Occidentul romanesc nr 95 ianuarie 2019

More documents

Recommendations

Info

20 IANUARIE <strong>2019</strong> Turism Castelul din Carei, bijuteria arhitecturală care a devenit vedetă pe Netflix Turismul în orașul Carei a înflorit. Anual peste 50.000 de turişti îi calcă pragul. Renovat cu 5 milioane de euro, din fonduri europene, Castelul Károlyi din municipiul Carei, a atras atenţia producătorilor de la Hollywood şi aşa se face că o echipă de filmare a turnat în luna februarie a anului trecut, o peliculă care a avut premiera în luna noiembrie 2018 în Statele Unite ale Americii. Producţia americană se numeşte „The Princess Switch” şi o are protagonistă pe actriţa Vanessa Hudgens. Filmul este o comedie romantică de Crăciun. Pentru el s-a filmat timp de o lună în exteriorul şi interiorul Castelului Károlyi din Carei, judeţul Satu Mare. „Considerat o mică perlă, bijuterie de care casele de producţie nu aveau ştire şi s-au folosit de această noutate. Au reamenajat unele săli, dar s-au folosit de arhitectura castelului şi exponatele de aici”, a explicat Dragoș Georgescu, director centru de promovare turism, pentru ProTV. Filmările au început în februarie 2018, iar pe lângă actorii veniţi din America, în film apar şi peste 100 de localnici din Carei aleşi în urma unui casting. Castelul Károlyi poartă numele familiei de grofi şi de-a lungul anilor a fost pe rând garnizoană militară, sanatoriu TBC şi liceu zootehnic. A fost refăcut în 2012, iar de atunci e promovat la târgurile de turism din ţară şi străinătate. „În forma actuală, Castelul Károlyi seamănă cu castelele din Valea Loarei. Un castel construit în stil romantic eclectic, cu mai multe stiluri de construcții”, spune Hago Attila Nandor, arheolog. Filmul The Princess Switch este disponibil pe platforma Netflix, iar cei care au văzut deja comedia romantică spun că imaginile de la castel i-au făcut să intre perfect în atmosfera sărbătorilor. Scenariștii s-au bazat pe o poveste deja cunoscută „Prinț și cerșetor” și au adaptat-o epocii cotidiene. Dacă unii critici au spus că filmul este în ton cu comediile de gen care apar înainte de sărbătorile de iarnă, alții au fost încântați de peisajele care apar în film, dar și de jocul actriței Vanessa Hudgens, care joacă cele două roluri principale feminine. Criticii de film s-au uitat nu doar la jocul actorilor. Ei spun că nu au fost deloc surprinși când au aflat că scenele din ficționala țară Belgravia au fost filmate în R omânia. Castelul din Carei li s-a părut o locație perfectă pentru un film romantic, având în vedere arhitectura, dar și parcul. Refăcut, castelul atrage 50.000 de turişti în fiecare an. Aceştia mai pot vizita în oraş un parc în care se află copaci rari, printre care şi un platan uriaş din 1810 şi o seră cu peste 60 de plante de pe 5 continente. Hotelierii şi-au extins afacerile după ce numărul de turişti din oraş s-a dublat. Autorităţile locale spun că au accesat bani atât pentru reabilitarea obiectivelor turistice, cât şi pentru reparaţia drumurilor din oraş. „Dorim să asfaltăm restul străzilor şi 18 km de piste de biciclete şi pentru reducerea noxelor cumpărăm 7 autobuze electrice”, a declarat Eugen Kovacs, primarul Careiului, pentru Gazeta de Nord. Cei care ajung la Carei pot vizita şi un complex cu apă termală, dar şi cripta familiei Károlyi, cu sarcofage arămite, lucrate cu mare măiestrie. Istoria Castelului Károlyi din Carei. Prima rezidenţă cunoscută a familiei Károlyi la Carei datează de la sfârşitul secolului al XV-lea. Trebuie să fi fost o clădire solidă, dotată