moment”, a mai spus Juncker.<br />

EDITORI SENIORI:<br />

Dan Caragea<br />

Letiţia Coza<br />

Puşa Roth<br />

Vavila Popovici<br />

Zoe Stoleru Martí<br />

REDACTORI:<br />

Irina Șova Georgescu<br />

Lorena Borrero Garcia<br />

Mircea Fluieraș<br />

MARKETING-PUBLICITATE:<br />

Alina Marinescu Ortiz<br />

Dan Aurelian Pătrașcu<br />

Răzvan Marius Ionescu<br />

SPECIALIŞTI:<br />

Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)<br />

Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)<br />

Av. Alina Manuela Sasu (Spania)<br />

CONTACT:<br />

redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

alina.marinescu@occidentul<strong>romanesc</strong>.com<br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com


Eveniment IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 03<br />

„Îmi doresc să aduc finala<br />

Eurovision 2020 în România”<br />

Români de valoare din<br />

Belgia, Franța, Italia, Spania<br />

și Statele Unite ale Americii<br />

s-au întâlnit pe 26 mai 2018,<br />

pe malul Mării Mediterane,<br />

în stațiunea Calpe, provincia<br />

Alicante din Regatul<br />

Spaniei, în cadrul celei de a<br />

doua ediții a campaniei „Noi<br />

susținem excelența!” lansată<br />

de publicația de limbă română<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”, pentru<br />

a primi o recunoaștere simbolică<br />

a activității, profesionalismului<br />

și voluntariatului lor.<br />

Printre acești români s-a aflat<br />

și Laura Bretan. Prestația ei<br />

din cadrul galei „Noi susținem<br />

excelența!” a demonstrat, încă<br />

o dată, un talent uimitor, o<br />

sensibilitate înduioșătoare și,<br />

totodată, o modestie ce a caracterizat<br />

întotdeauna marii artiști.<br />

În cadrul evenimentului,<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc” i-a<br />

acordat Laurei Bretan, în<br />

urma votului popular, un premiu<br />

special de recunoaștere<br />

pentru performanțele obținute,<br />

pentru promovarea valorii și<br />

pentru faptul că a devenit în<br />

ultimii ani, un real ambasador<br />

a excelenței românești peste<br />

hotare.<br />

Popularitatea pe care o are<br />

în Statele Unite și susținerea<br />

de care se bucură din partea<br />

unei echipe de profesioniști<br />

(compozitori, textieri, orchestratori,<br />

management, producători,<br />

designer) o recomandă pe<br />

Laura Bretan, drept o concurentă<br />

avizată la noua selecție<br />

națională Eurovision <strong>2019</strong>.<br />

Născută într-o suburbie<br />

din Chicago, din părinți români,<br />

Laura Bretan a uimit<br />

Statele Unite la concursul la<br />

„America’s Got Talent”, unde<br />

a ajuns până în finală. Laura își<br />

dorește să facă mai mult pentru<br />

România, țara unde s-au născut<br />

părinții ei (mama, din Hațeg,<br />

județul Hunedoara, iar tatăl din<br />

județul Satu Mare): să aducă<br />

finala Eurovision 2020 în<br />

România!<br />

Dintre cele 126 de piese înscrise<br />

în concurs, doar 24 vor<br />

intra în cursa pentru un loc<br />

pe scena din Tel Aviv. Printre<br />

concurenţi se numără tineri<br />

artişti români şi străini, Laura<br />

Bretan, câştigătoarea sezonului<br />

6 „Românii au talent”,<br />

dar şi „veterani” ai industriei<br />

şi foşti participanţi, precum<br />

Mihai Trăistariu, Dan Bittman<br />

şi Nicola.<br />

Un cântec minunat, intitulat<br />

„Dear Father”, de Mihai<br />

Alexandru, unul dintre compozitorii<br />

preferați la Eurovision,<br />

pe un text de Alexandra<br />

Niculae, a convins-o pe Laura<br />

Bretan să participe la concurs,<br />

după ce mai primise o serie<br />

de oferte de la compozitori<br />

din Statele Unite, Italia sau<br />

Slovenia.<br />

TVR a anunțat care sunt cele<br />

24 de piese alese pentru semifinalele<br />

Eurovision România<br />

<strong>2019</strong> și a dezvăluit unde vor<br />

avea loc cele trei show-uri ale<br />

Selecției Naționale.<br />

Sub sloganul „Împlineşte<br />

visul!“, seria show-urilor<br />

S elecţiei Naţionale debutează<br />

la Iaşi, în Sala Polivalentă, pe<br />

27 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>, când vor<br />

fi desemnaţi primii finalişti<br />

ai concursului. Spectacolul<br />

Eurovision va continua la<br />

Arad, pe 10 februarie, unde<br />

juriul şi telespectatorii vor<br />

califica alte şase piese pentru<br />

finală, în decorul de la Sala<br />

Sporturilor „Victoria“.<br />

Pe 17 februarie <strong>2019</strong>, fanii<br />

vor afla cine va reprezenta<br />

România la Eurovision,<br />

în cadrul marei finale de la<br />

Bucureşti, într-un spectacol<br />

transmis de TVR. La sfârşitul<br />

celor trei show-uri ale Selecţiei<br />

Naţionale <strong>2019</strong>, telespectatorii<br />

vor afla cine va urca pe scena<br />

Eurovision din Tel Aviv. Dintre<br />

melodiile calificate în concurs,<br />

doar una va fi desemnată câştigătoarea<br />

Eurovision România.<br />

Smaranda Vornicu- Shalit<br />

va conduce, anul acesta, delegaţia<br />

României la Tel Aviv.<br />

După ce s-a implicat în reluarea<br />

Festivalului Concurs<br />

Internaţional Cerbul de Aur,<br />

în calitate de Director al<br />

evenimentului, Smaranda<br />

Vornicu-Shalit a acceptat provocarea<br />

de a coordona delegaţia<br />

României la Eurovision<br />

<strong>2019</strong>.<br />

Sub sloganul „Dare to<br />

dream”, Eurovision Song<br />

Contest <strong>2019</strong> va avea loc la<br />

Tel Aviv, cu semifinalele pe<br />

14 şi 16 mai şi finala pe 18<br />

mai. La ediția cu numărul 64 a<br />

competiției muzicale, alături de<br />

România s-au mai înscris 41 de<br />

țări: Albania, Armenia, Austria,<br />

A ustralia, Azerbaidjan,<br />

Belarus, Belgia, Croația, Cipru,<br />

Cehia, Danemarca, Estonia,<br />

Finlanda, Franța, Macedonia,<br />

Germania, Georgia, Grecia,<br />

Ungaria, Islanda, Irlanda,<br />

Israel, Italia, Letonia, Lituania,<br />

Malta, Moldova, Muntenegru,<br />

O landa, Norvegia, Polonia,<br />

Portugalia, Rusia, San Marino,<br />

Serbia, Slovenia, Spania,<br />

Suedia, Elveția, Ucraina și<br />

Marea Britanie.<br />

A consemnat:<br />

Ilinca Fodor, redactor-șef adjunct<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

Sursa foto: arhiva OR


04 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

De interes<br />

Președintele Iohannis a semnat<br />

decretul pentru instituirea anului<br />

<strong>2019</strong> ca Anul Cărţii în România<br />

MRP tratează cu prioritate situația<br />

românilor din Austria afectați de<br />

indexarea alocațiilor pentru copii<br />

Preşedintele Klaus<br />

I ohannis a semnat decretul<br />

pentru instituirea anului <strong>2019</strong><br />

ca Anul Cărţii în România,<br />

informează Administraţia<br />

Prezidenţială. Proiectul de<br />

lege prevede lansarea unui<br />

program la nivel naţional<br />

„România citeşte”, care presupune<br />

promovarea lecturii<br />

în şcoli. În „Anul Cărţii” se<br />

lansează programul naţional<br />

România citeşte. Acesta se va<br />

desfăşura în cadrul unităţilor<br />

şcolare şi presupune organizarea<br />

de întâlniri săptămânale<br />

ale elevilor cu voluntari<br />

(părinţi, personalităţi publice,<br />

jurnalişti etc.) care să le<br />

citească fragmente din opere<br />

literare în scopul încurajării<br />

lecturii”, se arată în proiectul<br />

legislativ.<br />

„Acest proiect legislativ<br />

vine în întâmpinarea necesităţii<br />

promovării lecturii printre<br />

tineri și instituie anul <strong>2019</strong><br />

drept „Anul Cărţii”, prilej cu<br />

ocazia căruia se vor organiza<br />

evenimente culturale dedicate<br />

acestei iniţiative. Ca activitate<br />

principală, Anul Cărţii propune<br />

lansarea unui program<br />

la nivel naţional „România<br />

Citeşte”, care presupune promovarea<br />

lecturii în şcoli prin<br />

întâlniri cu scriitori, personalităţi<br />

publice, voluntari care să<br />

le citească elevilor fragmente<br />

din operele literare”, se arată<br />

în expunerea de motive a proiectului<br />

de lege.<br />

Ministerul pentru Românii<br />

de Pretutindeni tratează cu<br />

prioritate situația cetățenilor<br />

români care sunt afectați de decizia<br />

prin care autoritățile de la<br />

Viena reduc alocațiile copiilor<br />

cetățenilor europeni care lucrează<br />

în Austria, în funcție de<br />

statul de rezidență al copiilor.<br />

Decizia privind indexarea<br />

alocațiilor plătite de statul austriac<br />

cetățenilor UE ai căror copii<br />

se află în statele de origine a<br />

fost adoptată de Parlamentul de<br />

la Viena la 24 octombrie 2018<br />

și a intrat în vigoare la începutul<br />

anului <strong>2019</strong>.<br />

Integrarea românilor de<br />

peste hotare în statele unde au<br />

ales să se stabilească și să muncească,<br />

precum și nediscriminarea<br />

acestora au reprezentat în<br />

permanență o prioritate în întrevederile<br />

și discuțiile bilaterale<br />

pe care ministrul Natalia-Elena<br />

Intotero le-a avut cu autorități<br />

centrale și locale din statele<br />

europene, inclusiv Austria.<br />

Ministrul pentru Românii de<br />

Pretutindeni a insistat, cu fiecare<br />

ocazie, la fiecare întrevedere<br />

cu oficialii din statele UE,<br />

asupra necesității ca românii<br />

să fie cât mai bine integrați<br />

și să aibă aceleași drepturi și<br />

obligații ca cetățenii din țările<br />

de reședință. Demnitarul a solicitat,<br />

în acest sens, sprijinul<br />

autorităților centrale și locale<br />

din statele membre.<br />

MRP consideră că această<br />

indexare a alocațiilor nu reflectă<br />

principiul egalității și al nediscriminării,<br />

valorile comune<br />

pe care este fondată Uniunea și<br />

nici principiul “Uniți în diversitate”<br />

pe care s-a consolidat<br />

proiectul european.<br />

„Vorbim despre o lege<br />

care îi afectează nu doar pe<br />

români, ci și pe cetățenii altor<br />

state din Uniune. Așadar, este<br />

o problemă la nivel european<br />

ce trebuie abordată la nivel european<br />

și, în acest sens, avem<br />

încredere în instituțiile și mecanismele<br />

Uniunii Europene.<br />

Totodată, în cadrul reuniunilor<br />

pe care Ministerul pentru<br />

Românii de Pretutindeni le va<br />

organiza în marja deținerii de<br />

către R omânia a președinției<br />

C onsiliului Uniunii Europene,<br />

vom avea, cu siguranță, pe<br />

agendă situația din Austria.<br />

Românii din diaspora oricum<br />

suferă pentru că sunt departe<br />

de copii, de familii, de țară. O<br />

lege precum cea intrată acum<br />

în vigoare în Austria nu face<br />

decât să le îngreuneze și mai<br />

mult situația. Românii au<br />

același obligații ca cetățenii<br />

din statele unde muncesc. Merită<br />

să aibă și aceleași drepturi<br />

ca aceștia”, a declarat<br />

ministrul pentru Românii de<br />

P retutindeni, Natalia-Elena<br />

Intotero.<br />

Acordarea Patronajului Președinției României la<br />

Consiliul Uniunii Europene<br />

Ministerul Afacerilor<br />

Externe a lansat procedura<br />

operațională privind cooperarea<br />

cu parteneri asociativi<br />

în promovarea unor subiecte<br />

de interes pe perioada<br />

Președinției României la<br />

Consiliul Uniunii Eu ropene.<br />

Procedura stabilește modalitatea<br />

de acordare de către<br />

Ministerul Afacerilor<br />

Externe, a Patronajului<br />

Președinției României la<br />

C onsiliul Uniunii Eu ropene<br />

/ statutului de eveniment<br />

P artener al Președinției<br />

României la Consiliul Uniunii<br />

Europene și are la bază verificarea<br />

îndeplinirii unor criterii<br />

în baza unei modalități de înscriere<br />

predefinită.<br />

Procedura se aplică în<br />

vederea integrării diferitelor<br />

evenimente cu tematică<br />

culturală, profesională,<br />

socială, academică, civică,<br />

desfășurate la nivel local,<br />

național și internațional,<br />

în calendarul evenimentelor<br />

organizate în marja<br />

Președinției, prin acordarea<br />

patronajului Președinției<br />

României la Consiliul<br />

U niunii Europene, pe baza<br />

îndeplinirii unor criterii.<br />

Evenimentele de acest tip,<br />

care nu vor îndeplini criteriile<br />

respective, vor putea<br />

beneficia de statutul de<br />

evenimente Partenere ale<br />

Președinției („Friends of<br />

the Presidency”).<br />

Direcția Comunicare,<br />

Promovare și Organizare din<br />

cadrul Unității de Pregătire<br />

a Președinției României la<br />

Consiliul Uniunii E uropene<br />

gestionează acest proces<br />

de acordare a patronajului.<br />

Procedura presupune completarea<br />

în limba română<br />

sau limba engleză, olograf<br />

sau electronic, a unei fișe<br />

a evenimentului și a unei<br />

cereri de înscriere, anexate<br />

și disponibile pe site-ul<br />

de pregătire al Președinției<br />

României la Consiliul<br />

U niunii Europene (www.<br />

romania<strong>2019</strong>.eu) și transmise<br />

împreună cu următoarele<br />

documente:<br />

• Copie a actelor constitutive<br />

ale entității/<br />

organizației aplicantului;<br />

• Agenda evenimentului,<br />

documentele-suport pentru<br />

discuții/dezbateri (dacă este<br />

cazul) și lista invitaților și<br />

participanților;<br />

• În cazul unui eveniment<br />

realizat în co-parteneriat<br />

(de două sau mai multe<br />

entități), depunerea unei<br />

copii a acordului-cadru de<br />

parteneriat, în care se specifică<br />

numele și calitatea fiecărei<br />

entități implicate în<br />

organizarea evenimentului<br />

respectiv, conform modelului<br />

disponibil;<br />

• Declarație pe proprie<br />

răspundere cu privire la<br />

sursele de finanțare și respectarea<br />

criteriilor de eligibilitate<br />

în acest sens;<br />

Documentele menționate<br />

se transmit:<br />

a) Personal sau prin<br />

poștă la sediul Ministerului<br />

Afacerilor Externe la<br />

adresa: Unitatea pentru<br />

Pregătirea Președinției<br />

României la Consiliul<br />

Uniunii Europene, Aleea<br />

Alexandru <strong>nr</strong>. 31, Sector<br />

1, București, cod poștal<br />

011822, România.<br />

Documentele trebuie<br />

transmise într-un plic închis<br />

cu mențiunea „Candidatură<br />

pentru obținerea patronajului<br />

Președinției României<br />

la Consiliul UE / statutului<br />

de eveniment Partener al<br />

Președinției României la<br />

Consiliul UE”.<br />

b) Electronic, prin transmiterea<br />

documentelor scanate la<br />

următoarea adresă de e-mail:<br />

scp@mae.ro menționând în<br />

subiectul e-mail-ului „Candidatură<br />

pentru obținerea patronajului<br />

Președinției României<br />

la Consiliul UE/statutului<br />

de eveniment Partener al<br />

Președinției României la<br />

Consiliul UE”.<br />

Puteți accesa procedura<br />

operațională privind<br />

cooperarea cu parteneri<br />

asociativi în promovarea<br />

unor subiecte de interes<br />

pe perioada Președinției<br />

României la Consiliul<br />

Uniunii Europene, precum<br />

și formularele necesare,<br />

utilizând: http://www.romania<strong>2019</strong>.eu/<br />

patronaj/#


06 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Ziua Culturii Naţionale la Madrid<br />

Institutul Cultural Român<br />

de la Madrid, Ambasada<br />

R omâniei în Regatul Spaniei<br />

şi Universitatea C omplutense<br />

din Madrid, în colaborare cu<br />

Centrul Cultural „Casa de<br />

V acas” şi cu sprijinul Centrului<br />

Naţional al Cinematografiei,<br />

organizează în ziua de 15 <strong>ianuarie</strong><br />

<strong>2019</strong>, zi care a fost declarată<br />

Ziua Culturii Române,<br />

evenimentul „Eminescu ieri şi<br />

azi”, dedicat poetului Mihai<br />

Eminescu, evocându-se, dintr-o<br />

perspectivă multidisciplinară,<br />

personalitatea artistică a<br />

poetului naţional la 130 de ani<br />

de la moartea acestuia.<br />

Acest eveniment marchează,<br />

totodată, inaugurarea<br />

L ectoratului de Limbă Română<br />

Ambasada României<br />

în Regatul Spaniei găzduieşte,<br />

la 19 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>,<br />

începând cu ora 17:00, conferinţa<br />

„Destinul unei cărţi<br />

– de la idee la raftul cititorului”,<br />

susţinută de scriitorul<br />

Vasile Lupaşc Sfinteş,<br />

şi lansarea volumului său<br />

„Marea Carte cu Eroi –<br />

Începuturi”, se precizează<br />

într-un comunicat.<br />

Dată fiind apropierea de<br />

Ziua Culturii Naţionale,<br />

prin care sărbătorim naşterea<br />

poetului naţional Mihai<br />

Eminescu, evenimentul va<br />

include şi un mini-concert<br />

folk cu temă eminesciană<br />

al grupului AMMON<br />

(Elena Ninerică, Macedon<br />

Botârlă şi Ion Anghel) şi<br />

un recital de poezie de<br />

Mihai E minescu, susţinut<br />

de Marius Biru Gelu.<br />

În cadrul conferinţei,<br />

V asile Lupaşc Sfinteş va<br />

vorbi din propria experienţă<br />

despre „naşterea” unei<br />

cărţi şi felul în care aceasta<br />

ajunge de la idee la realitate,<br />

precum şi despre transformarea<br />

unei tipărituri în<br />

carte audio şi în film. Astfel,<br />

conferinţa va include fragla<br />

Universitatea Complutense<br />

din Madrid. La eveniment<br />

participă Ambasadoarea<br />

României în Regatul Spaniei,<br />

D irectoarea Institutului de<br />

Limbă Română, Vicerectorul<br />

Facultăţii de Relaţii<br />

I nternaţionale şi Decanul<br />

Facultăţii de F ilologie din cadrul<br />

Universităţii Complutense<br />

din Madrid.<br />

Evenimentul constă dintr-o<br />

prelegere intitulată „E minescu,<br />

viaţa şi opera”, susţinută de<br />

profesorul universitar şi traducătorul<br />

poeziilor lui Mihai<br />

E minescu, José Manuel<br />

Megías; un recital de poezie<br />

de Mihai Eminescu, în spaniolă,<br />

cu proiecţia versurilor în<br />

limba română, în interpretarea<br />

Cursuri gratuite de chitară<br />

pentru copii<br />

Sâmbătă, 12 <strong>ianuarie</strong> a.c.,<br />

se reia cursul de chitară<br />

pentru copii oferit de<br />

Elena Ninerică şi găzduit<br />

de Ambasada României în<br />

Regatul Sp aniei. Cursurile<br />

vor avea loc în zilele de<br />

sâmbătă între 11:30 şi 13:00,<br />

la sediul Ambasadei (Avda.<br />

Alfonso XIII 157, Madrid)<br />

Comunitate<br />

actorului Ramiro Melgar şi<br />

un recital de nai în interpretarea<br />

artistei Mariana Preda.<br />

De asemenea, la final, va<br />

avea loc şi proiecţia primului<br />

scurtmetraj despre prietenia<br />

dintre Mihai Eminescu, Ion<br />

Creangă şi Veronica Micle,<br />

realizat de Octav Minar în<br />

1914, „ Eminescu, Veronica,<br />

Creangă”.<br />

Evenimentul se va desfîșura<br />

la data de 15 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>, începând<br />

cu ora 19:00, în incinta<br />

Centrului Cultural „Casa de<br />

Vacas” (Paseo de Colombia 1,<br />

28009, Parque de El Retiro).<br />

Cei interesați, se pot înscrie<br />

pentru a participa, aici:<br />

https://goo.gl/eQtPsB<br />

***<br />

şi sunt în întregime gratuite.<br />

Pentru a vă înscrie copilul<br />

la lecţiile de chitară este de<br />

ajuns să trimiteţi un mesaj la<br />

adresa mihai.sirbu@mae.ro<br />

în care să indicaţi numele şi<br />

vârsta copilului şi dacă a mai<br />

urmat vreun curs de chitară,<br />

precum şi numele şi un număr<br />

de telefon al părintelui.<br />

Ziua Culturii Române:<br />

Aniversarea a 169 de ani de la<br />

naşterea poetului Mihai Eminescu<br />

(1850-1889)<br />

Cu prilejul Zilei Culturii<br />

Naţionale, Asociaţia „ Mihai<br />

Eminescu“ din Viena, Pr imăria<br />

Municipiului Iaşi şi Teatrul<br />

„Geneza Art“ din C hişinău,<br />

în colaborare cu Ambasada<br />

României la Viena şi cu<br />

I nstitutul Cultural Român de<br />

la Viena organizează un eveniment<br />

dedicat poetului Mihai<br />

Eminescu, de la naşterea căruia<br />

se împlinesc 169 de ani pe 15<br />

<strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>. În sala Eroica<br />

a Theatermuseum (Palais<br />

Lobkowitz, Lobkowitzplatz<br />

2, 1010 Viena) din Viena are<br />

loc în data de 15 <strong>ianuarie</strong>, de la<br />

ora 19:00, spectacolul „ Floarea<br />

albastră“ după versurile şi corespondenţa<br />

poeţilor Mihai<br />

Eminescu şi Veronica Micle.<br />

Spectacolul regizat de<br />

Ludmila Burlaca îi are în<br />

distribuţie pe actorii lurie<br />

Gologan şi Daniela Burlaca.<br />

Costumele sunt realizate de<br />

Stela Verebceanu, iar coloana<br />

sonoră este semnată de Roman<br />

Burlaca. Intrarea la eveniment<br />

este liberă în limita locurilor<br />

disponibile. Cei interesați pot<br />

confirma participarea până la<br />

„Destinul unei cărţi – de la<br />

idee la raftul cititorului”<br />

data de 13 <strong>ianuarie</strong> la adresa:<br />

mihaieminescu@hotmail.com<br />

mente de film şi cărţi audio,<br />

interpretate de Marcel Iureş<br />

şi Mircea Albulescu.<br />

Evenimentul este realizat<br />

menționând numărul de locuri<br />

solicitat.<br />

în colaborare cu asociaţia<br />

românească „Flori de Colţ”<br />

din Madrid.<br />

***


Educaţie şi cultură IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 07<br />

