Occidentul romanesc editia 124 august 2021

Nicoleta Neagu este o iubitoare
a florilor și în special a
lavandei. În primăvara anului
2015 a făcut prima achiziție de
butași și a început să se ocupe
de această plantație în comuna
Poduri, lângă Moinești, județul
Bacău. Încet, încet, a extins
plantația la 6.500 mp și are în
prezent peste 10.000 de plante
pe rod, cu soiurile Sevtopolis,
Vera și Blue Scent.
Primul contact al Nicoletei
cu lumea lavandei a fost unul
virtual, prin pozele din regiunea
Provence din Franța. Apoi
le-a văzut și în realitate, iar
de aici nu a fost decât un pas
pentru plantația care avea să
Ionuț și Alina Pomîrleanu
sunt doi tineri care au lăsat drumul
străinătății și s-au reîntors
în țară, în anul 2017. Acasă, cu
banii agonisiți, în jur de 30.000
lei, au înființat o plantație de
zmeură, pe o suprafață de
6.000 mp, în satul Suhuleț,
localitatea Tansa, din județul
Iași. Anul trecut a fost dificil
și pentru cultura lor; practic,
au avut o recoltă de 5 tone, dar
au apucat să culeagă doar 40%
din lipsă de forță de muncă în
zonă, scrie agro-business.ro
„Totul a început în anul
2017, când am hotărât să ne
retragem în țară; am vrut să
facem o afacere de familie,
să fim proprii angajați, și astfel
ne-am gândit să cultivăm
zmeur. Această plantație are o
suprafață de 6.000 mp pe care
cultivăm zmeură din soiurile
Opal, Cayuga și Polka. Primul
an a fost un pic cam greu
pentru că nu ne lăsa vremea să
începem să plantăm drajonii,
dar într-un final am reușit. În
acel an producția a fost redusă,
doar câteva fructe am recoltat,
dar noi am fost foarte bucuroși
și mândri că am văzut plantele
deja cu fructe”, mărturisește
Alina.
Tehnologia de cultivare din
plantația familiei Pomîrleanu a
fie astăzi pe Dealul Podurilor,
scrie agro-business.ro/. „Lavanda
este o floare care mă
fascina încă dinainte să încep
să o cultiv; aveam în grădină
cinci butași pe care i-am
achiziționat de la o fl orărie
on-line și pentru că nu știam
să o îngrijesc am căutat pe Internet
informații și am găsit,
plus imagini care m-au încântat
atât de mult, încât visam cu
ochii deschiși la propriul meu
câmp de lavandă. De aici nu
a fost decât un pas, mai ales
că prinsesem drag de liniștea
naturii de pe Dealul Podurilor
și, având șansa de a închiria
teren acolo, am început!”,
fost una clasică, adaugă Ionuț.
„Plantarea butașilor a fost clasică,
între rânduri s-a păstrat
o distanță de 2 metri și de 0,5
metri între puieții de pe rând.
Inițial am cumpărat 3.300 de
puieți, după care ne-am extins
suprafața de la 4.500 la 6.000
mp din puieții proprii, dar materialul
săditor inițial a fost
certificat și l-am achiziționat
de la Pepinierele Fundulea.“
Pe întreaga plantație, atât
toamna, cât și primăvara devreme,
cei doi se ocupă de lucrările
de îngrijire care nu sunt
deloc puține. „Primăvara sunt
necesare în plantație lucrări de
scurtare la 1,30-1,40 m, rărire,
de 8-10 plante la metru liniar.
Facem un tratament în timpul
iernii cu ulei horticol, după
care două tratamente cu zeamă
bordeleză la înmugurire și
la înfrunzire, zeamă bordeleză
urmată de un foliar din alge
marine, iar după perioada de
înflorire o să îi facem un tratament
cu fungicide și insecticide.
O astfel de muncă merită
pentru că din anul III până
în anul XII, dacă cultura este
îngrijită cum trebuie, asigură
undeva la 10 tone la hectar de
producție.”
Cerințele față de factorii
de mediu. Zmeurul necesită
Lumea satului românesc AUGUST
2021 17
Câmpul cu parfumul florilor de lavandă
pe Dealul Podurilor
adaugă moineșteanca.
