occidentul romanesc nr 120 - editia - aprilie - 2021

Campania de excelenţă APRILIE
2021 13
importante ale acesteia, reprezintă pentru mine acasă”
Camelia Jula: Care
este... rețeta (sau care sunt
ingredientele principale
ale) construirii unei cariere
de succes într-un domeniu
competitiv, cu o piață largă
și cu posibilități de dezvoltare
personală și profesională
de nivel înalt?
Cornel Cărămizaru: Da,
o rețetă... Retrospectiv, până
în acest punct, căci până la
capătul poveștii mai este
cale lungă, cred că ceea ce a
contat (fără a fi ingredientele
unei rețete secrete) a fost: să
îți placă ceea ce faci, să vrei
să faci ceva pentru ceilalți
și cu ajutorul celorlalți, să
te înconjori de oameni mai
deștepți ca tine și să înveți
cât poți de mult de la ei.
Camelia Jula: Cum este
viața de român a cărui carieră
înseamnă, acum, să se
afle în diaspora? Avem numeroase
exemple de români
pe care activitatea profesională
i-a dus fie la Bruxelles,
fie la Strasbourg, Paris,
Londra, fie în instituții europene,
fie în companii de
top din Europa, iar ei toți
sunt parte (temporar sau
definitiv) din diaspora românească.
Cum e această
experiență pentru dumneavoastră?
Cornel Cărămizaru:
Sunt încă la început de drum,
însă cred că este o mare
oportunitate de a învăța și
de a acumula cunoștințe și
deprinderi noi. Cred că este
extrem de important să rămân
deschis pentru a absorbi
tot ceea ce îmi aduce această
experiență. Rămâne de văzut
în viitorul apropiat cât de
mult mă va îmbogăți această
perioadă și în ce măsură voi
putea da mai departe din ceea
ce va rămâne din aceasta.
Camelia Jula: De când
ați preluat funcția din
Spania și Portugalia, ați
avut tangențe cu diaspora
românească din aceste
două state? Dacă da, în ce
mod, prin ce activități?
Cornel Cărămizaru:
Din păcate, puțin. Cred că și
această perioadă complicată
nu a ajutat. Însă am întâlnit
niște români extraordinari, cu
care am creat legături pe care
sper să le întăresc în perioada
următoare și să le mențin
peste ani.
Camelia Jula: Cum e
România privită acum, de
la distanță?
Cornel Cărămizaru:
România de la distanță pare
mult mai frumoasă și mai
interesantă. Am devenit mult
mai echilibrat în evaluarea ei.
Cred că suntem prea aspri
trebuie ratată. Este o șansă
de a ne lăsa amprenta pe o
pagină importantă a istoriei
umanității.
Camelia Jula: Vă propun
un mic exercițiu de
imaginație: dacă ați avea o
baghetă magică la dispoziție,
ce ați schimba la România,
acum, pe loc (măcar trei lucruri)?
Cornel Cărămizaru:
Interesantă provocare. E
bine că sunt doar trei, deoarece
pentru mine în general
este importantă păstrarea
identității, indiferent de
conotațiile negative sau pozitive
ale acesteia. Există o fracând
evaluăm și de multe ori
influențați de evenimentele
sau aspectele negative. Cred
că distanțarea obiectivează,
iar obiectivizarea revelează
fațete nebăgate în seamă sau
minimalizate, care sunt de
cele mai multe ori pozitive.
Camelia Jula: Când nu
sunteți în România, de ce
anume vă este dor, cu ce
identificați cel mai puternic
sentimentul de „acasă”?
Cornel Cărămizaru:
Cred că acasă capătă valențe
noi în momentul în care fizic
nu mai locuiești în locul de
baștină, cred că se aplică și
pentru distanțe mai reduse.
Cel mai mult îmi lipsește
acea parte din familie care
nu ne mai este aproape fizic
și, deși distanța nu este una
semnificativă, ultimul an a
fost foarte complicat și nu
am reușit să ne vedem fizic
atât de des cât ne-am fi dorit.
Compensăm prin diverse
mijloace de comunicare,
dar evident nu este aceeași
experiență precum cea fizică
directă. Îmi lipsește de asemenea
apropierea prietenilor.
Cred că oamenii cu care ne
trăim viețile, evenimentele
importante ale acesteia, reprezintă
pentru mine acasă
și mai puțin poate un anume
loc fizic.
Camelia Jula: Care sunt
locurile dumneavoastră preferate
din România (și dacă
există motive pentru aceste
preferințe, care ar fi ele)?
Cornel Cărămizaru:
România este o țară frumoasă
cu multe locuri speciale.
Greu de ales! Sunt multe
locuri în România care îmi
plac, pentru că am amintiri
plăcute create de evenimente
pozitive: litoralul, Delta,
dar si multe orașe. Locul
meu preferat, deși poate
părea cumva ciudat, este
Bucureștiul. Este un oraș
care îmi place mult și în care
mă simt foarte bine.
Camelia Jula: Pasiunile
pentru timpul liber care
sunt?
Cornel Cărămizaru:
Pe lângă cele poate clasice
- sportul (îmi place să joc
fotbal, chiar și ca o scuză
pentru o bere și o poveste
după), încă îmi place foarte
mult să citesc și să învăț lucruri
noi. Mai ales în ultimul
an am descoperit plăcerea
învățatului. Orice este nou ca
și deprindere sau informație
îmi aduce provocare și
satisfacție.
Camelia Jula: Ce înseamnă,
pentru dumneavoastră,
să fiți cetățean european?
Cornel Cărămizaru:
Pentru mine este un privilegiu.
Este o oportunitate de a fi
parte a unui „ceva” mai mare
decât ne-am fi putut poate
imagina. Este un sentiment
de apartenență și de siguranță
pe care îl am de fiecare dată
când călătoresc, de exemplu.
Din păcate, contribuim prea
puțin la dezvoltarea acestui
concept și la beneficiile pe
care ni le aduce acest statut.
Cred că o mai mare asumare
la nivel individual a drepturilor
și obligațiilor ce ne
revin ar ajuta la o amprentă
mai puternică a românismului.
Este o șansă care nu
ză care mie îmi place foarte
mult: dacă încerci prea mult
să devii altcineva, vei sfârși
prin a fi nimeni. Deci cele trei
lucruri pe care le-aș schimba
ar fi următoarele:
Primul: aș reduce din
crisparea și încrâncenarea
cu care în general ne trăim
viețile în România. Asta,
pentru a avea mai mult timp
și energie pentru a observa ce
trebuie să schimbăm în viitor
și pentru a ne bucura de ceea
ce avem astăzi.
Al doilea lucru ar fi individualismul.
Cred că suntem
în general prea fiecare pentru
el și nu colaborăm pe cât
am putea cu obiectivul de a
învăța, dezvolta și progresa
împreună.
Iar ultimul: aș face un
plan pentru unde trebuie să
fie România peste 25 ani, pe
care nimeni să nu îl poată
schimba, ci doar să îl urmeze.
Am reuși să ne atingem
potențialul, despre care de
altfel vorbim de atâția ani,
pe bună dreptate, dar care
rămâne la fel de neîmplinit,
deși anii trec și asta pentru că
ne răzgândim la fiecare patru
– cinci ani.
A consemnat: Camelia Jula
Fotografii: arhiva personală
Cornel Cărămizaru