cu elemente de fortificaţie, dacă nobilii comitatului au considerat-o o ameninţare şi au cerut regelui demolarea ei. La sfârşitul veacului următor, din pricina accentuării pericolului turcesc, rezidenţa din piatră a fost transformată într-o cetate dotată cu şant şi zid de fortificare patrulater şi patru bastioane de colţ, prevăzute cu nişe de tragere pentru tunuri. Datorită poziţiei sale strategice şi a formei solide, în secolul al XVIIlea cetatea din Carei face parte din sistemul de fortificaţii împotriva turcilor. Pentru a face faţă cu succes unui eventual atac, fortificaţiile cetăţii sunt lărgite între 1661 și 1666, iar după refacere aici este repartizată o garnizoană germană, beneficiind de artilerie proprie. Ulterioarele atacuri turceşti nu au reuşit să distrugă cetatea, dar i-au provocat avarii grave, reparate prin lucrările din anul 1678. După ce Alexandru Károlyi s-a alăturat răscoalei conduse de Francisc Rákóczi II, a fost rândul trupelor germane să atace cetatea celui care devenise inamic. Fortificaţiile rezistă şi de această dată, însă necesită noi lucrări de refacere, încheiate în anul 1708. În acelaşi an, Francisc Rákóczi II petrece aproape o lună în cetatea din Carei, vizita fiind păstrată ca un moment memorabil în istoria familiei Károlyi. Camera în care a locuit faimosul conducător a rămas, la cerinţa familiei proprietare, un punct de reper în cadrul ulterioarelor transformări ale castelului, nefiind atinsă până la începutul secolului XX. În secolele XVII-XVIII, cetatea din Carei a constituit în mai multe rânduri locul de desfăşurare al unor întâlniri diplomatice importante. Printre altele, aici au avut loc negocierile pentru redactarea și semnarea tratatului Păcii de la Satu Mare, din 1711. În această perioadă şi până la 1848, cetatea şi mai târziu castelul Károlyi este apărat de o garnizoană formată din haiducii aşezaţi în oraş din satele învecinate. Garda permanentă are în compenţă 77 de călăreţi şi 30 de soldaţi pedeştri, marea lor majoritate români. În schimbul avantajelor economice primite de la moşier, aceştia trebuiau să se doteze cu uniforme şi armament corespunzător, să asigure paza, ordinea şi apărarea castelului şi a oraşului. Odată cu aplanarea conflictelor militare din zonă, se nasc primele planuri de transformare a cetăţii din Carei într-o clădire cu funcţii în special rezidenţiale. Károlyi Antal este iniţiatorul acestor idei, însă lucrările efective de transformare debutează abia în anul 1792. Elementele principale de fortificaţie, bastioanele, sunt demolate, iar cetatea este transformată într-un castel în stil baroc, realizat după planurile lui Jozef Bitthauser. După o descriere a vremii, castelul acoperit cu şindrilă urma un plan patrulater, cu două etaje, iar intrarea principală era situată pe partea de nord. Etajul superior beneficia de 21 de camere, iar cel inferior, de 20 de încăperi prevăzute cu boltă. Capela castelului era anexată laturii sud-estice, iar bucătăria şi anexele erau construite în continuarea laturii sudice a clădirii principale. Unele dintre cele mai importante momente din istoria castelului baroc le constituie vizitele membrilor familiei imperiale. Astfel, în anul 1797, Iosif Károlyi primeşte la rezidenţa sa vizita prinţului Jozef de Habsburg, iar aproape un secol mai târziu, în 1884, prinţul Rudolf de Habsburg petrece două zile la Carei în compania soţiei sale. O nouă transformare a castelului, cea care conferă clădirii aspectul actual, are loc între anii 1894-1896 şi este iniţiată de Ştefan Károlyi. Urmând planurile