Occidentul-romanesc-nr-139-Editia-noiembrie-2022

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română

ZIAR

GRATUIT

Anul XII - Nr. 139 / 24 pagini

NOIEMBRIE 2022

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

ROMÂNI AI PLANETEI

Pagina 08, 09, 13

TOȚI OAMENII

PE CARE ÎI IUBIM

„Români ai Planetei, un material de suflet realizat la două mâini, în semn de prețuire și respect,

de Ruxandra Hurezean și Kasandra Kalmann Năsăudean, despre români de excelență din

afara granițelor țării, care ne fac cinste nouă, imigranților români risipiți în cele patru zări

ale lumii și contribuie la imaginea României peste hotare. Felicitări tuturor!..”

C o n s u l t a r e

interinstituțională și cu

mediul asociativ românesc

asupra documentelor

strategice privind sprijinirea

românilor de pretutindeni

„DRP, beneficiar al proiectului

cu finanțare europeană și

proprie…”

Pagina 04

Condițiile de muncă și

securitate socială pentru

angajații în serviciul

domestic - Empleadas/os

del hogar

„Se consideră muncă în

serviciul domestic desfășurarea

activității de curățenie în casă

sau îngrijirea persoanelor...”

Pagina 07

III Gala de la excelencia

rumana fuera de sus

fronteras (2020-2022)

«La campaña “¡Apoyamos

la excelencia!” lanzada en

enero 2015 por El Occidente

Rumano, asociación sin ánimo

de lucro que edita desde hace

12 años el periódico…»

Página 19

Studenții români din

Spania sunt invitați la

o reuniune la sediul

ambasadei

„Marți, 8 noiembrie, la ora

18:30, Ambasada României

în Regatul Spaniei și Liga

Studenților Români din Spania

invită studenții români…”

Pagina 06

Românii au avut o

contribuție majoră la

creșterea numărului de

rezidenți în Anglia şi

Ţara Galilor născuţi în

străinătate

„Numărul celor care trăiesc în

Anglia şi Ţara Galilor, născuţi

fiind însă în...”

Pagina 15

02 NOIEMBRIE

2022

Informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania: • Adresa: Avenida de Alfonso XIII

nr. 157, Madrid 28016 • Telefon: 0034/ 913 45 45 53 • Fax: 0034/ 913

45 29 17 • E-mail: madrid@mae.ro

Consulatul României la Almeria: • Adresa: Carretera Huércal de

Almería 46, 04009 Almería • Coordonate GPS: 36.8615335, -2.4448858

• Circumscripție consulară: Andaluzia/ Almeria; Andaluzia/ Granada;

Andaluzia/ Jaen; Región de Murcia. • Program de lucru: Luni –

Joi, între orele 09:00-14:00 și 16:00-17:00; Vineri, 09:00-12:00.

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Informații

suplimentare program de lucru: Ridicarea pașapoartelor, cărților de

identitate pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani și a celorlalte

documente solicitate prin consulat se poate face fără programare, de luni

până joi, între orele 16:00-17:00 sau vineri, între orele 12:00-13:00. •

Coordonate de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt

direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români

din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute

tarife suplimentare! Telefoane call-center: 0034/ 950 62 59 63; 0034/

950 62 47 69; 0034/ 950 17 27 25. • Telefon de urgență: 0034/ 682 73

34 08. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare!

Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite

(accidente, decese, calamități și alte situații de pericol). • Email informaţii

consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea de informații

vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi

informații consulare specifice în funcție de zona geografică. • Fax: 0034/

950 14 52 17, 0034/ 950 14 52 17 •Pagină de internet: almeria.mae.ro

Consulatul General al României la Barcelona: • Adresă: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona • Informaţii suplimentare

adresă: Intrarea pentru public este prin Calle Alcoy 22, 08022, Barcelona;

Coordonate GPS: 41.40783, -2.12989 • Circumscripție consulară:

Catalonia și Insulele Baleare • Program de lucru: Luni – Vineri, între

09:00-16:30. Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! •




tarife suplimentare. 0034/ 934 18 15 35; 0034/ 934 34 42 23; 0034/

934 34 02 20. • Telefon urgență: 0034/ 661 54 78 53. La acest număr

de telefon NU se furnizează informații consulare! Acesta este destinat

exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite (accidente, decese,

calamități și alte situații de pericol). • Email informaţii consulare:

contact@informatiiconsulare.ro • În cererea de informații vă rugăm

să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații

consulare specifice în funcție de zona geografică. • Fax: 0034/ 934 34 11

09 • Pagină de internet: Pagina web CG Barcelona: barcelona.mae.ro

Consulatul General al României la Bilbao: • Plaza Circular nº.4, 48001

Bilbao • Informaţii suplimentare adresă. Transport public: Metrou: L1

şi L2, staţia Abando; Autobuz, Staţia Gran Via; Tren, staţia Abando. •

Coordonate GPS: 43.261428, -2.927172 • Program de lucru: Luni

– Vineri, între orele 08:30-14:30. Nu se lucrează cu publicul în zilele

de sărbători legale! • Informații suplimentare program de lucru:

Vineri, preluare cereri și eliberare documente pentru minorii tutelați;

depunerea jurământului de credință pentru obținerea cetățeniei române;

oficiere căsătorii, probleme cetățenie, cazuri deosebite, audiențe etc. •


direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din

Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute tarife

suplimentare. 0034/ 944 25 62 71; 0034/ 944 25 62 72; 0034/ 944 25 62

73. • Telefon urgență: 0034/ 608 95 62 78. La acest număr de telefon

NU se furnizează informații consulare! Acesta este destinat exclusiv

cetățenilor români aflați în situații deosebite (accidente, decese, calamități

și alte situații de pericol). • Email informaţii consulare: contact@

informatiiconsulare.ro • În cererea de informații vă rugăm să precizați

orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații consulare

specifice în funcție de zona geografică. • Adresă de e-mail utilizată

de Consulat NUMAI pentru legătura cu autorităţile locale din ţara de

reşedinţă: bilbao@mae.ro La această adresă de e-mail nu se furnizează

informaţii consulare! • Fax: 0034/ 944 24 5 405 • Pagină de internet:

bilbao.mae.ro • Circumscripție consulară: Galicia, Principatul Asturia,

Cantabria, Ţara Bascilor, Comunitatea Forală Navarra, La Rioja, Castilia

și León (provincia Burgos). • Alte informații de interes. Parcare: El

Corte Ingles; Saba; Indigo-Instituto.

Consulatul României la Castellón de la Plana: • Adresa: Avenida de

Valencia nr. 144, esquina con Rambla de la Viuda, 12006, Castellón de

la Plana; Coordonate GPS: 39.97001, -0.05694 • Programul de lucru

cu publicul la Consulatul României la Castellón de la Plana, pentru toate

serviciile consulare (care se efectuează pe bază de programare prealabilă

obținută pe site-ul www.econsulat.ro), este de luni până joi între orele

09:00-15:00, iar vineri între orele 9:00-13:30. • Programul de ridicare

a pașapoartelor este de luni până joi între orele 09:00-15:00, iar vineri

între orele 09:00-13:30. • Consulatul României la Castellon de la

Plana este închis în zilele de sărbători legale din România, precum și în

ziua de 12 Octombrie, Ziua Națională a Regatului Spaniei!

Consulatul României la Ciudad Real: • Adresa: Calle Mata, 37, 13004,

Ciudad Real • Coordonate GPS: 38.98597, -3.921039 • Program de

lucru: Luni – Joi, 09:00-14:00 și 16:00-17:00; Vineri, 09:00-14:00.

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Informații

suplimentare program de lucru: Luni-Vineri, între orele 09:00 - 14.00,

depunerea cererilor pentru servicii consulare, pe bază de programare

prealabilă, obținută exclusiv prin intermediul platformei www.econsulat.

ro • Notă: Serviciile consulare emise în mod direct de către Consulat (acte

notariale, înscrieri acte de stare civilă, documente și adeverințe pentru

a fi prezentate autorităților spaniole, titluri de călătorie), se eliberează

în aceeași zi, pe cât posibil până la ora 14:00, în funcție de volumul

activității consulare. • Luni – Joi, între orele 16:00-17:00, eliberarea

documentelor procesate (pașapoarte, acte obținute din România prin

intermediul Consulatului: duplicate/ extrase de stare civilă, prima carte

de identitate pentru minor/i, acte notariale complexe). • Vineri, între orele

15:00-17:00, oficieri căsătorii la sediul Consulatului (prin procesarea

dosarelor depuse în prealabil, pe bază de programare obținută exclusiv

prin intermediul platformei www.econsulat.ro). • Ridicarea noilor

pașapoarte recepționate din România se realizează în intervalul Luni-

Joi, între orele 16:00-17:00, fără programare suplimentară. • Titlurile

de călătorie necesare în vederea deplasărilor de urgență în România (în

decurs de maxim câteva zile de la prezentarea solicitantului la sediul

oficiului consular) se emit fără programare prealabilă. Solicitările de

acest tip vor fi preluate pe durata programului de lucru cu publicul: Luni

– Vineri, în intervalul 09:00-14:00, acordând însă prioritate cererilor cu

programare prealabilă. • Coordonate de contact: Telefon informații

consulare. Apelurile sunt direcționate către Centrul de Contact și Suport

al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București.

Nu sunt percepute tarife suplimentare! 0034/ 926 22 68 25; 0034/ 926

27 48 05; 0034/ 926 25 69 25. • Telefon urgență: 0034/ 609 51 37

90. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare!

Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite

(accidente, decese, calamități și alte situații de pericol). • Email

informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea de

informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică. •

Email pentru autorităţi: ciudadreal@mae.ro • Fax: 0034/ 926 23 11 70.

Pagină de internet: ciudadreal.mae.ro • Circumscripție consulară:

Castilla-La Manchea/ Albacete; Castilla-La Manchea/ Ciudad Real;

Castilla-La Manchea/ Cuenca; Castilla-La Manchea/ Toledo.

Consulatul General al României la Madrid: • Zona de competență:

Comunitatea Madrid; Castilla şi Leon (provinciile Leon, Palencia,

Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia); Canare; Castilla-

La Mancha (provincia Guadalajara). • Adresa: Av. de la Albufera, nr.

319, 28031, Madrid; Coordonate GPS: 40.38466, -3.63181 • Program

de lucru: Luni – Joi, între orele 09:00-16:30; Vineri, 09:00-12:30! •

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Coordonate

de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt direcționate

către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate

(CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute tarife suplimentare!

Informații consulare - telefoane Call -Center: 0034/ 685 44 01 49; 0034/

685 44 01 59; 0034/ 685 44 01 66; 0034/ 917 34 40 04. • Programări

pentru servicii consulare urgente: 0034/ 642 36 65 87, disponibil

de luni până vineri, între orele 09:00-12:00. • Telefon de urgență:

0034/ 669 36 22 02. La acest număr de telefon NU se furnizează

informații consulare! Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români

aflați în situații deosebite (accidente, decese, calamități și alte situații de

pericol). • Email informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro

• În cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de

rezidență, pentru a primi informații consulare specifice în funcție de zona

geografică. • Fax: 0034/ 914 16 50 25 • Pagină de internet: madrid.

mae.ro; solicitare vize: www.eviza.ro

Consulatul General al României la Sevilla: • Adresă: Avenida Manuel

Siurot 30, 41013, Sevilla. • Zona de competență: Andaluzia (provinciile

Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba); Extremadura; oraşele

autonome Ceuta şi Melilla. • Programul de lucru cu publicul: Luni –

Joi, între orele 09:00-14:30 preluarea solicitărilor în vederea procesării;

15:00-16:00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin

intermediul oficiului consular • Vineri, între orele 09:00-13:00 preluarea

solicitărilor în vederea procesării; 13:00-14:00 eliberarea pașapoartelor

și a altor documente solicitate prin intermediul oficiului consular. Nu se

lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • NOTĂ: solicitările

se pot efectua doar cu programare prealabilă prin intermediul Portalului

online www.econsulat.ro; eliberarea pașapoartelor și a altor documente

solicitate prin intermediul oficiului consular se face fără programare.

• Date de contact. Facebook: www.facebook.com/ConsulatSevilla

Pe această platformă sunt organizate, săptămânal, marțea și joia, între

orele 16:00-17:00, sesiuni live de întrebări și răspunsuri. • Informații

consulare pentru cetățenii români. Telefoane call-center consular

(24/7): 0034/ 954 23 32 43; 0034/ 954 23 09 47; 0034/ 954 62 40

53; 0034/ 954 62 40 70. • Nu sunt percepute tarife suplimentare! •

E-mail: contact@informatiiconsulare.ro • www.econsulat.ro - portalul

Ghișeul Consular Online, care conține și toate informațiile consulare

necesare; Telefon urgențe: 0034 648 21 21 69. Acest număr de

telefon este strict pentru anunţarea unor situații deosebite (accidente,

decese, calamități și alte situații de pericol). • Informații suplimentare

program de lucru. Toate serviciile consulare la Consulatul General

României la Sevilla se prestează numai pe bază de programare prealabilă.

Programările sunt disponibile pe pagina web: www.econsulat.ro •

Excepții: Titlurile de călătorie pentru cei care urmează să călătorească în

România în următoarele 5 zile, cu prezentarea documentelor justificative

care să dovedească urgența. • Eliberarea documentelor solicitate prin

intermediul oficiului consular (pașapoarte electronice, acte de stare civilă

etc.), se efectuaeză în timpul zilelor lucrătoare de luni până joi, între

orele 15:00-16:00 și vineri între orele 13:00-14:00, fără programare. •

Important! Pentru operativitate utilizați cu precădere corespondența

electronică!

Consulatul României la Zaragoza: • Adresă: Calle Camino de

Las Torres nr. 24, 50008 Zaragoza • Coordonate GPS: 41.645851,-

0.876294. • Program de lucru cu publicul: De Luni până Vineri, între

orele 09:00-15:00. • Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători

legale! • Informații suplimentare program de lucru: Circumscripţia

consulară a Consulatului României la Zaragoza cuprinde Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Conform competenței teritoriale reglementate de prevederile legale în

vigoare, oficiul consular oferă servicii consulare exclusiv persoanelor cu

domiciliul sau reşedinţa în Comunitatea Autonomă Aragón. Este nevoie

de o programare individuală pentru fiecare serviciu consular solicitat la

Consulatul României la Zaragoza. Informații privind serviciile consulare

pot fi obținute accesând pagina oficială de internet a Consulatului

României la Zaragoza: http://zaragoza.mae.ro/node/485

În funcție de serviciul consular solicitat, este obligatoriu să vă aflați în

posesia tuturor documentelor prevăzute de normele legale în vigoare,

ÎN ORIGINAL, la momentul prezentării la ghișeul oficiului consular.

În cazul în care doriți un model de procură solicitat în mod expres de un

notar public român, o bancă comercială din România etc., documentul

trebuie atașat în format editabil (Word) în secțiunea „Atașați documente”

din cererea dumneavoastră, cu respectarea întocmai a regulilor

gramaticale stabilite de Academia Română, inclusiv cele referitoare la

modul de folosire a literelor „â”, „ă”, „î”, „ş”, „ţ”. Cetățenii români,

rezidenți în Comunitatea Autonomă Aragón, se pot prezenta pentru

eliberarea unui titlu de călătorie cu câteva zile înainte de plecare, de

luni până vineri, între orele 10:00-13:00, fără a fi nevoie de programare.

Pentru eliberarea titlului de călătorie în vederea deplasării în România,

NU ESTE NECESARĂ O PROGRAMARE PREALABILĂ, dar la

ghișeu au prioritate persoanele care dețin o programare în ziua respectivă

pentru depunerea cererii de eliberare a pașaportului simplu electronic.

• Coordonate de contact. Telefon informații consulare. Apelurile sunt



tarife suplimentare! Zaragoza: 0034/ 976 48 14 29; 0034/ 976 09 30 63. •

Email informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea

de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică. •

Fax: 0034/ 976 48 17 79 • Pagină de internet: zaragoza.mae.ro • Alte

informatii de interes. Puteți verifica dacă pașaportul solicitat a fost

confecționat și este disponibil pentru ridicare de la Consulatul României

la Zaragoza, prin accesarea link-ului: http://zaragoza.mae.ro/cautapasaport

• În cazul în care documentul apare ca fiind disponibil la oficiul

consular, aveți două posibilități: să solicitați oficiului consular trimiterea

pașaportului prin intermediul poștei. Mai multe detalii pot fi obținute

accesând: http://zaragoza.mae.ro/local-news/1010 sau să vă prezentați

personal la oficiul consular, fără a fi nevoie de programare, de luni până

vineri, între orele 14:30-15:00. Paşaportul se ridică doar de către titular

sau de persoana împuternicită de către acesta printr-o procură specială,

întocmită la un notar public străin sau la o altă misiunea diplomatică/

oficiu consular român. Documentele solicitate prin intermediul oficiului

consular pot fi ridicate de luni până vineri, între orele 14:30-15:00, fără a

fi nevoie de programare, de la sediul Consulatului României la Zaragoza,

de către titular care trebuie să prezinte un document de identitate/călătorie

românesc valabil.

Zile nelucrătoare în 2022 la Consulatele României din Spania:

24.01.2022 – Ziua Unirii

22.04.2022 – Vinerea Mare

23.04.2022 – Sâmbăta Mare

24.04.2022 – Paștele Ortodox

25.04.2022 – Paştele Ortodox

01.06.2022 – Ziua Copilului

12.06.2022 – Rusalii

13.06.2022 – A doua zi de Rusalii

15.08.2022 – Adormirea Maicii Domnului

30.11.2022 – Sfântul Andrei

01.12.2022 – Ziua Națională a României

25.12.2022 – Crăciunul

26.12.2022 – Crăciunul

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni.

Conținutul acestei ediții nu reprezintă poziția oficială a

Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

Fondator, Director Editorial:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Cofondatori:

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

Redacția:

Dan Caragea (Portugalia)

Gabriela Căluțiu Sonnenberg (Spania)

Vavila Popovici (SUA)

Ioana Brătuleanu (Spania)

Ilinca Fodor Van Scheyk (Spania)

Inga Diaconu (Spania)

Tudor Petruț (SUA)

Corina Simionescu Hudgens (Anglia)

Anne Caroline Fletcher (Germania)

Web:

www.occidentul-romanesc.com

Contact:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

Foto copertă:

Prelucrare (Vecteezy.com)

04 NOIEMBRIE

2022

Actualitate

Primirea de către Președintele României, Klaus

Iohannis, a ministrului Forțelor Armate din

Republica Franceză, Sébastien Lecornu

Președintele României,

Klaus Iohannis, l-a primit

joi, 3 noiembrie 2022, la

Palatul Cotroceni, pe ministrul

Forțelor Armate

din Republica Franceză,

Sébastien Lecornu, aflat în

Consultare interinstituțională și cu mediul asociativ

românesc asupra documentelor strategice privind

sprijinirea românilor de pretutindeni

Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni

(DRP), beneficiar al proiectului

cu finanțare europeană

și proprie, „Cadrul strategic

pentru dezvoltarea infrastructurii

politicilor publice derulate

de DRP”, a organizat în

data de 2 noiembrie 2022 o

primă consultare, care s-a bucurat

de prezența numeroasă

a reprezentanților instituțiilor

publice și ai mediului asociativ

românesc, pentru stabilirea

structurii și elementelor

fundamentale din Strategia

vizită oficială în România.

În cadrul întrevederii, au

fost abordate subiecte referitoare

la stadiul și perspectivele

de dezvoltare ale

Parteneriatului Strategic

dintre România și Franța,

Națională pentru Românii de

Pretutindeni 2023 - 2026 și

din Planul de Prioritizare a

intervențiilor destinate acestora.

Evenimentul organizat în

format hibrid (prezență fizică și

online) se încadrează în seria

acțiunilor destinate informării

și consultării publicului pe

care instituția le organizează

periodic.

„Documentele strategice

despre care discutăm astăzi

vor sta la baza politicilor de

mâine ale statului român în

relația cu românii de pretutincu

accent pe componenta de

apărare, situația de securitate

din regiunea Mării Negre

și tendințele de evoluție a

acesteia, stadiul implementării

deciziilor aliate luate

la Summitul NATO de la

deni. Ne aflăm aici să le discutăm

și să ne asigurăm că integrăm

cele mai bune moduri

de răspuns la cerințele lor.