Puşa Roth<br />

Senior Editor – OR<br />

M-am gândit, la câte nu se<br />

gândește omul într-o viață!,<br />

să vă prezint în această lună,<br />

prima lună a lui <strong>2019</strong>, cea a<br />

lui gerar, câteva poezii dedicate<br />

anotimpului alb, sigur,<br />

câteva secvențe, mai ales că<br />

poeții lumii descriu cu precădere<br />

celelalte trei anotimpuri:<br />

primăvara, vara, toamna, ce<br />

corespund poate mai mult<br />

cu tumultul sentimentelor<br />

omenești. Poți oare pune pe<br />

același palier iarna și nebunatica<br />

iubire? Poți oare să pui<br />

semnul egalitații între persoana<br />

iubită și iarnă, să le asemeni?<br />

Nu. Și ca să fiu și mai convingătoare<br />

am ales să mă opresc<br />

la câțiva mari poeți români<br />

care au fost inspirați de anotimpul<br />

alb. Din lirica poetului<br />

național, Mihai Eminescu (15<br />

<strong>ianuarie</strong> 1850-15 iunie 1889),<br />

de la a cărui naștere au trecut,<br />

iată, 169 de ani (data și locul<br />

nașterii lui Mihai Eminescu<br />

au fost acceptate la 15 <strong>ianuarie</strong><br />

1850, în Botoșani, precum<br />

a fost consemnat în registrul de<br />

nașteri și botez în arhiva bisericii<br />

Uspenia (Domnească) din<br />

Botoșani; în acest dosar, data<br />

nașterii este trecută ca „15 ghenarie<br />

1850”, iar a botezului la<br />

data de 21 în aceeași lună a<br />

aceluiași an), am ales o poezie<br />

dedicată anotimpului alb,<br />

anotimpul în care marele poet<br />

a văzut lumina zilei.<br />

Este vorba de poemul<br />

,,Când crivățul cu iarna”:<br />

,,Când crivăţul cu iarna din<br />

nord vine în spate/ Şi mătură<br />

cu-aripa-i câmpii întinse late,/<br />

Când lanuri de-argint luciu pe<br />

ţară se aştern,/ Vânturi scutur<br />

aripi, zăpadă norii cern…//<br />

Îmi place atuncea-n scaun să<br />

stau în drept de vatră,/ S-aud<br />

cânii sub garduri că scheaună<br />

şi latră,/ Jăraticul să-l potol,<br />

să-l sfarm cu lunge cleşti,/ Să<br />

cuget basme mândre, poetice<br />

poveşti.// Pe jos să şadă fete pe<br />

ţolul aşternut,/ Să scarmene cu<br />

mâna lâna, cu gura glume/ Iar<br />

eu s-ascult pe gânduri şi să mă<br />

uit de lume,/ Cu mintea s-umblu<br />

drumul poveştilor ce-aud.//<br />

Orologiul să sune – un greier<br />

amorţit –/ Şi cald să treacă focul<br />

prin vinele-mi distinse,/ Să<br />

văd roze de aur şi sărutări<br />

aprinse/ În vreascuri, ce-n<br />

foc puse trăsnesc des risipit,/<br />

Ca vorba unei babe măruntă,<br />

ţănduroasă./ Atuncea focu-mi<br />

spune povestea-a mai frumoasă./<br />

Din el o aud astfel cum voi<br />

să o aud/ Ş-amestec celelalte<br />

cu glasu-i pâlpâit./ Şi mândruacest<br />

amestec gândirea-mi o<br />

descoasă,/ O-nşiră apoi iarăşi<br />

cum dânsa a voit.// Astfel gândirea-nşiră<br />

o mie de mărgele –/<br />

Un şir întins şi luciu dar fără<br />

de sfârşit;/ Somnul m-apucă-n<br />

braţe prin gândurile mele/ Şi-n<br />

somn mă mai urmează a lor<br />

blând glas uimit./ Prin şirul lor<br />

ce sună, orologiul cu jele/ L-<br />

aud sunând ca greier bătrân şi<br />

răguşit;/ În urmă tace chiar şi<br />

a mamei rugăciune –/ La gânduri<br />

sclipitoare un capăt ea le<br />

pune./ Ajung la ea şi noaptea<br />

umbririle-i şi-ntinse,/ Pe fruntea<br />

ei cea dulce culeg blânde<br />

visări,/ Amorul lin îşi moaie<br />

aripile lui stinse,/ Pe ochii ei eu<br />

caut profunde sărutări –/ Eanchide<br />

surâzândă lungi genele<br />

ei plânse/ Şi glasul ei e cântec<br />

în line tremurări,/ Pe sâni rotunzi,<br />

albi, netezi, ea fruntea<br />

mea aşează –/ Adorm şi ea la<br />

capu-mi surâde şi veghează.<br />

Pentru că luna <strong>ianuarie</strong> stă<br />

sub semnul creației eminesciene<br />

am ales să vă prezint<br />

caracterizarea făcută de un alt<br />

uriaș poet al literaturii române,<br />

Tudor Arghezi, caracterizare ce<br />

reprezintă, poate, un tablou din<br />

cuvinte, o laudatio pe măsura<br />

celui care a scris despre cel<br />

pentru care a fost scris: Mihai<br />

Eminescu.<br />

,,A vorbi de poet este ca și<br />

cum ai striga într-o peșteră<br />

vastă… Nu poate să ajungă<br />

vorba până la el, fără să-i<br />

supere tăcerea. Numai graiul<br />

coardelor ar putea să povestească<br />

pe harpă și să legene<br />

din depărtare delicata lui singuratecă<br />

slavă. În toate veciile<br />

vizitate de atleții și bicicliștii filozofiei,<br />

el are vecia lui deosebită,<br />

închisă. Trebuie vorbit pe<br />

șoptite. Într-un fel, Eminescu<br />

e sfântul preacurat al ghiersului<br />

românesc. Din tumultul<br />

dramatic al vieții lui s-a ales<br />

un Crucificat. Pentru pietatea<br />

noastră depășită, dimensiunile<br />

lui trec peste noi, sus și peste<br />

văzduhuri. Fiind foarte român,<br />

Eminescu e universal. Asta o<br />

știe oricine citește: cu părere<br />

de rău că lacătul limbilor nu<br />

poate să fie descuiat cu cheile<br />

străine. S-au făcut multe<br />

încercări, onest didactice, de<br />

transpunere a poetului, unele<br />

poate, se spune, mai izbutite;<br />

dar Eminescu nu este el decât<br />

în românește. Dacă se poate<br />

traduce o proză, o povestire,<br />

un roman, unde literatura se<br />

mărginește, aproape fizic, la<br />

tablouri, la personaje și la conture,<br />

dominată de mișcarea și<br />

succesiunea cinematică, poezia<br />

nu poate să fie tălmăcită,<br />

Împletind vise cu<br />

poezia iernii<br />

ea poate fi numai apropiată.<br />

Poezia aparține limbii mai<br />

mult decât proza, sufletului<br />

secret al limbii: jocul de<br />

irizări din interiorul ei face<br />

vocabularele neputincioase.<br />

Eminescu nu poate fi tradus<br />

nici în românește. Dovada și<br />

încercarea de față. Competința<br />

eterului e limitată și ea nu ar<br />

vrea să semene cu nimic ordonat<br />

și pedagogic. E vorba de<br />

un Eminescu zărit în dezordine<br />

și răzleț, după o călătorie prin<br />

peisajele lui făcută în zigzag și<br />

fără Cicerone. Muntele începe<br />

de jur împrejur și nu are poteci.<br />

Unde nu te poți urca. Te<br />

uiți și te mulțumești cu câteva<br />

imagini vaporoase. Dacă aș<br />

râvni să agăț de constelația<br />

lui Eminescu o lumină ar fi<br />

o neînchipuită îndrăzneală.<br />

Constelația fuge mereu, se depărtează.<br />

Cine ar putea să o<br />

ajungă? …”<br />

Format la școala simbolismului<br />

literar francez,<br />

George Bacovia (4/16 septembrie<br />

1881, Bacău–22<br />

mai 1<strong>95</strong>7, București), pe numele<br />

de botez, George Andone<br />

Vasiliu, este autorul unor volume<br />

de versuri și proză scrise<br />

în baza unei tehnici unice în<br />

literatura română, cu vădite<br />

influențe din marii lirici moderni<br />

francezi pe care-i admira.<br />

Astăzi, Bacovia este considerat<br />

drept cel mai important poet<br />

simbolist român și unul dintre<br />

cei mai importanți poeți din poezia<br />

română modernă. Timid,<br />

tăcut și retras, extrem de sensibil<br />

(după cum povestea și soția<br />

sa, poeta Agatha Grigorescu<br />

Bacovia, pe care am cunoscuto<br />

într-o seară la Rotonda 13)<br />

poetul se autodefinește astfel:<br />

,,Melancolia firii mele nu ar<br />

fi niciodată înțeleasă. Unii<br />

din prietenii mei îmi spun că<br />

sunt inadaptabil, că fug de oameni.<br />

Este o exagerare. Iubesc<br />

oamenii și îi privesc cu interes<br />

prin geamul din fața casei<br />

mele… Evit oamenii pentru<br />

că persoana mea ar aduce un<br />

fel de umbrire peste veselia lor<br />

spontană. Îi respect prea mult<br />

ca să le aduc vreo supărare.”<br />

Pentru a exemplifica tema propusă,<br />

am ales poezia Ninge:<br />

„Când iar începe-a ninge/<br />

Mă simt de-un dor cuprins./<br />

Mă văd pe-un drum, departe,/<br />

Mergând încet și nins.// Sub<br />

streșină, cerdacul/ Se-ntunecă<br />

mâhnit;/ Sta rezemată-o fată/<br />

De stâlpu-nzăpădit.”<br />

Poet, dramaturg, folclorist,<br />

om politic, ministru, diplomat,<br />

membru fondator al Academiei<br />

Române, creator al teatrului<br />

românesc și al literaturii dramatice<br />

în România, personalitate<br />

marcantă a Moldovei și<br />

apoi a României de-a lungul<br />

întregului secol al XIX-lea,<br />

Vasile Alecsandri (21 iulie/2<br />

august 1821, undeva<br />

în ținutul Bacăului, Moldova<br />

– 22 august/3 septembrie<br />

1890, Mircești, județul<br />

Roman), a dat formă concretă<br />

unei tendințe care preexistă<br />

în poezia românească (găsim<br />

elemente de pastel la Asachi,<br />

Heliade, Alexandrescu). El<br />

va fi urmat de mai toți poeții<br />

sensibili la elementul pictural,<br />

la peisaj, indiferent de<br />

orientare estetică: Alexandru<br />

Macedonski, George Coșbuc,<br />

Ion Pillat, Vasile Voiculescu.<br />

Natura nu mai este un refugiu,<br />

ca în marea poezie romantică,<br />

ci cadrul natural privit<br />

cu obiectivitate descriptivă.<br />

Pastelurile devin în acest sens<br />

imnul plin de încredere adresat<br />

adevăratei țări, satului și adevăratelor<br />

valori ale acestuia:<br />

munca, rodnicia, robustețea și<br />

sănătatea morală.<br />

De altfel, ce poate fi mai<br />

frumos decât un pastel al lui<br />

Alexandri citit la gura sobei<br />

sau chiar lângă șemineu (putem<br />

să ne imaginăm orice, nu-i<br />

așa!) și de aceea am ales poezia<br />

Sania:<br />

„Zi cu soare, ger cu stele!...<br />

Hai, iubită, la plimbare./ Caii<br />

muşcă-a lor zăbale, surugiul e<br />

călare;/ Săniuţa, cuib de iarnă,<br />

e cam strâmtă pentru doi.../ Tu<br />

zâmbeşti?... Zâmbirea-ţi zice<br />

că e bună pentru noi.// Caii<br />

scutură prin aer sunătoarele<br />

lor salbe,/ Răpind sania<br />

uşoară care lasă urme albe./<br />

Surugiul chiuieşte; caii zboară<br />

ca doi zmei/ Prin o pulbere de<br />

raze, prin un nour de scântei.//<br />

Pe câmpia înălbită, netedă,<br />

strălucitoare/ Se văd insule de<br />

codri, s-aud câini la vânătoare,/<br />

Iar în lunca pudruită cu<br />

mărunt mărgăritar/ Saltă-o<br />

veveriţă mică pe o creangă de<br />

stejar.// Acum trecem prin poiene,<br />

acum trecem prin zăvoaie;/<br />

Crengile-aninate-n cale ning<br />

steluţe şi se-ndoaie./ Iată-o<br />

gingaşă mlădiţă cu şirag de<br />

mărţişori.../ Tu o rupi?... Ea te<br />

stropeşte cu fulgi albi răcoritori.”<br />

Exemplele sunt numeroase,<br />

dar am să mă opresc la un poet<br />

deosebit, critic literar și traducător<br />

român din Transilvania,<br />

membru titular al Academiei<br />

Române din anul 1916. Este<br />

vorba de George Coșbuc (20<br />

septembrie 1866, satul Hordou<br />

din Districtul Năsăud, comitatul<br />

Bistrița-Năsăud, azi,<br />

comuna Coșbuc, județul<br />

Bistrița-Năsăud–9<br />

mai 1918, București), a cărui<br />

poezie aparține patrimoniului<br />

cultural național, iar creația sa<br />

îl recomandă drept un autor<br />

clasic al literaturii române, un<br />

om cu un gust literar deosebit și<br />

un autor canonic, un tehnician<br />

desăvîrșit al prozodiei, folosea<br />

o gamă foarte variată de picioare<br />

metrice și de ritmuri, de la<br />

cele ale poeziei populare la terza<br />

rima. Din lirica lui George<br />

Coșbuc am ales poezia Iarna:<br />

,,Iarna-i un vestit dulgher/ Că<br />

ea poate, când voieşte,/ Peste<br />

râuri pod să puie,/ Fără<br />

lemne, fără cuie,/ Fără nici<br />

un pic de fier;/ Şi găteşte-aşa<br />

deodată,/ Pod întreg, dintro<br />

bucată.// Iarna-i grădinar,<br />

când vrea/ Pune albe flori la<br />

geamuri,/ Fără frunze şi cotoare,/<br />

Fără chiar să aibă soare,/<br />

Numai cum le ştie ea./Miemi<br />

plac, că sunt de gheaţă,/Dar<br />

când sufli, pier din faţă.”<br />

Vă doresc un An Nou fericit<br />

și prosper!<br />

Autor: Pușa Roth,<br />

scriitoare, membră a Uniunii<br />

Scriitorilor din România<br />

(USR); jurnalistă, membră<br />

a Uniunii Ziariştilor<br />

Profesionişi din România<br />

(UZPR).<br />

Sursa foto: Shutterstock<br />

***


08 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Ilinca Fodor Van Scheyk<br />