arhitectului Arthur Meinig, castelul baroc este transformat într-un edificiu în stil eclectic, cu elemente istorizante, având aspectul unui castel cavaleresc medieval. Structura de zid a castelului baroc este păstrată aproape în totalitate, fiind însă adăugate mai multe turnuri de diferite forme şi dimensiuni, care conferă clădirii un aspect asimetric. Accentuarea impresiei de medieval este realizată cu ajutorul şanţului cu apă construit de jur-împrejurul castelului. Intrarea principală a fost transferată pe latura de vest a castelului, spre oraş. Curtea interioară a castelului baroc a fost acoperită cu un tavan de grinzi masive, pictate şi transformată astfel într-un uriaş hol de primire. Pe trei dintre faţadele castelui sunt combinate elemente arhitecturale şi de decor aparţinând mai multor stiluri - romantic, baroc - iar faţada estică este dominată de stilul neogotic. Interiorul castelului era dominat de holul de primire, pavat cu mozaic şi dotat cu şeminee uriaşe. Încăperea situată la intrarea secundară, dinspre sud, a castelului funcţiona ca sală de mese şi tot de aici era accesibilă capela familiei, situată tot la pater. Restul încăperilor de la acest nivel erau ocupate de slujitori sau constituiau spaţii de depozitare. La etajul I, aripa sudică era rezervată apartamentelor familiei Károlyi, iar majoritatea restului încăperilor funcţionau ca apartamente destinate oaspeţilor. După moartea lui Ştefan Károlyi, în anul 1907, membrii familiei nu mai locuiesc la Carei. În haosul creat de evenimentele sfârşitului de an 1918, multe dintre elementele de mobilier şi obiectele de valoare din interiorul castelului au dispărut. Perioada interbelică, ca urmare a unui acord dintre statul român şi cel maghiar, obiectele de valoare rămase în castel (în special tablourile) au fost înapoiate familiei Károlyi. Un moment memorabil rămâne, în viaţa castelului şi a Careiului din perioada contemporană, vizita regelui Ferdinand I al României şi a reginei Maria, în anul 1919. În perioada interbelică o parte a castelului este transformată în sanatoriu, iar restul găzduieşte un cazino. În timpul celui de al doilea război mondial, cu acordul familiei Károlyi, funcţionează aici o şcoală militară, transformată în spital militar în anul 1944. În perioada comunistă, castelul găzduieşte instituţii culturale de interes public: muzeul, casa de cultură şi biblioteca orăşenească. Astăzi, castelul găzduieşte o expoziție muzeală de interioare istorice care redau ambianța de odinioară a castelului și o expoziție de istorie locală. A consemnat: Zoe Stoleru Martí – OR Sursa foto: Shutterstock
Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ Anglia Dacă mesele de Crăciun v-au dat peste cap stomacul şi digestia nu mai funcţionează aşa cum trebuie, mâncaţi o porţie de castane coapte! Pe lângă gustul lor absolut delicios, vă veţi bucura şi de o ameliorare a simptomelor la nivel digestiv. Aceste fructe lemnoase sunt ideale după mesele copioase, deoarece au puţine calorii, multe fibre, minerale şi vitamine, care reglează tranzitul intestinal, dar au grijă să vă redea şi doza de energie. Iată care sunt beneficiile castanelor şi cum le puteţi consuma! Castanele sunt o gustare excelentă în sezonul rece şi, mai ales, după mesele calorice de sărbători, deoarece conţin multe fibre, proteine, vitamine, minerale şi carbohidraţi complecşi, dar foarte puţine calorii. Acest „pachet” de sub- Într-o lume avidă după soluţii miraculoase sau doar rapide pentru slăbit, plină cu liste cu alimente permise şi interzise, de strategii sofisticate