Românii din afara granițelor

reprezintă o resursă inestimabilă

pentru statul român

și ne dorim ca Strategia care

va rezulta să ofere stabilitate

în domeniu și să-i sprijine în

mod real și pe termen lung pe

românii aflați în diaspora și

comunitățile istorice” – fragment

din declarația secretarului

de stat pentru românii de

pretutindeni, gazda evenimen-

Madrid și agenda Uniunii

Europene.

Președintele României a

apreciat soliditatea relațiilor

dintre cele două țări și a

transmis mulțumiri Franței

pentru eforturile de constitului,

Gheorghe Cârciu.

Această primă variantă de

lucru a documentelor este rezultatul

unui an de cercetare

și analiză a politicilor aplicate

și proiectelor finanțate de

către DRP până acum pentru

sprijinirea românilor de pretutindeni,

dublate de discuții

cu reprezentanți ai mediului

asociativ din afara granițelor

țării. Proiectul vizează dezvoltarea

unui set de instrumente

de planificare strategică

la nivelul Departamentului,

prin fundamentarea unei noi

Strategii Naționale pentru

Românii de Pretutindeni,

în vederea identificării de

soluții specifice ca răspuns la

problemele particulare existente

în fiecare comunitate

românească din diaspora și

comunitățile istorice.

După includerea în

această structură de lucru a

observațiilor relevante de pe

parcursul primei consultări,

documentele vor fi completate

cu alte informații de detaliu,

cu informații provenite

dintr-un studiu sociologic

contractat prin proiect, precum

și cu alte sugestii primite

de la partenerii instituționali,

precum și de la reprezentanți

ai mediul asociativ românesc

ori din partea românilor de

pretutindeni.

tuire și operaționalizare a

Grupului de Luptă NATO

din țara noastră, ca parte a

angajamentului aliat de întărire

a posturii de apărare

și descurajare a Alianței

pe Flancul Estic. Totodată,

Președintele Klaus Iohannis

a menționat cooperarea

foarte bună dintre cele două

state pe timpul misiunilor

executate în comun sub

egida NATO, UE, ONU și

OSCE, precum și în cadrul

exercițiilor multinaționale.

Referindu-se la criza de

securitate din regiune, generată

de invadarea militară a

Ucrainei de către Federația

Rusă, Președintele României

a abordat impactul multidimensional

pe care aceasta

îl are asupra securității regionale,

europene și euroatlantice.

Președintele

Klaus Iohannis a subliniat

importanța menținerii

unității și solidarității aliate,

inclusiv în ceea ce privește

sprijinul acordat Ucrainei și

cetățenilor ucraineni, precum

și a îmbunătățirii capacității

aliaților de a acționa împreună.

În contextul actualelor

tendințe de deteriorare continuă

a mediului de securitate,

Președintele României

a reliefat importanța parteneriatului

dintre NATO și

Uniunea Europeană, precum

și necesitatea consolidării

acestuia. Președintele

Klaus Iohannis a evidențiat

importanța susținerii

rezilienței și a capacității de

apărare a partenerilor din

vecinătate pentru a face față

provocărilor de securitate cu

care se confruntă.

Ministrul Forțelor Armate

din Republica Franceză a

apreciat relațiile de cooperare

bilaterală cu România în domeniul

apărării și a afirmat

disponibilitatea Franței de a

continua dezvoltarea și diversificarea

acestora. În acest

context, ministrul francez a

subliniat profesionalismul militarilor

români și cooperarea

foarte bună dintre cele două

state pe timpul executării misiunilor

și activităților de instruire

desfășurate în context

aliat sau bilateral.

Ministrul Sébastien

Lecornu a mulțumit României

pentru eforturile depuse

în asigurarea condițiilor

de staționare a militarilor

francezi pe teritoriul țării

noastre și a dat asigurări că

Franța va rămâne pe deplin

implicată în implementarea

deciziilor NATO de asigurare

a securității Flancului

Estic, în conformitate cu

deciziile Summitului NATO

de la Madrid și cu direcțiile

prevăzute în Noul Concept

Strategic.

Comunicat și foto:

Administrația Prezidențială



desfășoară proiectul „Cadrul

strategic pentru dezvoltarea infrastructurii

politicilor publice

derulate de DRP” (MySMIS

130070/ SIPOCA 730), finanțat

din Fondul Social European

prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă

2014 – 2020, cu o valoare a

finanțării de aproximativ 4,51

milioane lei, din care aproximativ

3,79 milioane lei reprezintă

finanțare UE.

Persoană de contact DRP:

Speranța Anghel, coordonator

comunicare

Adresă e-mail:

speranta. anghel@dprp.gov.ro

Comunicat și foto:



06 NOIEMBRIE

2022

Sâmbătă, 29 octombrie

2022, începând cu

orele 16:00, Asociația

Hispano-Rumano Salva a

fost gazda unui eveniment

multicultural intitulat „Ziua

diversității culturale -

Folclor și gastronomie (I)”,

care s-a desfășurat la sediul

organizației din Calle De Los

Andaluces 20, Madrid.

Cuvântul „multicultural”

a fost la el acasă, luând o

amploare uriașă și trecând

peste barierele legate de

naționalitate sau etnie, iar

limbajul de comunicare între

cei prezenți români, moldoveni,

bulgari, polonezi,

columbieni, spanioli și alte

naționalități a fost cântecul,

dansul și gastronomia.

Au răspuns invitației

și reprezentanți ai diferitelor

instituții publice

din Comunidad de Madrid,

care au urcat pe scenă ală-

turi de Ica Tomi, președinta

asociației și prezentatoarele

evenimentului: Mărioara

Sigheartau (în limba română)

și Elena Botarla (în

limba spaniolă), precizând

importanța acestor evenimente

prin care se unesc

diferite culturi și contribuie

la o mai bună conviețuire în

comunitățile de emigranți.

Dintre oficialitățile spaniole

și române au răspuns invitației:

Francisco de Borja Fanjul

Fernandez Pita ( Concejal de

Grupo Municipal del Partido

Popular), Natalia Cera Brea

(Concejala del Grupo

Municipal Socialista de

Madrid), Laviniu Enii ( Mini

stru consilier al Ambasadei R

omâniei în Spania), Ionuț Urs

Comunitate

„Ziua diversității culturale - Folclor și gastronomie (I)”,

eveniment organizat de Asociația Salva din Madrid

mentului, Asociația Hispano-

Rumano Salva, a fost realizată

de către o echipă formată

din angajați și voluntari ai

asociației Salva. Aceștia au

pregătit împreună trei oale

mari cu sarmale tradiționale,

cozonaci și brânzoici. Toate

aceste pregătiri gastronomice

au început cu câteva zile înainte

de eveniment.

O altă etapă importantă a

evenimentului a fost muzica

folclorică românească interpretată

de către Mărioara

Sigheartau și Teodora

Simionca sosite din România

cu ocazia evenimentului,

precum și de către Macedon

Botârlă, Tudorică Brumă și

Lucian Sângeorzan, rezidenți

în Spania, cunoscuți interpreți

de muzică tradițională în comunitatea

românească din

Regatul Spaniei, interpreți

care au mai participat la alte

evenimente organizate de către

Asociația Salva.

De asemenea, publicul

prezent a asistat la un interesant

și plăcut moment

muzical interpretat de către

reprezentanții Columbiei și

Poloniei, precum și la momente

culturale de dansuri

tradiționale din Bulgaria,

Polonia și România.

Ansamblul de copii

„Mugurașii Salvei” și ansamblul

„Plaiuri Românești” au

reprezentat cu mândrie țara

noastră în cadrul acestei etape

a desfășurării evenimentului.

Au fost admirate costume

populare din diferite zone ale

celor cinci țări implicate în

acest organizarea asestui

eveniment cultural, precum

Bulgaria, Polonia, Columbia,

România și Moldova.

La „Ziua diversității culturale

- Folclor și gastronomie

(I)” au participat aproximativ

200 de persoane de diferite

naționalități, vârste și etnii.

Comunicat și foto:

Asociația Hispano-

Rumano Salva din Madrid

Studenții români din Spania sunt invitați la

o reuniune la sediul ambasadei

Marți, 8 noiembrie, la ora

18:30, Ambasada României

în Regatul Spaniei și Liga

Studenților Români din Spania

invită studenții români din comunitate

la un dialog deschis,

în format hibrid, pe o serie de

teme de interes comun.

Întâlnirea va avea loc la

sediul misiunii diplomatice

din Madrid (Avenida Alfonso

XIII, 157). Participanții sunt

(Consul, Consulatul

General al României la

Madrid) și Cristina lorea

(Ambasada României,

Biroul Atașaților pentru probleme

de muncă și sociale).

Evenimentul cultural s-a

desfășurat pe parcursul a

cinci ore, pe diverse etape

de prezentare, astfel că, etapa

gastronomică de pregătire

a platourilor tradiționale din

cinci țări precum, Polonia

- reprezentată de către

Asociacion Hispano-Polaca

„Krakus”, Bulgaria - reprezentată

de către Asociacion

„Balcan”, Columbia - reprezentată

de către Asociacion

„Cuidadores de personas” și

România/Moldova - reprezentată

de către gazda evenimână

care studiază în Spania

este unul extrem de important

pentru noi toți. De aceea, pentru

a ne cunoaște și a facilita

acest dialog, vă invităm să

completați formularul de mai

jos pentru includerea/actualizarea

datelor voastre: https://

tinyurl.com/mtd443ck

Comunicat și foto:

Ambasada României în

Regatul Spaniei

Serile Acasă la Ambasadă - lansarea

carte „Cuentos maravillosos

rumanos”

Vă așteptăm în minunata

lume a poveștilor copilăriei

la o nouă ediție a Serilor

Acasă la Ambasadă unde

vom răsfoi împreună o minunată

culegere de 34 de basme

populare scrise de renumitul

scriitor Petre Ispirescu.

Antologia de povești

„ Cuentos maravillosos rumanos”

este tradusă în spaniolă

de Mihai Iacob și este presărată

de minunatele ilustrații

ale Roxanei Irimia, artista

atât de îndrăgită de comunitatea

românească din Spania

și iubită de micuții care, în

fiecare zi de luni, la sediul

misiunii noastre diplomatice,

află tainele picturii din mâinile

măiestre ale Roxanei.

Evenimentul va fi moderat

de Maria Pop.

Sunt povești în care smerenia,

simțul dreptății, onestitatea,

hărnicia, umanitatea

și dragostea sunt calități mai

rugați să confirme prezența la

adresa de email: aviniu.enii@

mae.ro. Studenții din alte regiuni

ale Spaniei care nu pot

ajunge la ambasadă pot participa

online la reuniune. Pentru

a primi linkul de conectare, vă

rugăm să transmiteți un mesaj

la adresa de email: laviniu.

enii@mae.ro.

Un dialog deschis și apropiat

cu tinerii de origine roimportante

decât îndrăzneala

sau curajul, așa cum spunea

scriitorul și jurnalistul

Stelian Țurlea.

Vă așteptăm cu mic, cu

mare la sediul Ambasadei

României la Madrid, vineri,

4 noiembrie 2022, la ora

18:00!

Comunicat și foto:


Regatul Spaniei

Ioana Bratuleanu

( Madrid-Spania)

Se consideră muncă în serviciul

domestic desfășurarea

activității de curățenie în casă

sau îngrijirea persoanelor minore

sau în vârstă și trebuie

încheiat contract (sau declarat

la Institutul Național de

Securitate Socială, după caz)

indiferent de numărul de ore

pe care angajatul le prestează

în schimbul unui salar.

Declararea se poate

face anticipat cu șaizeci de

zile înainte de începerea

activității, până în ziua în

care se începe activitatea.

Dacă angajatul a început deja

activitatea, se poate declara

contractul până la treizeci de

zile după începerea contractului,

însă se va considera ca

fiind comunicată în afara termenului

și obligația de plată

se va calcula retroactiv. Dacă

și acest termen a trecut fără

a fi declarat contractul, angajatorul

are posibilitatea de a

declara retroactiv prin cerere

către Institutul Național de

Securitate Socială de regularizare

a situației angajatului.

Obligația de declarare a

contractului revine, ca normă

generală, angajatorului și de

la 1 ianuarie 2023, nu va mai

fi posibil ca lucrătorii casnici

care prestează mai puțin de

60 de ore de muncă pe lună

pentru un angajator să asume

obligațiile privind cotizarea,

afilierea și înregistrarea

în sistemul de Securitate

Socială.

Este obligatorie semnarea

unui contract de muncă dacă

serviciile domestice durează

mai mult de patru săptămâni,

cu reglementarea condițiilor

de muncă în contract. Dacă

nu se încheie contract scris,

se consideră că acesta a fost

încheiat pe timp nedeterminat

și cu normă întreagă. O

copie a contractului trebuie

să se comunice angajatului,

iar Ministerul Muncii pune la

dispoziție mai multe modele

de contracte.

Când o persoană realizează

o activitate în schimbul

unui salariu, este obligatorie

declararea contractului/

relației de muncă la Institutul

Național de Securitate

Socială. Dacă nu se declară,

se consideră infracțiune

Condițiile de muncă

și securitate socială

pentru angajații în

serviciul domestic

Empleadas/os del

hogar

gravă, responsabilitatea

aparținând angajatorului,

acesta putând fi sancționat

cu amendă între 626 și 6250

euro. În momentul în care se

declară contractul/relația de

muncă, angajatul va primi un

SMS sau email prin care va

fi informat și recomandăm

angajatului să verifice că a

fost declarat contractul în

mod corect, cu numărul de

ore efectiv desfășurate.

Ca noutate importantă

în domeniu trebuie să

menționăm că s-a aprobat și

a intrat în vigoare Decretul

Lege nr.16/2022 din 06

septembrie 2022, prin care

se îmbunătățesc condițiile

de muncă și de Securitate

Socială a persoanelor care

lucrează în serviciul domestic.

Modificările aduse prin

această lege sunt deosebit de

importante mai ales pentru că

serviciul domestic trece de la

un regim special, la un regim

general, astfel că se va cotiza

și se vor avea aceleași drepturi

ca toți ceilalți lucrători

din Regimul general.

Modificarea cea mai importantă

adusă prin această

lege constă în cotizarea pentru

șomaj și dreptul corespunzător

de a primi această

prestație, precum și ajutoarele

care se acordă după finalizarea

prestației contributive,

condiționate de cotizare,

în special ajutorul pentru

șomerii cu vârsta de peste 52

de ani. După cum bine știți,

până în momentul de față,

angajații în serviciul domestic

nu cotizau pentru șomaj

și nu aveau dreptul la acesta,

ceea ce presupunea o discriminare

nejustificată a acestor

lucrători în comparație

cu alte categorii, fiind unul

dintre sectoarele cele mai

vulnerabile.

Întrebarea pe care am

primit-o în aceaste luni de

tranziție este începând de

când se poate primi șomajul

și în ce condiții? Conform

precizărilor date de Serviciul

Public de Muncă (SEPE) și

de către ministra Yolanda

Diaz în conferința de presă,

se poate primi șomajul dacă

angajatul a cotizat pentru

șomaj minim 360 de zile în

ultimii șase ani. Asta înseamnă

că angajatul trebuie să fi

lucrat în regim general sau ca

persoană fizică autorizată în

ultimii șase ani, să fi cotizat

pentru șomaj minim 360 de

zile și să nu fi beneficiat de

această perioadă de șomaj

la care avea dreptul. Atenție

însă, pentru că s-a început

cotizarea pentru șomaj în

domeniul domestic, din data

de 01 octombrie 2022.

Așadar cei care lucrează

în momentul de față în domeniul

serviciului domestic

nu au cotizat pentru șomaj

până la data de 01 octombrie

a acestui an. De exemplu,

dacă o persoană a lucrat în

ultimii 6 ani ca angajat la

o firmă și a cotizat minim

360 zile pentru șomaj, însă

nu a solicitat șomajul pentru

că și-a dat demisia, astfel

că nu a îndeplinit condițiile

pentru a beneficia de șomaj,

dacă a fost concediat din 08

septembrie până la 01 octombrie

2022, ar fi putut solicita

șomajul.

Dacă o persoană a lucrat

în ultimii 6 ani ca angajat la

o firmă și a cotizat minim

o sută zile pentru șomaj,

însă nu a solicitat șomajul

și a fost sau va fi concediat

după 01 octombrie 2022, va

putea solicita șomajul dacă

îndeplinește timpul minim

solicitat pentru șomaj de 360

de zile. Dacă nu îndepliniți

timpul minim de 360 zile cotizate

în ultimii 6 ani, puteți

solicita subsidio por desempleo,

dacă ați cotizat cel puțin

6 luni pentru șomaj. De asemenea,

cotizând în regim

general, puteți avea dreptul

apoi la ajutorul pentru persoanele

cu vârstă peste 52 de

ani, precum și alte ajutoare

care se acordă în Regimul

general de cotizare.

Relația contractuală cu angajatul

la domiciliu se poate

încheia doar printr-o comunicare

scrisă în care să se precizeze

în mod clar intenția angajatorului

de a înceta relația

de muncă și motivul încetării

acesteia. Până acum se putea

încheia relația de muncă doar

prin plata indemnizației și a

drepturilor corespunzătoare.

Această formă de renunțare

Juridic NOIEMBRIE

2022 07

unilaterală a angajatorului

este aproape eradicată, putând

fi invocată doar în cazuri

strict prevăzute de lege,

cum ar fi atunci când angajatorul

dovedește o diminuare

a veniturilor familiare sau o

creștere a cheltuielilor. De

asemenea, va putea fi stinsă

relația de muncă dacă se

modifică substanțial nevoile

familiei sau se produce o

pierdere a încrederii în persoana

angajată. În caz contrar,

concedierea va trebui

motivată în baza cauzelor

generale prevăzute de Codul

Muncii.

Cu aceste modificări legislative,

bineînțeles, serviciul

domestic se va scumpi, însă

nu foarte mult, depinzând întotdeauna

de baza de cotizare.

De asemenea, angajatorii

beneficiază de reduceri la

cotizația pentru boli comune

și șomaj/ Fondul de Garanție

Salarială ( FOGASA). În caz

de concediere, dacă angajatorul

se va dovedi a fi insolvent,

indemnizațiile pentru

șomaj ale angajaților la

domiciliu vor fi plătite din

Fondul de Garanție Salarială

(FOGASA).

De o deosebită importanță

este și faptul că va fi creată

o Comisie de Studiu pentru

îmbunătățirea protecției

acestei categorii în cazul

bolilor profesionale specifice

activităților desfășurate

majoritar de către femei, prin

care se va completa lista de

boli profesionale care pot

afecta desfășurarea acestei

activități și care pot da dreptul

la declararea incapacității

permanente în muncă.

Autor:

Avocat Ioana Brătuleanu

(Madrid)

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon 0034.642.308.360

Web: www.brilawabogados.es

E-mail:

secretaria@ brilawabogados.es

Nota redacției:

Ioana Brătuleanu este

avocat specializat în Drept

Internațional Privat, colaborator

voluntar în sistem

barter în cadrul redacției

Occidentul Românesc din

2015. Licențiată în Drept

la Facultatea de Drept din

cadrul Universității ,,Al. I.

Cuza” din Iași, Ioana a urmat

cursurile Masterului de

Drept european din cadrul

aceleași universități, perioadă

în care a beneficiat

și de o bursă de studiu la

Universitatea din Insulele

Baleare, Spania. În anul 2015

a urmat cursurile Masterului

de Acces în Avocatură la

Universitatea Complutense

din Madrid, iar în anul 2017

a devenit membru al Ilustrului

Colegiu de Avocați

din Madrid. În prezent își

desfășoară activitatea de

avocat pe teritoriul Spaniei

și al României, având biroul

în capitala Spaniei.

08 NOIEMBRIE

2022

„Români ai Planetei – Toți

oamenii pe care îi iubim”, un

material de suflet realizat la

două mâini, în semn de prețuire

și respect, de Ruxandra

Hurezean și Kasandra

Kalmann Năsăudean, despre

români de excelență din afara

granițelor țării, care ne fac cinste

nouă, imigranților români

risipiți în cele patru zări ale

lumii și contribuie la imaginea

României peste hotare. Felicitări

tuturor!

Mă plimbam pe străzile

Vienei, era răcoare, o

dimineață de iarnă, chiar înainte

de Crăciun, când cineva

s-a oprit în fața mea și m-a

salutat în limba română. Mă

auzise vorbind la telefon și

cuvintele mele plutind în aerul

străzii l-au oprit în loc. „Unde

vreți să ajungeți, m-a întrebat?

Vă conduc eu!” Și acum, când

scriu aceste rânduri, ochii mi

se umplu de lacrimi. Pentru

că întâlnirea aceea avea să se

înfigă adânc în memoria sufletului

meu. A fost și ceva straniu

cu ea, am să vă povestesc de

ce.