Redactor-șef adjunct OR<br />

Medierea este o formă alternativă<br />

de rezolvare a disputelor<br />

între două sau mai<br />

multe părți ce doresc să ajungă<br />

la o înțelegere, cu ajutorul<br />

unei terțe persoane, specializate<br />

în calitate de mediator.<br />

Disputele pot implica (din<br />

punct de vedere al părților)<br />

state, organizații, comunității,<br />

indivizi.<br />

Ca șef sau manager, ai datoria<br />

(poate chiar onoarea) de<br />

a evalua munca echipei care<br />

lucrează pentru tine. Este<br />

treaba ta să te ocupi de dezvoltarea<br />

lor profesională și<br />

tu ești cel care trebuie să le<br />

spună cum se descurcă cu diferite<br />

proiecte. Este indicat să<br />

te ocupi de gestionarea conflictelor<br />

apărute, de modul în<br />

care fiecare persoană lucrează<br />

și de îmbunătățirea afacerii în<br />

general.<br />

Evaluarea echipei înseamnă<br />

descoperirea și rezolvarea<br />

acelor probleme care țin pe<br />

loc unele proiecte. Dacă vrei<br />

să afli detalii despre cum poți<br />

face această evaluare, atunci<br />

îți recomandăm să citești în<br />

continuare acest articol pentru<br />

că încercăm să-ți oferim<br />

sfaturi folositoare.<br />

Începe cu „ începutul”.<br />

Gândește-te care îți sunt<br />

așteptările și care sunt cerințele<br />

pe care vrei să le vezi îndeplinite.<br />

Poți să te gândești<br />

la orice număr de obiective<br />

(ex. creșterea vânzărilor sau<br />

creșterea moralului echipei<br />

tale) și tot ce trebuie să faci este<br />

să le notezi pe o foaie fără să<br />

judeci sau fără să râzi de ideile<br />

care îți trec prin minte.<br />

Sunt potriviți companiei<br />

tale? Este această persoană<br />

potrivită politicii firmei? Ok,<br />

hai să ignorăm pentru o clipă<br />

responsabilitățile și rolul<br />

pe care îl are omul respectiv.<br />

Angajatul la care te gândești<br />

se potrivește caracteristicilor<br />

organizației tale? Dacă<br />

nu, există lucruri care pot fi<br />

schimbate sau care sunt prea<br />

importante pentru a fi ignorate?<br />

La început, oricărei persoane<br />

îi este greu să se integreze<br />

într-o echipă nouă, dar<br />

în timp lucrurile se mai calmează<br />

și anumite detalii ies<br />

la iveală. Vrei cu siguranță în<br />

echipă oamenii care să lucreze<br />

bine împreună!<br />

Sunt potriviți pentru<br />

funcțiile ocupate? Trebuie<br />

să iei în considerare și care<br />

este compatibilitatea angajatului<br />

cu funcția pe care o are.<br />

Analizează dacă persoana<br />

respectivă are loc de creștere<br />

profesională sau dacă se ridică<br />

la nivelul așteptărilor.<br />

Care sunt zonele în care<br />

este necesară o schimbare?<br />

Gândește-te de asemenea<br />

dacă ai mai angaja acum persoana<br />

respectivă ținând cont<br />

cât de mult o cunoști. A fost<br />

sau nu o greșeală faptul că i-ai<br />

acordat șansa de a se alătura<br />

echipei tale?<br />

Vorbește cu echipa ta!<br />

Este timpul pentru o discuție<br />

și asta înseamnă că trebuie să<br />

ai o conversație cu întreaga<br />

echipă legată și de gestionarea<br />

conflictelor. Este bine de<br />

asemenea să discuți cu fiecare<br />

om în parte pentru a le afla<br />

ambițiile, îngrijorările, obiectivele<br />

sau obstacolele legate<br />

de job. Câți dintre angajații<br />

tăi nu consideră job-ul actual<br />

unul demn de luat în considerare?<br />

Câți dintre angajații tăi<br />

și-au pierdut pasiunea și entuziasmul?<br />

Ședințele sunt cel<br />

mai bun mod de a afla toate<br />

aceste detalii care pot ajuta<br />

dezvoltarea companiei.<br />

Identifică acele probleme<br />

pe care lumea le evită. Este<br />

posibil să simți la un moment<br />

dat că sunt lucruri pe care oamenii<br />

refuză să le discute cu<br />

tine. Este normal pentru că<br />

tu ești șeful, deci lumea nu<br />

vrea să-ți spună chiar toate<br />

nemulțumirile, dar tu trebuie<br />

să încerci să afli care sunt problemele.<br />

În cazul în care simți<br />

că nu ai auzit toată povestea,<br />

atunci discută din nou separat<br />

cu fiecare persoană și cere părerea<br />

în legătură cu o anumită<br />

problemă. Întreabă dacă sunt<br />

lucruri care dau prea multe<br />

bătăi de cap angajaților și<br />

observă răspunsurile primite.<br />

Dacă acestea sunt cam la fel,<br />

atunci înseamnă că te apropii<br />

de sursa problemei, deci<br />

nu renunța acum! Ascultă cu<br />

atenție ce are de spus angajatul<br />

tău pentru că acesta poate<br />

să se comporte „diplomatic”<br />

doar din frica de a-și pierde<br />

job-ul sau încrederea pe care<br />

ți-a câștigat-o de ceva timp.<br />

Descoperă care sunt<br />

„provocările” angajaților<br />

tăi. Evident, pot exista mulți<br />

factori care sunt evidenți,<br />

dar sunt și câțiva ascunși.<br />

Ține cont de faptul că unele<br />

probleme pot apărea din interiorul<br />

companiei, dar mai<br />

sunt acele probleme personale<br />

care afectează modul de<br />

lucru al unui individ. Unele<br />

dificultăți pot apărea din cauza<br />

irascibilității, din cauza<br />

oboselii, din cauza muncii<br />

excesive sau pur și simplu din<br />

cauza mediului de lucru. Nu<br />

uita că acele mici bârfe care<br />

apar prin colțurile biroului<br />

pot afecta job-ul unor persoane,<br />

dar nu trebuie ignorat<br />

nici faptul că fiecare om are<br />

o experiență diferită în spate<br />

(asta înseamnă alte motive<br />

de certuri), lipsa echipamentului<br />

de bună calitate (poate<br />

că trebuie schimbat totul) sau<br />

doar lipsa unei bune strategii<br />

de comunicare între membrii<br />

echipei.<br />

Există posibilitatea ca<br />

oamenii să nu știe prea multe<br />

detalii despre produsul la<br />

care lucrează de exemplu. Ce<br />

trebuie să faci? Organizează<br />

un training! Să presupunem<br />

că firma ta vinde diferite produse;<br />

în acest caz trebuie să<br />

Medierea<br />

„Conflictele sunt parte a vieții.<br />

Important este să știm să le<br />

gestionăm.”<br />

iei în considerare faptul că<br />

producătorii pot fi de acord<br />

cu organizarea unei deplasări<br />

a echipei tale la sediul celor<br />

care au creat produsul (sau<br />

poate că firma respectivă va<br />

face o demonstrație a produsului<br />

în compania ta). Astfel,<br />

fiecare angajat va înțelege<br />

exact despre ce este vorba<br />

și se va descurca mai bine la<br />

vânzare.<br />

Dacă există probleme personale<br />

care apar din afara mediului<br />

de lucru, nu poți face<br />

prea multe lucruri. Poți doar<br />

încerca să oferi consiliere și<br />

să fii alături de persoana respectivă<br />

cât mai mult posibil.<br />

Un angajat care are parte de<br />

flexibilitate când trece prin<br />

probleme personale, va deveni<br />

un om devotat și foarte<br />

muncitor în momentul în care<br />

își va reveni.<br />

Cum interacționează<br />

restul angajaților cu acest<br />

om? Este o întrebare pe<br />

care trebuie să ți-o pui la un<br />

moment dat. Da, tu conduci<br />

oamenii și te ocupi de ei,<br />

dar sunt alți angajați care lucrează<br />

cu persoana care este<br />

acum evaluată. Cum este<br />

această interacțiune? Restul<br />

angajaților au nevoie de ajutorul<br />

acestui om sau îl evită?<br />

Sunt întrebări a căror răspunsuri<br />

sunt extrem de importante<br />

pentru că socializarea<br />

la locul de muncă spune mult<br />

despre personalitatea unui individ<br />

și despre modul în care<br />

s-a adaptat în companie.<br />

Investește în aspectul birourilor.<br />

Coridoarele mici,<br />

vopsite în alb, birourile plictisitoare<br />

și nepersonalizate<br />

pot afecta moralul angajaților,<br />

chiar și cel al clienților. Poate<br />

că acest lucru nu pare o<br />

prioritate, dar sunt bani bine<br />

cheltuiți. Este un cost mic<br />

pentru a rezolva o problemă<br />

mare care ar putea să te coste<br />

mai mult decât crezi pe viitor.<br />

Așa că schimbă mobila<br />

și vopsește pereții în culori<br />

vii pentru că dacă nu faci<br />

asta, angajații tăi se vor simți<br />

afectați de mediul de lucru și<br />

depresiile sau nervii își vor<br />

face repede simțită prezența.<br />

„Ce pot să fac pentru a<br />

vă crește eficiența?” Unii oameni<br />

au nevoie de un conducător<br />

mai insistent, alții au nevoie<br />

de un lider care să îi lase<br />

mai libertini. Unii angajați au<br />

nevoie de instrucțiuni și detalii<br />

specifice, alții au nevoie de<br />

îndrumări generale. Un manager<br />

bun trebuie să își adapteze<br />

stilul în funcție de nevoile și<br />

cerințele oamenilor de lângă<br />

el.<br />

Continuă monitorizarea<br />

angajaților și după ce ai<br />

făcut schimbările necesare.<br />

De multe ori, metodele aplicate<br />

echipei tale ajung să se<br />

„piardă” pentru că nu se mai<br />

urmărește ce se întâmplă. S-ar<br />

putea să fie nevoie să creezi o<br />

funcție specială pentru o persoană<br />

care să supravegheze ce<br />

se întâmplă dacă tu nu poți fii<br />

atent la asta. O astfel de persoană<br />

ar putea să mențină<br />

toată echipa informată în legătură<br />

cu schimbările care au<br />

loc în timp ce tu te ocupi de<br />

alte treburi de management.<br />

Gestionarea conflictelor,<br />

aplicarea modificărilor și supravegherea<br />

modului în care<br />

funcționează totul, pot fi lucruri<br />

dificile pentru un lider și<br />

de multe ori ocupă mult timp.<br />

Sunt multe păreri care trebuie<br />

ascultate și multe cereri<br />

care (nu) trebuie îndeplinite.<br />

Totuși, gestionarea conflictelor<br />

este treaba ta după cum am<br />

zis la începutul articolului, așa<br />

că dacă vrei ca toată echipa<br />

să facă față proiectelor, este<br />

nevoie să te ocupi și de probleme<br />

care în timp ar putea<br />

afecta întreaga afacere.<br />

„Conflictele sunt parte a<br />

vieții. Important este să știm<br />

sa le gestionam.” (Camil<br />

Petrescu)<br />

A consemnat:<br />

Ilinca Fodor<br />

Foto: Shutterstock


Alina Manuela Sasu<br />

Avocat (Zaragoza)<br />

În ultimii ani, din diverse<br />

motive, tot mai mulți români<br />

solicită obținerea naționalității<br />

spaniole. Este un proces normal.<br />

De cele mai multe ori<br />

copiii sunt cei care solicită<br />

părinților acest lucru. Ei sunt<br />

interesați să studieze o carieră<br />

militară sau să obțină o bursă<br />

de studii în străinătate.<br />

Toți cei care doresc să<br />

obțină naționalitatea spaniolă,<br />

trebuie să realizeze două teste<br />

organizate de către Institutul<br />

Cervantes. Aceste teste sunt<br />

obligatorii, fără de care nu<br />

putem depune actele pentru<br />

solicitarea naționalității spaniole<br />

prin rezidență. Înscrierea<br />

la cele două teste se poate<br />

face pe internet, alegând sesiunea,<br />

centrul și localitatea<br />

corespunzătoare.<br />

Testul de cunoștințe<br />

constituționale și socio-culturale<br />

ale Spaniei, care evaluează<br />

cunoștințele Constituției,<br />

realitatea socială și culturală<br />

spaniolă se organizează în<br />

zece sesiuni de examen anual.<br />

Examenul constă în 25 de<br />

întrebări. Un procent de 60%<br />

din întrebări vor fi legate de<br />

cunoașterea Constituției și a<br />

organizării administrative și<br />

teritoriale a Spaniei. Restul întrebărilor<br />

rămase se vor referi<br />

la aspecte ale culturii, istoriei și<br />

societății spaniole. Răspunsurile<br />

greșite nu penalizează. În<br />

cazul în care s-a răspuns greșit<br />

la o întrebare, aceasta nu scade<br />

puncte din răspunsurile corecte.<br />

Taxa de înscriere la acest<br />

test este de 85 euro.<br />

Cel de-al doilea test, acreditează<br />

o cunoaștere de bază<br />

a limbii spaniole, fiind organizat<br />

în șapte sesiuni anuale.<br />

Taxa de înscriere este de 124<br />

euro. Minorii cu vârsta sub 18<br />

ani sau cu capacitate judiciară<br />

modificată, sunt scutiți de prezentarea<br />

acestor certificate.<br />

Naționalitatea spaniolă prin<br />

rezidență - această formă de<br />

dobândire a naționalității cere<br />

ca persoana să aibă rezidența<br />

legală în Spania timp de zece<br />

ani consecutivi și imediat<br />

anterioar solicitării. Asta nu<br />

implică interdicția absolută<br />

de a părăsi teritoriul Spaniei.<br />

Absența ocazională este admisibilă<br />

din motive justificate<br />

(vizite la rude, probleme<br />

de sănătate etc.). În practică,<br />

plecările punctuale sunt recomandate<br />

pentru fiecare an<br />

Juridic IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 09<br />

Obținerea naționalității spaniole<br />

prin rezidență<br />

necesar pentru rezidența în<br />

Spania, de exemplu, plecările<br />

în luna august corespunzătoare<br />

vacanțelor de vară. Cel<br />

mai important lucru este să<br />

mențineți legătura cu Spania.<br />

În cazul absențelor mai mari<br />

de pe teritoriul spaniol, există<br />

posibilitatea ca naționalitatea<br />

spaniolă să vă fie refuzată și<br />

ulterior, după recurs, să fie<br />

acordată cu condiția ca justificarea<br />

acestor absențe să fie<br />

demonstrate și că niciodată nu<br />

a fost pierdută legătura cu Spania<br />

(solicitantul are rude aici, a<br />

lucrat sau a studiat înainte, are<br />

proprietăți în Spania etc.).<br />

Există cazuri în care perioada<br />

de ședere impusă pentru<br />

obținerea rezidenței poate fi<br />

redusă. Spre exemplu: un an<br />

pentru cel el care s-a născut<br />

pe teritoriu spaniol; pentru cel<br />

care în momentul cererii este<br />

căsătorit/ă de cel puțin un an<br />

cu un cetățean spaniol și nu<br />

sunt divorțați sau separați legal<br />

sau de fapt; văduvul sau<br />

văduva unui cetățean spaniol,<br />

dacă în momentul morții<br />

soțului/soției aceștia nu erau<br />

divorțați sau separați de drept<br />

sau de fapt.<br />

Cine poate solicita naționalitatea<br />

spaniolă:<br />

- interesatul însuși, cu<br />

condiția să aibă împlinită vârsta<br />

de 18 ani;<br />

- cel care a împlinit vârsta<br />

de 14 ani, asistat de către reprezentantul<br />

său legal;<br />

- reprezentantul legal al minorului<br />

de 14 ani;<br />

- cel fără capacitate de<br />

exercițiu, în nume propriu,<br />

sau reprezentantul legal al<br />

acestuia, în funcție de prevederile<br />

sentinței în urma căreia<br />

persoana a fost declarată fără<br />

capacitate de exercițiu.<br />

Integrarea în societatea<br />

spaniolă nu se referă doar la<br />

aprobarea celor două teste<br />

obligatorii.<br />

Interesatul trebuie să aibă<br />

o bună conduită civică și să<br />

demonstreze că s-a integrat<br />

bine în societatea spaniolă.<br />

Asta înseamnă că interesatul<br />

în timpul șederii în Spania a<br />

avut o conduită de necontestat,<br />

în conformitate cu normele de<br />

coexistență civică, nu numai că<br />

nu a încălcat interdicțiile impuse<br />

de sistemul juridic penal<br />

sau administrativ, (nu are datorii<br />

la trezorerie sau securitatea<br />

socială, printre altele) dar a și<br />

îndeplinit atribuțiile civice în<br />

mod rezonabil.<br />

Interesatul trebuie să demonstreze<br />

că este integrat și<br />

din punct de vedere profesional,<br />

adică, dispune de un<br />

contract de muncă și nu are<br />

antecedente penale, atât înaintea<br />

depunerii cererii dar și în<br />

cursul obținerii naționalității.<br />

O persoană cu cazier judiciar<br />

care respectă cerința<br />

bunei conduite civice poate<br />

fi și o persoană care a comis<br />

o infracțiune minoră cu mult<br />

timp în urmă. În astfel de cazuri,<br />

aveți posibilitatea de anulare<br />

a antecedentelor penale.<br />

Ideal ar fi să se facă acest lucru<br />

înainte de depunerea cererii de<br />

obținere a naționalității spaniole<br />

prin rezidență.<br />

Cererea privind depunerea<br />

dosarului în vederea obținerii<br />

naționalității trebuie însoțită de<br />

plata taxei de 102 euro.<br />

Important de reținut este<br />

faptul că, pașaportul este unul<br />

dintre documentele care trebuie<br />

prezentate. Dacă a fost reînnoit<br />

din diverse motive, trebuie<br />

prezentat nu numai pașaportul<br />

valabil actual dar si pașaportul<br />

sau pașapoartele anterioare.<br />

La costul oficial al procesului<br />

va trebui să adăugați<br />

costurile privind obținerea documentelor,<br />

legalizarea, traducerea<br />

documentelor de către un<br />

traducător autorizat, după caz,<br />

plus onorariul avocatului. Începând<br />

cu data de 1 iulie 2017,<br />

cererile privind obținerea<br />

naționalității prin rezidență se<br />

depun doar în formă digitală.<br />

Legea prevede maxim un<br />

an pentru finalizarea procedurii<br />

pentru obținerea naționalității<br />

spaniole prin rezidență. Dacă în<br />

tot acest timp cererea nu va fost<br />

notificată și soluționată, părțile<br />

interesate pot introduce un recurs<br />

contencios- administrativ.<br />

Potrivit experienței personale,<br />

de foarte multe ori, Ministerul<br />

Justiței a fost dat în judecată,<br />

și pentru a evita sențințele<br />

împotriva sa, preferă să acorde<br />

naționalitatea spaniolă prin<br />

rezidență la scurt timp după<br />

notificarea recursului, evitând<br />

astfel poziția nefavorabilă care<br />

să lase în evidență întârzierea<br />

unor astfel de solicitări.<br />

De la notificarea acordării<br />

naționalității, aveți la dispoziție<br />

180 de zile pentru a depune<br />

jurământul sau a face promisiunea<br />

de fidelitate a Regelui<br />

și supunere a Constituției și a<br />

legilor spaniole, a renunța la<br />

naționalitatea anterioară și a<br />

vă înscrie în Registrul Civil de<br />

domiciliu. După î<strong>nr</strong>egistrarea<br />

obținerii naționalității spaniole,<br />

puteți solicita certificatul de<br />

naștere, documentul național<br />

de identitate și noul pașaport,<br />

bucurându-vă de aceleași drepturi<br />

ca un spaniol.


10 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Dan Caragea<br />

Senior Editor – OR<br />

Prolog<br />

Basarabia este o bună<br />

parte din Moldova istorică (i<br />

s-a mai spus „Moldova dintre<br />

Prut și Nistru”). Numele<br />

Basarabia („a Basarabilor”)<br />

făcea referire, prin veacul al<br />

XIV-lea, doar la partea sudică<br />

a ținutului, extinzându-se, în<br />

secolul al XIX-lea, la întreg<br />

teritoriul, atunci când acesta<br />

devine provincie rusească.<br />

Astfel, deși românească la<br />

origine, denumirea a fost<br />

pusă în circulație de către<br />

administrația imperială rusă.<br />

În 1812, prin Tratatul de<br />

la București (semnat în faimosul<br />

han al lui Manuc) −<br />

care punea capăt Războiului<br />

Ruso-Turc (1806-1812) −,<br />

Înalta Poartă oferea rușilor<br />

victorioși Basarabia, ca despăgubire<br />

de război. Pretențiile<br />

inițiale vizau ambele principate<br />

române (țarul Alexandru I<br />

obținuse această concesie de la<br />

Napoleon, în 1808, la Erfurt),<br />

pentru ca Dunărea să devină<br />

frontieră naturală între cele<br />

două imperii, dar iminența<br />

atacului francez i-a făcut pe<br />

ruși să se mulțumească doar<br />

cu partea orientală a Moldovei.<br />

Rusia obținea astfel<br />

accesul la gurile Dunării, integrând<br />

un teritoriu care, deși<br />

vasal, nu făcuse parte din Imperiul<br />

Otoman și n-ar fi trebuit<br />

să intre, conform dreptului<br />

internațional din acea vreme,<br />

în cesiunile impuse la negocierile<br />

de pace.<br />

În 1856, în urma Ră zboiului<br />

Crimeii (1853-1856), Rusia<br />

este constrânsă, prin T ratatul<br />

de la Paris, să înapoieze<br />

Moldovei cele trei județe<br />

din sudul B asarabiei (C ahul,<br />

Ismail și Bolgrad), altfel<br />

spus Basarabia istorică sau<br />

Bugeacul, cum îi spuneau<br />

turcii. Marile Puteri nu doreau<br />

ca Rusia să controleze<br />

gurile Dunării, fluviul devenind<br />

tot mai important în<br />

comerțul internațional. Restul<br />

Basarabiei rămânea integrat în<br />

imperiul rusesc.<br />

După Războiul Ruso-<br />

Turc (Războiul nostru de<br />

Independență), 1877-1878,<br />

la care a participat decisiv și<br />

armata noastră în frunte cu<br />

Prințul Carol, România pierde,<br />

la Congresul de la Berlin, cele<br />

trei județe din sudul Basarabiei,<br />

dar primește, în compensație<br />

Dobrogea de Nord, un teritoriu<br />

în care românii nu erau majoritari<br />

și care făcuse parte din<br />

Țara Românească pe vremea<br />

lui Mircea cel Bătrân, nicidecum<br />

în epoca modernă.<br />

Basarabia a fost supusă, între<br />

1878-1905, unui accentuat<br />

proces de deznaționalizare:<br />

peste un milion de basarabeni<br />

s-au refugiat atunci în tânărul<br />

Regat al României.<br />

În 1917, în Rusia izbucnește<br />

revoluția care va schimba lumea.<br />

Imperiul se clatină,<br />

frontul ruso-român la fel.<br />

La Chișinău apare Partidul<br />

Național Moldovenesc condus<br />

de Vasile Stroiescu. În<br />

decembrie 1917, este proclamată<br />

Republica Democratică<br />

Moldovenească, integrată<br />

inițial în Republica Federativă<br />

Democratică Rusă.<br />

Armata rusă, în retragere<br />

prin Moldova, devine<br />

însă de nestăpânit. Pe fondul<br />

nemulțumirilor, liderii români<br />

unioniști din efemera republică<br />

poartă discuții cu guvernul<br />

Marghiloman și i se adresează<br />

regelui. La 9 aprilie 1918<br />

(27 martie, după calendarul<br />

vechi), Sfatul Țării, în frunte<br />

cu Ion Inculeț, Pantelimon<br />

H alippa, Ion Buzdugan, a decis,<br />

cu majoritate de voturi,<br />

unirea Basarabiei cu România.<br />

Proclamarea Unirii și ratificarea<br />

ei<br />

Întrunit pentru prima<br />

dată pe 21 noiembrie / 4 decembrie<br />

1917, Sfatul Ţării,<br />

avea 156 deputați: 105 erau<br />

moldoveni, 15 ucraineni, 14<br />

evrei, 8 găgăuzi, 7 ruși, 2<br />

germani, 2 bulgari, 1 polonez,<br />

1 armean și 1 grec. Pe<br />

fondul prăbușirii Imperiului<br />

Țarist, la mijlocul lunii decembrie,<br />

Sfatul Ţării proclamă<br />

R epublica Democratică<br />

Moldovenească.<br />

Pe 21 decembrie, pentru<br />

a pune capăt dezastrului<br />

provocat de soldații ruși în<br />

retragere și pentru a face<br />

față amenințărilor ce veneau<br />

dinspre Rusia bolșevică și<br />

Ucraina, și ea acum independentă,<br />

Consiliul director<br />

de la Chişinău cere ajutorul<br />

guvernului român. Autorităţile<br />

române refuză iniţial<br />

intervenţia. Statul român era<br />

redus la mai puțin de o treime<br />

din teritoriu, iar armistiţiul din<br />

decembrie 1917 dintre Rusia și<br />

Puterile centrale condusese la<br />

colapsul frontului.<br />

În <strong>ianuarie</strong> 1918, trupele<br />

rusești cuprinse de febra<br />

bolșevică ocupă Chişinăul.<br />

Consiliul director cere din<br />

nou armatei române sprijinul.<br />

Sunt trimise două divizii de<br />

infanterie. Franța oferă și ea<br />

sprijinul. Sfatul Ţării revine<br />

la conducerea republicii, iar<br />

pe 6 februarie, Basarabia<br />

îşi declară independenţa totală<br />

faţă de Rusia. Oamenii<br />

Educaţie şi cultură<br />

politici de la Chişinău înţeleg<br />

însă că republica era complet<br />

lipsită de apărare și că singura<br />

lor speranță venea dinspre<br />

România.<br />

Dezbaterile Sfatului Ţării,<br />

care au avut loc în încăperea<br />

devenită acum sala de festivităţi<br />

a Academiei de Artă şi<br />

Muzică, au fost aprinse. Întâi<br />

a vorbit Constantin Stere, basarabean,<br />

din partea guvernului<br />

României, apoi dezbaterile<br />

au continuat cu ușile închise.<br />

Astfel, la 9 aprilie (27 martie,<br />

stil vechi) 1918, Sfatul Ţării<br />

a adoptat cu majoritate de<br />

voturi unirea Basarabiei cu<br />

România (86 au votat favorabil,<br />

3 împotriva, iar 36 s-au<br />

abținut, 13 fiind absenți).<br />

România a recunoscut unirea<br />

la 9 / 22 aprilie 1918 (în<br />

condiții încă precare), dar a ratificat-o<br />

la 31 decembrie 1919,<br />

prin decret regal: „Art. unic. Se<br />

ratifică, investindu-se cu putere<br />

de lege, decretul-lege <strong>nr</strong>. 842<br />

din 9 aprilie 1918, publicat în<br />

«Monitorul oficial», <strong>nr</strong>. 8 din<br />

10 aprilie 1918, privitor la<br />

unirea Basarabiei cu vechiul<br />

Regat al României”.<br />

Recunoașterea<br />

internațională<br />

Pentru recunoașterea<br />

internațională de jure a unirii,<br />

România trebuia fie să ajungă<br />

la o înțelegere cu bolșevicii<br />

(sovieticii), fie să se bizuiască<br />

pe garanțiile <strong>Occidentul</strong>ui, așa<br />

cum se petrecuse și la unirea<br />

din 1859 sau la recunoașterea<br />

independenței (1880).<br />

Rușii ripostaseră îndată<br />

ce trupele noastre au intrat în<br />

B asarabia, la chemarea S fatului<br />

Țării: au anunțat ruperea unilaterală<br />

a relațiilor diplomatice,<br />

l-au arestat pe C onstantin<br />

Diamandy, ministrul nostru la<br />

Petrograd ( Sankt Petersburg)<br />

și au confiscat tezaurul aflat<br />

în păstrare la Moscova (și care<br />

nu a mai fost restituit niciodată<br />

României).<br />

În cadrul tratativelor de<br />

pace, pe 8 februarie 1919,<br />

s-a discutat pentru prima dată<br />

problema Basarabiei în şedinţa<br />

Comisiei pentru Afacerile<br />

Teritoriale ale României şi<br />

Iugoslaviei, comisie formată<br />

din experţi britanici, americani,<br />

francezi şi italieni, sub tutela<br />

Comisiei Centrale Teritoriale.<br />

Deși experții au fost cu toții<br />

unanimi în recunoașterea unirii,<br />

secretarul de stat Robert<br />

Lansing s-a opus (pe 8 mai)<br />

recunoașterii unirii pe motivul<br />

absenţei reprezentaților unui<br />

guvern rus legitim. În opinia<br />

sa, Comisia nu avea nicio<br />

competență în privinţa unui<br />

teritoriu al unui stat cu care<br />

Puterile Aliate nu au fost în<br />

stare de război, neputând-se<br />

aduce modificări teritoriale<br />

Rusiei, fără acordul acesteia.<br />

Înfăptuirea<br />

României Mari (II):<br />

Unirea Basarabiei cu<br />

România<br />

Punctul de vedere american a<br />

fost menținut pe tot parcursul<br />

negocierilor de pace.<br />

Astfel, aliații au admis<br />

la Paris o grupare numită<br />

„ Conferinţă politică rusă” menită<br />

să apere interesele Rusiei<br />

din 1914. Din această grupare<br />

făceau parte prinţul Lvov, primul<br />

preşedinte al guvernului<br />

provizoriu, Serghei Sazonov,<br />

fostul ministru de externe al<br />

țarului Nicolae al II-lea, şi<br />

Vasili Maklakov, fostul ambasador<br />

al Rusiei imperiale<br />

la Paris. Punctul de vedere al<br />

emigraţiei ruse a fost exprimat<br />

pe 9 martie 1919, în memoriul<br />

lui Maklakov, care prevedea că<br />

„toate problemele care priveau<br />

teritoriile Imperiului Rus în limitele<br />

anului 1914, cu excepţia<br />

Poloniei, nu puteau fi rezolvate<br />

în afara şi fără consimţământul<br />

poporului rus”, propunând<br />

între timp un statut provizoriu<br />

pentru naţiunile interesate.<br />

Acestei grupări i s-a adăugat<br />

și o delegație ostilă din<br />

Basarabia, compusă din A. N.<br />

Krupenski, fost mareşal, A. C.<br />

Schmidt, fiul fostului primar<br />

al Chişinăului, şi V. Țiganco,<br />

fost deputat în Sfatul Ţării.<br />

Aceştia pretindeau că fuseseră<br />

împuterniciți de un „Comitet<br />

de salvare al Basarabiei de sub<br />

jugul românesc”, cu sediul la<br />

Odessa. Gruparea Krupenski<br />

s-a raliat rușilor, arătând că unirea<br />

Basarabiei fusese „smulsă<br />

prin forţă şi corupţie”.<br />

Delegația basarabeană în<br />

favoarea recunoașterii unirii,<br />

condusă de I. Pelivan, a depus<br />

eforturi considerabile de<br />

contrabalansare a cercurilor<br />

care cereau un plebiscit. Din<br />

corespondenţa lui I. Pelivan<br />

cu I. Inculeţ, reiese că ruşii în<br />

Elveţia, America, Anglia şi în<br />

Franţa, prin presă, tratau Basarabia<br />

ca pe o țară ocupată samavolnic<br />

de armata română.<br />

I. Pelivan scria: „Tot mai des<br />

basarabenii aveau de înfruntat<br />

indiferenţa şi dispreţul reprezentanţilor<br />

Marilor Puteri. Voi<br />

în ţară aveţi impresia cum că<br />

Basarabia se află în afara primejdiei.<br />

Aici însă nimeni din<br />

delegaţia română, nici chiar<br />

însuşi Brătianu, nu ştie ce va<br />

fi cu Basarabia”.<br />

Pe 2 iulie, problema<br />

Basarabiei a revenit în<br />

dezbaterile Consiliului<br />

Suprem. André Tardieu,<br />

brațul drept al lui Georges<br />

C lemenceau, a prezentat raportul<br />

Comitetului pentru<br />

P robleme Teritoriale, care<br />

recunoştea unirea Basarabiei<br />

cu România pe baza dreptului<br />

la autodeterminare, întărit de<br />

argumente de ordin istoric,<br />

etnic, geografic şi economic.<br />

(La şedinţa au luat parte: R.<br />

Lansing, din partea St atelor<br />

Unite, A. J. Balfour, din partea<br />

Angliei, şi T. Tittoni, din<br />

partea Italiei, iar alături de delegaţia<br />

română, compusă din<br />

Ion I. C. Brătianu, N. Mişu,<br />

C. Diamandy şi I. Pelivan, a<br />

fost invitat şi V. Maklakov,<br />

secondat de Krupenski şi<br />

Schmidt.) Consiliul a chemat<br />

în audienţă separată<br />

pe prim-ministrul român,<br />

Ionel I. C. Brătianu, şi pe<br />

fostul ambasador al Rusiei<br />

imperiale, Vasili Maklakov.<br />

Brătianu a susţinut caracterul<br />

plebiscitar al actului de la 27<br />

martie / 9 aprilie 1918, dar şi<br />

pe al evenimentelor similare<br />

de la Cernăuţi şi Alba Iulia.<br />

Brătianu a arătat că tot așa șiau<br />

exprimat voința şi consiliile<br />

din Polonia, Cehoslovacia<br />

etc. În replică, Maklakov a<br />

contestat capacitatea Sfatului<br />

Ţării de a lua asemenea decizii.<br />

Problema unui nou<br />

plebiscit a condus la o polemică<br />

aprinsă. Brătianu s-a<br />

pronunţat categoric contra,<br />

afirmând: „Sunt în principiu<br />

contra oricărui plebiscit în<br />

Basarabia, declară Brătianu,<br />

pentru că Basarabia este românească<br />

şi istoriceşte şi<br />

etniceşte, pentru că, în mod<br />

liber, şi-a exprimat tendinţa<br />

de a fi unită cu România şi<br />

pentru că plebiscitul ar face<br />

să continue stările de agitaţie<br />

şi nelinişte”.<br />

Prim-ministrul român<br />

și delegația noastră au părăsit,<br />

în semn de protest,<br />

Conferința de pace. Brătianu<br />

a fost nespus de iritat și din<br />

pricina faptului că, în prelungirea<br />

poziției americane,<br />

amiralului Aleksandr<br />

K olceak îi fusese trimisă o<br />

scrisoare prin care acesta<br />

era invitat să hotărască soarta<br />

„părților românești” ale<br />

Basarabiei.<br />

Nici Londra nu ne era favorabilă,<br />

englezii sperând, ca<br />

și americanii, într-o stabilizare<br />

a situației din Rusia. W.<br />

C hurchill recomanda guvernului,<br />

prin ambasadorul Radu<br />

R. Rosetti, o înțelegere cu<br />

Anton Denikin, comandantul<br />

menșevicilor și care opera în<br />

Ucraina. Lui Al. Vaida-V oevod<br />

îi va reveni pe mai departe sarcina<br />

de a relua negocierile, în<br />

locul lui Brătianu. În 1920, întro<br />

şedinţă a Consiliului Suprem,<br />

Vaida-Voevod a ridicat din nou<br />

problema frontierei de est a statului<br />

român. Premierul francez<br />

şi prim-ministrul britanic au<br />

condiţionat satisfacerea cererii<br />

noastre de retragerea grabnică<br />

a trupelor române din Ungaria<br />

(asupra războiului româno-ungar<br />

vom reveni). Pe de altă parte,<br />

trebuie ținut cont de victoriile<br />

bolșevice și de prăbușirea<br />

visului aliaților în restabilirea<br />

Rusiei albe: amiralul Kolceak<br />

este prins și executat pe 7 februarie<br />

1920; Denikin va fugi<br />

prin Constantinopol pe 4 aprilie<br />

1920, stabilindu-se, în cele<br />

din urmă, în Franța.<br />

Confirmarea internaţională<br />

(recunoașterea de jure) a<br />

unirii Basarabiei cu România<br />

s-a petrecut la 28 octombrie<br />

1920, în condiţiile semnării, de<br />

către Take Ionescu şi D imitrie<br />

Ghica, a Tratatului asupra frontierelor<br />

comune dintre statele<br />

succesoare ale fostei Monarhii<br />

austro-ungare. Tratatul a fost<br />

semnat de Marea B ritanie,<br />

Franţa, Italia și J aponia (cu<br />

două zile întârziere), pe de o<br />

parte, şi R omânia, pe de altă<br />

parte. În primul articol se stipula:<br />

„Înaltele Părţi Contractante<br />

declară că recunosc suveranitatea<br />

României asupra teritoriului<br />

Basarabiei, cuprins între<br />

frontiera actuală a României,<br />

Marea Neagră, cursul Nistrului<br />

de la gura sa până la punctul<br />

unde este tăiat de vechiul hotar<br />

dintre Bucovina şi Basarabia,<br />

şi acest vechi hotar”. Rusia l-a<br />

contestat încă de la semnare<br />

printr-o notă de protest, iar<br />

SUA l-a ignorat.<br />

Tratatul fost ratificat abia la<br />

19 mai 1922 de către Anglia,<br />

apoi de România, iar la 11<br />

mai 1924 de către Franţa. La<br />

7 martie 1927, a fost ratificat<br />

și de către Italia. Din pricina<br />

conflictului sovieto-nipon<br />

din 1925, referitor la insula<br />

Sahalin, japonezii se obligau,


Educaţie şi cultură IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 11<br />

printr-un acord secret, să nu<br />

ratifice tratatul privind unirea<br />

Basarabiei.<br />

Nerecunoaşterea de către<br />

Uniunea Sovietică a Tratatului<br />

din 1920 a făcut ca acesta să<br />

aibă doar o valoare morală.<br />

N. Titulescu sau Al. Crețeanu<br />

au arătat, la timpul lor că, din<br />

punct de vedere juridic, tratatul<br />

„nu ne poate da Basarabia”.<br />

Încă din 1919, Statele<br />

Unite și-au menținut o atitudine<br />

rezervată în chestiunea<br />

unirii Basarabiei. La 12 aprilie<br />

1933, secretarul de stat Cordell<br />

Hull vorbea preşedintelui F.<br />

D. Roosvelt despre eforturile<br />

diplomaţiei noastre de a obţine<br />

confirmarea apartenenţei<br />

Basarabiei la România. Astfel,<br />

în baza aprobării de către preşedintele<br />

Roosvelt a memorandumului<br />

remis Casei Albe de<br />

către secretarul de stat Cordell<br />

Hull, se decidea ştergerea din<br />

cotele de imigraţie a noţiunii<br />

de Basarabia, hotărându-se ca<br />

de la 1 iulie 1933 procentul<br />

de imigraţie atribuit respectivei<br />

zone să revină României.<br />

Dincolo de acest fapt indirect<br />

și pragmatic, trebuie spus fără<br />

ocolire că SUA au avut în<br />

permanență o „grijă” specială<br />

de a nu deranja colosul sovietic.<br />

În concluzie, merită subliniat<br />

faptul că niciunul dintre<br />

statele care nu au semnat sau<br />

ratificat, Tratatul de la Paris<br />

nu au refuzat, în mod explicit,<br />

recunoaşterea unirii Basarabiei<br />

cu România. Unirea a fost recunoscută<br />

de facto de aproape<br />

toate statele care au participat<br />

la Conferinţa de Pace, înfăptuirea<br />

ei fiind în concordanță<br />

cu principiile wilsoniene ale<br />

autodeterminării.<br />

Epilog<br />

În urma înțelegerii dintre<br />

Hitler și Stalin, din 23 august<br />

1939, și a notelor ultimative ale<br />

guvernului sovietic din 26 și 27<br />

iunie 1940, Uniunea Sovietică<br />

ocupă, la 28 iunie, Basarabia,<br />

Bucovina de Nord și ținutul<br />

Herța (jud. Botoșani). Prin<br />

deciziile sesiunii Sovietului<br />

S uprem din 2 august 1940 și ale<br />

Prezidiului Sovietului Suprem<br />

al U.R.S.S. din 4 noiembrie<br />

1940, sudul Basarabiei, jud.<br />

Hotin, nordul Bucovinei, precum<br />

și cea mai mare parte a<br />

Transnistriei au fost trecute în<br />

componența Ucrainei. După<br />

intrarea României în al Doilea<br />

Război Mondial (iunie 1941),<br />

Basarabia a aparținut din nou<br />

României, până in 1944, când<br />

a fost ocupată de trupele sovietice<br />

și anexată, ca republică sovietică,<br />

de Uniunea Sovietică.<br />

Basarabia este astăzi<br />

Republica Moldova, stat independent,<br />

cu ajustările teritoriale<br />

decise în 1940.<br />

Autor: Dan Caragea<br />

Nota redacției: Dan<br />

Caragea este critic de artă,<br />

critic de teatru, critic literar,<br />

publicist, eseist și traducător<br />

român. Este lusitanist,<br />

specialist în psihologie și<br />

lingvistică computațională.<br />

Debutul său în critică a avut<br />

loc încă din clasa a X-a,<br />

în revista liceului „Frații<br />

Buzești” din Craiova, publicând<br />

de atunci o serie<br />

de articole și studii de specialitate<br />

în reviste din țară<br />

și din străinătate. Treptat,<br />

eseurile și studiile sale șiau<br />

lărgit tematica, îndreptându-se<br />

spre lumea artei,<br />

literaturii, psihologiei și<br />

analizei automate a discursului.<br />

A publicat, începând<br />

cu anul 2011, în calitate de<br />

senior editor, cronici de limbă<br />

în publicația „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” din Spania.