legate de asocieri şi disocieri alimentare, specialiști recomandă să vă opriţi. E un delir halucinant care nu vă rezolvă definitv problema kilogramelor în plus, sunt nisipuri mişcătoare în care odată intraţi, nu faceţi decât să vă afundaţi din ce în ce mai adânc. Cura de slăbire îngraşă, e un paradox dureros de adevărat! Cine a apelat la diete ştie că acestea conţin de obicei un meniu impus, atât ca ore, cât şi ca feluri de mâncare. Cura de slăbire nu ţine cont de preferinţele şi ritmul vieţii tale, nu-ţi cere să-ţi asculţi senzaţia de foame şi saţietate, se face cu ignorarea nevoilor organismului. În cura de slăbire nu te întrebi ce vrei să mănânci, ci mănânci ce, cât şi când trebuie. Pentru că e o decizie venită din exterior, pentru că înlocuieşte instinctul cu voinţa şi raţiunea, pentru că elimină şi limitează alegerile alimentare, orice dietă are un sfârşit, e limitată în timp. Din momentul în care te Terapia verde IANUARIE <strong>2019</strong> 21 stanţe nutritive este excelent pentru refacerea funcţiei digestive greu încercate de sărbători, dar nu numai. Spre deosebire de alte fructe lemnoase, cum ar fi alunele, caju, fisticul sau nucile, castanele conţin mai puţine grăsimi şi proteine, oferind în schimb cantităţi mari de carbohidraţi complecşi, care asigură un nivel optim de zahăr în sânge, dar fără a cauza oscilaţii glicemice. De asemenea, castanele sunt bogate în fibre, vitamine şi minerale, care au un rol foarte important pentru funcţionarea întregului organism. Zece castane coapte îi asigură organismului 17% din necesarul de fibre de care are nevoie într-o zi. Acestea reglează tranzitul intestinal, ameliorează constipaţia şi elimină crampele abdominale şi balonarea, conform MayoClinic. De asemenea, fibrele sunt importante pentru menţinerea colesterolului în limitele normale, asigură senzaţia de saţietate pe termen lung şi previn acumularea grăsimilor pe vasele de sânge. În comparaţie cu migdalele sau alunele, care conţin multe proteine, dar şi grăsimi, castanele sunt bogate în carbohidraţi complecşi, pe care organismul îi digeră lent şi, astfel, insulina este eliberată treptat. Asta înseamnă că nivelul glucozei este stabil şi nu apar stările de oboseală, specifice după consumul unor mese bogate caloric sau cu conţinut ridicat de zaharuri simple, potrivit specialiştilor de la Harvard. Castanele menţin sănătatea inimii. Datorită cuprului şi potasiului din compoziţie, castanele ajută la buna funcţionare a vaselor sangvine şi menţin tensiunea în limitele normale, prevenind astfel boli cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. De asemenea, mineralele din castane ajută la dezvoltarea celulelor roşii din sânge şi previn astfel instalarea anemiei. Castanele coapte sunt, poate, cea mai cunoscută metodă prin care pot fi consumate aceste fructe. Însă există şi alte căi prin care pot fi consumate. De exemplu, le puteţi adăuga în salate, le puteţi sota, alături de varză de Bruxelles, ciuperci sau cartofi dulci, le puteţi servi ca aperitiv, învelite în felii de bacon, preparate la cuptor, sau ca fel principal (în combinaţie cu orezul, rezultă un preparat delicios), le puteţi consuma sub formă de supă cremă (alături de conopidă) sau le puteţi transforma la fel de bine întrun desert delicios – ce spuneţi Cura de slăbire nu este soluția ideală apuci de ea, aştepţi să se termine. Când eşti la cură de slăbire, slăbeşti, când se termină cura, te îngraşi. Când mănânci după o listă, slăbeşti, când mănânci la liber, te îngraşi. Care să fie concluzia? Că îţi trebuie o nouă