RAPORT Activitatea 3 - Institutul National de Sanatate Publica

espondenţi sunt de părere că există în prezent o formare care să vizeze punctual capacitatea
diagnostică în examenele de screening cu excepţia anatomo-patologilor/ citologi care au o formare
de 14 zile printr-un curs de Citologie cervico-vaginală, tehnica Bethesda (Anexa 5). 5/6 nu cred ca
rezultatele programelor desfăşurate pot fi valorificate “nu ştim cum au măsurat”, “nu ştim ce au
măsurat”. 4/6 nu cred că medicii sunt dispuşi să se implice în screening (nu vad cadrul legal,
criteriile, recunoaşterea). 6/6 sunt de părere că va trebui început cu screening în cancerul de col
uterin (“mai ieftin de diagnosticat”, “mai tratabil cu posibilităţile noastre”). Pentru cancerul de sân,
3/6 sunt de părere că sistemul nu are resurse nici umane, nici materiale şi, deşi este perceput “mai
urgent” faţă de colorectal, ca fezabilitate 5/6 le situează pe acelaşi nivel, apreciind că faza I la
cancerul colorectal este mai bine primită (poate duce la o aderenţă bună) şi este “mai ieftină”. 6/6
sunt de părere că medicul de familie ar trebui să facă parte din echipă şi să primească o formare
corespunzătoare, axată mai ales pe comunicare (pentru care are nevoie de formare). Managementul
ar trebui asigurat de echipe multidisciplinare (medici de sănătate publică,
informaticieni/statisticieni).
4.3. Informatorii cheie
Au fost reprezentaţi de 8 persoane toţi de nivel de predare universitară (conferenţiari sau
profesori). S-au considerat “cheie“ prin postura lor de a formula conţinutul tematicilor programelor
medicale (rezidenţiat, atestat, cursuri de educaţie medicală continuă). Pentru specialitatea proprie
fiecare a admis necesitatea formării (de la răspunsul “toţi specialiştii” dat în radio-imagistică la
răspunsul “pentru cine n-are cursul.... “ al anatomo-patologilor. Resursele tehnico-materiale, de
dotare necesare formării sunt apreciate “precare“, de asemenea, greu de validat numărul de probe
necesare de efectuat (cantitativ), cât şi evaluarea concordanţei (calitativ).
4.4. Evaluarea conţinutului programelor de formare medicală
Odată ajunşi la acest nivel al cercetării de opinie, ne-am propus să coroborăm rezúltatele cu
evaluarea conţinutului curricular în vigoare.
S-a lucrat în echipă cu partenerul 3, Colegiul Medicilor din România (CMR). Partenerul 2,
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a furnizat o listă de termeni care ar trebui să se
regăsească în conţinutul programelor. Lista propusă are secţiuni destinate pentru fiecare dintre
programele de screening de interes în proiect şi este întocmită în conformitate cu recomandările
ghidurilor europene. Pe lista exhaustivă alcătuită iniţial s-au purtat discuţii de consens la nivelul
echipei proiectului, în final obţinându-se versiuni scurte care să fie căutate în programe. Rezultatele
acestei cercetări a documentelor au arătat că NU există nici un tip de formare care să fie focalizat pe
23