12 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Pentru mulţi dintre noi, a<br />

face voluntariat se rezumă, de<br />

multe ori, la acţiuni singulare<br />

sau repetabile ocazional, dar<br />

există şi oameni pentru care<br />

voluntariatul devine un mod<br />

de viaţă. Aceștia nu se abat<br />

nicio clipă de la misiunea asumată<br />

şi existenţa lor personală<br />

şi profesională devine mai<br />

bogată şi mai intensă tocmai<br />

pentru că fac asta. În orice domeniu,<br />

voluntariatul nu este<br />

uşor; în jurnalism, este poate<br />

şi mai solicitant, pentru că<br />

atenţia şi peniţa nu pot fi niciodată<br />

lăsate deoparte. Despre<br />

ce înseamnă treisprezece<br />

ani dedicați voluntariatului<br />

în presa dedicată românilor<br />

din afara graniţelor vorbim<br />

cu Kasandra Kalmann Năsăudean,<br />

editor pentru Spania<br />

al „Gândacului de Colorado”<br />

(publicație din Denver, Colorado<br />

– SUA), redactor-șef<br />

al Radio Diaspora Online din<br />

Chicago și director editorial<br />

al publicației în limba română<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”.<br />

Camelia Jula: Cu treisprezece<br />

ani în urmă, deveneai<br />

editor în Spania pentru<br />

publicaţia Gândacul de<br />

Colorado din Denver (SUA)<br />

şi, ulterior, redactor-şef al<br />

Radio Diaspora Online din<br />

Chicago. Prin intermediul<br />

acestor instituţii de presă ai<br />

reuşit să creezi o punte de<br />

legătură între comunităţile<br />

româneşti din Spania, SUA,<br />

dar şi între acestea şi românii<br />

de acasă. Toată munca ta<br />

pentru această misiune este<br />

voluntară, de atâţia ani. Ce<br />

înseamnă să faci voluntariat<br />

pentru presa românească<br />

din diaspora, mai ales pe o<br />

perioadă atât de lungă?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Visul meu, ca<br />

imigrant în două lumi diferite,<br />

America și Spania, a fost<br />

acela ca, pe lângă munca<br />

existențială, să creez, printro<br />

altă muncă, neplătită (adică<br />

voluntariatul), un liant, o<br />

punte de legătură între românii<br />

din America și Spania și,<br />

împreună, cu cei de acasă.<br />

Așadar, anul acesta, se împlinesc<br />

13 ani, de când visul<br />

meu a devenit realitate. Voluntariatul<br />

sau munca neplătită<br />

pentru presa românească<br />

din diaspora, pe o perioadă,<br />

iată, de 13 ani, pentru mine<br />

înseamnă, de fapt, acumularea<br />

unei experienţe profesionale<br />

care m-a ajutat să trăiesc<br />

lucruri noi, să mă dezvolt, să<br />

ajut. Practic, a face voluntariat<br />

înseamnă a ajuta necondiţionat,<br />

astfel încât beneficiarii<br />

să ajute, la rândul lor, pe<br />

principiul „dă mai departe”!<br />

Responsabilitatea este<br />

principiul care stă la baza voluntariatului.<br />

Indiferent ce fel<br />

de persoană eşti, care îţi sunt<br />

convingerile sau ce vrei să<br />

devii, responsabilitatea este o<br />

abilitate pe care o dobândeşti<br />

prin muncă. Respectul faţă de<br />

tine şi faţă de ceilalţi îl câştigi<br />

prin responsabilitatea cu care<br />

iei anumite decizii, indiferent<br />

de natura lor.<br />

A face voluntariat înseamnă,<br />

de asemenea,<br />

apartentența la un grup care<br />

devine în scurt timp o familie,<br />

iar relaţiile, deşi sunt de<br />

natură profesională, devin şi<br />

personale. Așa s-a creat familia<br />

Gândacul de C olorado<br />

și Radio Diaspora Online<br />

și, apoi, familia <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc.<br />

Sub marea umbrelă a<br />

comunicării, socializarea<br />

a jucat, în cei 13 ani, un al<br />

treilea rol foarte important.<br />

Voluntariatul creează punţi<br />

între oameni şi comunităţi.<br />

Fără să vrem, suntem nevoiţi<br />

să socializăm în viaţa de zi cu<br />

zi pentru a putea exista, însă<br />

voluntariatul te învaţă tehnici<br />

şi metode de socializare astfel<br />

încât timiditatea, teama şi<br />

frica să dispară, toate acestea<br />

ajutând la crearea ta din<br />

punct de vedere profesional.<br />

Dacă investeşti suficient timp<br />

în tine ca profesionist, vei<br />

deveni în scurt timp un lider.<br />

Leadership-ul se învaţă cu<br />

ajutorul celor trei elemente:<br />

Interviu<br />

„Demnitatea învinge<br />

responsabilitate, comunicare<br />

şi socializare. Succesul înseamnă<br />

să te conduci. Dacă<br />

ştii să fii un bun lider cu tine<br />

însuţi, cu siguranţă vei şti să-i<br />

manageriezi şi pe ceilalţi. Investiţia<br />

în propria persoană<br />

pe termen lung înseamnă<br />

responsabilitatea pe care ţi-o<br />

asumi să devii acea persoană<br />

de succes care doreşti să fii.<br />

Voluntariatul pentru mine înseamnă,<br />

mai mult decât orice<br />

definiţie, investiţia în propria<br />

persoană. Creşti odată cu<br />

proiectul tău, îţi asumi riscuri<br />

şi creezi legături durabile. Tu<br />

te ajuţi pe tine, ceea ce este<br />

comparabil cu şcoala vieţii.<br />

Toate situaţiile care pot interveni<br />

în finalizarea proiectului<br />

de voluntariat înseamnă acumularea<br />

de experienţă profesională<br />

şi învăţarea gestionării<br />

crizelor de orice fel.<br />

Camelia Jula: Ce anume<br />

te-a motivat şi te motivează<br />

în continuare să desfăşori<br />

această activitate jurnalistică<br />

voluntară?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Dorința de uniune<br />

a comunităților românești<br />

din străinătate și apoi cea<br />

de a transmite imigranților<br />

români informații corecte și<br />

pentru interesul lor, acolo<br />

unde trăiesc și muncesc, pentru<br />

că obligația unui jurnalist<br />

este să apere adevărul şi să<br />

scoată nedreptatea la lumină.<br />

„Românii de valoare<br />

ajung pe culmi în toate<br />

colțurile lumii”<br />

Camelia Jula: Care au<br />

fost cele mai frumoase<br />

momente de care îţi aduci<br />

aminte legate de activitatea<br />

ta pentru Gândacul de<br />

Colorado?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Relatarea primei<br />

povești de succes: românul<br />

Andrei Grama, un eminent<br />

student primit în America<br />

într-un colegiu al elitelor din<br />

universitate, respectiv în „clasa<br />

de onoare” a specialității<br />

sale, o distincție despre care<br />

nu am auzit în universitățile<br />

din România. Pe Andrei l-am<br />

întâlnit în aeroportul din Los<br />

Angeles. Tocmai absolvise<br />

Facultatea de Contabilitate<br />

și Informatică de Gestiune la<br />

Western Michigan University<br />

din Kalamazoo, Michigan.<br />

Fusese între cei mai buni<br />

studenți ai specialității și<br />

la facultatea de profil din<br />

București, dar șansa de a<br />

relua în statul american studiile<br />

nu a fost ratată, chiar<br />

dacă din cei doi ani absolviți<br />

în România i s-a recunoscut<br />

doar unul. Recuperarea și-a<br />

făcut-o luându-și multe examene<br />

în fiecare an, și la acel<br />

moment, Andrei era absolvent<br />

în „clasa de onoare” între 32<br />

de viitori specialiști cu contract<br />

de angajare deja semnat.<br />

Cum a reușit un român<br />

fără resurse fi nanciare proprii<br />

să răspundă atât de strălucit<br />

la exigențele de tot felul<br />

ale învățământului superior<br />

american? Iată întrebarea<br />

care mi-a venit instantaneu<br />

în gând la avea vreme. Dar<br />

să nu uităm că, în America,<br />

programul de studiu și-l face<br />

candidatul singur, el fiind<br />

imediat acceptat de profesorii<br />

în cauză. Așa se face că Andrei,<br />

ca student internațional,<br />

și-a programat mai multe<br />

examene decât cei mai mulți<br />

dintre colegii lui americani,<br />

câștigând astfel un an. Și-a<br />

găsit burse succesiv asigurate<br />

și tot mai mari de la un<br />

an la altul. În Colegiul de<br />

Onoare, acesta a fost acceptat<br />

într-o clasă specială. Pe<br />

când vor reveni în România<br />

asemenea absolvenți eminenți<br />

precum Andrei Grama, care<br />

să găsească și pentru domeniile<br />

deficitare ale economiei<br />

de acasă soluții salvatoare?<br />

Poate că niciodată! Cu toate<br />

că de astfel de specialiști are<br />

România nevoie în momentul<br />

de față. În toate domeniile.<br />

Dar cui îi pasă? Românii de<br />

valoare ajung pe culmi în toate<br />

colțurile lumii, iar țara se<br />

adâncește tot mai mult și mai<br />

mult în somnul lung al nepăsării,<br />

al sărăciei și al degradării.<br />

Pe toate planurile. Și ce<br />

dacă?! Cui îi pasă?<br />

Camelia Jula: Cum s-a<br />

îmbinat, de-a lungul anilor,<br />

activitatea ta de consultant<br />

financiar cu munca voluntară<br />

de jurnalist? S-au<br />

„ajutat” între ele cele două<br />

ocupaţii ori a fost dificil să<br />

le „împaci”?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: În ceea ce mă<br />

privește, cele două profesii<br />

nu ar putea exista una fără<br />

cealaltă. Munca în domeniul<br />

cifrelor este extrem de<br />

solicitantă. Nu îți poți permite<br />

să greșești. Jurnalistica<br />

mă relaxează, mă ajută să<br />

depășesc etapele în care munca<br />

existențială mă obosește.<br />

Camelia Jula: Ce ai învăţat,<br />

de-a lungul acestor<br />

ani, din poziţia de jurnalist<br />

pentru trei instituţii media,<br />

despre oameni, despre societate,<br />

despre comunităţile<br />

româneşti din afara graniţelor?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Ca jurnalist,<br />

am învățat că trebuie să-ți<br />

păstrezi echilibrul și verticalitatea.<br />

Dacă privim în massmedia<br />

românească de acasă<br />

vom vedea aşa-numiţi jurnalişti,<br />

reporteri de radio şi televiziune<br />

care promovează minciuni,<br />

defăimări, imoralitate<br />

etc. Obligația jurnalistului<br />

este să-i apere pe oameni și<br />

să le comunice adevărul, să-i<br />

protejeze de minciunile şi nelegiuirile<br />

la care sunt expuşi.<br />

Dacă cineva nu-i iubeşte pe<br />

oameni ca pe sine însuşi nu<br />

poate fi un bun jurnalist. Iată<br />

de ce unii ziariști şi bloggeri<br />

devin defăimători notorii şi<br />

manipulează cu minciunile<br />

lor la nivel de naţiune. În<br />

viaţa noastră intervin oameni,<br />

evenimente şi anumiţi factori<br />

care afectează într-un fel sau<br />

altul pasiunea noastră pentru<br />

ceea ce facem. Dar un jurnalist<br />

integru va rămâne pasionat<br />

să proclame adevărul şi<br />

să slujească oamenilor. Nicio<br />

publicaţie, post de radio sau<br />

de televiziune nu pot rămâne<br />

în viață dacă acestea și colaboratorii<br />

lor nu respectă<br />

disciplina necesară.<br />

Trăim într-o lume agitată<br />

în care uităm să visăm,<br />

uităm să zâmbim, dar mai<br />

ales uităm să fi m mai buni<br />

cu cei din jur. Am ajuns în<br />

punctul în care cariera e mai<br />

importantă decât familia,<br />

banii sunt mai importanți<br />

decât prietenii, like-urile<br />

sunt mai importante decât<br />

o vorba bună, iar rețelele<br />

de socializare au reușit să<br />

distrugă comunicarea dintre<br />

noi. Trebuie să avem<br />

voința să ne schimbăm, să<br />

putem zâmbi celor din jur,<br />

să putem oferi un sfat sau o<br />

vorba bună fără a cere ceva<br />

în schimb, să putem ierta,<br />

chiar dacă am avut dreptate.<br />

Primul pas în această<br />

schimbare începe de la propria<br />

persoană.


Interviu IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 13<br />

întotdeauna”<br />

Camelia Jula: Cum se<br />

împacă viaţa ta personală<br />

cu activitatea intensă de jurnalist<br />

voluntar, pe lângă ocupaţia<br />

de bază (cea care, cum<br />

se spune, plăteşte facturile)?<br />

Există sacrificii pe care le-ai<br />

făcut de-a lungul anilor, în<br />

favoarea muncii tale ca jurnalist?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Fără sacrifi ciu<br />

nu poți menține linia dreaptă<br />

și corectă, în orice domeniu<br />

de activitate, iar a mea este<br />

una complexă. Mă străduiesc,<br />

atât cât pot, să îmbin munca<br />

de zi cu zi cu cea de voluntariat.<br />

Este extraordinar să faci<br />

în viaţă ceea ce-ţi place, ceea<br />

ce ţi se potriveşte. Niciun efort<br />

nu este prea mare atunci când<br />

lupţi pentru un scop anume. Eu<br />

mi-am dorit să demonstrez că<br />

un om poate să ia viaţa de la<br />

zero, într-o țară adoptivă, că<br />

poate, prin sacrificii și dăruire,<br />

să devină bun, chiar foarte<br />

bun, în domeniul său de activitate.<br />

Am dorit să demonstrez<br />

că o femeie poate să fie drăguţă<br />

şi plină de succes chiar<br />

dacă nu este o frumuseţe, chiar<br />

dacă nu are dimensiunile ideale.<br />

Frumuseţea şi feminitatea<br />

vin din interior şi se păstrează<br />

indiferent de vârstă. Pentru<br />

mine succesul nu înseamnă<br />

numai bani. În fiecare zi răspund<br />

unor noi provocări și cea<br />

mai mare provocare din viaţa<br />

mea a fost să devin consultant<br />

financiar independent şi jurnalist.<br />

Responsabilitatea unor<br />

astfel de profesii este extrem de<br />

mare. Un consultant financiar<br />

trebuie să aibă anumite calităţi<br />

(ambiţios, punctual, apt pentru<br />

munca în echipă, entuziast, sociabil),<br />

care se educă şi se dezvoltă<br />

în timp, iar un jurnalist,<br />

abilitatea de a transmite oamenilor<br />

emoţie, încredere şi, mai<br />

ales, siguranţă. În cazul meu,<br />

fără echilibrul dintre cele două<br />

profesii și familie nu aș putea<br />

să trăiesc.<br />

Camelia Jula: Publicul<br />

are, de regulă, anumite<br />

așteptări de la jurnaliștii care<br />

îi livrează informația; dar ce<br />

așteptări are jurnalistul (în<br />

acest caz, tu) de la publicul în<br />

slujba căruia se pune zi de zi,<br />

de treisprezece ani încoace?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Un minimum de<br />

respect, nimic mai mult!<br />

Ca imigrant, ai șansa unică<br />

de a te reinventa<br />

Camelia Jula: Ai organizat<br />

două gale de premiere<br />

a excelenței, două gale prin<br />

care „<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

a celebrat oameni merituoși,<br />

români care ne fac cinste peste<br />

hotare prin implicarea lor<br />

civică și profesionalismul de<br />

care dau dovadă. Au fost rezultatele<br />

acestor evenimente<br />

pe măsura așteptărilor tale,<br />

ca inițiator și organizator?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: A organiza astfel<br />

de evenimente care să aducă în<br />

prim-plan români de succes și<br />

să-i faci cunoscuți într-o țară<br />

de adopție, contribuind astfel<br />

la imaginea țării tale în străinătate,<br />

nu e o misiune ușoară<br />

și la îndemâna oricui. E nevoie<br />

de foarte multă voință, curaj,<br />

putere și o enormă responsabilitate.<br />

O astfel de acțiune nu îți<br />

aduce venituri materiale. Nu e<br />

o afacere. Dimpotrivă. Trebuie<br />

să investești din bugetul personal,<br />

din timpul tău liber, să faci<br />

investigații și să urci pe podium<br />

cei mai valoroși români<br />

ale căror cultură, inteligență,<br />

competență și comportament<br />

civilizat sunt greu de contestat,<br />

indiferent de simpatii, antipatii<br />

și interese; să cauți sponsori și<br />

donatori care să gândească la<br />

fel ca tine, oameni dispuși să<br />

dea o mână de ajutor la promovarea<br />

valorii românilor din<br />

străinătate care, prin comportamentul<br />

și munca lor, aduc<br />

un plus de valoare imaginii<br />

României. Desigur, e o picătură<br />

într-un imens ocean, dar<br />

contează.<br />

La finalul unui astfel de eveniment,<br />

când tragi linie, poți<br />

rămâne cu sechele financiare<br />

greu de recuperat sau cu daune<br />

sufletești care-ți pot afecta<br />

sănătatea și imaginea. Și toate<br />

acestea, pentru că nu suntem<br />

sufi cient de serioși, de responsabili,<br />

de corecți, de uniți,<br />

precum alte națiuni cu care<br />

conviețuim în țările de adopție.<br />

Printre 100 de români care<br />

luptă să se adapteze cu succes<br />

la condițiile dure ale imigrației<br />

și să aibă un comportament corect,<br />

să fie serioși și de cuvânt,<br />

vor fi întotdeauna „10 mititei”,<br />

acei 10 „Gică Contra” care<br />

vor susține insistent puncte de<br />

vedere care contrazic flagrant<br />

opiniile marii majorități; persoane<br />

fără cuvânt, „băgători<br />

de strâmbe”, indivizi plini de<br />

invidie și de răutate. Oameni<br />

ca tine sau ca mine, cu aproape<br />

aceeași educație, care, dintr-o<br />

dată, încep să susțină lucruri<br />

contrare sau să conteste însăși<br />

existența problemelor cu care<br />

până într-un anume moment<br />

erau în linii mari de acord.<br />

Caracteristic unor astfel de<br />

„Gică Contra” este faptul că<br />

se agață de orice. Nu doar<br />

de aspectele principale ale<br />

chestiunii, ci și de mici detalii.<br />

Speculează orice cuvânt al<br />

tău, orice „like” pe Facebook,<br />

inventează, fac scenarii imaginare,<br />

denigrează. Celebră<br />

și definitorie în acest sens este<br />

întrebarea „Cine le-a dat lanterne?”<br />

(ca să nu zic, „Cine<br />

îi plătește?!”) unor astfel de<br />

personaje, care scotocesc în<br />

cele mai mici unghere ale<br />

realității pentru a găsi, vorba<br />

poetului, „pete multe, răutăți<br />

și mici scandale” de care<br />

să se poată agăța. De fapt,<br />

schimbarea centrului de greutate<br />

al discuției de la major la<br />

minor este chiar obiectivul lor,<br />

după ce au epuizat – fără să<br />

convingă – argumentele care<br />

vizau dimensiunile importante<br />

ale subiectului principal. Din<br />

experiența mea de imigrant<br />

care a trăit în două lumi diferite,<br />

America și Europa, pot<br />

afirma cu certitudine că astfel<br />

de personaje, deși se laudă că<br />

„mișună” prin străinătate de<br />

10, 12, 15, 17 sau 20 de ani, nu<br />

au învățat absolut nimic bun<br />

de la cei cu care conviețuiesc<br />

în țara de adopție. Au același<br />

comportament, se complac în<br />

a trăi pe aceleași „principii<br />

comunisto-securiste” (trădare,<br />

minciună, șpagă, pile;<br />

turnător, informator; spionat<br />

colegi, rude etc.) de care ar<br />

fi trebuit să se debaraseze în<br />

secunda doi după ce au plecat<br />

din România. Din păcate,<br />

astfel de indivizi nu vor putea<br />

niciodată evolua, indiferent cât<br />

și unde vor „mișuna” în această<br />

lume. Singurul lor scop este<br />

și va fi de a dezmembra, de a<br />

dezinforma, de a manipula, de<br />

a încerca prin cele mai josnice<br />

metode să dărâme ceea ce<br />

alții construiesc cu propriile<br />

puteri, contribuind la imaginea<br />

pozitivă a nației românești în<br />

străinătate.<br />

Camelia Jula: Dincolo de<br />

eforturile uriașe implicate<br />

de organizarea unor astfel<br />

de evenimente, de timpul<br />

dedicat și resursele financiare<br />

care au provenit exclusiv<br />

din contribuții private (a ta<br />

și a celor care, la fel ca tine,<br />

împărtășesc credința că valoarea<br />

trebuie scoasă în față,<br />

promovată și recunoscută),<br />

care au fost concluziile tale<br />

la încheierea acestor campanii<br />

ale „<strong>Occidentul</strong>ui Românesc”<br />

și... ce urmează?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Mulți oameni<br />

„investesc” lunar în imagine,<br />

ținute de „fi rmă”, bijuterii,<br />

pantofi, poșete, vacanțe exotice,<br />

tutun, băuturi scumpe etc.<br />

Eu am ales să investesc, prin<br />

munca mea, într-un proiect<br />

personal: un ziar în limba română<br />

(<strong>Occidentul</strong> Românesc),<br />

care să susțină necondiționat și<br />

să informeze corect imigranții<br />

români din străinătate (ziarul<br />

se tipărește lunar, fără întrerupere,<br />

de 8 ani, și este gratuit),<br />

iar, prin acțiunile profesionale<br />

și personale, să susțin valoarea;<br />

să promovez educația, cultura,<br />

tradiția și succesul românilor<br />

din străinătate, care pot fi<br />

un exemplu pentru generațiile<br />

tinere. Și toate acestea la un<br />

loc să aducă un plus de valoare<br />

României. Cum spuneam, o<br />

picătură într-un ocean imens<br />

de imagine pozitivă de care<br />

țara noastră are mare nevoie.<br />

Asta e investiția mea! Atât pot<br />

dărui României în care m-am<br />

născut și căreia, moral, îi sunt<br />

datoare. Necondiționat! Cu<br />

demnitate și responsabilitate,<br />

fără falsitate, interese meschine<br />

sau ipocrizie! Așadar, viața<br />

merge mai departe, cu bune și<br />

mai puțin bune, iar proiectul<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc” (și,<br />

implicit, galele de excelență)<br />

va trăi atât cât voi avea puterea<br />

necesară să-l susțin! Pe<br />

toate planurile!<br />

Indivizi „cu lanterne”,<br />

„Gică Contra” sau cei care<br />

„dădeau din coate” să-și asume<br />

merite gratuite pe munca<br />

și sacrificiile noastre, fără să fi<br />

contribuit la aceste evenimente<br />

măcar cu 1 cent, vor fi ignorați<br />

și ținuți la distanță indiferent<br />

de context!<br />

Satisfacția finală în urma<br />

celor două gale este de necontestat:<br />

acei români extraordinari<br />

pentru care premiile au<br />

contat enorm, pentru că, susțin<br />

ei, le-au „schimbat viața” și<br />

„traiectoria profesională”. Și<br />

atunci, cum să nu te bucuri de<br />

rezultat și să-ți lași sufletul să<br />

crească precum o „pită” ardelenească<br />

și să continui mai<br />

departe cu demnitate? Pentru<br />

că, indiferent unde vom trăi în<br />

această lume, demnitatea va<br />

învinge întotdeauna!<br />

Camelia Jula: Care este<br />

mesajul tău pentru cititorii<br />

„<strong>Occidentul</strong>ui Românesc”<br />

acum, la început de an <strong>2019</strong>?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Cu riscul de a<br />