listă, o nouă cură, că nu mai eşti capabil să gestionezi singur relaţia cu mâncarea, că nu mai şii ce să mănânci? Cura de slăbire e o dedublare: viaţa ta e suspendată, pusă pe pauză sau între paranteze şi o perioadă limitată decizi să adopţi viaţa unui alt EU, mai disciplinat, mai organizat, mai echilibrat, mai puternic în faţa ispitelor şi automat mai slab pe cântar! Demersul nu e unul greşit, doar ordinea e inversată: dacă reuşeşti să fii în mod real echilibrat, disciplinat, organizat şi alimentaţia ta va fi normalizată, rezolvată. Haosul din viaţa noastră determină haosul alimentar. Într-un mod iluzoriu, dorim să facem ordine în alimentaţie, sperând că odată cu dispariţia kilogramelor în plus, vor dispărea şi problemele din viaţa noastră. Ar fi prea frumos şi prea simplu să fie aşa. Din păcate, kilogramele în plus nu sunt cauza, ci simptomul faptului că ceva nu e în regulă cu tine, sunt o boală a sufletului, un semn că doare. Întrebarea reală nu e cum să slăbesc, ci de ce m-am îngrăşat, de ce mănânc foarte mult? Există o foame a corpului şi una a sufletului, există o nevoie de alimente şi nutrienţi, dar şi o nevoie de afecţiune, răbdare, înţelegere, grijă, iubire. Şi de multe ori ele se confundă! E uşor să dăm vina pe mâncare, dar nu realizăm că uneori reprezintă singurul sprijin la capătul unei zile grele, obositoare, stresante, frustrante. „Mâncarea dă starea de bine” e o ecuaţie cu care ne naştem, pe care o avem în gene. Cu mâncare putem anestezia, fie şi pe moment, o stare de rău, o emoţie negativă, un disconfort. Şi atunci de ce ne simţim vinovaţi, de ce ne condamnăm că iar am mâncat? E uman şi firesc să vrei să nu te mai doară, să încerci să pui capăt unei suferinţe. Singurul lucru pentru care ne putem condamna e că nu încercăm să găsim remedii mai eficiente împotriva durerii, unele care să trateze cauza. Dacă „pansăm” Beneficiile castanelor comestibile de castane coapte învelite în ciocolată sau de o prăjitură cu mascarpone şi piure de castane? Ce trebuie reţinut însă este faptul că întotdeauna castanele trebuie gătite înainte de a fi consumate, nu se consumă cu mâncare orice tip de rană, haideţi măcar să nu dăm vina pe ea că ne îngraşă pentru că, nu-i aşa, are calorii. Mâncarea poate fi o jucărie, o ocupaţie, un prieten care ne umple stomacul, timpul şi viaţa. E atât de comodă şi de banală încât uităm că mai există şi alte jucării. Însă nu îi nesocotiţi eficienţa, nu o aruncaţi la coş înainte de a pune altceva în loc. Opriţi-vă din a căuta noi cure de slăbire şi preocupaţi-vă de nevoile voastre reale, mai ales de cele emoţionale. crude, din cauza conţinutului ridicat de acid tanic, care poate cauza probleme digestive şi inhibă absorbţia fierului. Mâncaţi doar când vă este foame şi opriţi-vă când v-aţi săturat. Asta înseamnă o relaţie echilibrată cu mâncarea, fără riscul kilogramelor în plus. Iar restul de trăiri, senzaţii şi nevoi, hrăniţi-le cu orice în afară de mâncare!
Page 1 and 2: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 3 and 4: Eveniment IANUARIE 2019 03 „Îmi
Page 6 and 7: 06 IANUARIE 2019 Ziua Culturii Naţ
Page 8 and 9: 08 IANUARIE 2019 Ilinca Fodor Van S
Page 10 and 11: 10 IANUARIE 2019 Dan Caragea Senior
Page 12 and 13: 12 IANUARIE 2019 Pentru mulţi dint
Page 14 and 15: 14 IANUARIE 2019 Internaţional Sta
Page 16 and 17: 16 IANUARIE 2019 Cei mai mulţi rom
Page 18 and 19: 18 IANUARIE 2019 Opinii Valoarea un
Page 22 and 23: 22 IANUARIE 2019 Tartă cu morcovi

Occidentul romanesc nr 95 ianuarie 2019

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?