Viktor de la Schönbrunn

Înainte să plec spre Viena

trimisesem o scrisoare către

conducerea Palatului

Schönbrunn în care ceream

sprijin pentru documentarea

unui reportaj la palat. Printre

altele, mă rodea și întrebarea

dacă, acum, după 200 de ani

de când Dinicu Golescu vizitase

Viena și descoperea că

„e mai bine să fii îngrijitor la

Schönbrunn decât boier în

Țara Românească”, mai e

la fel.

Conducerea Palatului

mi-a răspuns că angajații săi

permanenți sunt în vacanța

de Crăciun, iar cei care lucrează

în timpul sărbătorilor

sunt foarte ocupați, deci să

revin mai târziu. Așa că-n

dimineața aceea mă îndreptam

spre târgul de antichități

din mijlocul orașului, resemnată

cu gândul că nu voi avea

un reportaj. L-am luat de braț

pe omul mărunțel care se oferise

să mă conducă prin oraș

și am început să povestim.

Făcusem doar câțiva pași

împreună, când am aflat că

cel care mă ținea de braț fusese

chiar îngrijitor la Palatul

Schönbrunn!

Vidoje Njagojevic, căruia

austriecii i-au spus Viktor,

plecase din Valea Timocului

prin anii ’70, imediat după

armată, de frica răfuielilor

interetnice, dar și din cauza

sărăciei. Avea un unchi

și el refugiat acolo după

război, care l-a ajutat. S-a

angajat la o tipografie unde

a învățat meserie. S-a căsătorit

cu Johanna, din aceeași

Vale a Timocului și au avut

împreună doi băieți. În anii

’90, ziarul și tipografia s-au

vândut. Deși noul proprietar

promisese păstrarea locurilor

de muncă, foarte curând a închis

tipografia și i-a concediat

pe toți.

Nenea Viktor, așa cum

avea să mă roage să-i spun

de atunci înainte, rămas

fără slujbă, căuta printre

anunțurile de muncă și a văzut

că Palatul Schönbrunn

angaja îngrijitori. S-a dus

cu inima strânsă. Nu va uita

niciodată prima lui zi la

Palat! Viktor nu avea școală,

plecase tânăr, dintr-o lume

încă neașezată. Dar cei de

la Palatul Schönbrunn l-au

primit cu căldură și l-au ajutat

să învețe tot ce trebuia să

știe și ce avea de făcut. De

la îngrijit curțile și grădinile,

a avansat în interiorul

palatului, iar când a ieșit la

pensie, conducerea Palatului

Schönbrunn a organizat o petrecere

în cinstea lui, iar directorul

de atunci a ținut un

discurs atât de emoționant,

încât pe Viktor l-a podidit

plânsul.

Ne hotărâm să mergem

împreună la Palat,

la Schönbrunn. Intrăm pe

porțile lui și, dintr-o dată mă

simt pierdută în imensitatea

curților și a mulțimii care

aștepta să intre, să viziteze,

să bea un pahar de vin fiert

în fața bradului de Crăciun.

Practic, nu aveai unde să

arunci un ac. Dar nenea

Victor mă trage de mână și

ne croim drum împreună spre

ușile de intrare. Dar nu apucăm

să pătrundem, că fiecare

Campania de excelenţă

Români ai Planetei – Toți

școala din Șușnievița, comuna

Crișan, renovată acum câțiva

ani cu 60 de mii de euro, singurii

bani primiți vreodată de

la Guvernul României. Școala

avea acoperișul spart și zidurile

ruinate, dar în vara în care

au primit banii au și renovato.

Un grup de copii din familii

de istroromâni învață aici

limba străbunilor ca să n-o

piardă, cu o învățătoare care

a învățat graiul de la soacra ei.

Fac manuale scrise de mână,

învață să scrie în acest dialect,

așa cum nimeni n-a mai făcut-o.

Școala este frumoasă, luminoasă,

cu acoperiș nou,

scări de faianță, toalete care

strălucesc, dar și o bucătărie

modern dotată, unde o

femeie din sat le pregătește

mâncarea. Copiii au vârste

diferite s-au adunat de prin

mai multe sate cu un singur

scop: să învețe o limbă pe

care doar bunicii o mai știu.

Pepo Glavina ne invită acasă

la el. Pepo are în jur de 60

de ani și este „trezorierul”

acestei lumi. Intrăm în casa

lui unde pereții sunt plini cu

fotografii și articole din ziare

despre istroromâni. Are

un carnețel în care a scris

fiecare nume de om care mai

vorbește istroromâna în valea

de lângă Marele Munte. Mai

sunt doar 84. Restul au plecat

în lume, în Australia, în

America, luau vapoarele din

Rjeka și dispăreau. Alții au

murit. Doar ei au mai rămas.

El, Guido și cei din carnețel.

Guido are o livadă de

măslini sus, la Brno, un „motor”

și o îngrijorare privind

viitorul, nu știe cine-i va prelua

livada. Când mă despart

de ei, în praful drumului din

sat, îl aud pe Pepo spunând,

cu mâna la piept: „Îți dau

irima mea!” Le-am promis

că voi face tot posibilul ca

România să-i aducă într-o

excursie să-și vadă țara din

vis. Dar țara n-a putut. Așa

că, între timp, Guido a muangajat

al Palatului, purtător

de uniformă, îl striga și-l

îmbrățișa: Viktooor! Ce mai

faci, dragă Viktor?!

La fel a fost pe tot traseul

vizitei în palat, de la șeful

gărzii, la ultimul supraveghetor,

toți se opreau și-l salutau.

Cu unii, mai în vârstă,

purta discuții mai lungi, în

germană. Nenea Viktor mi-a

descris fiecare sală, destinația

ei, din ce sunt făcute decorurile,

de unde fuseseră aduse

mobilele, ce se întâmpla în

fiecare salon sau odaie, unde

a cântat Mozart prima dată,

cum se fabricau plăcuțele de

ceramică de pe pereți sau de

unde a procurat chiar el stofa

din perdele, fix ca cea de

pe vremea împăraților. Știa

aproape totul despre obiceiurile

împăratului Franz Josef,

ale Mariei Tereza sau despre

locurile în care scriau poezii

și sufereau din dragoste

tinerele prințese. Mai mult

decât toate cele 800 de odăi

ale Palatului, nenea Viktor

îndrăgea biroul împăratului

Franz Josef. Căci acolo îi va

fi primit în audiență pe românii

care ajungeau cu plângeri

la Curte.

Ne încheiem vizita în biroul

noii conduceri a Palatului

Schönbrunn, iar când intrăm

pe ușă, o doamnă se ridică

în picioare și vine entuziastă

spre noi: Viktoor! Ce bucurie

să te văd! Și-l strânge în

brațe pe omul micuț, venit cu

mult timp în urmă în Austria,

tocmai din Valea Timocului.

Salariul și pensia lui erau

cam cât salariul unui profesor

universitar din România, dar

nu l-am mai descusut prea

mult despre bani. Am văzut

cu ochii mei cât câștiga!

Oriana de la Viena

Pe Porzellangasse la numărul

9 este o plăcuță care spune

că acolo a locuit poetul Mihai

Eminescu când a urmat cursurile

la Viena. Acum, la parter

este un magazin-expoziție

cu piese de mobilier, creații

de autor. Intru și încerc să

discut cu proprietarul despre

această „moștenire”: popasul

poetului nostru pe acolo. În

timp ce gesticulăm în germană

încercând să ne înțelegem,

din pragul unei uși interioare,

o femeie în halat albastru se

oferă să ne traducă.

Este Oriana din Slatina.

Angajată de mulți ani să facă

menaj în clădirea unde locuise

poetul nostru național. Oriana

a tradus, apoi s-a apucat de

plâns. „Nu știu de ce plâng, s-a

scuzat ea, că sunt bucuroasă

acum, bucuroasă că v-am întâlnit

și bucuroasă oricum.”

Dar suferise mult înainte să

ajungă aici, la „domnul artist

cu expoziția lui de mobilier

din casa poetului”, îi fusese

foarte greu în alte locuri. Dar

n-a avut încotro, spune ea, a

tăcut și îndurat pentru ca fiul

ei să facă școală la Viena. Și

fiul terminase facultatea, iar

acum lucra la Bank Austria.

Oriana plângea și râdea, râdea

și plângea.

Pepo din Istria

Când m-am pornit să-i

întâlnesc pe istroromânii din

Croația, un grup de intelectuali

italieni trimitea semnale

de alarmă spre instituțiile

culturale ale lumii: salvați

cea mai periclitată minoritate

din Europa! Pe fațada unui

mare palat din Piața Dell’

Unita din Trieste, cât era palatul

de mare, flutura un banner

care anunța o conferință

internațională destinată acestor

istroromâni și limbii lor,

gata să dispară.

Nu se știe exact, istoricii

n-au convenit asupra momentului

în care istroromânii au

ajuns în Peninsula Istria fugind

fie din calea năvălirilor

barbare, fie în căutarea unor

locuri mai bogate pentru ei

și animalele lor. Cert este că,

acum mai bine de 100 de ani

cercetătorii români i-au descoperit

și au început să-i studieze.

Surpriza enormă a fost

că, deși n-au avut biserici sau

preoți, nici școli în limba lor,

practic n-au scris, limba lor fiind

vorbită doar în casă, totuși

ei au păstrat graiul strămoșesc

până astăzi. Istroromâna fiind,

oficial, al patrulea dialect a

limbii române.

I-am găsit la sud de

Muntele Mare, printre păduri

și livezi de măslini, în

sate care altădată se numeau

Cărbune, Livada, Sucodru.

Guido Lubicic ne-a întâmpinat

în fața școlii din sat. Era

rit, iar Pepo mai taie câte un

nume din carnețelul lui. O

speranță pentru ei vine însă

de la Universitatea Oxford,

care a început un amplu

proiect de cercetare și înregistrare

a ultimilor vorbitori

de istroromână din Croația.

Dacă ei nu vor mai fi, măcar

limba să rămână.

Dan, profu’ de la Padova

Diaspora românească are o

parte de amărăciune, dar și alta

de bucurie. În vara anului 2019,

l-am întâlnit pe Dan Octavian

Cepraga, un profesor universitar

de Limba și literatura

română de la Universitatea

din Padova. Venise la Cluj

pentru un proiect comun cu

universități din România. El a

plecat din București împreună

cu părinții când avea nouă ani.

A făcut școala, începând cu

clasa a patra, în Italia. Apoi studiile

universitare la Bologna,

cea mai veche universitate din

Europa.

Acolo a descoperit printre

limbile romanice și româna,

ca limbă de studiu. A fost

surprins că la universitate se

studia limba pe care o vorbea

el cu mama, acasă. A ales să

se specializeze în studiul limbii

române. Acum o predă la

Universitatea din Padova. Are

cam 20-25 de studenți care

îi frecventează cursurile. Iar

Giulia, una dintre absolventele

sale, a luat premiul ICR

Veneția pentru cea mai bună

traducere din poeții de limbă

română.

Campania de excelenţă NOIEMBRIE

2022 09

oamenii pe care îi iubim (I)

Anca de la Sorbona

Anul acesta, în 2022, surprinsă,

presa a vuit în urma

unei știri care anunța că Anca

Vasiliu, profesoară de filosofie

la Paris, a primit Marele

Premiu pentru Filosofie al

Academiei Franceze. Unul

dintre cele mai mari premii ale

acestei instituții. Iar decernarea

va avea loc, în cadrul unei ceremonii

speciale, în luna decembrie.

Anca Vasiliu s-a născut în

1957 la București. Este cercetător

principal, conducător de

lucrări în cadrul unei unități

afiliate Facultății de Filosofie

a Universității Paris IV

Sorbona. Este doctor în filosofie,

abilitat să conducă doctorate.

De asemenea, susține

cursuri de Istoria Filosofiei

Antice la Universitatea Paris

I, Pantheon-Sorbona.

Presa o descoperă și o laudă:

„Anca Vasiliu – o româncă

născută la București, studiind

și lucrând în România în timpul

comunismului la Institutul

de Istoria Artei, trăind, apoi,

de 30 de ani în Franța – a

primit Marele Premiu pentru

Filosofie al Academiei

Franceze, unul din cele trei

premii mari ale prestigioasei

instituții franceze. Într-o

lume franceză, care i-a dat pe

Diderot, Rousseau, Barthes,

Bourdieu, Onfray, Foucault,

iat-o aici pe Anca Vasiliu cu

mintea ei iscusită, ducânduși

singură crucea din 1990

încoace. Singurătăți, limba

franceză știută la cel mai înalt

nivel al speculației, munci,

înfrigurări, chirii, griji pentru

ziua de mâine. Anca Vasiliu

însă nu se lasă și cu mintea

ei câștigă Marele Premiu al

Academiei Franceze”.

Este legată de România

prin câteva cărți, dar mai ales

prin „Vocabularul european al

filosofiilor”, al cărui titlu inițial

este, de fapt, „Dicționarul intraductibilelor”,

unde a propus

integrarea unui cuvânt filosofic

românesc, Dor. Pentru ediția

română a avut trei contribuții

de natură diferită, a tradus și

inițiat introducerea unui număr

important de articole despre

termeni românești cu impact

filosofic.

Livia de la Düsseldorf

Livia Grama Medilanski

s-a născut la Brașov. A avut

o carieră impresionantă în

sport și performanțe de nivel

național, european și mondial.

În 1968, la Sibiu, avea loc

primul campionat republican

de gimnastică ritmică pentru

senioare și devine campioană

națională. În 1969, România

participă pentru prima dată la

campionatul mondial de gimnastică

ritmică, lotul național

fiind antrenat de Livia Grama.

În 1973 a plecat în Germania.

Acolo a antrenat, timp de 35

de ani, lotul federal de gimnastică.

Trăiește la Düsseldorf, de

unde scrie cărți de poezie și

promovează prietenia româno-germană.

Am cunoscut-o

pe când făcea drumuri repetate

în România, însoțită de

grupuri de turiști pe care-i

convingea să vină să vadă

cât de interesantă și frumoasă

este România. Timp

de 10 ani a venit în țară cu

grupuri de români plecații în

Germania, cu nemți care nu

au fost niciodată aici, cu italieni,

francezi care locuiesc

în Germania pentru a le face

cunoscută țara noastră, pentru

a schimba percepții. Crede

că, dacă partea pozitivă ar

fi scoasă mai mult în relief,

imaginea despre România și

despre noi toți ar fi mult mai

bună.

Ca să poată face această

muncă de promovare a țării

sale de origini, a înființat o

asociație, Atheneum, acolo

unde locuiește, la Düsseldorf.

Eforturile sale de ambasador

al patriei mamă nu s-au oprit

nici când s-a îmbolnăvit.

Livia Medilanski, în 2018,

a organizat în Germania o

mare ceremonie destinată

Centenarului, cu invitați din

Germania și România, ocazie

cu care s-au decernat premii

și diplome pentru cei care au

lucrat în folosul prieteniei

dintre cele două țări. Punctul

central al evenimentului a

fost palatul din care, cu mai

bine de o sută de ani în urmă,

plecase cel care avea să devină

regele Carol I al României.

Paul, pictorul

Paul Stoica s-a născut la

Tulcea. De copil a fost pasionat

de pictură, dar în vremea

aceea cu greu puteau concepe

părinții că se poate trăi din artă,

așa că l-au dat la o școală unde

să învețe o meserie. Fidel pasiunii

sale, Paul Stoica a urmat,

totuși, cursurile Școlii de Arte

din Tulcea, apoi a cultivat-o

în timp, frecventând diverse

cercuri artistice. Autodidact

în pictură, în diverse tehnici:

pastel, acrilic, ulei, el dezvoltă

o pasiune pentru acuarelă,

tehnică la care se oprește și

pe care o perfecționează de-a

lungul anilor.

Încă din anul 1976 expune

lucrări în diverse țări precum:

România, Irak, Spania,

Italia, Elveția, Statele Unite

unde a și locuit pentru o perioada

de cinci ani. Din anul

2004 se stabilește în Madrid,

Spania, participând la diferite

expoziții particulare sau de

grup. Devine profesor, expune

lucrările sale, dar în același

timp promovează și alți artiști

români. De exemplu, în 2018,

grupul „Acuareliști Români”

în colaborare cu Primăria

Alcorcón (Madrid) organizează

expoziția de pictură în acuarelă

„Acuarelistas Rumanos”.

Acest proiect, fructul

inițiativei românului Paul

Stoica, artist și profesor de pictură

în Centrul Cultural „Los

Castillos”, a avut intenția de a

face cunoscute arta și tradițiile

românești și în Spania. Cu acea

ocazie au fost prezentate lucrări

realizate de douăzeci și șase de

artiști români, profesioniști și

amatori. Paul Stoica a dovedit

nu doar că se poate trăi din artă,

dar poți să-i ajuți și pe alții s-o

facă.

Ana a Planetei Pământ

Ana Blandiana trăiește,

fără a locui acolo, în mai multe

țări de pe planeta asta. Cărțile

sale s-au publicat în peste 26 de

limbi, se găsesc în librării din

întreaga lume și este invitată

să conferențieze pretutindeni.

Doar luna trecută a fost la întâlniri

cu publicul în Spania și

în Canada. Nu întâmplător, una

dintre cărțile publicate recent

poartă titlul „Soră Lume!” și

este un altfel de jurnal despre

călătoriile sale și întâlnirile

memorabile pe care le-a avut

de-a lungul vieții. Otilia Valeria

Rusan, cum se numește în viața

civilă, s-a născut la Timișoara,

în 1942. Este poetă, scriitoare,

autoare a zeci de cărți de poezie

și memorialistică. Dar este

și o luptătoare pentru libertate

în România și o imagine a luptei

anticomuniste.

În 1990 a reînființat Centrul

PEN din România, pe care

l-a condus până în 2004. S-a

numărat printre fondatorii

Alianței Civice pe care a și

condus-o între 1991 și 2002. În

ianuarie 1993 a fost inițiatoare,

împreună cu Romulus Rusan,

a Memorialului Sighet, primul

muzeu al terorii comuniste,

înființat într-o închisoare.

În 1995 a înființat Academia

Civică, o fundație pe care o

conduce de la începuturi până

în prezent. Este membru corespondent

al Academiei Române

din 2016.

Paul, scriitorul din Spania

cu condeiul la el

Pe Paul Gabor l-am cunoscut

în noua patrie numită

Facebook. Pentru că, altfel,

trăiește de multă vreme departe

de țară. Jurnalist de radio și

presă scrisă în România, s-a

stabilit de 22 de ani în Spania,

de unde, fără să fi rupt legăturile

cu cei de acasă, încă

mai scrie în „Republica” și

„ Dilema Veche”.

Paul este și autor de proză

scurtă cu trei volume în librăriile

din țară: „Negustorul de

pipe”, „Rapel” și „Mediterana

din mine”. Descrierea lui în

câteva cuvinte sună cam așa:

„Uneori acid, alteori placid,

sunt un om care încearcă să-

și respire porția de aer pe care

i-a oferit-o planeta și trec prin

viață cât pot de liniștit”.

Ica, de la „Salva”

Ica Tomi s-a născut la

Salva, în județul Bistrița. De

20 de ani locuiește la Madrid.

Acum 10 ani a înființat

Asociația „ Salva”, care se

ocupă cu proiecte sociale și

culturale destinate comunității

românești din Spania. A decis

să înființeze această asociație

cu scopul de a iniția proiecte

pentru a păstra tradițiile, obiceiurile

cultura și limba română.

În toți acești ani a organizat

spectacole românești: „ Nunta

Zamfirei”, la Ateneul din

Madrid, „Șezătoarea”, în Sala

UGG, și mai multe Festivaluri

de folclor internaționale.

Asociația are în special

activități destinate copiilor,

mai ales de Moș Nicolae sau

de Crăciun. Anul acesta a

înființat un ansamblu destinat

copiilor între 4 și 12 ani, numit

„Mugurașii Salvei”. Timp

de șase ani a organizat ateliere

de artizanat în care i-a învățat

pe români și spanioli să își

coase propria ie tradițională

respectând elementele din

zona de unde provine fiecare.

În felul acesta s-au cusut peste

100 de ii.

Anul acesta are cinci proiecte

în derulare, iar asociația

are nouă angajați. Activitatea

s-a axat în ultima vreme, mai

ales după pandemie, când comunitatea

românilor a fost grav

afectată, pe proiecte sociale.

