RAPORT Activitatea 3 - Institutul National de Sanatate Publica

3. 2.2. Metoda focus-grupului serveşte la obţinerea de date primare, subiective; presupune
totuşi o discuţie structurată. S-a considerat util să fie folosită pentru că oferă informații despre
populaţia-ţintă, reacţiile la noile idei, temele de interes pentru programe (Gilmore, Campbell, Becker
1989). Marele dezavantaj al metodei îl reprezintă caracterul subiectiv al discuţiilor care determină
rezerve în generalizarea ulterioară a informaţiilor obţinute. O particularitate în studiul de faţă a fost
dată de persoana facilitatorului care în unele circumstanţe avea un prestigiu de funcţie sau de nivel
profesional particular (prea înalt).
În ancheta de faţă s-au desfăşurat două întâlniri de focus-grup (una cu medici din
specialităţi chirurgicale (10 participanţi); cealaltă cu medici din specialităţi de medicină preventivă
(6 – 10 participanţi) – Ghidul de focus-grup în Anexa 2,3.
3.2.3. Informatorii cheie reprezintă o metodă valoroasă deoarece cei selectaţi ocupă poziţii
influente în raport cu un grup, datorită cunoaşterii subiectului, pregătirii profesionale şi practice.
Selectarea acestora, astfel încât să reprezinte o gamă relevantă de opinii, apreciem că a oferit o
perspectivă valoroasă cu privire la nevoile educaţionale. In cazul nostru, informaţiile au fost obţinute
în baza unor comentarii nonformale (ca răspuns la nişte întrebări conjuncturale ale cercetătorilor –
Anexa 4). Modalitatea de testate a opiniei utilizată face ca datele să aibă riscul de a fi impregnate de
erori sau perspective proprii (ex. medicii oncologi se consideră ca fiind actori importanţi în
derularea programelor de screening, unul dintre reprezentanţi apreciind că le revine responsabilitatea
acestora; la întrebarea “Concret, ce activităţi le-ar reveni? Răspunsul a fost: “Să conştientizeze
populaţia”!)
3.2.4. Ancheta pe baza de chestionar s-a folosit pentru a avea informații despre interesele,
percepţiile, preferinţele unor grupuri de persoane care prin poziţia lor în sistem sunt utilizatori
direcţi ai rezultatelor formării (coordonatorii local ai registrelor de cancer, colegiile judeţene ale
medicilor). Nu s-a avut în vedere numai acest nivel (care putea să confere reprezentitivitate
cercetării), considerând că este nevoie de cunoaştere mai aprofundată, de tip tehnic care să poată
justifica recomandările curriculare.
3.2.5 Ancheta Delphi – literatura o recomandă ca o opţiune inspirată când se urmăreşte
surprinderea unor aspecte multiple asupra necesităţilor, unor idei noi, acceptarea unor standarde
neutilizate anterior, în condiţiile unor resurse limitate, constrângeri financiare, de timp, de personal.
Ca principiu general, metoda Delphi se bazează pe opinii mai degrabă decât pe fapte, nota de
subiectivitate fiind un dezavantaj (Anexa 6a Scrisoare, 6b Chestionare, 6c Ancheta Delphi)
Metoda Delphi şi-a definit caracteristicile particulare la sfârşitul anilor ’50, iar acestea sunt:
circuit structurat al informaţiilor, feed-back constant (la intervale cunoscute), anonimatul
19