Sevtopolis, Vera & Blue
Scent. Fiind începătoare, a ales
să cultive o plantație mică pentru
început, aproximativ 3.000
mp, apoi a extins plantația la
6.500 mp, având în prezent
peste 10.000 de plante pe rod,
cu trei soiuri de Lavandula angustifolia.
„Cultivarea lor s-a
făcut manual, inclusiv procedeele
ce țin de îngrijire, toaletare,
recoltare, având minimum
de utilaje necesare: motocultor,
motocoasă și tăietor
electric. Primul soi cultivat a
fost Sevtopolis, care are avantajul
de a fi un soi foarte potrivit
pentru producerea uleiului
de lavandă, apoi au urmat,
nu în cantități mari, soiurile
Vera și Blue Scent, care atrag
prin coloritul foarte intens și
pe care le folosesc la aranjamentele
florale. Totodată, am
ținut cont de faptul că lavanda
este o plantă mediteraneeană,
aromatică, care iubește foarte
mult soarele, fiind una dintre
plantele care „se îneacă” întrun
pahar de apă, de aceea este
de preferat de cultivat pe un
teren în pantă, care nu reține
Cea mai bună zmeură din România se
găsește în județul Iași
soluri uşoare, aerate, bine drenate,
cu capacitate bună de reţinere
a apei, bogate în humus,
cu reacţie slab acidă, cu un sol
permeabil. „Total improprii
zmeurului sunt solurile foarte
grele, reci şi sărace în elemente
nutritive şi fără drenaj, cerinţe
mari faţă de elementele nutritive
din sol, azot şi potasiu, iar pe
solurile cu aciditate mai scăzută
(pH de peste 5,6-6,5) suferă
de carenţă de fier şi magneziu.
Adâncimea apei freatice în sol
trebuie să fie sub 1-1,5 m adâncime.
Are cerinţe scăzute faţă
de temperatură, astfel optimul
se situează între 17 și 23°C,
iar cele minime sunt de 5°C
și maxime de 28°C. Arşiţele
puternice provoacă opărirea
parţială a fructelor şi uscarea
în totalitate a fructelor verzi, a
florilor şi inflorescenţelor. Are
cerinţe crescute faţă de lumină,
plantele expuse bine la lumină
având fructele mai bine colorate,
mai gustoase, mai aromate
și mai ferme. Cerinţele faţă de
umiditatea solului sunt mari,
comportându-se în zonele cu
peste 700 mm precipitaţii anual,
dar distribuite proporțional
cu deficitul pluviometric lunar.
Nu suportă însă apa stagnantă
în sol în perioada maturării
fructelor şi faţă de umiditatea
apa“, specifică cultivatoarea.
Produse hand-made,
apreciate și peste hotare.
Lavanda este o plantă odorizantă
și cu efect insecticid,
de aceea Nicoleta, cu un strop
de imaginație și simț practic,
a confecționat diverse produse
handmade, care au atras
iubitorii de frumos și natural.
„Săculeții și pernuțele sunt
folosite pentru a parfuma camera
de zi, camera copiilor,
dulapurile și sertarele, dar am
făcut și diverse aranjamente
de lavandă verde sau uscată,
diverse mărturii pentru nunți,
oamenii fiind fascinați de
parfum și culoare. În schimb,
uleiul esențial de lavandă este
produsul final ce rezultă din
această activitate de producție,
de aceea am optat pentru închirierea
unei distilerii pentru
a obține renumitul ulei eteric,
cu parfum diafan, ce transmite
omului acea stare de liniște
și calm interior”, povestește
aceasta.
Valorificarea producției de
lavandă este însă cel mai important
aspect pe care trebuie
să îl ai în vedere atunci când
atmosferică care influenţează
calitatea fructelor şi producţia.
Necesită cantităţi mari de apă
în sol în perioada de creştere
intensă a noilor tulpini”, mai
adaugă cultivatorul.
Producție de 5 tone. Cu
toate că 2020 a fost un an secetos,
pentru cei doi cultivatori
producția a fost destul de mare,
în schimb altele au fost problemele.
„Am avut o recoltă de 5
tone, dar din păcate nu am
putut să o culegem pe toată,
cred că am cules undeva la
40%, restul s-a scuturat din
cauza lipsei forței de muncă.