Elena, muzica și copiii

Elena Ninerica este

redactor-șef, prezentator la

Lira TV, televiziunea românilor

din Spania. Predă cursuri de

chitară copiilor români din comunitate,

la sediul Ambasadei

României la Madrid. Îi învață

pe copii cântece în limba româ-

nă, iar acest curs îi ajută să-și

îmbunătățească învățarea limbii

materne, comunicând între

ei doar în română. În acest fel,

se mențin aproape de cultura

română, învățând mai mult decât

muzica la cursul de chitară.

Elena locuiește în Spania de

peste 12 ani, împreună cu fiul

său. A urcat pe multe scene din

România și din Spania, a cântat

la peste 100 de evenimente culturale,

a colaborat cu diferite

grupuri muzicale și are câteva

melodii proprii și mai multe

apariții la TV și radio. A colaborat

cu mulți artiști spanioli,

dar și români, având o galerie

de artă unde a descoperit artiști

români precum Roxana Irimia,

Paul Stoica, iar în România a

organizat evenimente de artă

hispanică.

Elena crede cu tărie „că

noi, cei care locuim în alte

țări, avem datoria morală de

a fi buni «ambasadori» pentru

România în străinătate

și a o reprezenta la cel mai

înalt nivel posibil. Iar dacă

avem un talent, o pricepere,

trebuie să le transmitem mai

departe celor care vin după

noi și să le trezim copiilor

conștiința și mândria de a

fi român. Munca mea nu se

termină aici, mereu voi face

tot ce pot pentru a arăta lumii

partea artistică și culturală a

României, adăugând astfel o

«picătură» la imaginea pozitivă

a României în străinătate”.

Un material realizat de

Ruxandra Hurezean, în exclusivitate

pentru „Occidentul

Românesc”.

Nota redacției:

Ruxandra Hurezean este

jurnalist cu vastă experiență.

Lucrează în presă de peste

27 de ani. A condus redacții

și a contribuit la înființarea de

publicații, lucrând atât pentru

presa locală clujeană, cât și

pentru cea națională. Este

autoarea a cinci volume de

reportaje și proză scurtă. A

fost premiată în mai multe

rânduri de către Asociația

Profesioniștilor din Presă

Cluj și a primit „Premiul

Mass-Media” al Ambasadei

Germaniei la București pentru

reportajele privind istoria

și prezentul minorității germane

din România. În anul

2017 i s-a decernat premiul

Festivalului Internațional de

Carte Transilvania pentru

„Cartea jurnalistului”. Scrie

la „Occidentul Românesc”

din martie 2022.

10 NOIEMBRIE

2022

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

(Benissa – Spania)

Promovăm România

Vlad Țepeș și rutele de ... speriat

Pe noi, românii, nu ne sperie

atât locurile prin care plimbăm

turiștii dornici să vadă pe unde

a trăit Vlad Țepeș, ci dificultatea

de a distinge între mit și

realitate, pericolul de a cădea în

păcatul exagerării sau al minciunii.

Așa se face că, atunci

când vine vorba despre acest

subiect „țepos”, mulți se abțin

de la participarea la discuții.

Însă faima lui Dracula în străinătate

este atât de mare încât

cu greu putem face abstracție

de ea. Mi-am propus, așadar,

să fac o scurtă trecere în revistă

a fenomenului voievodului

controversat, menționând și

latura valorificabilă din punct

de vedere turistic a legendei

sale, dar fără a aluneca spre

mercantilism.

Lăsând la o parte atât exagerările

unora, cât și inhibițiile

și omisiunile altora, avem datoria

de a presta atenție celui

care, printre altele, a fost primul

Domn român care a atestat

documentar orașul București la

1459, preferându-l drept orașreședință

timp de patru ani, în

locul capitalei de pe atunci a

Țării Românești, Târgoviștea.

N-avea să rămână aceasta singura

schimbare adusă de el

istoriei noastre.

Curtea Veche și Biserica

Domnească de la București,

în care a locuit timp de șase

ani sunt locuri în care se

poate simți poate cel mai

bine pulsul acelor vremuri

tulburi ale crudului și nemilosului

veac al XV-lea, care

a zguduit întreaga Europă.

Erau vremuri în care Imperiul

Otoman ajunsese să se

extindă până la porțile Vienei

iar cavalerii creștini se

străduiau din răsputeri să-i

respingă. Prinși între ciocan

și nicovală, principii din sudestul

Europei se uneau și se

dezbinau pro și contra uneia

dintre cele două tabere ostile,

oscilând între Orient și

Occident. Trădările se țineau

lanț, iar intrigile spulberau

până și cele mai intime legături

de familie.

Tatăl lui Vlad Țepeș, Vlad

al II-lea, era voievod al Țării

Românești, fiu al lui Mircea cel

Bătrân, supranumit pe drept

cuvânt și cel Mare. Lui Vladtatăl

i se mai spunea și Dracul,

nu pentru că ar fi fost comparat

cu Satana, ci pentru că făcea

parte dintr-un ordin al cavalerilor

creștini pornit să țină piept

urgiei otomane, o organizație

care purta pe blazoane un mândru

dragon-zmeu, deci un fel

de „drac”.

Vlad-fiul, sau Vlad al IIIlea

a preluat de la tatăl său însemnele

nobiliare dragonice

și s-a intitulat Vlad Drăculea,

în sensul de fiu al lui Dracul.

Străinii i-au spus mai târziu

simplu Dracula. Fără îndoială,

rezonanța diavolească a

numelui i-a fost de folos domnitorului

pentru a băga spaima

în dușmani. Se pare însă că

faima cruzimii lui Vlad Țepeș

nu se datora doar apelativului,

ci mai ales sadismului

cu care obișnuia într-adevăr

să-și schingiuiască dușmanii

și, uneori, și prietenii. Amestecul

dintre capricios și sadic

din caracterul său exploziv i-a

dus vestea de despot sângeros

peste tot prin lume și a dăinuit

peste secole, inspirând

numeroase cărți, filme, opere

de artă (unii pretind că ar fi

peste 750 la număr). Cea mai

cunoscută este cartea scriitorului

irlandez Bram Stoker,

Dracula (1897), în care Vlad

Țepeș este descris ca vampir

înfricoșător.

Metoda sa preferată de

executare a inamicilor era

tragerea în țeapă, o practică

destul de răspândită la acea

vreme, dar pe care Vlad Țepeș

a ridicat-o la rang de armă de

anihilare în masă, rafinând-o

în așa fel încât condamnații să

sufere cât mai mult înainte de

a muri. Imaginea pădurii de

țepe de la porțile Târgoviștei,

în care se spune că ar fi atârnat

nu mai puțin decât 20.000

de soldați turci capturați în

urma vestitei sale victorii

împotriva sultanului otoman

din anul 1462 a rămas întipărită

în memoria colectivă. O

gravură germană de la 1500,

expusă la Strasbourg, o ilustrează.

Execuțiile și supliciile

cu caracter exemplar și de intimidare

practicate de Țepeș

bagă spaima în turcii care

îl supranumesc Kazıklı Bey

(Prințul Țepeș), dar orașul

Târgoviște de astăzi, capitala

Țării Românești din secolul al

XIV-lea, proiectează o lumină

mai realistă asupra imaginii

personajului nostru legendar.

Vizitând Turnul Chindiei

ne putem imagina cum a trăit

cu adevărat nobilimea acelor

vremuri, făcându-ne o imagine

mai realistă despre omul pe

care l-a fost Vlad Țepeș, dincolo

de legendă.

Născut la Sighișoara în

Regatul Ungariei de pe atunci,

Vlad Țepeș a domnit în trei

perioade distincte în Țara

Românească (deci nu în țara

în care se născuse). Sighișoara

atrage prin frumusețea străzilor

sale de burg întortocheat. Casa

în care se pare că s-ar fi născut

Vlad al III-lea la 1431 poate fi

vizitată. Ea găzduiește astăzi

un muzeu de arme și un restaurant.

Țepeș a murit la doar 45

de ani, sfârșitul fiindu-i la fel

de tumultuos precum viața

întreagă. Corpul său a fost

decapitat, iar capul, conservat

într-un vas cu miere, i-a

fost trimis sultanului, care l-a

așezat într-o țeapă, ca simbol

al triumfului său asupra principelui

valah indisciplinat.

Fratele lui Vlad Țepeș,

Radu cel Frumos, a fost mai favorabil

supunerii față de Marea

Poartă. Țepeș, în schimb, a preferat

sfidarea ei, aliindu-se cu

Principele Transilvaniei, Matei

Corvinul (văr cu soția sa).

Acesta însă l-a trădat mai târziu,

arestându-l și ținându-l închis

timp de 12 ani prin cetățile

sale, cu deosebire la Vișegrad

(în Ungaria de astăzi). Cine

dorește să călătorească pe urmele

lui Vlad Țepeș, ar trebui

așadar să viziteze nu numai

România, ci și Ungaria, respectiv

Turcia. Acolo Vlad Țepeș

a stat încarcerat în copilărie,

timp de șase ani, împreună cu

fratele său Radu, amândoi pe

post de chezași pentru fidelitatea

tatălui lor față de Imperiul

Otoman. S-ar zice că au fost

printre primii deținuți politici

din istoria țării noastre! Potrivit

ziarului britanic Daily Mail, se

pare că locul acelei detenții ar fi

fost castelul Tokat, din nordul

Turciei.

Călătoria pe urmele lui

Țepeș este îngreunată de faptul

că nu s-au păstrat prea

multe dovezi din acea vreme.

Puținele documente care îl descriu

îl zugrăvesc negativ, din

perspectiva dușmanilor săi

turci, slavi sau sași transilvăneni.

Pe ultimii obișnuia să-i

persecute pe motiv că făceau

concurență neguțătorilor din

Țara Românească. Principele

Transilvaniei a încurajat la rândul

său exagerările, dând vina

pe excentricul Țepeș pentru

eșecul cruciadelor, pentru care

primise bani de la Papa de la

Roma (căruia nu i-a mai înapoiat

nimic). Vlad Țepeș a fost

așadar și călău, dar și victimă,

țap ispășitor pentru intriganții

vremii.

Surprinzător este faptul că

femeia pe care se pare că a

iubit-o în taină a fost tocmai

fiica unui dintre negustorii sași

brașoveni ostili lui (cel puțin

așa se zvonește). Dragostea lor

trainică a avut ca rezultat 5 copii,

spune legenda. Indiferent

dacă istoria iubirii dintre Vlad

și Katarina este mit sau realitate,

orașul medieval Brașov,

prin care personajul nostru și-a

pierdut de bună seamă pașii, își

merită pe deplin locul pe traseul

nostru tematic.

Nu departe de Brașov,

Castelul Bran, construit în

anul 1212, domină împrejurimile.

Este cea mai emblematică

adresă din România, legată

de mitul voievodului, evocând

nu atât trecerea lui Vlad Țepeș

pe acolo, cât a personajului

contelui Dracula, din cartea

omonimă a americanului Bram

Stoker, care l-a făcut celebru.

Vizitarea celor 50 de încăperi,

a curții interioare și a subsolurilor

sale tenebroase este fără

îndoială o experiență unică,

dar, din păcate, devine din ce în

ce mai grea, din cauza cozilor

interminabile de vizitatori care

se formează la intrare.

Dar să revenim la vârste

mai fragede. La 17 ani, cu ajutorul

turcilor cu care se familiarizase

bine în cei șase ani de

prizonierat, Vlad Drăculea îl

provoacă la luptă pe dușmanul

să de moarte, Vladislav al IIlea

și se înscăunează Domn

al Țării Românești în locul

acestuia. La scurtă vreme este

trădat și alungat de la putere

de același Vladislav, dar se

răzbună opt ani mai târziu,

instalându-se pe tron în 1456,

după ce își omoară concurentul.

Pe boierii care l-au trădat

îi invită la un festin grozav,

la capătul căruia pune să fie

executați în suplicii de neimaginat.

Cei tineri sunt trași

în țeapă iar cei bătrâni sunt

trimiși pe jos la un drum lung,

pe valea Argeșului, unde sunt

puși să construiască o cetate pe

locul unui fost avanpost. Ruinele

Cetății Poenari, care se

ridică maiestuoase ca un cuib

de vulturi deasupra șoselei,

sunt de o frumusețe magică.

Cine se încumetă să urce cele

1462 de scări până la vârf este

recompensat printr-un peisaj

panoramic superb. Localnicii

evită însă incursiunea, pentru

că se pare că prin zonă s-au

înmulțit nu vampirii, ci urșii

carpatini.

Mânăstirea de la Snagov

atrage prin faima de gazdă a

mormântului domnitorului.

Accesul la incinta izolată natural

pe insula din mijlocul lacului

se face numai cu barca,

dar taxa de vizitare oglindește

cel mult talentul comercial

al localnicilor, căci dovezile

despre Domnitor lipsesc cu

desăvârșire. Regretatul istoric

Constantin Rezachevici susține

teza potrivit căreia Țepeș ar fi

fost de fapt îngropat pe locul

Mânăstirii Comana, ctitorie

a voievodului.

Venind vorba despre vampiri

și spirite tenebroase, așa

neverosimile cum par, au totuși

un loc al lor în credința populară

a românilor. Cele două date

calendaristice la care superstiția

își spune cuvântul, ocazionând

nu arareori manifestări de gen,

mai ales prin mediul rural, sunt

Sfântul Gheorghe, în aprilie, și

Sfântul Andrei, în noiembrie.

La Bistrița, pe unde, de asemenea

l-au purtat pașii pe Vlad

Țepeș, există chiar și un hotel

modern cu numele Castelul

Dracula, care oferă turiștilor

amatori de senzații tari un

program „de groază”, adaptat

cultului strigoilor și vârcolacilor

din superstițiile românilor.

E semn că nu ne putem sustrage

istoriei. Volens nolens,

subiectul Dracula polarizează

societatea românească. Iar povestea

continuă.

Surse: „O scurtă istorie ilustrată

a românilor”, Neagu

Djuvara, Ed. Humanitas,

București, 2013; Victoria

Woollaston, Daily Mail,

ediția online, 1 oct. 2014;

„ Enciclopedia domnilor români”,

Constantin Rezachevici,

Ed. E nciclopedică, București

2022; internet.

Foto: pixabay.com, Wikipedia

Autor: Gabriela Căluțiu

Sonnenberg (Benissa-Spania)

Nota Redacției:

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

este economist, scriitor și

jurnalist, promotor de cultură,

traducător. A absolvit

Academia de Studii Economice

din București cu titlul de doctor

în anul 2000. Distinsă cu numeroase

premii pentru activitatea

literară și pentru promovarea

culturii române în străinătate,

scrie în limbile română,

germană și spaniolă pentru

diverse publicații din Europa,

Australia, America și Asia.

Este afiliată Uniunii Ziariștilor

Profesioniști din România

și Asociației Jurnaliștilor de

Turism din România. Cea mai

recentă carte apărută: „Vine

Seninul”, vol. II, proză scurtă

(Ed. Itaca, Dublin 2022). Scrie

la „Occidentul Românesc” din

anul 2011.

Să scriem corect româneşte NOIEMBRIE

2022 11

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE

DICȚIONARUL LIMBII ROMÂNE

EDIȚIA A DOUA (I)

Dan Caragea

(Lisabona - Portugalia)

La 1/13 aprilie 1866

se înființa la București

Societatea Literară Română.

Aceasta și-a început însă activitatea

abia în august 1867,

schimbându-și numele, un an

mai târziu (1868), în Societatea

Academică Română, iar, mai

apoi, în 1879, după proclamarea

independenței țării, în

Academia Română.

,,Se ține, la București,

ședința de deschidere a

Societății Literare (numită

mai târziu Academia Română).

Scopul ei este mai ales să alcătuiască

o gramatică și un

dicționar etimologic românesc,

spre a uni, cel puțin pe tărâmul

intelectual, diferitele ramuri

ale națiunii române, care trăiesc

răspândite în Ungaria,

Transilvania, Bucovina,

Basarabia și Macedonia.

Deschiderea acestei societăți,

convocată de luni întregi și în

care sunt reprezentați românii

din toate țările, cu merite pe

tărâmul limbii și literaturii, se

face în mijlocul unui mare interes

din partea tuturor claselor

societății. Miniștrii participă

și ei. Se cântă cântece patriotice

și se țin cuvântări pentru

apoteozarea frumoasei limbi

românești, netăgăduită dovadă

a nobilei descendențe a poporului.

Prințul e împiedicat de

criza ministerială de a participa

la solemnitatea deschiderii.”

(Memoriile Regelui Carol I al

României. De un martor ocular,

vol. I (1866-1869), Editura

Scripta, București, 1992, p. 75)

Inspirată de prestigioasa

instituție franceză, Societatea

Academică avea, așadar, în

vedere stabilirea ortografiei,

elaborarea gramaticii și

dicționarului limbii române,

atât de necesare modernizării

statului, învățământului și

presei, dezvoltării literaturii în

sens larg.

Laurian și Massim, autorii

întâiului dicționar academic

Primul dicționar academic,

numit Dicționariul limbei

române, de A.T. Laurian și

I. C. Massim, în trei volume

(București, Noua Tipografie

a Laboratorilor Români,

1873-1877), scos pe cheltuiala

filantropului Evanghelie

Zappa, a fost considerat, încă

de la apariție, un eșec. Criticată

pentru purismul său, lucrarea a

căzut cu vremea în uitare. Se

încheiau astfel delirul lingvistic

al Școlii Ardelene, cu dorința

ei de a impune o ortografie

etimologică și de a remodela

limba, dar și rătăcirile lingvistice

ale lui Heliade și discipolilor

săi. Desigur, când spunem „se

încheiau”, ne referim doar la

extravaganțe, pentru că limba

a continuat să împrumute un

număr enorm de cuvinte din

franceză și italiană. Precumpănirea

elementului latinesc a

fost posibilă nu prin expurgarea

artificială a cuvintelor nelatine

împământenite, ci prin

absorbția vocabularului modern

al științelor și civilizației

occidentale. Lumina venea

acum de la Paris.

Dicționarul avea însă

și împliniri. În raport cu

cerințele Societății, dimensiunea

lucrării lui Laurian și

Massim era întrutotul apreciabilă.

Cuprindea aproape

70.000 de cuvinte, fiind cel

mai mare dicționar publicat

până la acea dată. Acceptabilă

era și ideea folosirii de

exemplele scurte, create de

autori, pentru a ilustra uneori

sensul. Să nu uităm că

dicționarul avea un caracter

normativ, și nu unul istoric

sau enciclopedic. Nici perioada

de elaborare (1870-

1877) sau cea de publicare

(1873-1877) nu a fost excesive.

Primele două volume

au fost dedicate limbii vernaculare,

„îmbogățită” cu

împrumuturi forțate din latină,

ultimul fiind un glosar

de cuvinte „straine prin originea

sau form’a loru, cumu și

celle de origine indouioasă”.

Iată, de pildă, ce se spunea

despre „acreală”:

ACRÉLA, s.f., vorba de

origine curatu romanica, dero

cu suffissu strainu, și de acea-a

neadmissible, candu, spre a ua

supplini, avemu: acretia, acrime,

acritudine, acóre.

O asemenea poziție, exacerbând

latinitatea, trădează

incapacitatea acelei elite de

a înțelege funcționarea reală

a sistemelor lingvistice.

Autorii, ca și Heliade, par

dintr-o altă lume, care sigur

nu era cea a unui Odobescu

sau Hasdeu. Alexandru

Odobescu, instruit la Paris și

rafinat intelectual, a lucrat,

din 1877, în fruntea comisiei

academice, la revizia ortografiei

propuse de Cipariu

și Laurian și așezarea acesteia

pe baze fonetice. Critic

s-a arătat și Hasdeu, cel mai

mare lingvist al secolului al

XIX-lea, pe care l-am putea

considera cu îndreptățire „părintele”

dicționarului tezaur,

întrucât abordarea sa a condus

spre tratamentul exhaustiv, cu

variante, derivate și frazeologii,

toate ilustrate prin citate

așezate istoric, așa cum se redactează

și astăzi articole.

Hasdeu primește sarcina

elaborării unui nou dicționar

Dicționarul limbei istorice

și poporane a românilor,

supraintitulat Etymologicum

Magnum Romaniae, din care

au apărut la București trei volume

(A-Bărbat), între 1887 și

1893, a însemnat reluarea proiectului

visat de Academie, dar

pe un cu totul alt temei. Dacă

Laurian și Massim vizau limba

română pură, B. Petriceicu-

Hasdeu avea în vedere cuvintele

vechi și populare, indiferent

de origine, adunate din cronici,

cărți bisericești, culegeri de

folclor literar, salvate astfel de

la uitare, și neglijând complet

cuvintele noi sau la modă (cf.

citatul din cuvântarea lui Carol

I, pe care savantul îl așază pe

foaia de titlu: „Mănținem dar

aceste frumóse expresiunĭ

întrebuințate de străbunĭ, și nu

ne temem de cuvinte carĭ aǔ

căpĕtat de vécurĭ înpamîntenirea...”).

