RAPORT Activitatea 3 - Institutul National de Sanatate Publica

3. Evaluarea nevoilor de instruire a medicilor implicaţi în
Programele de screening
Spre deosebire de alte domenii, cercetarea sociologică prezintă un handicap ce este dat de
particularitatea contextului de investigat în raport cu instrumentul de cercetare, chestionarul.
Aşadar, am fost obligaţi să dezvoltăm o metodologie particulară, instrumente noi, acestea au
fost testate. Persistă incertitudinea asupra validităţii şi fidelităţii chestionarelor utilizate şi de
asemenea dificultatea de a imagina o modalitate de comparare a rezultatelor optime în acest studiu
cu altele ulterioare.
Nevoile de formare evidenţiază acele discrepanţe dintre resursele existente cu anumite
cunoştinţe, deprinderi, aptitudini, atitudini şi standardul dorit. Procesul de identificare a acestora
urmăreşte să sublinieze şi acele zone în care o intrare suplimentară poate îmbunătăţi nivelul
cunoştinţelor sau deprinderilor şi implicit performanţele persoanei.
Ca urmare, evaluarea nevoilor nu trebuie considerată o examinare sau o judecare, ci un
proces care sugerează necesitatea unei educări suplimentare într-o anumită direcţie, fără judecăţi de
valoare implicite sau explicite privind abilitatea actuală de a rezolva o sarcină. Identificăm şi
evaluăm nevoi pentru a putea îmbunătăţi performanţele lor şi pentru a completa competenţele unei
persoane sau unui grup.
3.1 Motivaţia cercetării.
Dintre metodele utilizate în evaluarea nevoilor de formare (Queeney 1994) cu precădere atunci
când se doreşte formarea unei imagini generale, a unei perspective de ansamblu asupra acestora,
amintim: auoevaluarea, focus-grupul, grupul nominal, informatorii cheie (ca şi abordări pseudocalitative),
cât şi anchetele pe bază de chestionar autoadministrat, sau cu operatori de interviu (prin
excelenţă cantitative). Un loc aparte, de graniţă, îl are ancheta Delphi care este o abordare de
consens, dar care prin metodologia de desfăşurare controlează o parte din limitele acestor abordări.
Este imposibil de precizat, fără să ne amplasăm într-un context anume, care dintre metode
este “cea mai bună”. Specificitatea situaţiei justifică opţiunea. Aşadar procesul se derulează la nivel
de individ, de organizaţie, de comunitate, de grup social?
Obiectivele sunt: deciderea asupra nevoilor de formare ţintit pentru programe de screening,
conţinutul programului să corespundă nevoii, selecţia de persoane beneficiare de formare trebuie sau
nu avută în vedere în această etapă? Sunt de interes rezúltatele secundare, opinii exprimate despre
17