În acest moment suntem cam
pe minus pentru că am avut
făcute investiții anul trecut, în
jur de 9.000 de euro; am mai
achiziționat o mașină frigorifică
și un tractor. Cu seceta
anul trecut nu am avut probleme
pentru că avem două
heleștee cu apă permanentă,
doar că nu am montat încă un
sistem de udare prin picurare;
ne chinuim cu o motopompă,
cu furtune, dar ne desurcăm.
Am dorit să achiziționăm prin
fonduri europene o mașină de
recoltare, dar acest lucru constă
în costuri foarte mari, pe
care nu ni le permitem”, specifică
ieșeanul.
Anul acesta fiind o primăvară
răcoroasă, recoltarea zmeurei
de la Suhuleț va întârzia în
jur de două săptămâni, mai
adaugă Ionuț Pomîrleanu. „La
îți înființezi propria cultură,
specifică Nicoleta Neagu. „Eu
mă adresez, prin sortimentele
de produse oferite, acelor oameni
care au renunțat la mirosurile
exotice în favoarea unui
parfum natural. Produsul care
a fost apreciat cel mai mult, în
afară de uleiul volatil de lavandă,
a fost pernuța din pânză
tare, în forma hărții României,
cu broderie și umplută cu lavandă,
aceasta părăsind de
cele mai multe ori granițele
țării”, afirmă producătoarea
locală.
Zilele porților deschise la
Lavander Angel. De cinci ani,
la Poduri, în câmpul de lavannoi
recoltarea ar trebuie să înceapă
în prima decadă a lunii
iunie, dar în acest an cred că o
să întârzie o săptămână, poate
chiar două, din cauza primăverii
reci care a fost. Zmeura
noastră ajunge la clienții din
Iași, Roman și Negrești, dar din
păcate nu avem timpul necesar
pentru mai multe zone. În acest
an, după data de 15 iunie vă
așteptăm pe plantația noastră
pentru a vă putea culege singuri
zmeura mult dorită.”
Particularități privind tăierile
de întreținere și fructificare.
După încheierea recoltatului, se
elimină de la suprafaţa solului
tulpinile care au rodit, iar pe
tulpinile noi care asigură producţia
de fructe pentru anul
următor se dirijează sârmă. De
asemenea, se scurtează vârfurile
tulpinilor la 20 cm deasupra
celui de-al doilea cuplu de
sârme. La soiurile care asigură
şi producţia de toamnă pe drajonii
crescuţi în anul respectiv
se îndepărtează zona apicală a
tulpinii deasupra unui mugure
dă are loc „Sărbătoarea Porților
Deschide – Poduri de Lavandă”,
care se dovedește a fi an de
an un real succes. „Doresc să
împărtășesc bucuria naturii în
câmpul violet și să dăruiesc un
strop de relaxare pentru minte
și suflet și de aceea organizez
în fiecare an această sărbătoare,
în funcție de înflorirea culturii.
Am fost uimită să văd reacția
oamenilor în fața frumosului
și am preluat din energia
lor pentru a continua ceea ce
pentru mine a fost un vis, devenit
acum realitate: câmpul cu
parfumul florilor de lavandă”,
conchide Nicoleta Neagu.
Foto: agro-business.ro
viabil. Când drajonii au crescut
se efectuează rărirea acestora,
lăsând un număr de 10-12 tulpini
pe metru liniar.
Surplusul de drajoni care se
formează în perioada respectivă
se elimină de 2-3 ori, astfel
încât să rămână numai tulpinile
oprite iniţial pentru rodul
anului viitor. Când tulpinile au
100-120 cm se elimină o porţiune
de 2-5 cm din vârful de
creştere, fază care corespunde
cu legarea primelor fructe pe
tulpinile roditoare crescute în
anul precedent. Această operaţiune
conduce la o stagnare
a creşterii drajonilor şi la o stimulare
a formării rodului.
La soiurile remontante, cu
potenţial mare de producţie la
rodirea de toamnă (60-75%
din tulpina drajonului cu rod),
se dirijează numai producţia
de toamnă, renunţând la cea
de vară (iunie). Pentru aceasta,
în noiembrie se elimină de la
suprafaţa solului toate tulpinile
care au crescut în anul respectiv.
Foto: agro-business.ro