Hasdeu, filolog strălucit,

i-a imprimat dicționarului

său un stil inconfundabil, imposibil

de urmat, o alcătuire

puțin rigidă a articolelor, cu

elegante incursiuni semantice

și etimologice, și o grandoare

atinsă doar în marile culturi

apusene. Această particularitate,

dar și privirea predilectă

spre istorie și limba populară,

înclinația pentru tratamentul

exhaustiv îi vor marca pe cei

ce au reluat mai târziu proiectul.

Hasdeu a eșuat pentru că

nu a putut trăi mai multe de

vieți, câte ar fi fost necesare

încheierii operei sale. De la el

am moștenit tendința „arheologică”

de tratare a cuvintelor,

cu citate abundente, un deziderat

care s-a transmis, cum

spuneam, generațiilor ulterioare.

Tot lui Hasdeu îi datorăm

traducerea în franceză a

intrărilor, un fel de interfață

internațională, și pe care o va

păstra și Sextil Pușcariu în a

patra încercare de elaborare a

dicționarului academic. Monumentalismul

era compensat

la Hasdeu printr-o punere

aerisită în pagină, agreabilă

ochiului, cu spații albe pe

care se puteau face însemnări,

interpolări, contrar paginii

compacte pe care privirea se

poticnește, așa cum va deveni

DLR, mai ales în seria nouă.

Pe de altă parte, dicționarul

de dimensiuni rezonabile nu

a mai preocupat Academia

înainte de anii ’50 ai secolului

trecut. Timp de aproape o sută

de ani, Academia Română a

uitat de menirea sa de a da

românilor un dicționar normativ,

popular, ușor de folosit,

așa cum fusese plănuit, ca

dimensiune și microstructură

a articolelor, de către Laurian

și Massim.

A treia încercare: filologul

A. Philippide

După eșecul lui Hasdeu,

al cărui impuls savant spre

monografic înspăimântase,

Academia l-a invitat pe profesorul

ieșean Alexandru Philippide

să onoreze instituția

și pe rege cu un nou proiect.

Philippide a lucrat câțiva ani

la dicționar (1897-1906), a

elaborat bibliografia, structura

articolelor, scoțând împreună

cu colaboratorii săi sute de

mii de citate, dar nici el nu a

putut da garanții rezonabile

de încheiere a operei. Fișele

au rămas în manuscris, ca

și porțiunea redactată A-De.

Astăzi nu pot exista îndoieli:

Dicționarul limbii române era

condamnat să fie opera mai

multor generații.

Sextil Pușcariu: trei volume

publicate și o prețioasă

moștenire

În 1913 apărea la București

primul volum, partea I, din

Dicționarul limbii române,

literele A-B, coordonat

de Sextil Pușcariu pe baza

dicționarului lui Hasdeu, a

materialului moștenit de la

A. Philippide (să nu uităm că

primele două fascicule din litera

A apar în 1907!), dar și a

contribuției coordonatorului și

colaboratorilor săi. Din acest

dicționar, ultimele două fascicule,

Lepăda-Lojniță și D-De,

au fost publicate în 1948 și,

respectiv, 1949. Comuniștii

preluaseră puterea, Pușcariu se

stinsese din viață în mai 1948,

numele îi era însă deja la index

pentru apartenența la Legiune,

iar Academia Română fusese

desființată, în locul ei apărând

o alta, Academia R.P.R., pe cu

totul alte fundamente și ruptă

fățiș de trecut.

Să ne reamintim aici de

înțeleptele sfaturi ale lui Carol

I, inițiatorul și finanțatorul

dicționarului, din 1905 (înainte

ca Pușcariu să preia oficial

coordonarea):

„Aștept dar cu nerăbdare

ca Etymologicum [numele

cu care regele s-a referit la

dicționar în toate mesajele

adresate Academiei] să fie cât

mai curând pus în mâna tuturor,

avându-se grijă ca întocmirea

lui să fie cât de întreagă, cu

un număr de citațiuni bine

alese, însă limitat, spre a nu

se înnămoli lucrarea într-o

prea mare întindere [s.n.].

Perfecțiunea lui are mai puțină

însemnătate decât ființa lui.”

În raportul său din 1906,

Sextil Pușcariu spunea:

„Am citat în fruntea acestui

raport cuvintele Augustului

Inițiator al Dicționarului, căci

în ele se cuprinde programul

după care voiu lucra [s.n.].

Dorința M. S. Regelui este și

dorința Academiei și a întregei

națiuni românești. Chiar cu lipsuri

și cu greșeli, Dicționarul

va aduce deocamdată mai bune

servicii decât făgăduința unei

lucrări desăvârșite.”

Cu toate acestea, deși declara

ca luase ca model un

dicționar francez cumpătat

ca dimensiuni și că avea în

vedere avertismentul regal,

nici Pușcariu nu și-a putut

încheia opera. Publicat sub

egida noii Academii, din

1965 încoace, ideea limitării

a fost nesocotită, echilibrul

s-a pierdut, articolele

au debordat de citate, multe

echivalente, dicționarul

confundându-se cu corpusul

lingvistic.

Iată de ce ne întrebăm după

doisprezece ani de la încheierea

sa: este Dicționarul limbii

române o operă de interes public

și gestionabilă în viitor?

Autor: Profesor Dan Caragea

(Lisabona, Portugalia)

Nota Redacției:

Dan Caragea este critic, eseist,

publicist și traducător. Este lusitanist,

specialist în psihologie

și lingvistică computațională.

Din 2011, scrie la Occidentul

Românesc. Dan Caragea a

absolvit Facultatea de Limba

și Literatura Română (specialitate

B: Limba și Literatura

Portugheză). Este doctor

în Psihologie. În perioada

1978-1990, a fost profesor

de limba română și asistent

la Facultatea de Limbi și

Literaturi Străine (unde a predat

limba portugheză), autor de

manuale de limbă portugheză,

traducător, publicând în reviste

culturale din România.

Între 1991 și 1993, a fost

bursier al Institutul Camões

din Lisabona, autor al unui

manual de portugheză pentru

străini, director al societății

Cyberlex, responsabil pentru

versiunile portugheză și spaniolă

ale programului „Tropes”

(analiza semantică a textului).

Între 2009 și 2015 lucrează ca

expert la UEFISCDI, unde realizează

versiunea românească

a programului „Tropes” și un

software de detectare a similitudinilor

(Semplag). Publică

„Analiza automată a discursului”,

în 2013, la Editura Academiei

(coautor Adrian Curaj). În

2017 coordonează la Lisabona

un mare album despre relațiile

culturale și diplomatice româno-portugheze

(la care este și

coautor). În anii 2018-2019

este expert la Institutul de

Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu

Iordan” din București, colaborând

la implementarea proiectului

„ Romtext” în România.

Publică și în revista culturală

Leviatan.

12 NOIEMBRIE

2022

Campania de excelenţă

Promovare eveniment (1) - Gala excelenței românești

din afara granițelor, ediția a III-a (2020-2022)

Campania „Noi susținem

Excelența!”, lansată de

organizația non-profit „El

Occidente Rumano”, în

ianuarie 2015, organizație

care editează de peste 12

ani ziarul „Occidentul

Românesc”, și-a propus

să promoveze, printr-o

acțiune privată, românii din

străinătate, care, prin pasiune

și dăruire, fac performanță

în țările lor de adopție și

aduc un plus de valoare

imaginii României și implicit

nouă, imigranților români

răspândiți prin lume.

Dacă primele două

ediții, care s-au desfășurat

pe Coasta Albă (Costa

Blanca) a Spaniei, au fost

organizate din surse proprii

și sponsorizări, evenimente

despre care se poate citi

accesând următorul link:

http://occidentul-romanesc.

com/occidentul-romanesclanseaza-o-campanie-depromovare-a-valorilorromanesti-din-strainatate/,

cea de-a treia ediție a galei

excelenței românești din

afara granițelor, care se va

desfășura în perioada 25-27

noiembrie 2022 la Madrid,

va fi sprijinită financiar și de

către Departamentul pentru


Pentru cea de-a treia

ediție au fost nominalizați

176 de români din afara

granițelor României, în

cadrul campaniei desfășurate

în perioada 2020-2022.

Din cei 176 nominalizați,

58 de români din cele mai

îndepărtate colțuri ale

lumii precum, Australia,

SUA, Canada, Anglia,

Belgia, Franța, Cehia,

Austria, Elveția, Olanda,

Germania, Croația, Italia,

Spania, vor fi premiați cu

Trofeul Excelenței în cadrul

evenimentului organizat la

26 noiembrie 2022, în incinta

Hotelului Wellington & Spa

Madrid și care va marca

totodată Ziua Națională a

României.

Evenimentul decernării

premiilor va fi moderat de

Mihaela Tatu, cunoscut

realizator și moderator de

emisiuni de televiziune din

România! Intrarea se va

face numai pe bază de

invitație!

Ediția a III-a (2020-2022)

a galei de excelență va

premia, la secțiunea Diplomat

de carieră, șase diplomați,

care pe parcursul celor 12

ani de existență a publicației

„Occidentul Românesc” s-au

implicat cu profesionalism în

comunitățile românești din

Regatul Spaniei, au participat

la evenimentele organizate

de organizația „El Occidente

Rumano”, au recunoscut

și apreciat eforturile și

dăruirea cu care echipa

editorială a acestei publicații

a susținut „pro bono” fiecare

ediție tipărită timp de peste

un deceniu de activitate

neîntreruptă, cu articole de

interes în diverse domenii,

destinate comunității de

români din Spania. Dorim

să mulțumim, și pe această

cale, Departamentului pentru


pentru implicarea sa

financiară în acest proiect

cultural ajuns la cea de-a

treia ediție.

***

Organizația non-profi t

El Occidente Rumano -

Regatul Spaniei

Promovare eveniment,

Comunicat de presă nr. 1/

26 octombrie 2022

Campania de excelenţă NOIEMBRIE

2022 13

Români ai Planetei – Toți oamenii pe care îi iubim (II)

„Români ai Planetei – Toți

oamenii pe care îi iubim”, un

material de suflet realizat la

două mâini, în semn de prețuire

și respect, de Ruxandra

Hurezean și Kasandra

Kalmann Năsăudean, despre

români de excelență din afara

granițelor țării, care ne fac

cinste nouă, imigranților români

risipiți în cele patru zări

ale lumii și contribuie la imaginea

României peste hotare.

Felicitări tuturor!

Smaranda noastră din

țara cangurilor

Smaranda Ghișa-Kafka

s-a născut la Șofronea, o comună

la 7 km de orașul Arad. A

urmat Liceul „Ghiba Birta” din

Arad, apoi timp de cinci ani,

cursurile Facultății de Limbi

Romanice, secția Franceză, la

Universitatea din București și

post-grad în România, Franța

și Australia, la Grenoble,

Universitatea Stendhal, Franța

și New England University,

Armidale din Australia.

Cât timp a locuit în R omânia

a profesat în calitate de dascăl

de franceză, director de liceu

și inspector școlar. În 1992 a

plecat cu familia în Australia,

unde s-a stabilit întâi în Blue

Mountains și apoi în Sydney.

Dragostea de scris, talentul și

harul, Smaranda le-a moștenit

din familie, pe linie paternă,

pentru că există cărți a celor

care au scris din familia sa, la

Cartea Românească.

Smaranda a început să scrie

de mică. A publicat în presa

locală, iar după facultate, la

Grenoble University Press. La

început, proză scurtă. Povestirile

Smarandei au fost citite,

apreciate și au apărut în multe

publicații din lume, precum

„Antologia româno-australiană

de proză și poezie” din

Sydney, Revista culturală australiană

ZineWest din America

de Nord și în Canada, revista

internațională „Destine literare”,

revista „Lumina lină” din

New York, iar în România, în

revista „Guttenberg” din Arad.

Din 2018, Smaranda trece

la proză lungă. Primul roman

se numește ,,ABC-ul unei

vieți”, două volume, 900 pagini

și este un roman cu puternică

tentă autobiografică

dedicat părinților și bunicilor

ei. Cartea a fost publicată de

Editura Coresi din București

și lansată pentru prima dată,

în decembrie 2021, la NSW

National Library, din Sydney,

Australia.

Această carte este alfabetul

vieții văzute prin ochii unui

copil. Este o carte despre copilăria

și adolescența unui suflet

de artist și despre influențele

care l-au modelat în primii

ani de viață, cele din familie,

din școală și dintr-o societate

în permanentă transformare.

,,Au fost influențele unei culturi

unice, care era produsul

istoriei, geografiei și evoluției

unui popor, menit a-și păstra

identitatea seculară, la o răscruce

de drumuri, în bătaia vânturilor

de la Apus și crivățului

de la Răsărit”, mărturisește

Smaranda.

Acest roman se adresează

tuturor: fie celor care trăiesc

în România sau românilor din

Australia și care se recunosc în

personajele cărții sau retrăiesc

situații și întâmplări, fie celor

plecați din țară pe alte meleaguri,

care doresc să le arate copiilor

sau nepoților de unde se

trag și cum se viețuia în această

țară minunată la mijloc/sfârșit

de secol al XX-lea. Deci, o carte

scrisă pentru oricine, indiferent

de vârstă, de la mic la mare.

Romanul este o peliculă

vie a vieții românilor, obiceiurilor,

tradițiilor, unde

frumusețea peisajelor se îmbină

cu frumusețea sufletului

românesc. Scrisă într-un stil

direct, vizual, ușor de înțeles

de oricine vorbește inimii. Și

da, cred că dacă s-ar face un

scenariu după această carte, ar

ieși un film demn de Oscar. Ar

rămâne ca o mărturie a acelor

timpuri. Dar unde se găsește

un regizor bun, entuziast și vizionar,

pentru a se angaja la o

asemenea lucrare?!

A doua carte a Smarandei

este publicată tot la Coresi. Se

numește ,,Alb și negru, la voia

destinului” și este un mănunchi

de povestiri. Șase la număr,

peste 200 de pagini. Toate cele

șase sunt unice în tematică, în

stil și felul de abordare. Nu seamănă

una cu cealaltă. Râzi sau

plângi, te bucuri de frumusețea

Maramureșului, a Munților

Apuseni sau a Bucovinei și a

Dobrogei, de unicitatea localnicilor,

intri adânc în psihicul

emigrantului, te lupți cu cancerul

și toate vicisitudinile pe

care viața le adaugă în acele

momente. Apoi, în altele,

admiri frumusețea Munților

Albaștri și viața australienilor

încercați și oțeliți de toanele

continentului roșu.

Ajungi în Oceania, în Fiji,

Edenul celor 333 de insule și

descoperi că, dincolo de frumos,

realitatea băștinașilor e

diferită de ceea ce ți se arată

ție ca turist. Povestea din

apele Sudului culminează în

scena de pe plajă, cu copilul

ce stătea cu ochii ațintiți asupra

mamei sale care pescuia:

,,Încă un pește, mami, și avem

toți ce mânca la cină.” Și ce

să te mai gândești la ,,Fetița

cu chibrituri” când realitatea,

dacă o cauți, o găsești și în

paradis?! Căci așa se termină

ultima povestire din carte. Cu

vorbele ghidului: Bine ați venit

în paradis! Câtă ironie!

Ce mai putem spune despre

Smaranda Kafka?! Dincolo de

scriitor sau poate înainte de el,

se află omul, românul bun, care

nu se dezice de esența lui oriunde

ar trăi în lume. Căci ,,a

trăi este a dărui” spune Laurie

Smith în carte sa ,,Living is giving”

unde apare menționată și

Smaranda Kafka, ca membru

al Comisiei ,,Protocol and relations”

din cadrul Aeroportului

Internațional din Australia

pentru Jocurilor Olimpice, sau

pe placa ceramică de pe Figs’

Alley din Homebush, Sydney,

unde sunt gravate pentru viitor,

următoarele cuvinte:

Smaranda Kafka, iar de dedesubt:

România.

Sebastian Doreanu,

brașoveanul din „Șcheii”

Rocky Mountain

În primăvara anului 2000,

brașoveanul Sebastian Doreanu

se mută cu familia în Denver,

statul Colorado din Statele

Unite ale Americii. Licențiat

în Istorie Contemporană,

Sebastian urmează în

Colorado un master în Istoria

Comunismului. Pasionat de

istorie și literatură, tânjind

mereu după Șcheii Brașovului

și limba română, Sebastian

Doreanu a început să publice

articole în limba română în

ziarul „ Cuvântul Românesc”

(Hamilton, Canada), iar mai

târziu în diferite ziare și reviste

românești din America de

Nord.

Sebastian a publicat peste

100 de articole și eseuri

(istorie, politică, literatură,

istoria culturii) în ziare și

reviste de limba engleză (The

Coloradoan, Denver Post,

Journal of Romanian Studies)

dar și de limba română, din

USA, Canada („Cuvântul

Românesc”, „Origini ‒

Romanian Roots”, „Gândacul

de Colorado”, „Miorița USA”,

„Lumina lină”, „Curentul

internațional”, „New York

Magazin”, „Clipa”, „Destine

literare”, „Observatorul

de Toronto”) din Australia

(„Buletinul Românilor”),

Europa („Bruxelles Mission”),

Moldova („Stare de atac”)

și România („Transilvania

Express”, „Ardealul literar și

artistic”, „Rapsodia”, „Vatra

veche”, „Dealul melcilor”,

„Saeculum”, „Magazin istoric”,

„Porțile Nordului”, „Tribuna de

Sibiu”, „Națiunea”).

A fost redactor la ziarele

româno-americane „Gândacul

de Colorado” și „Miorița USA”

și președinte al asociației

românilor din Colorado ‒

RAFA (Romanian American

Freedom Alliance). Sebastian

Doreanu este co-fondator al

Asociației culturale „Mircea

Eliade” ‒ M.E.C.A. (Mircea

Eliade Cultural Association)

și membru Liter Art XXI,

AIA ‒ American Institute of

Archaeology, Phi Alpha Theta

(National History Honor

Society ), ISCSC ‒ International

Society for the Comparative

Study of Civilizations, Denver

Press Club, Asociația „Avram

Iancu”, Asociația Culturala

„Șcheii Brașovului”.

De-a lungul carierei sale,

a păstrat în permanență legătura

cu țara și cu diverse

organizații literare din

România. A fost de foarte

multe ori premiat cu ocazia

diferitelor evenimente culturale

și concursuri de literatură

și istorie desfășurate în

Canada, America și România,

iar în Șcheii Brașovului revi-

ne cu mult drag și nerăbdare,

de câte ori este posibil. Pentru

a-și încărca bateriile și

a-și astâmpăra dorul de locurile

natale și oamenii speciali

ai sufletului său.

A consemnat: Kasandra

Kalmann Năsăudean

Nota redacției:

Kasandra Kalmann

Năsăudean a fost unul dintre

redactorii primului post

de radio în limba română,

„RadioUniplus92-FM”

(Millennium) din Santa

Susana (CA), mulți ani editor

la prestigiosul ziar „Gândacul

de Colorado” (Denver)

și redactor-șef la „Radio

Diaspora Online” – Chicago,

Statele Unite ale Americii.

Licențiată în Informatică

de Gestiune (Felix C-256)

și Științele Comunicării

(Investigații) înființează în

anul 2010 ziarul „Occidentul

Românesc” dedicat tuturor

românilor din Peninsula

Iberică și de pretutindeni,

publicație de limba română,

care apare lună de lună, fără

întrerupere, în format print și

online, de peste 12 ani. A scris

pentru numeroase reviste și

ziare în limba română din

străinătate și din România,

iar în Spania a fost redactorșef

la primul ziar în limba

română din Peninsula Iberică,

„Român în lume”, a colaborat

cu revista „Origini” și ziarul

„Noi în Spania” din Madrid.

Este autor a volumului

bilingv „Destine distruse de

comuniști” (coautori: Michael

Harrison Cronkite și Cristian

Ioanovics Guitars), coautor la

volumul „The Mists of Time”

„(Din negura vremii”) publicat

în 2011 (LA, Pars Books &

Publishing) și în alte cinci

documentare dramatice aflate

în investigație jurnalistică,

alături de Michael Harrison

Cronkite, șef de lucrări.

14 NOIEMBRIE

2022

Opinii

O cultură a improvizației

Din haosul tranziției,

societatea românească de

azi s-a construit ca un ansamblu

de improvizații care

funcționează. Căci, așa cum

spune o celebră lege a lui

Murphy, orice improvizație

care funcționează e definitivă.