mă repeta, reamintesc tuturor<br />

românilor de bună-credință că,<br />

pentru a răzbate în lumea extrem<br />

de dură a competenței și a<br />

concurenței din Occident, trebuie<br />

să se debaraseze de toate<br />

metehnele și obiceiurile comuniste<br />

(bârfă, minciună, hoție,<br />

răutate, invidie, înșelătorie,<br />

falsitate, pile, șpagă etc.). Ca<br />

imigrant, într-o țară de adopție<br />

din Europa sau de pe alte continete,<br />

ai șansa unică de a te reinventa,<br />

de a-ți schimba soarta<br />

în bine pentru tine și familia ta,<br />

de a începe o nouă viață de la<br />

zero, bazată pe cinste, corectitudine,<br />

seriozitate și respect.<br />

Așadar, să uite trecutul, să respecte<br />

legile țării în care trăiesc<br />

și muncesc! Privirea să le fie<br />

doar înainte, pentru prezent și<br />

viitor! Să nu privească înapoi<br />

și trecutul să-l uite pentru vecie!<br />

Să nu se lase manipulați de<br />

indivizi de tip „Gică Contra”!<br />

Doar așa vor putea răzbate<br />

prin hățișul dur al emigrării,<br />

vor evolua spectaculos și vor<br />

ajunge pe „cupola lumii”,<br />

unde nimeni și nimic rău nu-i<br />

mai poate „atinge”. Altfel, e<br />

foarte greu, aproape imposibil!<br />

Vă doresc tuturor un an mai<br />

bun și mai plin de realizări pe<br />

toate planurile, pace și liniște<br />

în suflet, credință, noroc și multă<br />

înțelepciune. La Mulți Ani!<br />

A consemnat: Camelia Jula<br />

Foto: arhiva <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc


14 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Internaţional<br />

Statele Unite retrogradează statutul diplomatic<br />

al Uniunii Europene în Washington<br />

Uniunea Europeană a anunţat<br />

că guvernul american a retrogradat<br />

statutul diplomatic al<br />

blocului în Washington, potrivit<br />

BBC.<br />

Administraţia Trump nu a<br />

anunţat Uniunea Europeană cu<br />

privire la schimbare. Structura<br />

le-a cerut acum americanilor<br />

să explice decizia, a transmis<br />

Maja Kocijancic, purtător de<br />

cuvânt în cadrul UE.<br />

Schimbarea vine într-un<br />

moment în care tensiunile sunt<br />

la cote înalte din cauza conflictului<br />

comercial, Uniunea<br />

E uropeană încercând să negocieze<br />

cu Trump pentru a-l<br />

convinge să nu implementeze<br />

tarife de 20% la toate maşinile<br />

importate din UE.<br />

Britanicii de la BP au<br />

descoperit un miliard<br />

de barili de petrol în<br />

Golful Mexic<br />

Investiţiile companiei BP<br />

în noua generaţie de tehnologii<br />

îşi dovedesc randamentul,<br />

încât compania a descoperit<br />

un miliard de barili de petrol<br />

în Golful Mexic, potrivit<br />

CNBC.<br />

BP a mai anunţat două<br />

descoperiri offshore noi şi o<br />

investiţie masivă ce urmează<br />

a fi confirmată. BP este cel<br />

mai mare producător de petrol<br />

din Golful Mexic şi face<br />

tot posibilul pentru a-şi păstra<br />

acest titlu.<br />

BP şi-a majorat acum estimările<br />

pentru producţia combustibilului<br />

fosil din regiune<br />

la circa 400.000 de barili de<br />

petrol pe zi până la mijlocul<br />

următorului deceniu. Astăzi,<br />

produce circa 300.000 barili<br />

pe zi, faţă de 200.000 barili<br />

pe zi în urmă cu cinci ani.<br />

Compania a anunţat că va<br />

cheltui 1,3 miliarde de dolari<br />

pentru a dezvolta a treia fază<br />

a sondei Atlantis de pe coasta<br />

New Orleans-ului.<br />

Scad preţurile locuinţelor din<br />

Londra până în Hong Kong<br />

Piaţa imobiliară de lux nu<br />

a fost una apetisantă în 2018.<br />

Cei care au încercat să vândă<br />

în oraşe precum Londra, Los<br />

Angeles şi New York s-au lovit<br />

de o serie de factori micro şi<br />

macro economici, în timp ce<br />

persoanele care au încercat să<br />

cumpere, de cealaltă parte, au<br />

fost nevoiţi să accepte preţuri<br />

exagerate şi dobânzi în creştere,<br />

potrivit Bloomberg.<br />

În <strong>2019</strong> toţi indicatorii<br />

arată că lucrurile vor deveni<br />

mai rele pentru vânzători.<br />

Londra, A msterdam, Hong<br />

Kong, Munchen, Toronto şi<br />

V an couver – toate sunt în pragul<br />

unei bule imobiliare, iar<br />

preţurile vor scdea, potrivit<br />

unui raport realizat de gigantul<br />

bancar elveţian UBS Group.<br />

„În SUA, dacă te uiţi pe<br />

date, este foarte limpede”, spune<br />

Jon Woloshin, şeful diviziei<br />

de imobiliare din cadrul UBS<br />

Global Wealth Management.<br />

În segmentul de lux, pe care<br />

Woloshin îl situează la circa<br />

3.000 de dolari pe metru pătrat<br />

sau mai mult, „a fost clar<br />

o încetinire în piaţă”, spune el.<br />

Cumpărătorii străini, în<br />

special chinezii bogaţi care<br />

au alimentat bula cumpărând<br />

agresiv, se retrag acum, în parte<br />

din cauza unui dolar puternic,<br />

dar şi din cauza dobânzilor în<br />

creştere care fac proprietariatul<br />

să arate mai puţin atractiv. Astfel,<br />

oferta rămâne ridicată dar<br />

cererea a scăzut semnificativ.<br />

Şi în Londra preţurile<br />

exagerat de mari corelate cu<br />

incertitudinea generată de<br />

Brexit a dus la o încetinire a<br />

pieţei imobiliare. În luna septembrie,<br />

preţurile la locuinţe<br />

au scăzut cu 0,7% faţă de anul<br />

anterior, potrivit Biroului de<br />

Statistică. Prin comparaţie cu<br />

martie 2016, când preţurile au<br />

crescut cu 14,8% de la an la an,<br />

situaţia actuală reprezintă o încetinire<br />

ce pregăteşte reduceri<br />

dramatice de preţuri.<br />

Muntenegru lansează<br />

un program de investiţii<br />

pentru cetăţenie<br />

Muntenegru a lansat un<br />

program de dezvoltare ce<br />

oferă posibilitatea unui număr<br />

maxim de 2.000 de<br />

aplicanţi să obţină cetăţenie<br />

în această ţară pe baza investiţiilor<br />

în următorii trei ani,<br />

notează emerging-europe.<br />

com.<br />

Fiecare aplicant ar trebui<br />

să doneze 100.000 de euro<br />

pentru dezvoltarea de comunităţi<br />

sărace şi să investească<br />

450.000 de euro pentru proiecte<br />

de dezvoltare în regiunea<br />

nordică sau centrală a<br />

ţării. În plus, aplicanţii trebuie<br />

să constituie un depozit<br />

de 15.000 de euro pentru o<br />

aplicaţie proprie sau 10.000<br />

pentru până la patru membri<br />

de familie.<br />

Norvegia<br />

ar putea<br />

interzice<br />

Huawei la<br />

construcţia<br />

5G<br />

Norvegia evaluează posibilitatea<br />

de a se alătura demersului<br />

mai multor state occidentale<br />

de a exclude compania chineză<br />

Huawei din construcţia infrastructurii<br />

necesare pentru a<br />

furniza servicii de comunicaţii<br />

mobile pe baza tehnologiei 5G,<br />

a declarat ministrul justiţiei,<br />

conform Reuters. „Împărtăşim<br />

aceleaşi îngrijorări ca SUA şi<br />

Marea Britanie în ce priveşte<br />

spionarea unor actori statali şi<br />

privaţi”, a afirmat Tor Mikkel<br />

Wara, ministrul justiţiei din<br />

Norvegia.<br />

Guvernul discută un pachet<br />

de măsuri care să diminueze<br />

vulnerabilitatea infrastructurii<br />

de telecomunicaţii înainte ca<br />

operatorii să migreze la noua<br />

tehnologie 5G. Telenor, un<br />

operator controlat de statul<br />

norvegian, cu 173 de milioane<br />

de clienţi în 8 ţări din Europa<br />

şi Asia, a semnat primul contract<br />

major cu Huawei în 2009.<br />

Telenor şi operatorul rival telia<br />

folosesc echipamente Huawei<br />

pentru reţelele 4G şi testează<br />

soluţii 5G folosind echipamente<br />

furnizate de compania<br />

chineză.


Cursul creşte la cel mai ridicat nivel din<br />

istorie: 4,6722 lei/euro<br />

Tensiunea românilor cu<br />

credite în euro a crescut după<br />

ce moneda naţională a continuat<br />

să se deprecieze şi cursul<br />

leu/euro a urcat la un maxim<br />

istoric, sărind peste nivelul de<br />

4,67 lei/euro. Cursul de referinţă<br />

anunţat de BNR a urcat<br />

până la 4,6722 lei/euro, fiind<br />

în creştere cu aproape 0,2%<br />

faţă de nivelul de la sfârşitul<br />

anului trecut. În raport cu nivelul<br />

de marţi, leul a pierdut<br />

doar 0,1%.<br />

Precedentul maxim istoric,<br />

de 4,66<strong>95</strong> lei/euro, a fost î<strong>nr</strong>egistrat<br />

în 21 iunie 2018.<br />

Leul a pierdut teren în faţa<br />

Inspectorii Direcţiei de<br />

Sănătate Publică Teleorman<br />

au descoperit că peste patru<br />

milioane de ouă de la o fermă<br />

avicolă din localitatea<br />

Drăgăneşti Vlaşca sunt contaminate<br />

cu o o substanţă<br />

interzisă, fipronil, care are<br />

riscuri mari pentru sănătatea<br />

consumatorilor, transmite<br />

mediafax.ro. În luna noiembrie<br />

a anului trecut, medicii<br />

veterinari din cadrul DSV<br />

Teleorman au controlat ferma<br />

din localitatea teleormăneană<br />

Drăgăneşti Vlaşca şi au prelevat<br />

probe din ouă de găină<br />

din cadrul unui lot, având data<br />

de producţie 21.11.2018. Probele<br />

recoltate au fost ulterior<br />

expediate pentru analize de<br />

laborator, în vederea depistării<br />

unor eventuale reziduuri<br />

la Institutul de Igienă şi Să-<br />

euro în ultimele zile, urmând<br />

şi trendul regional. „Deprecierea<br />

leului este redusă şi are<br />

loc într-un context regional<br />

în care şi alte monede din<br />

Europa Centrală şi de Est au<br />

pierdut teren în ultimele 2-3<br />

zile“, afirmă Eugen Sinca,<br />

senior economist la BCR. El<br />

susţine că riscurile la adresa<br />

leului nu trebuie însă trecute<br />

cu vederea, ele fiind legate de<br />

deficitul de cont curent ridicat<br />

care poate afecta valoarea<br />

monedei naţionale pe termen<br />

mediu.<br />

Cu toate că împrumuturile<br />

în lei au câştigat teren în ultinătate<br />

Publică Veterinară din<br />

Bucureşti.<br />

Potrivit unui comunicat<br />

de presă, emis de Direcţia de<br />

Sănătate Publică Teleorman,<br />

se pare că ouăle erau contaminate<br />

cu o substanţă interzisă în<br />

Uniunea Europeană, şi anume<br />

Fipronil. „Ca urmare a primirii<br />

buletinului de analiză, care<br />

relevă depăşirea limitei maxime<br />

admise pentru substanţa<br />

Fipronil, DSVSA Teleorman<br />

a dispus până la data acestui<br />

comunicat, sechestrarea unui<br />

număr de 4.200.000 de ouă,<br />

care vor fi dirijate la o unitate<br />

autorizată pentru a fi distruse”,<br />

se arată în comunicatul<br />

transmis de instituţie.<br />

Mai mult decât atât, ferma<br />

este supravegheată în continuare,<br />

fiind prelevate şi expediate<br />

probe din ouă către<br />

România IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 15<br />

mii ani, evoluţia cursului rămâne<br />

în continuare un subiect<br />

extrem de sensibil pentru români<br />

având în vedere că în jur<br />

de 36,4% din credite sunt în<br />

valută, majoritatea în euro.<br />

Majoritatea analiştilor anticipează<br />

pentru <strong>2019</strong> un curs<br />

de schimb leu/euro în apropierea<br />

pragului de 4,7 lei/euro<br />

sau chiar peste acest nivel, dar<br />

sunt şi economişti care cred<br />

că deprecierea leului poate<br />

ajunge şi la 2-3% deoarece<br />

BNR are o flexibilitate limitată<br />

în menţinerea stabilităţii<br />

cursului, în condiţiile noilor<br />

reguli care vizează băncile.<br />

Peste patru milioane de ouă<br />

contaminate cu o substanţă interzisă,<br />

într-o fermă din Teleorman<br />

Institutul de resort, până când<br />

vor fi confirmate buletine de<br />

analiză, care să releve dispariţia<br />

substanţei din produsele<br />

alimentare respective. În acest<br />

moment, Direcţia de Sănătate<br />

Publică Teleorman desfăşoară<br />

o anchetă la fermă pentru a<br />

stabili sursa contaminării cu<br />

Fipronil.<br />

Fipronilul este un insecticid<br />

cu spectru larg, interzis<br />

în Uniunea Europeană<br />

la animale destinate consumului<br />

uman, din cauza riscului<br />

foarte crescut pentru<br />

om de a suferi diverse forme<br />

de toxiinfecţie alimentară.<br />

Surse neoficiale din<br />

cadrul fermei susţin că substanţa<br />

s-ar fi utilizat pentru<br />

îndepărtarea păduchilor la<br />

găini, fără să se anticipeze<br />

consecinţele.<br />

Scandal la Spitalul<br />

Judeţean din Craiova<br />

Medicul Liviu Vasile, de la<br />

Spitalul Judeţean Craiova refuză<br />

să mănânce meniul primit<br />

de la firma de catering cu care<br />

are contract Spitalul Judeţean,<br />

dacă nu va asigura masa şi<br />

pentru rezidenţi. „Mâine sunt<br />

de gardă. Refuz să mănânc în<br />

cantina SCJUC. Contractul cu<br />

„furnizorul de servicii” trebuie<br />

reziliat. Avem bucătărie şi personal<br />

ce poate asigura masa<br />

pentru toţi medicii de gardă”,<br />

a scris medicul pe pagina sa de<br />

Pârtia de schi din Bistriţa pe<br />

care s-a schiat doar 10 zile în<br />

două sezoane, deschisă<br />

Pârtia de schi Cocoş din<br />

judeţul Bistriţa-Năsăud, pe<br />

care s-a schiat doar 10 zile în<br />

ultimele două sezoane, deoarece<br />

se află la altitudine mică<br />

şi zăpada se topeşte repede, iar<br />

terenul alunecă, a fost deschisă<br />

miercuri, 9 <strong>ianuarie</strong> a.c., la<br />

jumătatea sezonului, cu tarife<br />

majorate cu 60 la sută. Pârtia<br />

a funcţionat doar 10 zile în<br />

ultimele două sezoane şi anul<br />

acesta a fost la un pas de a rata<br />

sezonul de iarnă din cauza unor<br />

alunecări de teren, autorităţile<br />

susţinând că pârtia va fi deschisă<br />

până la prima ploaie.<br />

Pârtia, extrem de dorită de<br />

schiorii bistriţeni, a ridicat mai<br />

multe probleme. Pe lângă altitudinea<br />

extrem de joasă care<br />

nu permite menţinerea unui<br />

strat de zăpadă corespunzător<br />

pentru practicarea sporturilor<br />

Facebook. Mai mult, medicul<br />

spune că, alături de alţi colegi<br />

ai săi, vor merge să mănânce<br />

un sandwich împreună cu rezidenţii,<br />

în faţa cantinei, în semn<br />

de protest. Mai mulţi doctori<br />

au răspuns apelului făcut de<br />

Liviu Vasile.<br />

Protestul medicilor vine<br />

după ce conducerea Spitalului<br />

de Urgenţă Craiova a postat un<br />

anunţ în sediul instituţiei care<br />

a fost ulterior publicat pe Facebook,<br />

potrivit căruia medicii<br />

de iarnă, zona în care a fost<br />

construită pârtia alunecă, autorităţile<br />

fiind nevoite să investească,<br />

anul trecut, încă 4,4<br />

milioane de lei pentru stabilizarea<br />

terenului şi achiziţia unor<br />

noi tunuri de zăpadă. Pârtia a<br />

funcţionat doar 10 zile în ultimele<br />

două sezoane, din cauza<br />

felului în care a fost proiectată.<br />

La deschiderea noului sezon<br />

de schi a fost prezent şi<br />

fostul fotbalist Gabi Balint,<br />

originar din Bistriţa-Năsăud.<br />

Acesta a declarat că a venit<br />

acasă şi vrea să testeze şi pârtia<br />

de schi, fiind un pasionat<br />

al acestui sport. „Aveam şi la<br />

Sângeorz-Băi când eram mic<br />

pârtie de schi, dar nu exista<br />

teleschi sau telescaun. Urcam<br />

cu schiurile în spate 10 minute<br />

ca să coborâm 30 de secunde.<br />

Este frumoasă pârtia şi sperăm<br />

rezidenţi trebuie să îşi plătească<br />

meniul începând cu data de<br />

1 <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong>. Masa va fi<br />

asigurată în mod gratuit doar<br />

pentru medicii specialişti şi<br />

primar, iar rezidenţii vor plăti<br />

10 lei meniul.<br />

Ministrul Sănătăţii, Sorina<br />

Pintea, a precizat că salariul<br />

rezidenţilor este încadrat între<br />

2.500 şi 6.000 de lei, iar achitarea<br />

contravalorii de 10 lei de<br />

două ori pe lună nu reprezintă<br />

un efort financiar mare.<br />

să fie şi zăpada bună. Îmi place<br />

să schiez, dar schiez doar o zi<br />

pe an că apoi mi se umflă genunchiul.<br />

Nu puteam să ratez<br />

acest eveniment, dacă tot m-a<br />

prins aici. Sunt de o lună venit<br />

la Bistriţa, acasă, şi încet-încet<br />

mă mut aici cu totul”, a spus<br />

fostul forbalist.<br />

Între schiori părerile au fost<br />

împărţite: unii, mai experimentaţi,<br />

au spus că pârtia este excelentă,<br />

alţii că mai este mult<br />

de lucru la ea. Pârtia de schi<br />

Cocoş are o lungime de 1.300<br />

de metri, iar transportul pe cablu<br />

este asigurat de telescaun<br />

cu patru locuri. Pârtia este de<br />

categorie medie spre uşoară, a<br />

costat 30 de milioane de lei şi<br />

a fost realizată cu bani dintr-un<br />

împrumut făcut pentru 10 ani<br />

de Primăria Bistriţa.<br />

Pentru acest sezon schiorii<br />

vor plăti 30 de lei pentru trei<br />

ore şi jumătate petrecute pe<br />

pârtie sau 50 de lei dacă optează<br />

pentru un abonament care<br />

să le asigure accesul timp de<br />

şapte ore în timpul zilei. Pentru<br />

a schia pe noctură iubitorii<br />

sportului alb vor trebui să plătească<br />

o nouă taxă, de 30 de lei.<br />

Tinerii, studenţii şi pensionarii<br />

vor plăti 15 lei iar pentru copii<br />

tariful este de 10 lei.


16 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Cei mai mulţi români ştiu<br />

precis care sunt extremele ţării<br />

noastre: în nord – Hodoriştea,<br />

în est – Sulina, în sud –<br />

Z imnicea, iar în vest – Beba<br />

Veche. Dar centrul ţării unde<br />

se află? Se pare că „buricul”<br />

României îl reprezintă un<br />

sat din judeţul Sibiu, Dealul<br />

F rumos. Nu s-au î<strong>nr</strong>egistrat<br />

măsurători oficiale, însă localnicii<br />

ştiu că sunt în centrul ţării<br />

de la bunicii şi străbunicii lor,<br />

o legendă care a rezistat timpului<br />

şi pe care ei, la rândul lor, o<br />

predau copiilor din localitate.<br />

Potrivit wikipedia,<br />

D ealu Frumos, mai demult<br />

Şulumberg, Şulemberg, (în<br />

dialectul săsesc Schinebärch,<br />

Šinebarχ, în germană<br />

Schönberg, în traducere „Dealu<br />

Frumos”, în maghiară Lesses,<br />

Leses ) este un sat în judeţul<br />

Sibiu, T ransilvania. Aparţine<br />

de comuna M erghindeal şi se<br />

situează la 89 de kilometri faţă<br />

de reşedinţa de judeţ.<br />

Curiozităţi<br />

Unde este centrul ţării,<br />

întrebare la care mulţi români nu ştiu răspunsul<br />

Puţini ştiu însă că acest<br />

loc ferit de agitaţia modernă<br />

este cunoscut drept centrul<br />

ţării. Dacă te afli pe drumul<br />

dinspre Agnita înspre Sibiu,<br />

o tăblie montată chiar la intrarea<br />

în Dealul Frumos te<br />

anunţă că ai intrat în epicentrul<br />

României. O găselniţă<br />

turistică inteligentă care te<br />

face, ca turist, să te opreşti şi<br />

să cercetezi locurile.<br />

Conform site-ului povestisasesti.com,<br />

satul a fost atestat<br />

documentar în 1280, întrun<br />

act de vânzare-cumpărare<br />

prin care Greavul Gerlachus<br />

de Pulgromonte (denumirea<br />

lat. a Dealului Frumos pe<br />

atunci) cumpăra o moară din<br />

Stejeriş. Apoi peste localitate<br />

au năvălit tătarii, iar în urma<br />

lor a rămas mare prăpăd. Atât<br />

că oamenii destoinici au muncit<br />

de au refăcut satul, aproape<br />

de la zero.<br />

Istoria tristă a localităţii a<br />

început şi aici la 1945, odată<br />

cu deportările, apoi CAP-ul şi<br />

exodul saşilor în Germania.<br />

Din 2003, cetatea a fost luată<br />

în comodat de către UAUIM<br />

Bucureşti, fiind folosită ca<br />

Centru de Studii de Arhitectură<br />

Vernaculară, calitate în care<br />

găzduieşte periodic evenimente<br />

culturale şi workshop-uri organizate<br />

de studenţi.<br />

Dacă cei mai mulţi români<br />

nu ştiu că Dealul Frumos este<br />

centrul ţării lor, se pare că<br />

Prinţul Charles ştie de acest<br />

loc. Fundaţia Mihai Eminescu<br />

Trust (MET), patronată de<br />

moştenitorul Marii Britanii,<br />

a cumpărat o casă în Dealul<br />

F rumos, pe care a renevat-o şi<br />

pe care o promovează în programele<br />

sale.<br />

Fundaţia a fost înfiinţată<br />

în România în anul 2000, cu<br />

scopul de a conserva şi pune<br />

în valoare peisajul cultural şi<br />

natural din localităţile cu biserici<br />

fortificate din Transilvania,<br />

conform Mediafax.<br />

Informaţii<br />

considerate a fi mai<br />

puţin cunoscute<br />

publicului român<br />

Ştiaţi că?<br />

1. Prima femeie medic<br />

din România a fost Maria<br />

Cuţarida-Crătunescu (d. 1919).<br />

2. Anghel Saligny construieşte<br />

în premieră mondială la<br />

Brăila şi la Galaţi silozuri din<br />

beton armat (pentru poduri).<br />

3. Poetul Barbu Paris<br />

Mumuleanu este creditat drept<br />

cel care a ridicat limba română<br />

de la stadiul de dialect al ţăranilor<br />

la rangul de limbă literară.<br />

4. În 1771 apare la<br />

Timişoara ziarul „T emeswarer<br />

Nachrichten” (Ştirile<br />

T imişoarei), primul ziar apărut<br />

pe teritoriul României şi<br />

totodată primul ziar german<br />

din sud-estul Europei.<br />

5. Iluministul Iosif<br />

Paşca, protopop al tractului<br />

P ericeiului, este autorul lucrării<br />

Istoria Bibliei cu întrebări şi<br />

răspunsuri (1813) – prima de<br />

acest gen în limba română.<br />

6. Prima ascensiune din<br />

România cu un balon a avut loc<br />

în anul 1815 la Iaşi.<br />

7. În anul 1836 apar primele<br />

acţiuni concrete în domeniul<br />

muzeisticii din România. Deşi<br />

în secolul al XIX-lea existau<br />

mai multe colecţii particulare,<br />

abia în 1836, din iniţiativa<br />

pictorului Carol Valstein,<br />

este deschis primul muzeu cu<br />

scop declarat educativ. Muzeul<br />

a funcţionat în două săli<br />

ale Liceului Sfântul Sava din<br />

Bucureşti. În a doua jumătate<br />

a secolului XIX, prin efortul lui<br />

Alexandru Odobescu, ia fiinţă<br />

primul muzeu din România,<br />

în adevăratul sens al cuvântului,<br />

Muzeul Antichităţilor<br />

N aţionale.[2]<br />

8. Bucureşti a fost primul<br />

oraş din lume iluminat cu petrol,<br />

în anul 1858.<br />

9. Prima ascensiune din<br />

România a unui balon cu pilot<br />

român a avut loc la 9 iunie<br />

1874, la Bucureşti.<br />

10. Timişoara a fost primul<br />

oraş european iluminat stradal<br />

cu energie electrică, în anul<br />

1884.<br />

11. În anul 1885 medicul<br />

român Victor Babeş scrie primul<br />

tratat de bacteriologie din<br />

lume.<br />

12. Alexandru Ciurcu construieşte<br />

în 1886 prima ambar-<br />

caţie cu reacţie din lume.<br />

13. Primul spectacol cinematografic<br />

din România a avut<br />

loc la Bucureşti, la data de 27<br />

mai 1896.<br />

14. Prima sală de cinematograf<br />

din Transilvania s-a înfiinţat<br />

în anul 1901, la Braşov.<br />

15. Românul He<strong>nr</strong>i C oandă<br />

construieşte primul avion cu<br />

reacţie din lume în anul 1910.<br />

16. Creditul Minier, înfiinţată<br />

în 1919, a fost prima<br />

societate petrolieră cu capital<br />

exclusiv românesc.<br />

17. În anul 1920 Emil<br />

Racoviţă înfiinţează la Cluj<br />

primul Institut de Speologie<br />

din lume.<br />

18. În anul 1924, Regina<br />

Maria participă la prima campanie<br />

publicitară de tip endorsment<br />

din lume (pentru marca<br />

Pond’s).<br />

19. Se înfiinţează la<br />

B ucureşti în anul 1<strong>95</strong>2 Institutul<br />

Naţional de Gerontologie „Ana<br />

Aslan”, primul institut de geriatrie<br />

din lume.<br />

20. În 1961 la Timişoara a<br />

fost pus la punct MECIPT-1,<br />

primul calculator din România<br />

construit într-o universitate.<br />

21. Primul zbor în spaţiul<br />

cosmic al unui român, pilotul<br />

de aviaţie Dumitru Prunariu, a<br />

fost efectuat la data de 14 mai<br />

1981.<br />

22. Balonul Mihai Bravul<br />

a fost primul aparat de zbor al<br />

României.<br />

23. Inginerul român Ion<br />

Ionescu-Bizeţ a întocmit un<br />

studiu de deviere spre Prut<br />

a apelor Siretului în vederea<br />

construcţiei unei centrale hidroelectrice<br />

şi a transformării<br />

Prutului într-un canal navigabil<br />

între Galaţi şi Iaşi.<br />

24. Smaranda Brăescu este<br />

una dintre primele femei-paraşutist<br />

din lume şi deţine mai<br />

multe recorduri mondiale în<br />

domeniu.<br />

25. România se află în topul<br />

primelor 10 ţări din Europa<br />

care au introdus automobilul în<br />

circulaţia rutieră.<br />

26. La nivel mondial,<br />

România este a şasea ţară din<br />

lume care a organizat concursuri<br />

automobilistice.<br />

27. Generalului Mercy (general<br />

de cavalerie, C laudius<br />

Florimond conte de Mercy,<br />

guvernator al Banatului<br />

T imişoarei, între 1716-1734)<br />

i-a fost prezentat un român din<br />

districtul Caransebeşului, pe<br />

nume Iancu Cuvin, în vârstă de<br />

172 de ani şi soţia sa, Sara, de<br />

164 de ani. Ei au fost căsătoriţi<br />

vreme de 147 de ani şi au murit<br />

în 1728. Generalul a pus să fie<br />

pictaţi şi a trimis apoi tabloul<br />

împăratului Carol al VI-lea,<br />

care l-a expus în galeria sa de<br />

pictură de la Viena.<br />

28. În anul 1827 P etrache<br />

Poenaru, membru al Academiei<br />

Române şi unul dintre organizatorii<br />

învăţământului naţional<br />

inventează predecesorul stiloului<br />

modern, numit „condei<br />

portăreţ, fără sfârşit, alimentându-se<br />

singur cu cerneală”.<br />

29. Claponul a fost un<br />

săptămânal umoristic redactat<br />

în întregime de Ion Luca<br />

C aragiale, fără semnătură, la<br />

începutul lunii mai 1877.<br />

30. Dumitru Văsescu<br />

(1860-1909), inginer şi inventator,<br />

a construit în anul 1880<br />

un inovativ automobil cu aburi,<br />

care i-a purtat numele.<br />

31. Românul Emil Racoviţă<br />

este fondatorul biospeologiei,<br />

în anul 1904.<br />

32. Legea Orleanu adoptată<br />

în 1910, interzicea dreptul la<br />

asociere şi de grevă a tuturor<br />

salariaţilor.<br />

33. Un român, Grigore<br />

Briscu (1884-1965), este inventatorul<br />

elicopterului şi al<br />

motorului rotativ. El a inventat<br />

un elicopter în anul 1909, iar<br />

motorul rotativ şi l-a brevetat la<br />

Oficiul Român de Invenţii sub<br />

<strong>nr</strong>. 2323/2046 din 1912.<br />

34. He<strong>nr</strong>i Coandă a inventat<br />

în anul 1933 un aparat de<br />

zbor asemănător cu o farfurie<br />

zburătoare, denumit „aerodina<br />

lenticulară”.<br />

35. Regiunea Stalin a fost<br />

o diviziune administrativteritorială<br />

situată în centrul<br />

R epublicii Populare Române,<br />

între 1<strong>95</strong>0, când au fost desfiinţate<br />

judeţele, şi 1960.<br />

36. Ţăranul autodidact<br />

Badea Cârţan a călătorit pe jos<br />

până la Roma pentru a vedea<br />

cu ochii lui Columna lui Traian<br />

şi alte mărturii despre originea<br />

latină a poporului român.