Și chiar dacă ea nu e

definitivă și se strică, poate

fi oricând reparată cu o altă

improvizație. Avantajul celălalt

al improvizației este

că nu are nevoie de ingineri

și de mari savanți pentru a o

crea: oricine dispune de un

pic de ingeniozitate poate

lega ce e desfăcut cu o sârmă

sau poate pune o piuliță

în plus ca să nu se desfacă

lucrarea.

Această cultură a improvizației

are însă și câteva

efecte nefaste. Unul

dintre ele este că ia mult

timp: e nevoie să stai mereu

cu ochii pe lucrare, să

o îngrijești și să revii mereu

la ea atunci când pare că s-a

stricat, căci funcționează cu

intermitențe. Celălalt efect

neplăcut al improvizației

este că, obligându-te să stai

cu ochii pe instalație, nu vezi

în depărtare, nu poți anticipa

viitorul. Ești dependent de

capriciile prezentului.

Acum șaizeci de ani,

antropologul Claude Lévi-

Strauss făcea o distincție devenită

clasică între „bricoleur”

și „inginer”. Cel dintâi

este, în toate culturile, cineva

care folosindu-și îndemânarea

și ingeniozitatea, e în

stare să execute foarte multe

lucruri diferite pornind de

la ceea ce are la îndemână.

Într-un univers instrumental

închis, el încearcă să se descurce

cu ce găsește în jurul

lui, folosind unelte și materiale

în moduri dintre cele

mai năstrușnice. De aceea,

el adună în jurul lui fel și fel

de lucruri: sârme, cabluri,

pungi, pânze etc. în ideea că

poate îi vor fi de folos cândva.

Bricoleurul nu are un

proiect pe termen lung, dar

are mereu o soluție la orice.

Spre deosebire de el,

inginerul dispune de o

raționalitate teoretică și

practică ce-i permite să lucreze

după un proiect, pe

etape, procesual, capabil

fiind să-și evalueze fiecare

progres și să îndrepte din

mers ceea ce nu a funcționat.

El poate începe totul de la

zero și, bazându-se pe metode

științifice, poate duce

totul la bun sfârșit.

Să revenim la actualitatea

noastră: atunci când modelul

bricoleurului se impune

în societate, avem de-a face

cu o cultură dominantă a

improvizației. Și ea devine

dominantă din diverse motive,

cel mai adesea legate

de penuria de resurse. Da,

ne-am dezvoltat în timpuri

grele, de restriște, aptitudinile

de a improviza, de a

„face rai din ce ai” pentru că

nu am avut prea multe și a

fost nevoie să supraviețuim

cu ce aveam. Numai că între

timp penuriile au devenit

mai rare, abundența și excesul

și-au făcut loc în viețile

noastre, dar noi am rămas

în continuare fideli logicii

improvizației.

Ingineria presupune

efort, presupune reguli formale

clare, neutre, calcul

pe termen lung, evaluare

permanentă a raportului

dintre scopurile propuse și

mijloacele folosite. Ingineria

presupune timp, pe când

improvizația nu. Aceasta

din urmă e definiția însăși a

comodității. Iar noi continuăm

să improvizăm totul cu

aceeași frenezie, acumulând

astfel retard după retard,

scuză după scuză.

Improvizația instituțională

descrie peisajul acesta

haotic prin care se creează

instituții care să servească

unor interese de grup și nu

unei luări în grijă a nevoilor

și aspirațiilor cetățenilor.

Avem o mulțime de instituții

complet nefuncționale sau

devenite inofensive în misiunea

lor formală, dar a căror

organigramă este suprasaturată

cu personal servind

perfect rețeaua de interese a

partidului sau unor grupuri

de putere.

Improvizația legislativă

descrie procesul confuz

și inflaționist de fabricare

a legilor, care nu răspund

de multe ori unor probleme

reale, ci caută să rezolve

o problemă a cuiva sau

a unor prieteni, exact așa

cum procedăm cu cârpa cu

care strângem bine furtunul

să nu mai picure. Aceeași

improvizație dă naștere unei

birocrații sufocante, care

face ca și cele mai inovative

măsuri de reducere a ei

– bunăoară prin digitalizare

și transparentizare – să fie

până la urmă absorbite în logica

ei fără de logică.

Improvizația mediatică?

Nici nu mai are rost

să vorbim despre făcăturile

de (la) televiziuni și

de știrile de doi lei copiate

de niște nepricepuți de

la alți nepricepuți. Dar să

nu uităm de improvizația

morală, cea cu care ne-am

obișnuit cei mai mulți dintre

noi. „Ne înțelegem, că

oameni suntem”, așa sună

definiția aranjamentului

care scurtcircuitează valorile

care trebuie să ne țină împreună

ca societate. În loc

de respectul pentru normele

de origine etică, improvizăm

mereu o înțelegere din

care să ieșim cu toții bine,

dăm răspunsuri în doi peri

din care se poate înțelege

orice și luăm decizii – de

multe ori impuse de haosul

instituțional și legislativ –

care nu rezolvă de fapt nimic.

Ne place să ne lăudăm că

suntem un popor creativ și

care a rezistat potrivniciilor

istoriei. Așa o fi, doar

Nota redacției:

Ciprian Mihali a predat vreme de două decenii filosofia contemporană

la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000

este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între

2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte

state din Africa de Vest. Din 2016 până în 2020 a lucrat în domeniul

cooperării internaționale la Bruxelles. Ciprian Mihali este membru al

partidului Reper.

că o mare parte din creativitatea

noastră socială se

consumă în improvizații

și compromisuri care nu

ne duc înainte, ci ne ajută

doar să luptăm împotriva

unui prezent năclăit, creat

de improvizațiile și indeciziile

noastre de ieri. Da,

ne descurcăm de minune să

rezolvăm micile defecțiuni

din societate, dar cu asta ne

asigurăm că rămânem pe

loc, fără a fi în stare să ne

adunăm energiile pentru a

elabora politici publice corecte

pentru douăzeci sau

cincizeci de ani de acum

înainte.

Nici instituțiile, nici politicienii

nu au reușit în trei

decenii să provoace câteva

consensuri naționale în

privința unor valori care

să ne călăuzească mersul

spre viitor. Frica de viitor

face ca orice strategie

pe termen lung să se dezumfle

devenind o măsură

provizorie. Chiar așa, câte

răspunsuri greșite a avut

guvernul doar în acest an

la criza energetică?

Sau câte planuri de mărire

a pensiilor au existat,

fără ca vreunul să se bazeze

pe evaluări fundamentate

ale realității? Ce

strategie avem la nivel

academic sau social pentru

a răspunde deficitului

de morală care ne sufocă?

De ce sunt, mereu și mereu,

legile justiției un conglomerat

de confuzii? Dar

legile educației?

Ceea ce foarte frumos

numea Lévi-Strauss cu

ani în urmă „bricoleuri”

sunt de fapt incompetenții

noștri de azi. Cultura

improvizației este o cultură

a incompetenței ajunsă

la putere și pusă pe legat

cu sârmă țara asta să nu

se desfacă din toate încheieturile

ei. Cu ce preț?

„Când ne-a fi mai rău așa

să ne fie”. Cu acest preț.

Autor: Ciprian Mihali

Articol preluat de la

PressHub cu acordul

acesteia. PressHub este

o rețea inovatoare și independentă

de presă creată

de Freedom House

România, o platformă

de exprimare liberă a

ziariștilor din presa centrală

și locală care aleg

să se pună în serviciul public,

promovând excelența

în jurnalism.

Foto: freepik.com/

Românii au avut o contribuție majoră la creșterea numărului

de rezidenți în Anglia şi Ţara Galilor născuţi în străinătate

Numărul celor care trăiesc

în Anglia şi Ţara Galilor, născuţi

fiind însă în afara Marii

Britanii a ajuns la 10 milioane,

în principal printr-o creştere

uriaşă a numărului de cetăţeni

români, arată cele mai recente

date de recensământ publicate

miercuri, 2 noiembrie 2022, de

Oficiul naţional de statistică de

la Londra, citate de dpa.

Potrivit acestora, în 2021 în

Anglia şi Ţara Galilor trăiau

539.000 de rezidenţi născuţi în

România, faţă de doar 80.000

în 2011, ceea ce înseamnă cu

576% mai mulţi. Creşterea

mare a numărului celor născuţi

în România a urmat ridicării

restricţiilor la lucru în Uniunea

Europeană, în 2014. Conform

acelorași date, numărul total

al rezidenţilor din Anglia şi

Ţara Galilor născuţi în afara

Regatului Unit a crescut cu

2,5 milioane faţă de 2011, scrie

agerpres.ro.

Întâlniri între oficiali români şi americani în domeniul

protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală

O delegaţie condusă de

Sorin Costreie, coordonatorul

naţional al României în domeniul

proprietăţii intelectuale,

s-a aflat la Washington într-o

vizită de studiu organizată

de Departamentul de Stat şi

India rămâne ţara natală

cea mai răspândită în rândul

acestor rezidenţi, cele 925.000

de persoane de origine indiană

care trăiesc în Marea Britanie

reprezentând 1,5% din populaţia

ţării de origine. În paralel,

numărul celor născuţi în

Irlanda a scăzut de la 407.000

în 2011 la 325.000 în 2021.

Datele recensământului au

arătat cum s-a schimbat populaţia

pe parcursul ultimului

deceniu, care a cuprins atât

Brexitul cât şi pandemia, a

notat directorul adjunct al

oficiului de statistică, Jon

Wroth Smith. „Putem vedea

că românii au fost un vector

important al acestei schimbări,

dar au fost în acelaşi

timp creşteri datorate migraţiei

din India, Pakistan şi

Polonia, precum şi din ţări

sud-europene ca Italia”, a

menţionat acesta.

Foto: Reuters/ Henry Nicholls

Departamentul de Justiţie al

SUA, informează Ambasada

României în Statele Unite pe

pagina de Facebook.

Din delegaţie au făcut parte

şi reprezentanţi ai Direcţiei

de Investigare a Criminalităţii

România în lume NOIEMBRIE

2022 15

Economice din cadrul Poliţiei

Române, care au putut să se

familiarizeze, în cadrul întâlnirilor

cu oficialii americani,

cu abordarea Statelor Unite

ale Americii în ceea ce priveşte

protecţia şi aplicarea legii în

domeniul proprietăţii intelectuale,

scrie agerpres.ro.

Protecţia drepturilor de

proprietate intelectuală reprezintă

o prioritate importantă

pe agenda româno-americană,

contribuind direct la

creşterea economică, competitivitate

şi inovare, unele dintre

obiectivele principale ale

Parteneriatului Strategic dintre

România şi SUA. „ România şi

Statele Unite dezvoltă o agendă

de prosperitate orientată

spre viitor, care integrează

progresul tehnologic, talentul

intelectual, rezilienţa şi spiritul

antreprenorial”, a declarat

ambasadorul României la

Washington, Andrei Muraru,

referitor la obiectivele vizitei

delegaţiei române.

În cadrul vizitei, membrii

delegaţiei române s-au întâlnit

cu procurorul general

adjunct al Diviziei Penale

din cadrul Departamentului

de Justiţie al SUA, Kenneth

A. Polite Jr., precum şi cu alţi

reprezentanţi de rang înalt

ai Secţiei de Criminalitate

Informatică şi Proprietate

Intelectuală al aceluiaşi

minister, ai Oficiului de

Brevete şi Mărci al SUA, ai

Departamentului de Stat, ai

FBI şi cu judecători federali.

Foto: Ambasada României în

Statele Unite ale Americii

Viktor Orban: Grădiniţele

şi şcolile reformate din

Transilvania, cruciale

pentru supravieţuirea

maghiarilor

Premierul ungar Viktor

Orban i-a salutat pe maghiarii

transilvăneni şi comunitatea

Bisericii reformate, într-o

scrisoare marcând finalizarea

renovării Colegiului reformat

din Târgu Mureş, a anunţat şeful

biroului de presă al premierului,

transmite MTI, citat de

agerpres.ro. „A venit timpul bucuriei

şi recunoştinţei”, a scris

Viktor Orban. „Volumul uriaş

de muncă depus şi anii de zbateri

au dat roade: Colegiului

reformat din Târgu Mureş i-a

fost redată vechea glorie”.

Premierul ungar le-a

mulţumit maghiarilor din

Transilvania pentru perseverenţa,

munca şi rugăciunile lor,

amintind că, în pofida tuturor

greutăţilor cu care s-a confruntat,

comunitatea bisericii

reformate şi-a urmat conştiinţa.

„Noi, ungurii, luptam deja

pentru supravieţuire când a

ajuns Reforma în Ungaria şi

Transilvania”, a scris Viktor

Orban. „Patria care fusese ruptă

în trei bucăţi zăcea în ruine şi

Procurorii au încetat

ancheta penală

privind focarul de

Covid-19 din 2020 de

la abatorul Tönnies

Cel mai mare abator din

Germania, Tönnies, a fost exonerat

de suspiciunile legate de

izbucnirea unui focar masiv

de Covid-19 în primăvara lui

2020, după ce procurorii au încetat

ancheta faţă de conducerea

companiei, transmite vineri

DPA. O purtătoare de cuvânt

a parchetului din Bielefeld

(nord-vest), Claudia Bosse,

a confirmat decizia pentru

agenţia germană, menţionând

că, după doi ani de investigaţii,

procurorii nu au găsit indicii

suficiente de neglijenţă, scrie

agerpres.ro.

Autorităţile au primit mai

multe plângeri în primăvara lui

2020, când în jur de 1.400 de

muncitori de la Tönnies, majoritatea

români, au fost testaţi

pozitiv cu Covid-19, în timpul

unui focar masiv la începutul

pandemiei. La acea vreme nu

a fost clar cum s-a transmis

virusul. Compania a fost acuzată

de vătămare corporală din

până şi speranţa de prosperitate

şi glorie era pierdută, când

Cuvântul Domnului predicat

şi citit în limba maternă le-a

readus oamenilor puterea”,

potrivit premierului ungar.

Au fost înfiinţate noi congregaţii

şi şcoli, inclusiv

Colegiul reformat din Târgu

Mureş, care de-a lungul celor

cinci secole de existenţă a produs

mulţi viitori oameni de ştiinţă,

profesori, lideri ai bisericii

şi laici, a menţionat în scrisoarea

sa premierul ungar. „Astăzi,

la aniversarea Reformei,

vedem că în Transilvania sunt

construite şi renovate grădiniţe

şi şcoli”, instituţii cruciale pentru

supravieţuirea maghiarilor,

a notat Viktor Orban, care a

mai adăugat că la Colegiul reformat

din Târgu Mureş „sunt

întrunite toate condiţiile pentru

a avea cât mai mulţi absolvenţi

angajaţi faţă de patria lor, asemenea

predecesorilor lor”.

Foto: dailynewshungary.com

(Wikimedia Commons/Derzsi

Elekes Andor)

neglijenţă şi de încălcarea legii

germane privind protecţia faţă

de epidemii. Poliţia şi parchetul

au deschis, ca urmare, o

anchetă ce a sfârşit prin a viza

echipa managerială condusă de

Clemens Tönnies.

„Încetarea procedurilor

penale de către biroul procurorului

public din Bielefeld

confirmă încă o dată că nici

compania, nici antreprenorul

Clemens Tönnies nu pot fi

acuzaţi de vină intenţionată

sau din neglijenţă pentru focarul

de Covid-19 din 2020”, a

transmis compania. Purtătorul

de cuvânt Fabian Reinkemeier

a făcut referire la câteva decizii

anterioare ale unor tribunale

administrative locale, potrivit

cărora compania nu acţionat cu

neglijenţă. Focarul izbucnit la

abatorul Tönnies a dus la impunerea

primelor restricţii la

nivel regional în Germania de

combatere a epidemiei.

Foto: dw.com/en

16 NOIEMBRIE

2022

Belgia - Comunitatea românească

Conservatorul Regal din Bruxelles

A patra ediție a Concertului „DOR”

Asociația „Agora for Life”

a organizat cea de-a patra

ediție a concertului orchestra

„DOR”. Evenimentul, așa

cum o afirmă și organizatorii,

a fost o călătorie în profunzimea

sufletului românesc, prin

îmbinarea muzicii clasice cu

muzica tradițională.

Concertul a avut loc la

Conservatorul Regal din

Bruxelles, Belgia, sâmbătă,

29 octombrie 2022, cu participarea

artiștilor români: Remus

Azoiței, invitat special, violonist,

Lorena Oltean, interpreta

de muzică tradițională, Ștefan

Șimonca-Oprița, violonist,

Andrei Marta, pianist și dirijor.

În a doua parte a concertului,

aceștia au fost acompaniați de

orchestra „DOR”.

Comunicat și foto: Ambasada

României în Regatul Belgiei

Școala Românească „Europa Nova” Bruxelles

31 octombrie - Ziua

Mondială a Marii Negre.

Acesta a fost subiectul

primei părți a activității

desfășurate de către Școala

Românească „Europa Nova”

Bruxelles din Regatul

Belgiei. Cea de-a doua parte

a activității a fost dedicată

sărbătorilor care marchează

trecerea într-un nou an. S-a

vorbit despre asemănări și

deosebiri între sărbătorile de

iarnă la români și Haloween.

La final, s-a discutat despre

consumerism.

Școala Românească

„ Europa Nova” Bruxelles

este un proiect susținut de

către Departamentul pentru


Partener media: RomBel -

Români în Belgia.

Belgia: Ziua Armatei Române


Regatul Belgiei și atașatul

apărării au marcat, în data

de 28 octombrie 2022, Ziua

Armatei Române (25 octombrie),

alături de militari

din cadrul Reprezentanței

Militare a României

la NATO și Uniunea

Europeană, membri ai

Reprezentanței Statului

Major al Apărării (SMAp)

la Comandamentul Suprem

al Forțelor Aliate din

Europa (SHAPE) și atașați

ai apărării din mai multe

state membre NATO.

„Peisajul bisericilor fortificate din Transilvania.

Moștenire culturală europeană”

La 27 octombrie 2022, la

Eupen, capitala Comunității

germanofone din Belgia, a fost

inaugurată expoziția itinerantă

„Peisajul bisericilor fortificate

din Transilvania. Moștenire

culturală european”. Aceasta a

fost realizată de către Fundația

Biserici Fortificate, care se

află din 2015 sub patronajul

președintelui României,

Klaus Werner I ohannis și

Președintelui Republicii

Federale Germania, Frank-

Walter Steinmeier și prezintă

originea și situația actuală a

bisericilor fortificate.

Evenimentul, inițiat de

către Ambasada României în

Regatul Belgiei și Guvernul

Comunității germanofone,

a fost deschis de către ministrul

pentru cultură, sport,

învățământ și media din regiune,

Isabelle Weykmans,

ambasadorul României în

Belgia, Andreea Păstârnac

și Philipp Harfmann, din

partea Fundației Biserici

Fortificate.

Vernisajul s-a bucurat de

un public numeros, printre

participanți numărându-se

atât reprezentați ai Comunității

Comunicat și foto:


Regatul Belgiei

germanofone, cât și români

stabiliți în Belgia, interesați de

patrimoniul cultural transilvănean.

De asemenea, un grup de

elevi din cadrul Complexului

Educațional Lauder-Reut din

București, aflat într-o vizită de

studiu la Bruxelles, s-a deplasat

la Eupen pentru a viziona

expoziția.

Patrimoniul mondial

UNESCO din România include

șapte sate cu biserici fortificate

din Transilvania, în lista de

situri culturale: Biertan, Câlnic,

Prejmer, Dârjiu, Saschiz,

Viscri și Valea Viilor. Expoziția

poate fi vizitată de luni până vineri,

între orele 8:00 și 18:00,

până în data de 16 noiembrie

2022, la sediul Guvernului

Comunității germanofone

(adresa: Gospertstraße 42,

B-4700 Eupen).

Eupen este un oraș din regiunea

Valonia a Belgiei.

Orașul se găsește în zona

comunității germanofone, fiind

reședința parlamentului

acestei comunități.

Comunicat și foto: Ambasada

României în Regatul Belgiei

Reprezentarea Diplomatică a României în Regatul Belgiei

Ambasada României la Bruxelles

Cancelaria

Adresa: Rue Gabrielle nr.105, 1180 Bruxelles

Telefon: +32(0)2 345 2680. La acest număr de telefon NU se

furnizează informații consulare!

Fax: +32(0)2 346 2345

E-mail: bruxelles@mae.ro

La această adresă de e-mail NU se furnizează informații consulare!

Această adresă de e-mail este utilizată de Ambasadă

NUMAI pentru legătura cu autoritățile locale din țara de

reședință.

Web: http://bruxelles.mae.ro

Secţia Consulară Bruxelles

Adresa: Boulevard du Régent 47-48, 1000 Bruxelles

Informaţii suplimentare adresă Coordonate GPS:

50.84696,4.36859

Program de lucru cu publicul: De Luni până Joi, între orele

09:00-12:30 și 13:30-16:30, depunere cereri pentru toate tipurile

de servicii pe bază de programare și ridicare acte şi paşapoarte.

Vineri: 09:00-12:30, depunere cereri pentru toate tipurile de

servicii pe bază de programare și ridicare acte şi paşapoarte.

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale!

Telefon call-center (informații consulare pentru cetățeni români):

+32 (0)2 347 5338; +32 (0)2 343 6935; +32 (0)2 344 1658

E-mail - Informații consulare pentru cetățeni români):

contact@informatiiconsulare.ro

În cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia

de rezidență, pentru a primi informații consulare specifice

în funcție de zona geografică.

Site-web call-center (informații consulare pentru cetățeni români):

http://www.informatiiconsulare.ro

Telefon de informații consulare:

+32(0)2 346 9814 (între orele 13:30 – 16:30)

E-mail Secția Consulară: bruxelles.consul@mae.ro

Telefon de urgență Secția Consulară: +32 (0)497 428663

La acest număr NU se furnizează informaţii consulare!

Acest număr de telefon este Exclusiv pentru cetăţenii români

care se confruntă cu situaţii grave: decese, accidente

cu victime, calamităţi, dispariții etc.

Presa, încotro?

Cât este oare lumea dispusă

să plătească pentru un editorial

scris de mine? Zece bani?

O ceapă degerată? Nimic?

Mai puțin decât nimic? Acum

câțiva ani, una din televiziunile

românești centrale, nu mai țin

minte care, decisese să ceară

X lei pe lună ca să pot urmări

în continuare emisiunile lor pe

Internet. X a fost mic, undeva

în jur de un dolar pe lună. Și

totuși, nu mi-a trecut vreo secundă

prin cap să plătesc. Pur

și simplu am trecut mai departe

și m-am uitat la alt post. Nici

nu mai țin minte la care. Și

chiar dacă toate televiziunile

românești online ar fi decis

să introducă o taxă, n-ar fi

fost mare bai. Aș fi renunțat la

toate fără să le simt o secundă

lipsa. Oricum, nu am revenit la

televiziunea cu pricina când a

renunțat la abonament. Pur și

simplu, it did not make any difference

dacă mă uit la postul

A sau B.

Nu este vorba aici doar de

televiziuni sau de radio. Aș plăti

bani să citesc editorialele lui

CTP? Categoric, nu. Dar pe ale

lui Cristoiu? Nici atât. De fapt,

nu aș plăti nimic pentru vreun

editorial sau articol, chiar dacă

este scris de înțeleptul la pătrat:

nu citesc mai nimic jurnalistic

din ce se publică în România

pentru că pur și simplu nu mă

interesează. Așa că mi se pare

a fair game ca nimeni să nu fie

dispus să plătească ceva pentru

aiurelile mele „jurnalistice”.

Beteșugul meu, mai exact

aversiunea mea, nu se limitează

la presa românească. Deloc.

În fiecare lună, când vine vorba

să-mi reînnoiesc abonamentul

la The New York Times, am

ezitări din ce în ce mai lungi.

Explicația este că nu găsesc

aproape nimic interesant pentru

mine în ziar, în afară de The

New York Times Book Review

(pe care îl citesc regulat, deși și

acolo de vreun an încoace parcă

nu am mai citit mare lucru)

și paginile de opinie din ediția

de duminică, Sunday Review,

unde din când în când dau

peste ceva ce mi se pare cool.

Oricum, aceste editoriale nu

sunt scrise de jurnaliști, ci de

profesori, critici de artă, sociologi,

etc. Dar nu de jurnaliști.

Cum am (s-a) ajuns aici?

Cum am ajuns să am această

plictiseală, uneori dezgust, față

de presă? Sau exprimat altfel,

ce vreau să găsesc în presă (ca

s-o citesc)? Și de ce nu găsesc

ceea ce caut (respectiv, de ce

ziarele nu sunt preocupate să

publice articole și pentru cei

ca mine)? De fapt, întrebarea

în jurul căreia mă învârt de

ceva vreme în jurul cozii este

următoarea: care este rolul presei

în ziua de astăzi? Și în timp

ce am scris ultima propoziție,

mi-au căzut ochii pe o recenzie

de carte de săptămâna trecută

în The New York Times Book

Review, care preia ideea laureatei

Nobel pentru pace din

2021, cum că „jurnalismul

prezentului este activism”.

That’s it – well said: eu am

renunțat să mai citesc presa în

ziua în care ea a devenit doar

activism. Am renunțat atunci

când nu mai am găsit altceva

decât articole activiste, în

spiritul larg al ideii cum că

jurnaliștii de astăzi sunt formatorii,

creatorii de opinie.

Problema mea este că vreau

ca opiniile mele, dar mai ales

concluziile lor – etichetele la

ce este bun și ce este rău – să

fie rezultatul minții mele. Nu

vreau să fie preluări, copii ale

dogmelor împrăștiate de „creatorii

de opinie”.

Pe undeva, sunt surprins că

în aceste vremuri când fiecare

individ contează, nimeni nu

se scarpină în cap la pretenția

presei de a-ți forma opiniile.

Ce mai rămâne din libertatea

individului, din esența lui,

când opiniile îți sunt formate

de alții, care chipurile au acest

rol? Cum se deosebește asta

de spălarea pe creier, până la

urma?

În această primăvară, am

renunțat să mai urmăresc orice

post de politică la TV, urmăream

înainte CNN, sau la

radio, înainte ascultam NPR

în mașină. Îmi este greu să-mi

dau seama care anume a fost

stropul care mi-a umplut pa-

harul. Pur și simplu am avut

o senzație fizică în stomac că

I cannot take it anymore. It is

too much. Să fi fost tonul de

righteousness, adică pretenția

absurdă cum că dreptatea și

adevărul este doar de partea

lor, iar restul sunt în eroare? Să

fi fost agresivitatea în comunicare?

Tonul sarcastic? Bias-ul

și lipsa prezentării argumentelor

adversarilor?

Nu cred că a existat un motiv

singular, căci polarizarea

presei nu este de-acum, de

ieri. Dar chiar și așa, încă nu

am găsit până acum conținut

suficient încât să am plăcerea

s-o urmăresc, căci între

mult noise am găsit ceva care

să-mi capteze atenția. Not

anymore, din primăvara lui

2022. Senzația neplăcută din

stomac a fost prea puternică.

În acel moment, am început

să caut panicat. Și pentru că

nu am găsit nimic suportabil,

nici ziare, nici TV, nici vreun

post de radio, am început

să ascult un post local din

Garden City, Christian radio.

Trebuia totuși să ascult

ceva în drum spre universitate,

plictiseala din trafic era

prea mare.

Între mult tralala și alte

aiureli cognitive, am aflat și

lucruri interesante, de exemplu

interviul cu dr. Francis Collins,

cel care a condus Human

Genome Project în anii nouăzeci.

Dr. Collins și-a reamintit

despre procesul tranziției

credinței sale din ateism (justificat

pe undeva de pregătirea

sa de medic și genetician) în

creștinism (ideile sale sunt descrise

în cartea The Language

of God: A Scientist Presents

Evidence for Belief). În interviu,

a explicat că procesul său

a început după ce a citit cartea

Mere Christianity, a profesorului

englez C.S. Lewis. Așa că

am citit-o și eu imediat, și am

fost fericit că am dat peste o

carte nemaipomenită, indiferent

din ce unghi o citești.

Deși mi-a dispărut senzația

din stomac, asta nu a exclus

plictiseala adâncă produsă de

discursul subțire de la radio,

Opinii NOIEMBRIE

2022 17

parcă preluat din Religion for

dummies și repetarea la infinit

a acelorași emisiuni. Nici

Christian Radio nu a fost o

soluție. Încă nu știu ce anume

jurnalistic îmi vă trezi interesul

și plăcerea de a urmări sau citi,

dacă va fi ceva vreodată. Îmi

vine greu să înțeleg ce trebuie

să se întâmple ca presa să

renunțe la polarizare, biasing,

și acel ton de righteousness,

care mă scoate instantaneu

din sărite.

Ce trebuie să se schimbe ca

în weekend, dimineața, să-mi

fac o cafea și să citesc ziarul,

așa cum văd în filmele despre

anii patruzeci? Deși primesc

în fiecare dimineață The New

York Times, deseori nici măcar

nu-l scot din pungă – eventual

scot secțiunea despre cărți și

opinii. Băiatul meu cel mare

(încă) citește ziarul, așa că

păstrez abonamentul pentru el.

Zilele trecute am dat peste

un post de radio care (încă) mi

se pare exciting. Emisiunile

sale sunt după calapodul lui

„Știați că?”. De exemplu, am

aflat că regizorul Francis Ford

Coppola lucrează în prezent

la un film pe care l-a început

cu patruzeci și șapte de ani în

urmă.

Filmul este un SF despre

New York City, cândva mult

în viitor, o metaforă a conflictului

între conservatorismul

sistemului (că este de stânga

sau de dreapta) și progresismul

creatorilor, a antreprenorilor.

Mi-am dat seama că sunt

mai departe profund interesat

să aflu informații, dar că mă

doare stomacul când cineva

se folosește de frânturi pentru

a-mi băga în cap lozincile lor

gata digerate. În opinia mea,

cam toată presa actuală este

pe același calapod: cei de pe

stânga insistă cu A, B, C și doar

cu asta, iar cei de pe dreapta cu

M, N, P, de parcă A, B, C nu ar

exista, deși viața mea include

un pic de A și de B și de … P.

Și fiecare spune doar „adevărul”

și are 100% „dreptate”.

Și atunci, nu este oare o

contradicție faptul că la rându-mi

scriu pentru presă, în

timp ce sunt așa de dezamăgit

de ea? Mai ales că scriu pe

gratis. Maybe, dar ar fi absurd

să pretind că nu aș fi o ființă

a contradicțiilor. Îmi place să

scriu because it makes me feel

good. Mă ajută să articulez idei,

care altfel s-ar învârti în capul

meu într-o formă ciopârțită.

Scrisul este un exercițiu terapeutic

pentru mine, cu siguranță.

Încerc pe cât pot (și sunt sigur

că nu reușesc) să nu creez acel

feeling de righteousness, de

parcă aș avea un glob de cristal

care să mă facă să înțeleg

ceea ce nimeni nu reușește să

priceapă.

Habar n-am ce este bine

și ce este rău, dar sunt suficient

de bătrân să fiu convins

că la pomul lăudat nu te duci

cu sacul, la fel cum dracu’ nu

este niciodată chiar așa negru

precum pare. Sunt foarte recunoscător

celor de la PRESS

hub, doamnei Cristina Guseth

și domnului Răzvan Chiruță,

pentru răbdarea și ajutorul

dânșilor cu „produsele” mele,

la fel precum și celor de la „Occidentul

Romanesc”, doamnei

Kasandra Kalmann-Năsăudean,

care mai preiau din când

în când încercările mele. But I

still hope that one Sunday îmi

voi face o cafea, voi deschide

ziarul, și-l voi citi din scoarță-n

scoarță.

Autor: Alex Doboli

Articol preluat de la PressHub

cu acordul acesteia. PressHub

este o rețea inovatoare și

independentă de presă creată

de Freedom House România,

o platformă de exprimare

liberă a ziariștilor din presa

centrală și locală care aleg

să se pună în serviciul public,

promovând excelența în

jurnalism.

Foto: freepik.com/

Nota redacției:

Alex Doboli este professor

of Electrical and Computer

Engineering la Stony Brook

University, The State University

of New York. Și-a luat primul

doctorat în 1997, în domeniul

științelor computerului la

Universitatea Politehnică din

Timișoara, iar al doilea, în

2000, în ingineria computerui,

la Universitea Cincinnati,

SUA. A absolvit Universitatea

„Politehnica” din Timișoara.

18 NOIEMBRIE

2022

Español

Con el sector turístico

a pleno rendimiento, el

turoperador Viajes InterRías,

dirigido por Gustavo

Fernández, acaba de lanzar sus

nuevos catálogos para grupos

y circuitos de la próxima

temporada, editados con el

máximo detalle para ofrecer a

las agencias de viajes toda una

amplia variedad de atractivos

paquetes vacacionales con los

que atender las necesidades y

expectativas de sus clientes.

Como ampliación de

producto para 2023 en grupos

se estrenan programaciones

específicas para ‘Puentes,

Semana Santa y Salidas

Especiales’ y una oferta de

‘Siete circuitos para todos

los bolsillos’ por el Norte

de España y Portugal con

las mejores condiciones que

se pueden encontrar hoy

en el mercado. En el caso

de los circuitos culturales,

Viajes InterRías incorpora

entre otras novedades las de

‘Cantabria, un espectáculo

natural’, ‘Benidorm, balcón

al Mediterráneo’ y ‘Almería,

tierra de exquisitos contrastes’.

Todos los itinerarios cuentan

con la cobertura de la

prestigiosa aseguradora

Intermundial.

El catálogo ‘Hoteles

para grupos 2023’ es una

pormenorizada guía de

opciones de visita en el

United Airlines ha

anunciado este jueves dos

nuevos servicios desde España:

un vuelo directo tres veces por

semana entre el Aeropuerto de

Palma de Mallorca y su hub

de Nueva York/Newark, a

partir del 3 de junio de 2022,

así como un vuelo directo tres

veces por semana desde el

Aeropuerto de Tenerife Sur a

Nueva York/Newark, a partir

del 10 de junio de 2022. Las

nuevas rutas están sujetas a la

aprobación gubernamental.

Para estas rutas utilizará

Boeing 767-300.

El nuevo servicio desde

Palma de Mallorca será el

primer y único vuelo entre

Mallorca y EE. UU., mientras

que el nuevo servicio de

United desde Tenerife será

el único vuelo entre las Islas

Canarias y EE. UU.

Junto con los servicios

diarios directos sin escalas

Viajes InterRías lanza su programación de

circuitos culturales y grupos para 2023

destino con los precios más

competitivos de hoteles

situados por toda España,

Portugal, Andorra y Lourdes,

una herramienta para cotizar

grupos sin esperas y con la

seguridad suficiente para

ofrecer siempre disponibilidad.

El de ‘Tercera Edad, adultos y

estudiantes’ recopila un gran

abanico de circuitos con o sin

United lanza vuelos directos

a NY desde Palma y Tenerife

actuales de la aerolínea

durante todo el año desde

Madrid y Barcelona a Nueva

York/Newark y los servicios

estacionales desde Madrid

y Barcelona a Washington

Dulles que se reanudarán

en 2022, United ofrecerá

más destinos en España

que cualquier otra aerolínea

norteamericana.

Los nuevos vuelos desde

Palma de Mallorca y Tenerife

forman parte de la mayor

expansión transatlántica de la

historia de United, anunciada

hoy, incluyendo 10 nuevas

rutas y cinco nuevos destinos -

Amán, en Jordania; Bergen, en

Noruega; Azores, en Portugal;

Mallorca, en las Islas Baleares

en España y Tenerife, en las

Islas Canarias, también en

España.

Todas las nuevas rutas, que

comenzarán en la primavera

de 2022, no son servidas por

transporte, ECO y premium,

escapadas, enoturismo, turismo

religioso, etc. Y el folleto

‘Especial Estudiantes’ ofertas

alternativas hasta 17 años que

mezclan multiaventura con

cultura, naturaleza o tradición.

La opción ‘A tu aire’ permite

además a los jóvenes ponerse

en manos de los agentes de

viaje para crear el itinerario

ninguna otra compañía aérea

norteamericana. Además, el

año que viene United añadirá

nuevos vuelos a cinco destinos

europeos populares: Berlín,

Dublín, Milán, Múnich y

Roma, y lanzará siete rutas que

se interrumpieron debido a la

pandemia desde Bangalore,

Fráncfort, el Aeropuerto

Internacional de Tokio (el

Aeropuerto de Haneda), Niza

y Zúrich. Los vuelos también

están sujetos a aprobación

gubernamental.

«Esperamos que los

viajes internacionales se

recuperen por completo y

estamos comprometidos a

seguir aprovechando nuestra

red global líder de formas

novedosas y emocionantes»,

afirmó Patrick Quayle,

vicepresidente senior de redes

y alianzas internacionales de

United.

«Estamos muy contentos

de anunciar esta importante

expansión de nuestra red de

rutas desde España a EE. UU.

y nuestros primeros servicios

desde Palma de Mallorca y

Tenerife», dijo Marcel Fuchs,

director general de ventas

internacionales de United.

Foto: preferente.com

que más se ajuste a sus

necesidades.

El programa ‘Aventúrate’

explota todas las posibilidades

de los entornos naturales,

un segmento turístico que

gana adeptos cada año en

la Península, y el de ‘Nieve

2022/2023’ recoge una cuidada

selección de estaciones de

esquí de España y Andorra

Jesús Nuño de la Rosa,

consejero delegado (CEO)

de Air Europa desde el

pasado mes de junio, da un

giro radical a su estrategia

de comunicación. Después

de haber guardado silencio

en los primeros cinco meses

en el cargo, el directivo ha

concedido de forma casi

simultánea una serie de

entrevistas para trasladar un

mensaje de solvencia a los

mercados, con advertencia

incluida a IAG (Hidalgo pone

a Nuño de la Rosa al frente de

Air Europa).

Todas ellas han sido

publicadas coincidiendo

con el envío de una nota de

prensa en la que la compañía

de Globalia presume de

“resultados históricos”, con

un beneficio bruto de 160

millones de euros previsto

para el conjunto del segundo

semestre de este 2022 (Air

Europa coge aire: prevé

un beneficio bruto de 160

millones).

No obstante, no hay

que olvidar que llega a esta

situación después de haber

registrado pérdidas históricas

de 752,7 millones de euros

en 2020 y 2021. Asimismo,

en dicho periodo ha recibido

para disfrutar de deportes

de invierno. ‘Incoming

2023’, editado en inglés y

español, oferta rutas con

todos los servicios a clientes

internacionales con destino

España y Portugal. En cuanto

al folleto ‘MICE’, permite a

las agencias conocer todas las

opciones del departamento

dedicado a concursos, eventos,

congresos, incentivos y

grandes operativas.

Por último, para grupos,

Viajes InterRías ofrece a

mayores programas adaptados

para afrontar y disfrutar de

cualquiera de las rutas que

existen para hacer el Camino

de Santiago.

El turoperador recuerda

que el departamento de grupos

podrá adaptar los itinerarios

y servicios a medida de las

necesidades del cliente para

todas aquellas peticiones

que no se ajusten a sus

programaciones específicas.

En cuanto a los circuitos

culturales, la nueva

programación estará a

disposición de las agencias

a partir del próximo 20

de septiembre, con tres

folletos específicos para

Centro-Sur (salidas desde

Madrid, Castilla la Mancha,

Comunidad Valenciana,

Murcia, Andalucía y

Extremadura), Norte (salidas

desde Aragón, Cantabria,

Cataluña, La Rioja, Navarra,

País Vasco, Soria, Burgos,

Palencia y Valladolid) y

Noroeste (salidas desde

Galicia, Asturias, León,

Segovia, Salamanca y

Zamora). El turoperador

dispone también de una

selección de circuitos de

Gran Clase con opciones de

hoteles de categoría superior.

Air Europa avisa a Iberia:

“Podemos continuar en solitario”

141 millones a través de un

crédito con el aval del ICO

y otros 475 millones con un

rescate estatal.

En todas las entrevistas,

Nuño de la Rosa hace especial

hincapié en que Air Europa

está más que capacitada

para seguir en solitario.

“Por supuesto que podemos

continuar en solitario. Somos

viables. El equipo directivo

ha planteado a la SEPI, a la

propiedad, a los lessors…

que tenemos un plan que se

está cumpliendo”, subraya en

declaraciones a Expansión.

En El Mundo, incide en

que “el objetivo es hacer de

Air Europa una compañía

viable, con y sin Iberia. Hemos

demostrado que somos una

empresa viable sola. Si luego

viene un compañero de viaje

pues bien”.

En otra entrevista concedida

a La Vanguardia, el CEO va un

paso más allá, afirmando que

la posición de Air Europa en

las negociaciones con IAG

“cambia a muy bien porque la

empresa está mucho mejor”.