Sub semn Eminescu IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 17<br />

Bucuria<br />

lecturii<br />

Somnoroase păsărele<br />

Somnoroase păsărele<br />

Pe la cuiburi se adună,<br />

Se ascund în rămurele -<br />

Noapte bună!<br />

Doar izvoarele suspină,<br />

Pe când codrul negru tace;<br />

Dorm şi florile-n grădină -<br />

Dormi în pace!<br />

Trece lebăda pe ape<br />

Între trestii să se culce -<br />

Fie-ţi îngerii aproape,<br />

Somnul dulce!<br />

Peste-a nopţii feerie<br />

Se ridică mândra lună,<br />

Totu-i vis şi armonie -<br />

Noapte bună!<br />

La mijloc de codru<br />

La mijloc de codru des<br />

Toate păsările ies,<br />

Din huceag de aluniş,<br />

La voiosul luminiş,<br />

Luminiş de lângă baltă,<br />

Care-n trestia înaltă<br />

Legănându-se din unde,<br />

În adâncu-i se pătrunde<br />

Şi de lună şi de soare<br />

Şi de păsări călătoare,<br />

Şi de lună şi de stele<br />

Şi de zbor de rândurele<br />

Şi de chipul dragei mele.<br />

O, rămâi<br />

„O, rămâi, rămâi la mine,<br />

Te iubesc atât de mult!<br />

Ale tale doruri toate<br />

Numai eu ştiu să le-ascult;<br />

În al umbrei întuneric<br />

Te asamăn unui prinţ,<br />

Ce se uit-adânc în ape<br />

Cu ochi negri şi cuminţi;<br />

Şi prin vuietul de valuri,<br />

Prin mişcarea naltei ierbi,<br />

Eu te fac s-auzi în taină<br />

Mersul cârdului de cerbi;<br />

Eu te văd răpit de farmec<br />

Cum îngâni cu glas domol,<br />

În a apei strălucire<br />

Întinzând piciorul gol<br />

Şi privind în luna plină<br />

La văpaia de pe lacuri,<br />

Anii tăi se par ca clipe,<br />

Clipe dulci se par ca veacuri.”<br />

(…)<br />

Fiind băiet păduri cutreieram<br />

Fiind băiet păduri cutreieram<br />

Şi mă culcam ades lângă izvor,<br />

Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam<br />

S-aud cum apa sună-ncetişor.<br />

Un freamăt lin trecea din ram în ram<br />

Şi un miros venea adormitor.<br />

Astfel ades eu nopţi întregi am mas,<br />

Blând îngânat de-al valurilor glas.<br />

Răsare luna,-mi bate drept în faţă:<br />

Un rai din basme văd printre pleoape,<br />

Pe câmpi un val de argintie ceaţă,<br />

Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,<br />

Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,<br />

Sunând din ce în ce tot mai aproape...<br />

Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,<br />

Părea c-aud venind în cete cerbii.<br />

(…)<br />

Numai poetul<br />

Lumea toată-i trecătoare,<br />

Oamenii se trec şi mor<br />

Ca şi miile de unde,<br />

Ce un suflet le pătrunde,<br />

Treierând necontenit<br />

Sânul mării infinit.<br />

Numai poetul,<br />

Ca păsări ce zboară<br />

Deasupra valurilor,<br />

Trece peste nemărginirea timpului:<br />

În ramurile gândului,<br />

În sfintele lunci,<br />

Unde păsări ca el<br />

Se-ntrec în cântări.<br />

Jocul rimelor<br />

Completează versurile alegând din cuvintele date mai jos pe cele care formează rima pereche. Cuvintele<br />

date pentru rima pereche sunt: Univers, Măriei Sale, români<br />

Eminescu e o doină – cânt de dor și cânt de jale<br />

Ce răsună pe sub poala codrului, ......................................................<br />

Eminescu e-o baladă – viersul nostru din bătrâni,<br />

Lumii dăruit să vadă cum e datul la ..................................................<br />

Invitaţie<br />

la scris<br />

Eminescu e o lume, un poem e orice vers,<br />

Eminescu e un nume integrat în ........................................................<br />

Pagină realizată de Letiția Coza


18 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Opinii<br />

Valoarea unui om<br />

Nu putem să nu gândim<br />

astăzi la lipsa de valoare a<br />

oamenilor care ne conduc<br />

destinele, să nu cântărim<br />

valoarea acțiunilor, deciziilor,<br />

să nu vedem rezultatele,<br />

caracterul haotic în care ne<br />

conduc viața, și să nu rămânem<br />

stupefiați. Cum au căzut<br />

valorile de pe scara cândva<br />

existentă și respectată multă<br />

vreme!? Prima întrebarea ar<br />

fi cum stabilim, cum măsurăm<br />

valoarea unui om? În<br />

general, spune psihologul<br />

american Adam Grant „o<br />

fi ință umană nu se măsoară<br />

prin succes, ci prin efort”.<br />

Prin efort se creează ceva<br />

– diferențiat de la om la om,<br />

și din acel ceva fiecare își<br />

dăruiește sieși și celorlalți,<br />

tot în mod diferențiat. Egali<br />

suntem doar în fața morții.<br />

În viața pe care o trăim<br />

suntem diferiți – prin ceea<br />

ce suntem și prin ceea ce<br />

facem – și tocmai această<br />

diferențiere dă farmec acestei<br />

vieți trăite de noi. Alteori<br />

dă naștere la conflicte. Cei<br />

mai mulți oameni cred că<br />

intelectul este ceea ce face<br />

să fii un om de valoare. Dar<br />

uită că în primul rând contează<br />

caracterul.<br />

Mulți oameni sunt incapabili<br />

de a da mult din ceea<br />

ce realizează în viața lor,<br />

și aceasta din motive: de<br />

precauție, teamă, zgârcenie.<br />

Alții dau aproape tot ce au<br />

din altruism, iubire, sentimentul<br />

plăcut al ajutorării,<br />

dar niciodată nu vor putea<br />

dărui mai mult decât au.<br />

Există o valoare pe care o<br />

avem hăruită și alta dobândită,<br />

dar ele nu prețuiesc<br />

decât dacă facem ceva din<br />

ele, cu ele, pentru a dovedi<br />

valoarea lor. Facem un efort<br />

și pentru munca noastră suntem<br />

recompensați, în același<br />

timp suntem și plătitori ai<br />

efortului exagerat care ne<br />

costă uneori sănătatea, sau<br />

chiar numărul zilelor trăite.<br />

Dar ne luând în calcul sacrificiul,<br />

viața omului nu va putea<br />

fi apreciată la adevărata<br />

sa valoare.<br />

Când își manifestă valoarea<br />

hăruită, omul are nevoie<br />

de timp disponibil, de a se<br />

simți liber și nu încorsetat<br />

pentru a-și desfășura asemeni<br />

unui ghem, destăinuirea,<br />

gândirea, amintirea și<br />

imaginația, ca apoi să fie dăruite<br />

celorlalți. De libertate<br />

are nevoie, întrucât sufletul<br />

său nu se poate deschide și<br />

închide la comandă, ci este<br />

în așteptarea tihnită a unor<br />

clipe de inspirație care „nu<br />

se vede, se aude, nu se întreabă<br />

cine o dă”.<br />

Sri Ramakrishna, om-zeu<br />

al Indiei, spunea un mare<br />

adevăr: „Adăugând zerouri,<br />

putem ridica cifra „unu”<br />

până la orice valoare – dar<br />

aceste zerouri nu valorează<br />

nimic prin ele singure dacă<br />

cifra „unu” este omisă. Tot<br />

astfel, atât timp cât sufl etul<br />

individual nu este unit cu<br />

Dumnezeu, el nu-și poate<br />

manifesta adevărata valoare,<br />

pentru că toate lucrurile<br />

de aici, de jos, nu au valoare<br />

decât în măsura în care ele<br />

sunt în contact cu Dumnezeu”.<br />

Adevărata valoare a unui<br />

om poate fi bine apreciată<br />

atunci când el rămâne „gol”<br />

– fără bani, mașini, case,<br />

diplome, haine, funcții, numai<br />

cu ceea ce are în el. Un<br />

proverb spune: „Haina nu<br />

face pe om”, adică haina și<br />

averea pot ascunde un caracter<br />

infect, un om pătimaș,<br />

abject, ticălos, incult, iar un<br />

alt proverb: „Haina face<br />

pe om”, motivează starea<br />

de siguranță insuflată de<br />

haină când te îmbraci bine<br />

și ești conștient de aceasta;<br />

lucrurile par a fi mai ușoare,<br />

iar succesul este atras spre<br />

tine. Dar și impresia pe care<br />

o faci în fața celorlalți, urcă<br />

prestigiul tău.<br />

În societatea noastră modernă<br />

omul este „îmbrăcat”<br />

cu câteva criterii, în funcție<br />

de care un om este apreciat:<br />

statutul social, etnie, sex,<br />

religie, frumusețe, intelect,<br />

apartenența la ceva. Aprecierea<br />

și stabilirea valorii unui<br />

om se realizează în etape,<br />

plecând de la primul contact,<br />

îți formezi o impresie<br />

după chipul plăcut, frumos<br />

sau dezagreabil, haina pe<br />

care o poartă, statutul social<br />

pe care îl are, eventual –<br />

mașina din care a coborât,<br />

persoanele de care a fost<br />

însoțit, și numai apoi, după<br />

dialogul preliminar, schimbul<br />

de amabilități, dialogul<br />

axat pe o anumită problemă,<br />

chiar și numai aceea despre<br />

preocupări, muncă, viață<br />

etc. În acest mod mintea ta,<br />

asemeni unui computer, î<strong>nr</strong>egistrează<br />

datele și clasifică<br />

persoana cu care ai intrat în<br />

contact.<br />

Desigur că emoțiile puternice<br />

încețoșează aprecierea<br />

și stabilirea valorii,<br />

fiind necesar un timp mai<br />

îndelungat de contact între<br />

persoane, pentru aplanarea<br />

emoțiilor, ridicarea vălului<br />

ceții. Este exclus să fugim<br />

de ele pentru că sursa tuturor<br />

emoțiilor suntem noi înșine<br />

și tot noi suntem cei care le<br />

putem controla și alunga.<br />

Nu întotdeauna însă<br />

înfățișarea fizică sau îmbrăcămintea<br />

ne ajută în a<br />

aprecia corespunzător o persoană.<br />

Se întâmplă ca prima<br />

impresie să fie total greșită și<br />

doar timpul ajută la descoperirea<br />

adevărului. Caracterul<br />

unui om, valoarea acestuia,<br />

nu constă nici în haine, nici<br />

în frumusețe, nici în banii pe<br />

care îi are și nici nu depinde<br />

de funcția pe care a dobândit-o<br />

prin anumite „merite”<br />

sau prin recomandări, avantaje<br />

politice, șantaje, „nepotisme”,<br />

„pile” etc.<br />

Un matematician arab,<br />

descoperitorul zeroului și<br />

inițiator al algebrei, a fost<br />

întrebat ce valoare reprezintă<br />

omul în matematică iar el<br />

a răspuns: „Dacă omul are<br />

bun-simț și caracter = 1.<br />

Dacă mai este și frumos =<br />

10. Dacă mai are și bani =<br />

100. Dacă se mai trage dintr-un<br />

neam nobil = 1000.<br />

Însă dacă dispare simbolul<br />

bunului simț și al caracterului,<br />

adică 1, rămân doar<br />

zerourile”. Tot prin calcul<br />

matematic este demonstrat<br />

că orice nulitate ridicată la<br />

putere, sau la orice rang<br />

posibil, tot nulitate rămâne!<br />

În stabilirea valorii unui<br />

om nu poate fi ignorată<br />

dorința sau lipsa dorinței<br />

de a recunoaște și promova<br />

adevăratele valori. Sunt oameni<br />

care muncesc enorm ca<br />

să ajungă idealul pe care și<br />

l-au propus, pentru binele lor<br />

și al societății în care trăiesc.<br />

O recunoaștere a muncii, a<br />

valorii, un trofeu obținut<br />

înseamnă performanță, iar<br />

performanța este un rezultat<br />

al unei pasiuni care a<br />

existat dintotdeauna în noi,<br />

și care dă sens vieții. Putem<br />

întâlni în loc de recunoaștere<br />

– ură și invidie – considerate<br />

păcate primordiale în<br />

creștinism, budism și în alte<br />

credințe. Cel ce urăște, cel<br />

ce invidiază pe semenul său,<br />

își distruge propria viață și<br />

pe a celor din apropierea<br />

sa, creierul său emanând<br />

energii negative care se repercutează<br />

asupra vieții sale<br />

și a celorlalți cu care colaborează.<br />

Din timpuri străvechi,<br />

filosofii, oamenii de știință<br />

și liderii religioși au ajuns<br />

la concluzia că numai faptele<br />

bune pot da valoarea<br />

omului. În toate religiile se<br />

regăsesc aceste constatări și<br />

sfaturi, „ceea ce vrei să facă<br />

oamenii pentru tine, să faci<br />

tu întâi pentru ei.”<br />

Merită să cugetăm la felul<br />

în care gândim și acționăm<br />

față de cei din jur. Din păcate,<br />

vremurile în care trăim,<br />

conducătorii pe care-i<br />

avem, mediocri, ignoranți,<br />

lipsiți de caracter se grăbesc<br />

cu acțiunile lor mârșave,<br />

nelăsând poporului timp de<br />

cunoaștere a faptelor lor,<br />

pentru a le înțelege mai bine<br />

și a-i opri din acțiunile lor,<br />

atunci când ei greșesc. Dar,<br />

oricum, au dovedit că nu<br />

le pasă de popor, de binele<br />

țării, ci doar de interesele lor<br />

personale.<br />

Valoarea unui om nu<br />

constă în primul rând în capacitatea<br />

intelectuală, adică<br />

nu este mai valoros un om<br />

cu cât este mai inteligent<br />

și a acumulat mai multe<br />

cunoștințe într-un domeniu<br />

oarecare, sau diplome cu<br />

nemiluita. Nu poate fi așa,<br />

fiindcă atunci ar însemna că<br />

un computer este mai valoros<br />

decât un om, el fiind<br />

capabil de performanțe net<br />

superioare posibilităților<br />

umane. Nici averea pe care<br />

o are nu-i dovedește valoarea,<br />

întrucât de multe ori<br />

aceasta este dobândită prin<br />

necinste, furt sau corupție.<br />

Nici după puterea pe care<br />

o deține, adică după poziția<br />

sa socială (șefi de state,<br />

miniștri, directori de mari<br />

companii industriale, bancheri),<br />

întrucât am văzut că<br />

setea lor de putere, orgoliile<br />

mari și ambițiile au creat crize<br />

economice, au provocat<br />

revoluții și războaie. Rămâne<br />

drept criteriu de evaluare<br />

a omului, valoarea lui socială.<br />

Adică ce face el pentru<br />

societate, nu numai pentru el<br />

personal. Să măsurăm aportul<br />

social al omului, ajutorul<br />

lui, binele lui făcut semenilor.<br />

Și vom vedea că acel om<br />

merită respectul, clasamentul<br />

și răsplata contribuției lui<br />

la binele societății în care<br />

trăiește. Acei oameni sunt<br />

valoroși și trebuie apreciați,<br />

stimulați, răsplătiți. „Valoarea<br />

unui om rezidă în ceea<br />

„Dacă un lucru nu este, unu este încă<br />

și cu el toată lumea”.<br />

Toate în Unul și El – peste toate!<br />

Dumnezeul inimii mele!<br />

„Minus doi a b de înmulțit cu trei a”,<br />

unu operația algebrică inteligibilă făcând,<br />

înțeles Universului dând.<br />

ce dă el și nu în ceea ce este<br />

capabil să primească”, spunea<br />

Einstein.<br />

Dar despre nulități care<br />

iau nu dau, mai putem vorbi?<br />

Despre indivizii lipsiți<br />

de merite ajunși în vârful<br />

țării prin nu știm ce aranjamente,<br />

înșelăciuni, în scopuri<br />

ascunse, despre acești<br />

escroci care au ajuns a ne<br />

hotărî destinul, cărora nu le<br />

pasă de poporul care protestează<br />

în frig, ploaie și ger<br />

strigându-le „Afară!”, „Jos<br />

comunismul!”. Își urmăresc<br />

politica ticăloasă de distrugere<br />

a țării, în schimbul<br />

salvării averilor acumulate<br />

prin fraudă și scăpării de<br />

temniță. De unde bunul simț<br />

de a recunoaște tâlhăriile și<br />

a se da la o parte? Lipsa de<br />

onoare, orgoliul, ticăloșia<br />

nu-i lasă. Și totuși există<br />

speranța că oamenii cinstiți<br />

care vor binele acestui popor<br />

vor reuși să anihileze<br />

acțiunile grupării mafiote<br />

care au deviat de la calea<br />

normalității și au creat instabilitate<br />

prin incompetență,<br />

minciună, obrăznicie, tupeu<br />

și ticăloșie.<br />

Nu trebuie să uite nici un<br />

român că România a fost prima<br />

țară din Europa Centrală<br />

și de Est care a avut relații<br />

oficiale cu Comunitatea<br />

Europeană, că locul țării<br />

noastre este în Europa și<br />

în lumea Euroatlantică.<br />

Că visul lui Ștefan cel<br />

Mare și Sfânt, apărătorul<br />

creștinătății a continuat<br />

până în zilele noastre, cu<br />

întreruperea unui vis urât –<br />

perioada ateist-comunistă –,<br />

căci el, Ștefan cel Mare a<br />

fost conștient de faptul că<br />

progresul societății va fi cu<br />

atât mai rapid, cu cât ea, societatea<br />

va fi mai deschisă<br />

civilizației celorlalte țări ale<br />

Europei.<br />

UN AN NOU <strong>2019</strong> BUN<br />

ȘI DREPT!<br />

***<br />

Autor: Vavila P opovici<br />

Senior Editor OR<br />

( Carolina de Nord-USA)<br />

Dumnezeul minții mele, Dumnezeule algebric,<br />

Dumnezeule al absolutului,<br />

Unu-le care ai pus în mișcare<br />

orologiul cosmic<br />

ce bate secunda pentru univers,<br />

ca timpul să curgă într-un singur sens,<br />

Ți-a plăcut atât de mult ordinea, Doamne?<br />

Ai cunoscut vreodată regretul?”<br />

(Poemul Demiurgos din volumul „O mie și una de poeme”)


Psiholog IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 19<br />

În lumea noastră „modernă”<br />

(cum ne place să o numim)<br />

toți suntem forțați să<br />

producem mai mult, să facem<br />

mai mult, să creăm mai mult.<br />

De cele mai multe ori nu știm<br />

de ce ne forțăm să facem asta<br />

– cu toții suntem condiționați<br />

să simțim că trebuie mai mult,<br />

fără să ne întrebăm de cele<br />

mai multe ori și de ce.<br />

În opinia cunoscutului<br />

psiholog Angela Nuțu, un lucru<br />

foarte interesant este că,<br />

deși foarte mulți oameni vor<br />

Cum putem avea<br />

un <strong>2019</strong> excepțional<br />

să facă mai mult, doar foarte<br />

puțini reușesc să fie cu adevărat<br />

productivi, restul își petrec<br />

viața stresați și secați de putere.<br />

Este posibil ca mentalitatea<br />

de tipul „trebuie să forțez<br />

mai mult” să fie greșită și o<br />

abordare mai conștientă ne-ar<br />

putea aduce mai aproape de<br />

rezultatul scontat.<br />

Pentru că este început de<br />

an, specialistul consideră<br />

că este momentul pentru o<br />

schimbare în viața noastră,<br />

astfel încât să conștientizăm<br />

că secretul productivității<br />

este balanța dintre muncă și<br />

repaus, tensiune și relaxare.<br />

În acest sens, Angela Nuțu,<br />

vicepreședintele Asociației<br />

Române de Hipnoză consideră<br />

că, în <strong>2019</strong>, schimbarea<br />

constă în: odihnă mai bună,<br />

mai mult optimism și exerciții<br />

mai des atunci când mintea<br />

noastră este obosită.<br />

Ce înseamnă o odihnă<br />

bună? „Cu toții știm că avem<br />

nevoie de odihnă pentru a<br />

funcționa corespunzător și<br />

că oboseala ne împiedică să<br />

fim productivi. Cu toate astea,<br />

deși sarcinile noastre ne seacă<br />

de energie și avem nevoie<br />

de foarte multă odihnă după<br />

– cine are timp de odihnă?<br />

Aici rămânem împotmoliți<br />

– nu vrem să pierdem timpul<br />

stând degeaba, dar în lipsa<br />

odihnei ne epuizăm. Cum<br />

putem scăpa din acest cerc<br />

vicios? Problema constă în<br />

cum percepem noi o odihnă<br />

bună. Mulți oameni își închipuie<br />

că mintea lor este ca o<br />

baterie care are nevoie din<br />

când în când să fie reîncărcată.<br />

Nu este foarte precis, însă.<br />

Mintea ta nu este ca o baterie,<br />

este, mai degrabă, asemănătoare<br />

corpului tău.<br />

Corpul tău este format din<br />

mai multe grupe de mușchi, și<br />

atunci când exersezi o anumită<br />

grupă de mușchi, altele pot<br />

intra în repaus. De exemplu,<br />

dacă te dor mușchii abdominali,<br />

nu stai în pat 3 zile, lucrezi<br />

la alte grupe de mușchi,<br />

ca mușchii picioarelor sau ai<br />

brațelor. Mintea noastră lucrează<br />

la fel, nu trebuie să intrăm<br />

într-o stare ca de zombi<br />

pentru a ne putea relaxa”, explică<br />

psihologul Angela Nuțu.<br />

Te simți secat dupa munca<br />

mentală? Fă niște exercitii!<br />

„Principiul este următorul:<br />

când mintea lucrează, corpul<br />

este în repaus, iar când corpul<br />

lucrează, mintea este în repaus.<br />

Încearcă și tu – odată ce<br />

ai început să te simți obosit<br />

după o zi întreagă în care ai<br />

scris la calculator, ai rezolvat<br />

probleme sau ai făcut programări,<br />

să nu-ți permiți să stai în<br />

fața monitorului și să te simți<br />

în continuare sleit de putere.<br />

Nu-ți verifica Facebook-ul și<br />

nici nu te uita la televizor –<br />

sigur nu-ți va reîncărca bateriile<br />

din moment ce ai stat o zi<br />

întreagă în fața unui monitor,<br />

există șanse să te sece de și<br />

mai multă energie. În schimb,<br />

ridică-te și fă exerciții în limita<br />

confortului tău, dar să-ți<br />

simți și mușchii foarte bine<br />

(încearcă diferite lucruri,<br />

pentru unii funcționează mai<br />

bine întinderile, pentru alții<br />

mai bine alergatul).<br />

Care este scopul în a combina<br />

exerciții fizice și mentale<br />

în așa manieră? Atunci când<br />

începi să faci exerciții fizice<br />

și eliberezi doze sănătoase de<br />

stres, atenția îți este imediat<br />

mutată pe momentul prezent.<br />

Odată înțeles acest principiu<br />

poți învăța să schimbi<br />

conștient atenția, când este<br />

nevoie, ceea ce înseamnă că,<br />

în loc să aștepți să ți se încarce<br />

bateriile, poți, pur și simplu,<br />

să îmbunătățești aspecte diferite<br />

ale vieții.<br />

În acest proces un rol<br />

important îl au și gândurile<br />

noastre, care ne creează și ne<br />

susțin realitatea. Este important<br />

cum abordăm momentele<br />

în care suntem mai obosiți și<br />

lipsiți de energie și să le deblocăm<br />

cu gânduri pozitive<br />

și realiste în aceelași timp.<br />

Încearcă să înlocuiești „sunt<br />

foarte obosit azi” cu „mă simt<br />

mai puțin odihnit azi” și vezi<br />

cum te simți”, conchide psihologul.<br />

Angela Nuțu este<br />

Psihoterapeut și unul dintre<br />

cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi<br />

traineri din România,<br />

vicepreşedinte al Asociaţiei<br />

Române de Hipnoză. Are<br />

experiență de peste 10 ani<br />

în domeniul comunicării și<br />

al instruirii adulților și de<br />

peste 15 ani în domeniul<br />

antreprenoriatului și al afacerilor.<br />

Membru F ondator<br />

al Asociației Române de<br />

Coaching, Formator acreditat<br />

ANC, Trainer acreditat<br />

NLP, Trainer acreditat Metoda<br />

Centrum, Psihoterapeut.<br />

Sănătatea noastră, un factor tridimensional<br />

Existența noastră pe<br />

această planetă este definită<br />

de apartenența noastră<br />

la diverse grupuri de<br />

interes, interacțiune sau<br />

funcționalitate. De exemplu,<br />

aparținem unor grupuri precum<br />

familia, prietenii, colegii<br />

de școală, colegii de serviciu,<br />

vecinii de scară etc. Din punct<br />

de vedere al funcționalității,<br />

suntem definiți de minte,<br />

emoție, corp. În opinia cunoscutului<br />

psiholog Laura Maria<br />

Cojocaru, sănătatea noastră<br />

se termină acolo unde începe<br />

dezechilibrul în sistemul<br />

funcțional al ființei noastre,<br />

acolo unde intrăm în conflict<br />

cu noi înșine, atunci când corpul,<br />

sufletul și mintea noastră<br />

sunt în dezacord.<br />

„De multe ori, mintea ne<br />

poate spune că trebuie să<br />

muncim, să ne sacrificăm, să<br />

„cucerim redute”, dar corpul<br />

poate să fie epuizat și să ceară<br />

doar odihnă. Sufletul ar avea<br />

nevoie de o activitate sau o<br />

interacțiune care să-i aducă<br />

bucurie, relaxare, iubire, dar<br />

mintea zice: „nu acum”, „pune-i<br />

pe ceilalți pe primul loc”,<br />

„doar atunci când voi face/finaliza/deveni<br />

X obiectiv/persoană”<br />

ș.a. Poate am dori că<br />

mintea să fie mai organizată,<br />

mai focusată, să înțelegem,<br />

reținem și să ne amintim mai<br />

repede, mai ușor, dar suferința<br />

emoțională ne tulbură mintea<br />

ca o „ceață”.<br />

Dizarmoniile interacțiunii<br />

celor 3 aspecte ale ființei<br />

noastre, pot declanșa frică,<br />

îngrijorare, furie, vinovăție,<br />

tristețe, nerăbdare, neîncredere<br />

în sine, în ceilalți sau în<br />

viață. Toate acestea ne deconectează<br />

de la resursele cu<br />

care am fost înzestrați, de la<br />

puterea noastră interioară și<br />

încep să se manifeste somatic<br />

la nivelul corpului fizic, alterând<br />

starea de sănătate prin<br />

scăderea sistemului imunitar”,<br />

explică psihologul Laura<br />

Maria Cojocaru, președinte<br />

și fondator al Institutului<br />

de Neuro-Programare<br />

L ingvistică Somato-<br />

Integrativă (INLPSI).<br />

Vindecarea înseamnă<br />

„reîmprietenirea” dintre<br />

minte, suflet și corp. Când<br />

unul dintre aspectele ființei<br />

noastre pierde contactul cu<br />

celelalte, singurele resurse pe<br />

care ne putem baza pe termen<br />

lung sunt cele interioare, din<br />

zestrea naturală și abilitățile<br />

dobândite din experiențele<br />

de viață.<br />

„Vindecarea presupune încredere<br />

în resursele interioare<br />

și dorința de a le accesa și<br />

„pune la treaba”. Astfel, orice<br />

cale aleasă poate fi vindecătoare,<br />

cât timp ne aducem propria<br />

conștientizare și contribuție.<br />

Uneori vindecarea, fie ea fizică<br />

sau emoțională, o putem afla<br />

la capătul căii alese, însă, de<br />

cele mai multe ori, vindecarea<br />

ține chiar de parcurgerea căii<br />

în sine. Vindecarea înseamnă<br />

găsirea punctului unde mintea,<br />

sufletul și trupul se unesc.<br />

Cu cât dăm mai multă atenție<br />

sănătății noastre totale, cu atât<br />

ajungem mai repede să trăim<br />

o viață mai veselă, mai responsabilă<br />

și mai eficientă.”,<br />

conchide psihologul Laura<br />

Maria Cojocaru, președinte<br />

și fondator al Institutului de<br />

Neuro-Programare Lingvistică<br />

Somato- Integrativă (INLPSI).<br />

Laura-Maria Cojocaru,<br />

președinte și fondator<br />

al Institutului de Neuro-<br />

Programare Lingvistică<br />

Somato- Integrativă ( INLPSI)<br />

și președinte și fondator al<br />

Asociației „Generația Iubire”<br />

este Psihoterapeut şi<br />

Trainer în Programare Neuro-<br />

Lingvistică. A studiat natura<br />

minţii umane urmând 7 formări<br />

profesionale cu abordări<br />

diferite - psihoterapie integrativă,<br />

hipnoză clinică, relaxare<br />

și psihoterapie ericksoniană,<br />

psihoterapie de cuplu și familie,<br />

psihologie clinică, neuroprogramare<br />

lingvistică, terapii<br />

fl orale Bach, consultant<br />

Panorama Socială. De peste<br />

8 ani ghidează oamenii atât<br />

în ședințe individuale cât și de<br />

grup și organizează cursuri şi<br />

traininguri, cu scopul de a-i<br />

face pe oameni să-și acceseze<br />

și utilizeze la potențial maxim<br />

resursele interioare.<br />

A consemnat: Dr. T ănase<br />

Tasenţe, Director General<br />

Plus Communication<br />

***


20 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Turism<br />

Castelul din Carei,<br />

bijuteria arhitecturală care a devenit<br />

vedetă pe Netflix<br />

Turismul în orașul Carei<br />

a înflorit. Anual peste 50.000<br />

de turişti îi calcă pragul.<br />

Renovat cu 5 milioane de<br />

euro, din fonduri europene,<br />

Castelul Károlyi din municipiul<br />

Carei, a atras atenţia producătorilor<br />

de la Hollywood şi<br />

aşa se face că o echipă de filmare<br />

a turnat în luna februarie<br />

a anului trecut, o peliculă care<br />

a avut premiera în luna noiembrie<br />

2018 în Statele Unite ale<br />

Americii.<br />

Producţia americană se numeşte<br />

„The Princess Switch”<br />

şi o are protagonistă pe actriţa<br />

Vanessa Hudgens. Filmul<br />

este o comedie romantică de<br />

Crăciun. Pentru el s-a filmat<br />

timp de o lună în exteriorul şi<br />

interiorul Castelului Károlyi<br />

din Carei, judeţul Satu Mare.<br />

„Considerat o mică perlă, bijuterie<br />

de care casele de producţie<br />

nu aveau ştire şi s-au<br />

folosit de această noutate. Au<br />

reamenajat unele săli, dar s-au<br />

folosit de arhitectura castelului<br />

şi exponatele de aici”, a explicat<br />

Dragoș Georgescu, director<br />

centru de promovare turism,<br />

pentru ProTV.<br />

Filmările au început în<br />

februarie 2018, iar pe lângă<br />

actorii veniţi din America, în<br />

film apar şi peste 100 de localnici<br />

din Carei aleşi în urma<br />

unui casting. Castelul Károlyi<br />

poartă numele familiei de grofi<br />

şi de-a lungul anilor a fost pe<br />

rând garnizoană militară, sanatoriu<br />

TBC şi liceu zootehnic.<br />

A fost refăcut în 2012, iar de<br />

atunci e promovat la târgurile<br />

de turism din ţară şi străinătate.<br />

„În forma actuală, Castelul<br />

Károlyi seamănă cu castelele<br />

din Valea Loarei. Un castel<br />

construit în stil romantic eclectic,<br />

cu mai multe stiluri de<br />

construcții”, spune Hago Attila<br />

Nandor, arheolog. Filmul The<br />

Princess Switch este disponibil<br />

pe platforma Netflix, iar cei<br />

care au văzut deja comedia romantică<br />

spun că imaginile de<br />

la castel i-au făcut să intre perfect<br />

în atmosfera sărbătorilor.<br />

Scenariștii s-au bazat pe o poveste<br />

deja cunoscută „Prinț și<br />

cerșetor” și au adaptat-o epocii<br />

cotidiene.<br />

Dacă unii critici au spus<br />

că filmul este în ton cu comediile<br />

de gen care apar înainte<br />

de sărbătorile de iarnă, alții<br />

au fost încântați de peisajele<br />

care apar în film, dar și de jocul<br />

actriței Vanessa Hudgens,<br />

care joacă cele două roluri<br />

principale feminine. Criticii<br />

de film s-au uitat nu doar la<br />

jocul actorilor. Ei spun că nu<br />

au fost deloc surprinși când au<br />

aflat că scenele din ficționala<br />

țară Belgravia au fost filmate<br />

în R omânia. Castelul din<br />

Carei li s-a părut o locație perfectă<br />

pentru un film romantic,<br />

având în vedere arhitectura, dar<br />

și parcul.<br />

Refăcut, castelul atrage<br />

50.000 de turişti în fiecare an.<br />

Aceştia mai pot vizita în oraş<br />

un parc în care se află copaci<br />

rari, printre care şi un platan<br />

uriaş din 1810 şi o seră cu peste<br />

60 de plante de pe 5 continente.<br />

Hotelierii şi-au extins afacerile<br />

după ce numărul de turişti din<br />

oraş s-a dublat. Autorităţile<br />

locale spun că au accesat bani<br />

atât pentru reabilitarea obiectivelor<br />

turistice, cât şi pentru<br />

reparaţia drumurilor din oraş.<br />

„Dorim să asfaltăm restul<br />

străzilor şi 18 km de piste de<br />

biciclete şi pentru reducerea<br />

noxelor cumpărăm 7 autobuze<br />

electrice”, a declarat Eugen<br />

Kovacs, primarul Careiului,<br />

pentru Gazeta de Nord. Cei<br />

care ajung la Carei pot vizita<br />

şi un complex cu apă termală,<br />

dar şi cripta familiei Károlyi,<br />

cu sarcofage arămite, lucrate<br />

cu mare măiestrie.<br />

Istoria Castelului Károlyi<br />

din Carei. Prima rezidenţă<br />

cunoscută a familiei Károlyi<br />

la Carei datează de la sfârşitul<br />

secolului al XV-lea. Trebuie să<br />

fi fost o clădire solidă, dotată<br />

cu elemente de fortificaţie,<br />

dacă nobilii comitatului au<br />

considerat-o o ameninţare şi au<br />

cerut regelui demolarea ei. La<br />

sfârşitul veacului următor, din<br />

pricina accentuării pericolului<br />

turcesc, rezidenţa din piatră a<br />

fost transformată într-o cetate<br />

dotată cu şant şi zid de fortificare<br />

patrulater şi patru bastioane<br />

de colţ, prevăzute cu nişe de<br />

tragere pentru tunuri. Datorită<br />

poziţiei sale strategice şi a formei<br />

solide, în secolul al XVIIlea<br />

cetatea din Carei face parte<br />

din sistemul de fortificaţii împotriva<br />

turcilor. Pentru a face<br />

faţă cu succes unui eventual<br />

atac, fortificaţiile cetăţii sunt<br />

lărgite între 1661 și 1666, iar<br />

după refacere aici este repartizată<br />

o garnizoană germană,<br />

beneficiind de artilerie proprie.<br />

Ulterioarele atacuri turceşti nu<br />

au reuşit să distrugă cetatea,<br />

dar i-au provocat avarii grave,<br />

reparate prin lucrările din anul<br />

1678.<br />

După ce Alexandru Károlyi<br />

s-a alăturat răscoalei conduse<br />

de Francisc Rákóczi II, a fost<br />

rândul trupelor germane să atace<br />

cetatea celui care devenise<br />

inamic. Fortificaţiile rezistă şi<br />

de această dată, însă necesită<br />

noi lucrări de refacere, încheiate<br />

în anul 1708. În acelaşi<br />

an, Francisc Rákóczi II petrece<br />

aproape o lună în cetatea<br />

din Carei, vizita fiind păstrată<br />

ca un moment memorabil în<br />

istoria familiei Károlyi. Camera<br />

în care a locuit faimosul<br />

conducător a rămas, la cerinţa<br />

familiei proprietare, un punct<br />

de reper în cadrul ulterioarelor<br />

transformări ale castelului,<br />

nefiind atinsă până la începutul<br />

secolului XX.<br />

În secolele XVII-XVIII,<br />

cetatea din Carei a constituit<br />

în mai multe rânduri locul de<br />

desfăşurare al unor întâlniri<br />

diplomatice importante. Printre<br />

altele, aici au avut loc negocierile<br />

pentru redactarea și<br />

semnarea tratatului Păcii de la<br />

Satu Mare, din 1711. În această<br />

perioadă şi până la 1848,<br />

cetatea şi mai târziu castelul<br />

Károlyi este apărat de o garnizoană<br />

formată din haiducii<br />

aşezaţi în oraş din satele învecinate.<br />

Garda permanentă are<br />

în compenţă 77 de călăreţi şi 30<br />

de soldaţi pedeştri, marea lor<br />

majoritate români. În schimbul<br />

avantajelor economice primite<br />

de la moşier, aceştia trebuiau să<br />

se doteze cu uniforme şi armament<br />

corespunzător, să asigure<br />

paza, ordinea şi apărarea castelului<br />

şi a oraşului.<br />

Odată cu aplanarea conflictelor<br />

militare din zonă, se nasc<br />

primele planuri de transformare<br />

a cetăţii din Carei într-o<br />

clădire cu funcţii în special rezidenţiale.<br />

Károlyi Antal este<br />

iniţiatorul acestor idei, însă<br />

lucrările efective de transformare<br />

debutează abia în anul<br />

1792. Elementele principale<br />

de fortificaţie, bastioanele,<br />

sunt demolate, iar cetatea este<br />

transformată într-un castel în<br />

stil baroc, realizat după planurile<br />

lui Jozef Bitthauser. După<br />

o descriere a vremii, castelul<br />

acoperit cu şindrilă urma un<br />

plan patrulater, cu două etaje,<br />

iar intrarea principală era situată<br />

pe partea de nord. Etajul<br />

superior beneficia de 21 de<br />

camere, iar cel inferior, de 20<br />

de încăperi prevăzute cu boltă.<br />

Capela castelului era anexată<br />

laturii sud-estice, iar bucătăria<br />

şi anexele erau construite<br />

în continuarea laturii sudice a<br />

clădirii principale.<br />

Unele dintre cele mai importante<br />

momente din istoria<br />

castelului baroc le constituie<br />

vizitele membrilor familiei<br />

imperiale. Astfel, în anul 1797,<br />

Iosif Károlyi primeşte la rezidenţa<br />

sa vizita prinţului Jozef<br />

de Habsburg, iar aproape un<br />

secol mai târziu, în 1884, prinţul<br />

Rudolf de Habsburg petrece<br />

două zile la Carei în compania<br />

soţiei sale.<br />

O nouă transformare a castelului,<br />

cea care conferă clădirii<br />

aspectul actual, are loc între<br />

anii 1894-1896 şi este iniţiată<br />

de Ştefan Károlyi. Urmând<br />

planurile arhitectului Arthur<br />

Meinig, castelul baroc este<br />

transformat într-un edificiu în<br />

stil eclectic, cu elemente istorizante,<br />

având aspectul unui<br />

castel cavaleresc medieval.<br />

Structura de zid a castelului baroc<br />

este păstrată aproape în totalitate,<br />

fiind însă adăugate mai<br />

multe turnuri de diferite forme<br />

şi dimensiuni, care conferă clădirii<br />

un aspect asimetric.<br />

Accentuarea impresiei de<br />

medieval este realizată cu<br />

ajutorul şanţului cu apă construit<br />

de jur-împrejurul castelului.<br />

Intrarea principală a fost<br />

transferată pe latura de vest a<br />

castelului, spre oraş. Curtea<br />

interioară a castelului baroc a<br />

fost acoperită cu un tavan de<br />

grinzi masive, pictate şi transformată<br />

astfel într-un uriaş hol<br />

de primire. Pe trei dintre faţadele<br />

castelui sunt combinate<br />

elemente arhitecturale şi de<br />

decor aparţinând mai multor<br />

stiluri - romantic, baroc - iar<br />

faţada estică este dominată de<br />

stilul neogotic.<br />

Interiorul castelului era<br />

dominat de holul de primire,<br />

pavat cu mozaic şi dotat cu şeminee<br />

uriaşe. Încăperea situată<br />

la intrarea secundară, dinspre<br />

sud, a castelului funcţiona ca<br />

sală de mese şi tot de aici era<br />

accesibilă capela familiei, situată<br />

tot la pater. Restul încăperilor<br />

de la acest nivel erau ocupate<br />

de slujitori sau constituiau<br />

spaţii de depozitare. La etajul I,<br />

aripa sudică era rezervată apartamentelor<br />

familiei Károlyi, iar<br />

majoritatea restului încăperilor<br />

funcţionau ca apartamente destinate<br />

oaspeţilor.<br />

După moartea lui Ştefan<br />

Károlyi, în anul 1907, membrii<br />

familiei nu mai locuiesc la<br />

Carei. În haosul creat de evenimentele<br />

sfârşitului de an 1918,<br />

multe dintre elementele de<br />

mobilier şi obiectele de valoare<br />

din interiorul castelului au<br />

dispărut. Perioada interbelică,<br />

ca urmare a unui acord dintre<br />

statul român şi cel maghiar,<br />

obiectele de valoare rămase în<br />

castel (în special tablourile) au<br />

fost înapoiate familiei Károlyi.<br />

Un moment memorabil<br />

rămâne, în viaţa castelului<br />

şi a Careiului din perioada<br />

contemporană, vizita regelui<br />

Ferdinand I al României şi a<br />

reginei Maria, în anul 1919. În<br />

perioada interbelică o parte a<br />

castelului este transformată în<br />

sanatoriu, iar restul găzduieşte<br />

un cazino. În timpul celui de<br />

al doilea război mondial, cu<br />

acordul familiei Károlyi, funcţionează<br />

aici o şcoală militară,<br />

transformată în spital militar în<br />

anul 1944. În perioada comunistă,<br />

castelul găzduieşte instituţii<br />

culturale de interes public:<br />

muzeul, casa de cultură şi biblioteca<br />

orăşenească. Astăzi,<br />

castelul găzduieşte o expoziție<br />

muzeală de interioare istorice<br />

care redau ambianța de odinioară<br />

a castelului și o expoziție<br />

de istorie locală.<br />

A consemnat: Zoe Stoleru<br />

Martí – OR<br />

Sursa foto: Shutterstock


Corina Simionescu Hudgens<br />

Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />

Dacă mesele de Crăciun<br />

v-au dat peste cap stomacul şi<br />

digestia nu mai funcţionează<br />

aşa cum trebuie, mâncaţi o porţie<br />

de castane coapte! Pe lângă<br />

gustul lor absolut delicios, vă<br />

veţi bucura şi de o ameliorare<br />

a simptomelor la nivel digestiv.<br />

Aceste fructe lemnoase sunt<br />

ideale după mesele copioase,<br />

deoarece au puţine calorii,<br />

multe fibre, minerale şi vitamine,<br />

care reglează tranzitul<br />

intestinal, dar au grijă să vă<br />

redea şi doza de energie. Iată<br />

care sunt beneficiile castanelor<br />

şi cum le puteţi consuma!<br />

Castanele sunt o gustare<br />

excelentă în sezonul rece şi,<br />

mai ales, după mesele calorice<br />

de sărbători, deoarece conţin<br />

multe fibre, proteine, vitamine,<br />

minerale şi carbohidraţi<br />

complecşi, dar foarte puţine<br />

calorii. Acest „pachet” de sub-<br />

Într-o lume avidă după soluţii<br />

miraculoase sau doar rapide<br />

pentru slăbit, plină cu liste cu<br />

alimente permise şi interzise,<br />

de strategii sofisticate legate<br />

de asocieri şi disocieri alimentare,<br />

specialiști recomandă să<br />

vă opriţi. E un delir halucinant<br />

care nu vă rezolvă definitv<br />

problema kilogramelor în<br />

plus, sunt nisipuri mişcătoare<br />

în care odată intraţi, nu faceţi<br />

decât să vă afundaţi din ce în<br />

ce mai adânc. Cura de slăbire<br />

îngraşă, e un paradox dureros<br />

de adevărat! Cine a apelat la<br />

diete ştie că acestea conţin de<br />

obicei un meniu impus, atât ca<br />

ore, cât şi ca feluri de mâncare.<br />

Cura de slăbire nu ţine cont<br />

de preferinţele şi ritmul vieţii<br />

tale, nu-ţi cere să-ţi asculţi<br />

senzaţia de foame şi saţietate,<br />

se face cu ignorarea nevoilor<br />

organismului. În cura de slăbire<br />

nu te întrebi ce vrei să<br />

mănânci, ci mănânci ce, cât<br />

şi când trebuie. Pentru că e o<br />

decizie venită din exterior, pentru<br />

că înlocuieşte instinctul cu<br />

voinţa şi raţiunea, pentru că<br />

elimină şi limitează alegerile<br />

alimentare, orice dietă are un<br />

sfârşit, e limitată în timp.<br />

Din momentul în care te<br />

Terapia verde IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 21<br />

stanţe nutritive este excelent<br />

pentru refacerea funcţiei digestive<br />

greu încercate de sărbători,<br />

dar nu numai.<br />

Spre deosebire de alte fructe<br />

lemnoase, cum ar fi alunele,<br />

caju, fisticul sau nucile, castanele<br />

conţin mai puţine grăsimi<br />

şi proteine, oferind în schimb<br />

cantităţi mari de carbohidraţi<br />

complecşi, care asigură un<br />

nivel optim de zahăr în sânge,<br />

dar fără a cauza oscilaţii glicemice.<br />

De asemenea, castanele<br />

sunt bogate în fibre, vitamine şi<br />

minerale, care au un rol foarte<br />

important pentru funcţionarea<br />

întregului organism.<br />

Zece castane coapte îi asigură<br />

organismului 17% din necesarul<br />

de fibre de care are nevoie<br />

într-o zi. Acestea reglează<br />

tranzitul intestinal, ameliorează<br />

constipaţia şi elimină crampele<br />

abdominale şi balonarea,<br />

conform MayoClinic. De asemenea,<br />

fibrele sunt importante<br />

pentru menţinerea colesterolului<br />

în limitele normale, asigură<br />

senzaţia de saţietate pe termen<br />

lung şi previn acumularea grăsimilor<br />

pe vasele de sânge.<br />

În comparaţie cu migdalele<br />

sau alunele, care conţin multe<br />

proteine, dar şi grăsimi, castanele<br />

sunt bogate în carbohidraţi<br />

complecşi, pe care organismul<br />

îi digeră lent şi, astfel, insulina<br />

este eliberată treptat. Asta înseamnă<br />

că nivelul glucozei este<br />

stabil şi nu apar stările de oboseală,<br />

specifice după consumul<br />

unor mese bogate caloric sau<br />

cu conţinut ridicat de zaharuri<br />

simple, potrivit specialiştilor<br />

de la Harvard.<br />

Castanele menţin sănătatea<br />

inimii. Datorită cuprului<br />

şi potasiului din compoziţie,<br />

castanele ajută la buna funcţionare<br />

a vaselor sangvine şi<br />

menţin tensiunea în limitele<br />

normale, prevenind astfel<br />

boli cardiovasculare precum<br />

infarctul sau accidentul vascular<br />

cerebral. De asemenea,<br />

mineralele din castane ajută la<br />

dezvoltarea celulelor roşii din<br />

sânge şi previn astfel instalarea<br />

anemiei.<br />

Castanele coapte sunt, poate,<br />

cea mai cunoscută metodă<br />

prin care pot fi consumate<br />

aceste fructe. Însă există şi alte<br />

căi prin care pot fi consumate.<br />

De exemplu, le puteţi adăuga<br />

în salate, le puteţi sota, alături<br />

de varză de Bruxelles, ciuperci<br />

sau cartofi dulci, le puteţi servi<br />

ca aperitiv, învelite în felii de<br />

bacon, preparate la cuptor, sau<br />

ca fel principal (în combinaţie<br />

cu orezul, rezultă un preparat<br />

delicios), le puteţi consuma<br />

sub formă de supă cremă (alături<br />

de conopidă) sau le puteţi<br />

transforma la fel de bine întrun<br />

desert delicios – ce spuneţi<br />

Cura de slăbire nu este<br />

soluția ideală<br />

apuci de ea, aştepţi să se termine.<br />

Când eşti la cură de slăbire,<br />

slăbeşti, când se termină<br />

cura, te îngraşi. Când mănânci<br />

după o listă, slăbeşti, când mănânci<br />

la liber, te îngraşi. Care<br />

să fie concluzia? Că îţi trebuie<br />

o nouă listă, o nouă cură, că nu<br />

mai eşti capabil să gestionezi<br />

singur relaţia cu mâncarea, că<br />

nu mai şii ce să mănânci?<br />

Cura de slăbire e o dedublare:<br />

viaţa ta e suspendată, pusă<br />

pe pauză sau între paranteze şi<br />

o perioadă limitată decizi să<br />

adopţi viaţa unui alt EU, mai<br />

disciplinat, mai organizat, mai<br />

echilibrat, mai puternic în faţa<br />

ispitelor şi automat mai slab<br />

pe cântar! Demersul nu e unul<br />

greşit, doar ordinea e inversată:<br />

dacă reuşeşti să fii în mod<br />

real echilibrat, disciplinat, organizat<br />

şi alimentaţia ta va fi<br />

normalizată, rezolvată.<br />

Haosul din viaţa noastră<br />

determină haosul alimentar.<br />

Într-un mod iluzoriu, dorim să<br />

facem ordine în alimentaţie,<br />

sperând că odată cu dispariţia<br />

kilogramelor în plus, vor dispărea<br />

şi problemele din viaţa<br />

noastră. Ar fi prea frumos şi<br />

prea simplu să fie aşa. Din<br />

păcate, kilogramele în plus nu<br />

sunt cauza, ci simptomul faptului<br />

că ceva nu e în regulă cu<br />

tine, sunt o boală a sufletului,<br />

un semn că doare. Întrebarea<br />

reală nu e cum să slăbesc, ci<br />

de ce m-am îngrăşat, de ce mănânc<br />

foarte mult?<br />

Există o foame a corpului şi<br />

una a sufletului, există o nevoie<br />

de alimente şi nutrienţi, dar şi<br />

o nevoie de afecţiune, răbdare,<br />

înţelegere, grijă, iubire. Şi<br />

de multe ori ele se confundă!<br />

E uşor să dăm vina pe mâncare,<br />

dar nu realizăm că uneori<br />

reprezintă singurul sprijin la<br />

capătul unei zile grele, obositoare,<br />

stresante, frustrante.<br />

„Mâncarea dă starea de bine”<br />

e o ecuaţie cu care ne naştem,<br />

pe care o avem în gene. Cu<br />

mâncare putem anestezia, fie<br />

şi pe moment, o stare de rău,<br />

o emoţie negativă, un disconfort.<br />

Şi atunci de ce ne simţim<br />

vinovaţi, de ce ne condamnăm<br />

că iar am mâncat?<br />

E uman şi firesc să vrei să<br />

nu te mai doară, să încerci să<br />

pui capăt unei suferinţe. Singurul<br />

lucru pentru care ne putem<br />

condamna e că nu încercăm<br />

să găsim remedii mai eficiente<br />

împotriva durerii, unele care să<br />

trateze cauza. Dacă „pansăm”<br />

Beneficiile castanelor<br />

comestibile<br />

de castane coapte învelite în<br />

ciocolată sau de o prăjitură cu<br />

mascarpone şi piure de castane?<br />

Ce trebuie reţinut însă este<br />

faptul că întotdeauna castanele<br />

trebuie gătite înainte de a<br />

fi consumate, nu se consumă<br />

cu mâncare orice tip de rană,<br />

haideţi măcar să nu dăm vina<br />

pe ea că ne îngraşă pentru că,<br />

nu-i aşa, are calorii.<br />

Mâncarea poate fi o jucărie,<br />

o ocupaţie, un prieten care ne<br />

umple stomacul, timpul şi viaţa.<br />

E atât de comodă şi de banală<br />

încât uităm că mai există şi<br />

alte jucării. Însă nu îi nesocotiţi<br />

eficienţa, nu o aruncaţi la coş<br />

înainte de a pune altceva în loc.<br />

Opriţi-vă din a căuta noi cure<br />

de slăbire şi preocupaţi-vă de<br />

nevoile voastre reale, mai ales<br />

de cele emoţionale.<br />

crude, din cauza conţinutului<br />

ridicat de acid tanic, care poate<br />

cauza probleme digestive şi<br />

inhibă absorbţia fierului.<br />

Mâncaţi doar când vă este<br />

foame şi opriţi-vă când v-aţi<br />

săturat. Asta înseamnă o relaţie<br />

echilibrată cu mâncarea, fără<br />

riscul kilogramelor în plus. Iar<br />

restul de trăiri, senzaţii şi nevoi,<br />

hrăniţi-le cu orice în afară<br />

de mâncare!


22 IANUARIE<br />

<strong>2019</strong><br />

Tartă cu morcovi<br />

și mazăre<br />

Reţetele Annei<br />

Ciorbă de<br />

conopidă<br />

Pizza pregătită<br />

în casă<br />

Ingrediente: 175 g făină,<br />

100 g mălai grișat, 1 lingură<br />

praf de copt, 100 g unt topit<br />

(și puțin pentru uns tava), 4<br />

ouă, 1 ardei gras roșu, 150<br />

g smântână, 500 g mazăre<br />

proaspătă sau congelată, 3<br />

morcovi, sare, piper mozaic,<br />

maghiran mărunțit, câteva<br />

fire de mărar verde<br />

Mod de preoarare: Făina<br />

și mălaiul se cern și se amestecă<br />

cu 1lingură praf de copt,<br />

apoi se frământă cu untul topit,<br />

un praf de sare, un ou bătut<br />

și 4 linguri de apă. Se frământă<br />

un aluat elastic care se<br />

bagă în celofan și se dă la rece<br />

cca. 30 de minute. După cele<br />

Ciocolată de<br />

casă cu alune<br />

Ciocolata este un desert pe<br />

care mulți dintre noi îl adoră.<br />

Fie că suntem femei, bărbați<br />

sau copii, ciocolata ne aduce<br />

bună dispoziție, pentru că ne<br />

îmbunătățește starea de spirit<br />

și ne potolește pofta de dulce.<br />

Îți prezentăm astăzi o rețetă<br />

pentru ciocolată de casă, cu o<br />

aromă incomparabil mai bună<br />

decât cea cumpărată din magazine.<br />

Ingrediente: 270 g lapte<br />

praf, 180 g zahăr, 120 g unt,<br />

100 ml apă, 50 g cacao, alune,<br />

nuci sau stafide – opțional –<br />

după gust.<br />

Mod de preparare:<br />

Amestecați laptele praf cu<br />

cantitatea de cacao din rețetă<br />

până când se omogenizează.<br />

Puneți la fiert apa, în care<br />

adăugați zahărul pentru a<br />

obține un sirop; compoziția<br />

30 de minute, se întinde întro<br />

foaie rotundă care mai apoi<br />

se așază în forma unsă cu unt.<br />

Se înțeapă cu furculița și se<br />

dă la copt cca. 20 de minute.<br />

Se fierbe mazărea, ardeiul și<br />

morcovii feliați în apă cu un<br />

praf de sare, se scurge și se<br />

lasă să se răcească. Smântâna<br />

se amestecă cu cele 3 ouă, se<br />

condimentează cu piper, un<br />

praf de sare și mărar tocat<br />

fîn. Această compoziție se<br />

amestecă bine cu mazărea și<br />

ardeiul și apoi se toarnă peste<br />

blatul copt din tavă și se dă la<br />

copt încă aproximativ 20 de<br />

minute. Se servește cald, ca<br />

aperitiv.<br />

rezultată trebuie ținută pe foc<br />

aproximativ 6 minute de la<br />

momentul în care a început să<br />

fiarbă; vă veți da seama că a<br />

ajuns la consistența potrivită<br />

în momentul în care se va forma<br />

un sirop mai gros; acum<br />

este momentul potrivit să<br />

adăugați untul și să amestecați<br />

bine până când untul se va<br />

topi. Turnați siropul cu unt<br />

peste amestecul de lapte praf<br />

și cacao. Tot acum puteți adăuga,<br />

după gust, alunele, nucile<br />

sau stafidele – aveți grijă<br />

însă ca alunele și nucile să fie<br />

suficient de bine mărunțite.<br />

Mixați bine compoziția<br />

până când se omogenizează.<br />

Puneți compoziția într-o tavă.<br />

Nivelați frumos deasupra.<br />

Pentru a se întări, puneți ciocolata<br />

la rece pentru câteva<br />

ore.<br />

Ingrediente: 2 buchete de<br />

conopidă, 3 morcovi medii, 2<br />

cepe medii, 4 cartofi medii, 1<br />

ardei gras mediu, 1 țelină (rădăcină),<br />

1 rădăcină de pătrunjel,<br />

30 ml ulei vegetal, busuioc,<br />

1 legătură de mărar, sare<br />

și piper, zează de varză, suc<br />

de lămâie sau borș, 3 căței de<br />

usturoi.<br />

Mod de preparare: Conopida<br />

se taie în bucățele<br />

mai mici și se lasă la fiert 10<br />

minute (nu este nevoie mai<br />

mult, o scoatem pe o farfurie,<br />

și adăugăm restul legumelor<br />

tăiate cubulețe, respectiv<br />

rondele (morcovii). Când au<br />

fiert, adăugăm sare și piper<br />

după gust, busuioc, și zeamă<br />

de varză, suc de lămâie sau<br />

borș. Dacă folosiți borș sau<br />

zeamă de varză trebuie fierte<br />

în prealabil. Când ciorba<br />

prinde o consistență medie<br />

și cartofii încep să lase o culaoare<br />

albă zemii, se adaugă<br />

verdeața și se acoperă cu un<br />

capac 10 minute pentru a se<br />

combina aromele.<br />

Închideți focul și preparați<br />

un mujdei din usturoi.<br />

Adăugați 1 polonic de supă<br />

pesate mujdei, amestecați<br />

bine și printr-o sită/strecurătoare<br />

mică, turnați compoziția<br />

în oala cu ciorbă. O rețetă<br />

simplă și foarte sănătoasă<br />

pentru perioadele reci.<br />

***<br />

Poate că uneori este greu<br />

să faceți acasă aceeași pizza<br />

ca cea făcută în restaurantele<br />

de specialitate. Pentru a<br />

obține un blat cu marginile<br />

moi și crocante în același<br />

timp, este necesar ca aluatul<br />

să fie frământat cu drojdie și<br />

lapte. Aveți nevoie de ingredientele<br />

preferate pentru pizza<br />

și de o tavă de copt un pic<br />

mai mare.<br />

Ingredientele necesare:<br />

200 ml lapte, ½ linguriță de<br />

sare, 2 lingurițe zahăr, 10<br />

grame drojdie, 2 linguri ulei<br />

de măsline, 300 grame făină,<br />

150 grame șuncă, 1 roșie, 150<br />

grame cașcaval tare, sos de<br />

roșii, 4-5 ciuperci, 100 g măsline<br />

negre sau verzi, 1 ceapă<br />

A consemnat: Anne Hürlimann – Redactor OR, Foto: Arhiva personală<br />

roșie.<br />

Cum se prepară: Puneți<br />

sare și zahăr în laptele puțin încălzit,<br />

apoi adăugați drojdia și<br />

uleiul de măsline. Amestecați<br />

bine. Turnați făina puțin câte<br />

puțin și frământați un aluat<br />

moale. Puneți-l într-un vas<br />

și acoperiți-l cu un prosop,<br />

apoi lăsați-l într-un loc cald,<br />

în jur de 30 minute. Adăugați<br />

puțină făină pe masa de lucru<br />

și întindeți aluatul într-un<br />

strat subțire. Ungeți deasupra<br />

cu sos de roșii, puneți șunca<br />

tăiată subțire, roșiile, ciupercile,<br />

măslinele și ceapa tăiate<br />

felii și cașcavalul dat prin răzătoare<br />

deasupra. Puneți tava<br />

în cuptorul preîncălzit la 190<br />

grade, timp de 25 minute.


Mica publicitate IANUARIE<br />

<strong>2019</strong> 23<br />

Important pentru cititori!<br />

• Vă rugăm să verificaţi textul<br />

anunţului şi numărul de telefon<br />

înainte de a fi trimis spre publicare<br />

redacţiei noastre!<br />

• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

nu îşi asumă răspunderea pentru<br />

numerele de telefon greşite<br />

sau conţinutul anunţurilor de la<br />

mica publicitate!<br />

MUNCĂ - OFERTE<br />

Se caută „internă” cu<br />

experiență în îngrijirea persoanelor<br />

în vârstă, conducerea unei<br />

mașini, cunoașterea masajului<br />

limfatic, servit masa, într-o casă<br />

cu pretenții din Madrid. Vârsta<br />

maximă 35 de ani, bună prezență.<br />

Mai multe informații la telefon:<br />

616 974 290, 616 974 290. Nu<br />

sunați inutil dacă nu îndepliniți<br />

condițiile!<br />

Este nevoie de persoană cu<br />

experiență în curățenie, bucătărie<br />

spaniolă, care să lucreze ca și<br />

„externă” într-o casă din Majadahonda<br />

(Madrid), de luni până<br />

vineri între orele 9:30 și 18:30.<br />

În fiecare vineri, să rămână peste<br />

noapte în casă, și să plece sâmbătă<br />

dimineață, după ce a servit micul<br />

dejun. Detalii suplimentare, la telefon:<br />

617 479 837 (Luisa).<br />

Se caută persoană responsabilă,<br />

cu experiență și rezidență<br />

în zona Madrid, pentru a face<br />

curățenie 2 zile/săptămână întro<br />

casă cu 2 camere din Aravaca,<br />

între orele 10:00 și 12:30. Se<br />

oferă 6 €/oră. Mai multe, doar pe<br />

WhatsApp: 660 137 089.<br />

Caut „externă” cu experiență<br />

și rezidență în San Agustín del<br />

Guadalix (Madrid), pentru o casă<br />

cu 2 copii. Contact pe WhatsApp:<br />

609 071 299.<br />

Caut menajeră! Poate dormi<br />

peste noapte în casă. Important<br />

să fie serioasă, corectă, să aibă<br />

mașină proprie și să fie rezidentă<br />

în El Vendrell (Tarragona). Telefon:<br />

610 948 574.<br />

Este nevoie de o „internă”<br />

cu experiență pentru o casă din<br />

Barcelona. Telefon: 933 426 464.<br />

Angajăm persoană cu<br />

experiență, cu vârsta de până la<br />

45 de ani (fără responsabilități<br />

familiale) care să lucreze pentru<br />

o familie cu 2 copii în La Pobla<br />

de Farnals (Valencia). Este necesară<br />

o experiență demonstrativă,<br />

o prezență bună. Va răspunde de<br />

curățenia în casă, spălat, gătit,<br />

călcat rufe, cumpărături, îngrijirea<br />

copiilor. Se oferă 900 € pe<br />

lună. Programul este de la 7:30<br />

dimineața până la ora 14:30, și de<br />

la 17:00 la 19:30. Detalii, la telefon:<br />

666 810 439.<br />

MUNCĂ - CERERI<br />

Doamnă, 50 de ani, rezidentă<br />

în comunitatea Madrid, cu multă<br />

experiență în îngrijirea persoanelor<br />

în vârstă și foarte bune recomandări,<br />

caut de muncă în acest<br />

domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)<br />

în următoarele zone: Alcalá de<br />

Henares, Azuqueca de Henares,<br />

Meco, Torrejón de Ardoz, Santa<br />

Eugenia. Mai multe detalii, la<br />

telefon: 642 527 466.<br />

Șofer cu experiență de peste<br />

25 de ani și mașină proprie, din<br />

comunitatea Madrid, oferă servicii<br />

de transport pentru oricine are nevoie<br />

(transport persoane, înlocuire<br />

șofer etc.). Telefon: 616 544 565<br />

(Nelu).<br />

Persoană serioasă, 45 de ani,<br />

specialist în vânzări, experiență<br />

în condus autovehicule cu carnet<br />

B, aptitudini manageriale, idei<br />

novatoare caut de muncă oriunde<br />

în Spania sau în Europa. Cristi,<br />

telefon 606 750 991.<br />

Doamnă, din comunitatea<br />

Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />

de bucătar, pentru un restaurant cu<br />

bucătărie românească. Am multă<br />

experienţă în domeniu. Telefon:<br />

642 124 140.<br />

Caut de muncă ca şofer<br />

categoria B: distribuitor, taxi,<br />

transport persoane etc. Oriunde<br />

în Europa. Multă experienţă.<br />

Mobil: 606 750 991.<br />

Doamnă serioasă 46 de ani cu<br />

expierență în serviciul domestic,<br />

caut loc de muncă ca şi externă<br />

în comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />

imediată. Telefon: 642<br />

087 102.<br />

Caut de muncă ca și internă<br />

în Comunitatea Madrid. Am<br />

experiență și bune recomandări.<br />

Telefon: 632 547 527.<br />

Doamnă 43 de ani, curată,<br />

gospodină, caut de muncă în<br />

Comunitatea Madrid, ca externă,<br />

în curățenie, îngrijit copii sau<br />

persoane în vârstă, sau în domeniul<br />

confecțiilor. Am experiență<br />

și referințe foarte bune. Telefon:<br />

625 736 494.<br />

Doamnă serioasă, cu experiență<br />

în domeniul curățeniei, caut<br />

de muncă ca și externă, cu ora, în<br />

Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />

642 859 842.<br />

VÂNZĂRI<br />

Se vinde apartament în Calle<br />

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea<br />

Móstoles (provincia Madrid).<br />

Apartamentul este complet renovat<br />

în 2013, exterior cu terasă.<br />

Are 71 mp, 3 camere, sufragerie<br />

și 1 baie. Puteți vizita. Investiția<br />

e foarte bună. Baia are cabină de<br />

hidromasaj, camera de zi este cu<br />

mural de lemn, camera principală<br />

cu șifonier încorporat cu oglindă.<br />

Terasa este închisă cu alumniu și<br />

copertină. Încălzire centrală, aer<br />

ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.<br />

Mai multe detalii la telefon: 687<br />

471 219 (Francisco).<br />

Vând apartament în Baia-Mare<br />

(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,<br />

bucătărie, hol, centrală proprie și<br />

calorifere noi, geamuri termopan,<br />

izolat în exterior. Preț: 28<br />

mii euro, negociabil. Mai multe<br />

informații la telefon: 0040/746<br />

371 260 (RO), 680 126 525 (ES).<br />

Vând în Botoșani, strada<br />

Popăuți 104, casă construită în<br />

2014, P+M, compusă din 6 camere,<br />

două băi, două bucătarii, încălzire<br />

centrală prin sol și calorifere,<br />

parter locuibil, 1305 mp, gradină,<br />

pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.<br />

Relații la telefon: 0040 / 771 905<br />

144 sau 0034 / 666 299 144.<br />

Vând casă la țară, în satul<br />

Moșteni, județul Teleorman, la 20<br />

km de Alexandria. Casa este în stil<br />

rustic, cu fântână în curte, electricitate,<br />

300mp casa, plus 1500mp<br />

curte. Preț negociabil, 15.000€.<br />

Mai multe informații la telefon:<br />

642 694 285.<br />

Vând casă în Amara, judetul<br />

Ialomița, (la roșu) la cinci minute<br />

de plajă. Pentru informații sunați la<br />

numărul de telefon: 643 086 970.<br />

Vând casă la țară, în județul<br />

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,<br />

baie, fântână în curte, hidrofor,<br />

fosă septică, 2.500 mp curte, drum<br />

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/<br />

munte superbă, liniștită, la 50 km<br />

de oraș. Preț 21.000 € negociabil.<br />

Mai multe informații, la telefon:<br />

678 804 997.<br />

Vând apartament la cheie, în<br />

Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />

proprie, utilat cu mobilă nouă.<br />

Preț informativ: 50.000€. Detalii<br />

suplimentare la telefon: 0034/642<br />

925 210 (Spania); 0040/772 929<br />

916 (România).<br />

Vând teren intravilan pentru<br />

construcții în zona de vile, sat<br />

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km<br />

de București și 10 km de Giurgiu,<br />

cu suprafața totală de 1.012 mp.<br />

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul<br />

se poate vinde și parcela, fiecare<br />

parcelă având 506 metri pătrați,<br />

preț 7.000 € ușor negociabil. Mai<br />

multe relații la telefon: 663 385<br />

792. Pentru cei interesați, pot trimit<br />

poze cu terenul, pe WhatsApp.<br />

Vând 600 mp teren construcții<br />

case utilat cu apă, gaz, curent la<br />

130 m, în Stupini, județul Brașov,<br />

Str. Nicovalei. Se vinde și în doua<br />

rate pe perioada unui an, prin<br />

contract notarial. Exclus agenții<br />

si intermediari. Preț: 15.000€.<br />

Relații la email: panalucian77@<br />

gmail.com sau la telefon 0034/<br />

642 686 552.<br />

SERVICII<br />

Servicii funerare internaționale.<br />

Organizăm repatrierea<br />

decedaților din străinătate.<br />

Asigurăm transport funerar<br />

până la domiciliu, din toată<br />

Europa, sicriu omologat UE.<br />

Pass mortuar. Standarde europene<br />

la prețuri mici, program<br />

NON STOP. Telefon: 0040 / 747<br />

932 082, www. funeralex.ro<br />

MATRIMONIALE<br />

Doamnă serioasă, 65 de ani,<br />

fără obligații, doresc să cunosc un<br />

domn de vârstă apropiată, pentru<br />

prietenie/căsătorie. Telefon: 642<br />

239 369.<br />

Bărbat, 55 de ani, divorțat,<br />

fără obligații, fără vicii, doresc să<br />

cunosc o doamnă cu vârsta între<br />

45 și 60 de ani, sinceră, pentru o<br />

relație serioasă de prietenie/căsătorie.<br />

Telefon: 642 811 265. Nu<br />

sunați inutil dacă nu corespundeți<br />

profilului și nu dați beep!<br />

Tânăr, 35 de ani, caut o fată de<br />

vârstă apropiată pentru o relație<br />

serioasă. Mai multe detalii, la telefon:<br />

642 644 829.<br />

Tânăr, 37 de ani, singur, fără<br />

obligații, aș dori să cunosc o fată<br />

de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,<br />

pentru prietenie, eventual căsătorie.<br />

Nu am mai fost căsătorit și<br />

nu am obligații! Telefon: 642 939<br />

318.<br />

Bărbat din comunitatea<br />

Madrid, caută o doamnă pentru o<br />

relație serioasă, de lungă durată.<br />

Sună pentru detalii suplimentare<br />

la telefon: 642 635 661.<br />

Bărbat, 46 de ani, caut o doamnă<br />

de aceeași vârstă, sau apropiată,<br />

cu locul de muncă stabil, fără<br />

vicii, pentru o relație serioasă și<br />

de lungă durată. Telefon: 642 629<br />

980.<br />

Tânăr de 35ani, din comunitatea<br />

Madrid, simpatic, zvelt,<br />

fără vicii, sociabil, aș dori să<br />

cunosc o fată cu aceleași calități,<br />

fără copii, cu vârsta până în 34<br />

ani, pentru o relație serioasă. Nu<br />

sunați inutil! Telefon: 643 061<br />

858 (WhatsApp).<br />

Tânăr 37 ani, caut fată /femeie<br />

de vârstă apropiată pentru o relație<br />

serioasă. Telefon: 642 532 245.<br />

Tânăr de 34 ani, fără vicii, înalt,<br />

sincer, simpatic, sociabil, aș dori<br />

să cunosc o fată sociabilă, fără<br />

copii, până în 34 ani, similare<br />

caracteristici, din comunitatea<br />

Madrid, pentru o relație serioasă.<br />

Curioasele să nu sune inutil! Rog<br />

seriozitate maximă! Telefon: 643<br />

061 858 (WhatsApp).<br />

Tânăr, 37 de ani, fără vicii, cu<br />

situație economică stabilă, fără<br />

obligații, caut o fată cu aceleași<br />

calități, pentru o relație serioasă,<br />

din comunitatea Madrid. Telefon:<br />

643 694 3<strong>95</strong>.<br />

Doamnă 46 ani, doresc să cunosc<br />

un bărbat serios, educat, fără<br />

vicii, fără obligații (de preferat să<br />

nu aibă copii), de vârstă apropiată<br />

pentru o relație serioasă, din<br />

comunitatea Madrid. Rog maximă<br />

seriozitate! Raspund doar la<br />

mesaje. Nu sunați ! Telefon: 642<br />

068 227.<br />

Domn 46 de ani, divorțat,<br />

doresc să cunosc o doamnă de<br />

vârstă apropiată pentru o relație<br />

de prietenie, respectiv căsătorie.<br />

Mă puteți suna la telefon: 642<br />

264 868.<br />

Bărbat, 40 de ani, din<br />

Barcelona, caut o doamnă de vârstă<br />

apropiată, pentru o relație serioasă.<br />

Ofer și aștept seriozitate!<br />

Telefon: 676 272 617.<br />

Doamnă, 59 de ani, divorțată,<br />

160/58, fără obligații, din Comunitatea<br />

Madrid, doresc să cunosc<br />

un domn de vârstă apropiată, pentru<br />

prietenie/căsătorie. Telefon:<br />

603 842 980.<br />

Domn, 48 de ani, doresc să cunosc<br />

o doamnă până în 45 de ani,<br />

din comunitatea Madrid pentru o<br />

relație serioasă/căsătorie. Aventurierele<br />

să se abțină! Telefon: 642<br />

502 842.<br />

Anunţurile de mică publicitate sunt<br />

GRATUITE!<br />

E-mail: redactia@<br />

occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

Prin SMS<br />

sau Whatsapp:<br />

643 015 676<br />

Statele Unite au angajat un român pentru strategia de imagine a Americii în lume<br />

Departamentul de Stat<br />

American a angajat compania<br />

Transiris, condusă de un<br />

român, Silvian Cenţiu, şi cu<br />

mai mult de jumătate din personal<br />

în România, pentru a crea<br />

strategia de imagine a Statelor<br />

Unite în lume. Strategul principal,<br />

directorul de creaţie, coordonatoarea<br />

de proiect, şi mare<br />

parte din echipa proiectului<br />

este formată din români.<br />

Iniţiativa de strategie se<br />

concentrează în prezent pe<br />

Europa şi a început cu un proiect<br />

pilot în Austria, Cehia, şi<br />

Ungaria. Strategia urmează să<br />

fie finalizată în <strong>ianuarie</strong> <strong>2019</strong><br />

şi va fi urmată de un proiect<br />

de implementare. Transiris a<br />

fost contractată în exclusivitate<br />

pentru strategia acestui<br />

proiect, precum şi pentru deciziile<br />

de a subcontracta unele<br />

componente tactice către alte<br />

companii locale.<br />

„America, aşa cum numim<br />

de multe ori Statele Unite ale<br />

Americii, nu este doar o ţară,<br />

ci o idee, un set de principii<br />

de viaţă, un simbol cultural<br />

al drepturilor la viaţă, libertate<br />

şi căutare a fericirii. Dar<br />

imaginea Americii este şi sub<br />

continuă presiune şi critică,<br />

atât din interiorul ţării cât şi<br />

din afară. Strategia noastră se<br />

concentrează pe crearea unei<br />

imagini care reprezintă adevărata<br />

Americă”, a declarat<br />

Silvian Cenţiu.<br />

Istoric, America a finanţat<br />

o agenţie pentru promovarea<br />

imaginii în lume, organizaţie<br />

din care au făcut parte<br />

şi E uropa Liberă şi Vocea<br />

A mericii, instituţii bine cunoscute<br />

în R omania în anii premergători<br />

revoluţiei. Această<br />

agenţie, USIA, a fost desfiinţată<br />

printr-un act al Congresului<br />

American în 1998.<br />

Compania Transiris a fost<br />

înfiinţată în 2012 în California<br />

şi în Bucureşti pentru a deservi<br />

în principal companii de<br />

top (Fortune 500) cu servicii<br />

şi tehnologii de marketing.<br />

Între timp, a înfiinţat birouri<br />

în Canada, Austria, Spania,<br />

şi Marea Britanie. Biroul din<br />

Marea Britanie a fost înfiinţat<br />

în cooperare cu Guvernul<br />

Scoţian.<br />

Silvian Cenţiu este cel care<br />

a fondat şi conduce compania<br />

Transiris. Locuieşte în<br />

California, dar este născut la<br />

Braşov, unde a urmat Liceul<br />

„Andrei Şaguna”. A studiat<br />

în cadrul Universităţii<br />

Politehnice din Bucureşti,<br />

precum şi la Universitatea<br />

Tehnică din V iena (TU Wien),<br />

U niversitatea San Francisco<br />

(USF), Universitatea Stanford,<br />

şi alte instituţii de învăţământ<br />

superior. De asemenea, a cercetat<br />

şi predat în cadrul acestor<br />

universităţi, cât şi la ASE<br />

B ucureşti şi Universitatea<br />

Transilvania.<br />

În afara activităţilor profesionale<br />

din marketing, tehnologie,<br />

management, şi antreprenoriat,<br />

Silvian este cunoscut şi<br />

pentru activităţile sale în dramaturgie,<br />

în special cu piesa<br />

de teatru „A Transylvanian in<br />

Silicon Valley” („Un Ardelean<br />

în Silicon Valley”), pe care a<br />

scris-o şi a interpretat-o cu<br />

succes pe toate continentele,<br />

inclusiv în România, la Teatrul<br />

Naţional Bucureşti şi la Teatrul<br />

Notarra.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!