“Pretendemos ser una línea

aérea española de referencia

y queremos ser los líderes. Y

con estos resultados lo vamos

a conseguir”, remarca.

Hoy por hoy, la matriz

de Iberia, que ya controla

el 20% de Air Europa, tiene

exclusividad para negociar

la adquisición hasta marzo

de 2023. En caso de que

no haya acuerdo, una vez

expirado dicho plazo, podrán

irrumpir otros actores en las

negociaciones, algo que Nuño

de la Rosa no descarta. “A

partir de abril del 2023 no sé

qué pasará; vamos a esperar,

a lo mejor se resuelve antes”.

Foto: ondacero.es

III Gala de la excelencia rumana

fuera de sus fronteras (2020-2022)

La campaña “¡Apoyamos

la excelencia!” lanzada en

enero 2015 por El Occidente

Rumano, asociación sin ánimo

de lucro que edita desde hace

12 años el periódico con el

mismo nombre en España,

tiene como objetivo promover

a través de una acción privada

a los rumanos que viven en el

extranjero, que gracias a su

pasión y dedicación, consiguen

resultados destacados en sus

países de adopción y también

aportan un valor añadido a la

imagen de Rumanía y a los

inmigrantes rumanos en todo

el mundo.

Las dos primeras ediciones

han tenido lugar en España,

en la Costa Blanca, y han sido

organizadas gracias recursos

propios y espónsors, tal y

como se puede leer a través

del siguiente enlace (en

rumano): http://occidentulromanesc.com/occidentulromanesc-lanseaza-o-

El Instituto Cultural Rumano galardona la

mejor traducción de literatura rumana en

el Festival Internacional de Literatura y

Traducción de Iași (FILIT)

El Instituto Cultural

Rumano concede por primera

vez, en la edición de este año

del Festival Internacional

de Literatura y Traducción

de Iași, el Premio a la mejor

traducción de un libro de

literatura rumana. Los

criterios de selección del título

premiado son: el impacto de

la publicación (distinciones,

nominalizaciones, reseñas en

publicaciones conocidas del

respectivo espacio lingüístico);

el expediente del traductor

(CV, premios, notoriedad);

la relevancia del libro y la

dificultad de la traducción;

la recepción y los ecos del

público en general (blogs,

campanie-de-promovarea-valorilor-romanesti-dinstrainatate/.

En cambio, la

tercera edición de esta gala

de la excelencia rumana

fuera de sus fronteras que

tendrá lugar entre el 25-27 de

noviembre 2022 en Madrid,

contará también con el apoyo

financiero del Gobierno

Rumano, concretamente el

Ministerio para los Rumanos

en el Extranjero.

Para esta tercera edición

han sido nominados 176

rumanos que viven fuera

de las fronteras de su país

de origen, en el marco de

la campaña llevada a cabo

entre 2020-2022. De éstos,

56 rumanos que viven en

países tan diversos como

Australia, EEUU, Canadá,

Reino Unido, Bélgica,

Francia, Chequía, Austria,

Suiza, Países Bajos,

Alemania, Croacia, Italia y

España, recibirán el Trofeo

comentarios de los lectores en

páginas web especializadas,

reseñas cortas).

A partir de una lista inicial

de 60 traducciones publicadas

en 2021 con el apoyo del

Instituto Cultural Rumano

mediante el programa

Translation and Publication

Support, el jurado ha

seleccionado y nominalizado

los siguientes volúmenes: La

guarida iluminada: diario de

sanatorio de Max Blecher,

traducido por Inger Johansson,

editorial H:STROM TEXT

& KULTUR, Suecia; Poesía

esencial de Mircea Cărtărescu,

traducido por Marian Ochoa

de Eribe y Eta Hrubaru,

de la Excelencia durante

el evento que tendrá lugar

el 26 de noviembre 2022,

en el Hotel Wellington &

Spa Madrid y que marcará

también el Día Nacional de

Rumanía.

La presentadora de la

gala de entrega de premios

será Mihaela Tatu, conocida

realizadora y moderadora

de televisión en Rumanía.

La entrada al evento se hará

exclusivamente en base a

invitación personal.

La tercera edición (2020-

2022) de la gala de excelencia

premiará, en la sección de

Carrera Diplomática, a seis

diplomáticos, que durante

los 12 años de existencia de

la publicación “El Occidente

Rumano” se han implicado

con profesionalismo con las

comunidades rumanas en

España, han participado en

los eventos organizados por

esta entidad, han reconocido

editorial IMPEDIMENTA,

España; Solenoide de Mircea

Cărtărescu, traducido por

Bruno Mazzoni, editorial

IL SAGGIATORE, Italia;

Cartea numerilor de Florina

Ilis, traducido en francés por

Marily Le Nir, EDITIONS

DES SYRTES, Suiza; El

verano en que mi madre tuvo

los ojos verdes de Tatiana

Țîbuleac, traducido por

Fernando Klabin, editorial

EDITORA MUNDAREU,

Brasil; Antología de poesía

rumana contemporánea de

Hellmut Seiler (coordinador y

traductor), EDITION NOACK

& BLOCK, Alemania.

El premio se entregará

en el marco de las Veladas

FILIT, el 23 de octubre de

2022, a las 18:00, en el Teatro

Nacional «Vasile Alecsandri».

El jurado designado por el

Instituto Cultural Rumano

para elegir el volumen

premiado está compuesto por

Alina Cantacuzino, traductora

y gestora cultural, Bogdan

Crețu, escritor y crítico

literario, y Bogdan Ghiu,

escritor y traductor.

Ya en su décima edición,

FILIT, uno de los festivales

literarios más grandes de

Europa, tendrá lugar del 19 al

23 de octubre de 2022.

Español NOIEMBRIE

2022 19

y apreciado los esfuerzos y

la dedicación con la que el

equipo editorial ha apoyado

“pro bono” cualquier

edición impresa durante

más de una década de

actividad ininterrumpida,

con artículos de interés en

diversos ámbitos, destinados

a las comunidades de

rumanos en España.

Aprovechamos esta ocasión

para darle las gracias al

Ministerio para los Rumanos

en el Extranjero por su

implicación financiera en este

proyecto cultural, ya en su

tercera edición.

La Organización sin ánimo

de lucro

El Occidente Rumano

02 de novienbre de 2022

Exposición itinerante ARTECH

en Madrid

El Instituto Cultural

Rumano de Madrid presenta la

exposición itinerante ARTECH

(Artes, Redescubrimiento,

Tradiciones, Ecléctico,

Contemporáneo, Patrimonio).

La inauguración tendrá lugar

el martes, día 8 de noviembre

a las 19:00 hrs y contará con

la presencia de Adela Luiza

Avram, coordinadora de

proyectos y Zsuzsanna Eke.

Lugar: la galeria del ICR

Madrid (Plaza del Cordón Nº

1, bajo dcha.) Entrada: libre

ARTECH – Arts,

Rediscovery, Traditions,

Eclectic, Contemporary,

Heritage es un proyecto europeo

realizado por la Fundación

Transylvania Trust (Rumanía)

en colaboración con Gjirokastra

Foundation (Albania), Comarca

del Maestrazgo (España) y

Archikidz!GO (Ucrania) con

el objetivo del desarrollo y

la promoción del patrimonio

europeo y de la diversidad

cultural. La exposición

itinerante muestra una selección

de las obras creadas durante

las residencias artísticas

organizadas en el marco del

proyecto, creaciones que

reflejan el vínculo entre el arte

contemporáneo y el patrimonio

europeo.

Las obras incluidos en la

exposición son el resultado

de la reinterpretación de la

historia, las tradiciones y el

patrimonio cultural común

europeo, pero también

tienen peculiaridades locales

o regionales, a través del

prisma de los jóvenes artistas

y creadores. Los artistas

que firman las obras de la

exposición son: Dora Buñuel

de España, Valbona Fejza,

Liridona Ura, de Albania,

Larisa Petcut, Ioana Andrei

y Doru Nicolae Cristofor de

Rumanía, Fatbardh Kabashi

de Kosovo.

Este proyecto está

cofinanciado mediante el

programa Europa Creativa de

la Unión Europea y el Fondo

Cultural Nacional de Hungría.

Más información: La

Fundación Transylvania

Trust fue fundada en 1996

en la ciudad de Cluj-Napoca

por un grupo de especialistas

con actividad durante varios

años en el campo, y tiene

como objetivo proteger el

patrimonio construido de

Transilvania, organizar la

actividad de protección y

desarrollar una estrategia de

protección integrada.

La fundación actúa en todas

las áreas de la protección del

patrimonio: compilación

e inventario de datos,

documentación, conservación,

restauración, rehabilitación y

mantenimiento, así como en

el campo de la investigación

científica. A través de

programas de formación

profesional contribuye

a reducir la carencia de

especialistas, y a través de

publicaciones y asambleas

forma la percepción y

mentalidad de la sociedad

a favor de la protección del

patrimonio cultural edificado.

20 NOIEMBRIE

2022

Salată de pui cu mere

Ingrediente:

• 2 bucăți de piept de pui

• 1/2 lămâie

• 1 lingură oțet din vin

• 2 linguri ulei de măsline

• 2 lingurițe de zahăr

• 4 fire de ceapă verde

• 2 mere verzi

• sare

• piper

• busuioc proaspăt

Mod de preparare:

Curățați pieptul de pui de

oase și piele. Tăiați-l file și

pregătiți-l pe grill sau pe grătar.

După ce s-a răcit, îl puteți

tăia fâșii sau cubulețe. Faceți

un dressing din: sucul de la

lămâie, oțet, zahăr, ulei, sare,

piper și amestecați până când

zahărul s-a dizolvat. Tocați

ceapa verde și tăiați merele

cubulețe. Amestecați toate

ingredientele și turnați dressing-ul

deasupra. Serviți cu

busuioc proaspăt deasupra.

Biluțe de ciocolată cu

alune de pădure

Reţetele Annei

Ingrediente:

• 1 piept de pui

• 300 gr pulpă de porc

• 300 gr ficăței de pui

• 100 gr cârnați afumați

• 300 gr gălbiori sau hribi

• 1 ceapă

• 5 sau 6 căței de usturoi

• 1 cutie de roșii în bulion

• 300 gr mălai

• pătrunjel verde

• ardei iute

• sare și piper

• ulei

Mod de preparare:

Începeți prin a tăia ceapa

fideluță și a o căli în puțin

ulei încins într-o tigaie încăpătoare.

Tăiați usturoiul

mărunt și adăugați-l peste

ceapă. Adăugați și roșiile

în bulion, decojite și tăiate

mărunt, împreună cu bulionul.

Puneți capacul și lăsați

Tocăniță de porc

cu ciuperci și ficăței

Varză cu carne la cuptor

Ingrediente:

• 1 varză dulce mare

• 500 g afumătură

• 2 cepe

• 1/4 cană de orez

• 4-5 linguri ulei

• 300 ml bulion

• sare

• piper

• cimbru

• foaie de dafin

• mărar

• boia afumată

Mod de preparare:

Varza se toacă mărunt și

amestecul să fiarbă înăbușit.

Separat, spălați carnea de

porc și tăiați-o în bucățele.

Adăugați-o în sosul din tigaie.

Puneți și cârnații afumați

feliați, ardeiul iute tăiat rondele,

sare și piper, după gust,

și lăsați la fiert pentru 20 de

minute.

Între timp, spălați și tăiați

în bucățele pieptul de pui,

ficățeii și ciupercile. După

ce trec cele 20 de minute,

adăugați-le și pe acestea

în tigaie. Lăsați-le să fiarbă

bine. În cele din urmă,

adăugați pătrunjel verde, tocat

mărunt, în cantitatea pe

care o preferați. Tocănița se

servește cu mămăligă aburindă

și merge de minune

alături de murăturile preferate,

la fel ca orice alt tip de

tocăniță.

se pune într-un vas cu puțină

sare. Se lasă așa câteva minute,

timp în care se curăță și se

toacă cepele, care se pun împreună

cu uleiul într-o cratiță

pe foc. Se adaugă puțină sare

și se călește ceapa până când

devine sticloasă. Se toarnă

bulionul și se adaugă varza

tocată.

Se pune o foaie de dafin,

piper, cimbru și se lasă varza

la călit circa o jumătate

de oră, până când apa pe

care și-a lăsat-o s-a evaporat

și varza este gătită. Se mai

adaugă sare și piper, dacă

mai este nevoie, mărar tocat,

se amestecă și se oprește focul.

Orezul se spală și se fierbe

într-un vas cu apă, iar afumătura

se taie cubulețe sau

bucățele potrivite și se trage

la tigaie împreună cu puțină

boia afumată, astfel încât să

se rumenească puțin. Mai departe,

tot ce mai aveți de făcut

este să așezați preparatul

pe straturi și să dați la cuptor.

Într-o tavă înaltă, se pune

un strat de varză călită (cam

jumătate din cantitatea totală),

apoi afumătura, orezul

fiert și din nou un strat de

varză călită. Se nivelează

bine și se dă la cuptor pentru

aproximativ 40-45 de minute

sau până când varza s-a rumenit.

Varza cu afumătură este

gata și se poate servi cu ardei

iute, mămăliguță și chiar

smântână, în funcție de

preferințe.

Ingrediente:

• 60 gr de alune de pădure

• 12 curmale întregi, fără

sâmburi și tăiate grosier

• 160 gr de unt de migdale

• 40 gr de cacao neîndulcită

• 2 linguri de apă

• 1 linguriță de extract de vanilie

• 1/4 linguriță de sare Kosher

Mod de preparare:

Preîncălziți cuptorul la

170 de grade C. Răspândiți

alunele pe o foaie de copt.

Coaceți la 170 de grade până

când se prăjesc ușor, aproximativ

10 minute, amestecând

o dată. Se lasă să se răcească

timp de 10 minute. Se curăță

de pielițe. Puneți deoparte 20

de alune de pădure. Măcinați

alunele rămase într-un robot

de bucătărie până când sunt

tocate fin și transferați-le

într-un castron mic.

Pasați curmalele în robotul

de bucătărie până când

devin aproape ca o pastă.

Adăugați untul de migdale,

cacao, 2 linguri de apă,

vanilia și sarea. Amestecați

până când sunt bine combinate.

Se răstoarnă amestecul

într-un bol; se împarte

în 20 de porții egale. Rulați

fiecare porție în jurul unei

alune întregi pentru a forma

o bilă (amestecul va fi

uleios). Rulați fiecare biluță

prin alunele măcinate în așa

fel încât să fie acoperită pe

toate părțile. Se dau la rece

până când se întăresc, aproximativ

30 de minute.

Opinii NOIEMBRIE

2022 21

Șmecheria prin care comisia de la UBB Cluj l-a

protejat pe Bode și lucrarea lui de doctorat

Cele 3% fragmente plagiate

găsite de Comisia de etică

a Universității Babeș-Bolyai

Cluj în teza lui Lucian Bode

nu înseamnă că doar atât ar

fi copiat ministrul de Interne.

De fapt, respectiva comisie a

analizat 4 fragmente pentru

care a primit sesizări și câteva

bucățele „care rezultă din

Rapoartele antiplagiat iThenticate

din 2018 și Turnitin din

2022”.

Șeful comisiei de la Babeș-

Bolyai, care se laudă a fi cea

mai bine plasată universitate

în clasamentele internaționale

(asta însemnând, de fapt, locurile

800-1000), a declarat pentru

Europa FM că aceasta nu a

analizat toată lucrarea pentru

că „ar fi o muncă titanică să

analizezi fiecare teză așa, nu

există capacitate pentru așa

ceva”. „Doar ce s-a reclamat,

nu ai cum să analizezi întreaga

lucrare pentru că, vă dați seama,

n-ai cum să găsești surse

pe care softul antiplagiat nu le

identifică”, s-a scuzat profesorul

clujean Dacian Dragoș.

Deci oamenii puși să controleze

se scuză că le-a fost

prea lene să controleze. Nu

au avut chef să-și facă temeinic

treaba. Mai mult, comisia

recunoaște că nu a făcut o

analiză de calitate a celebrei,

de acum, lucrări „Securitatea

energetică și managementul

resurselor la începutul secolului

XXI. România în context

european actual”, scrisă de actualul

ministru de Interne sub

coordonarea actualului rector

al Academiei SRI. Desigur, ar

fi putut să o facă, că doar oamenii

sunt specialiști și demnitarul

și-a dat doctoratul la

ei în unitate. De fapt, cred eu,

comisia a evitat tocmai punctul

cu adevărat compromițător

pentru ministrul de Interne,

respectiv faptul că munca sa

este nulă din punct de vedere

științific.

Vi se pare că Lucian Bode

ar fi vreun expert în energie,

v-a lăsat vreo secundă impresia

că înțelege mizele actuale în

ceea ce privește piața mondială

de energie și cum s-ar putea

plasa România cât mai bine în

acest context complicat? Din

contră, omul pare genul care

nu știe să schimbe singur un

bec. Totuși, comisia de etică de

la cea mai bine plasată universitate

românească recunoaște

în raportul său despre teza lui

Lucian Bode, cam cu jumătate

de gură, cam cu teamă, că a

găsit „erori de citare”, „unele

fragmente plagiate” și „constată

așadar existența unor abateri

de la etica cercetării”.

Profesorii clujeni susțin că,

dacă lanțul ar fi fost mai lung,

ar fi mușcat în carne vie (a se

citi un avertisment scris și o

corectare a lucrării), dar, ce să

vezi, nu se poate, căci „persoana

reclamată nu face parte din

categoriile prevăzute de lege

împotriva căreia se poate aplica

o sancțiune referitoare la încălcarea

eticii universitare și a

bunei conduite în cercetare”.

Și-i îndeamnă pe alții

să aibă mai mult curaj,

trimițându-i pe cei care au pus

sesizarea la CNATDCU, acel

consiliul de-l doresc desființat

cât mai repede Sorin Cîmpeanu

și toți plagiatorii.

Cât noroc pe domnul Bode.

Știți cu ce seamănă această

precizare a Universității din

Cluj? Cam cu ceea ce se întâmplă

în justiție: l-am prins

la furat, știm și ce prejudiciu

a produs, dar, ce să vezi, fapta

s-a prescris, pentru că unii

politicieni nu au schimbat la

timp o lege, iar procurorii nu

au avut chef să se miște mai repede.

Concluzia cea mai bună

îi aparține lui Ciprian Mihali,

profesor chiar la Universitatea

„Babeș-Bolyai”: „Este ca

și cum, neputând spune mai

mult, ne face cu ochiul complice

și ne îndeamnă să fim noi

mai curajoși decât ea”.

Autor: Răzvan Chiruță

Articol preluat de la PressHub

cu acordul acesteia.

PressHub este o rețea inovatoare

și independentă de presă

creată de Freedom House

România, o platformă de exprimare

liberă a ziariștilor din

presa centrală și locală care

aleg să se pună în serviciul

public, promovând excelența

în jurnalism.

Nota redacției:

Răzvan Chiruță este

redactorul-șef al PressHUB

(presshub.ro), din ianuarie

2022. Anterior, a fost

redactor-șef al revistei Newsweek

România, din 2018

până în 2022. Între 2015 și

2017, a fost redactor-șef la

cotidianul România liberă,

unde lucrase anterior ca reporter

de investigații. Este

absolvent de Jurnalism, în cadrul

Universității „Al.I.Cuza”

din Iași, și a urmat un master

în Managementul instituțiilor

mass-media (fără disertație)

la Facultatea de Jurnalism

și Științele Comunicării

din cadrul Universității din

București. Și-a început cariera

la Opinia studențească,

cunoscuta școală de presă

din Iași, România. A lucrat

în presa locală, apoi a devenit

corespondent pentru Iași

al cotidianului Evenimentul

Zilei. Din 2004, a coordonat

pentru șase luni secția de

corespondenți a Evenimentului

Zilei. A mai lucrat la

săptămânalul Prezent și a

colaborat cu revistele Dilema

Veche și Suplimentul de Cultură.

Este co-autor în volumele

„Mass-media și democrația

în România post-comunistă”

(ed. a II-a), Ed. Institutul

European, Iași, 2013, și

„COVID - 19. Dimensiuni

ale gestionarii pandemiei”,

Editura Junimea, Iași, 2020.

Hotărârea nr. 7 din 28.10.2022

Adoptată în urma sesizării nr. 14390/18.10.2022

privind abaterile de la etică în teza de doctorat a domnului Lucian-Nicolae Bode

(extrase)

Cu privire la aspectele sesizate privind nerespectarea standardelor de ETICĂ în teza de doctorat

cu titlul: “Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România

în context european actual”, susținută de dl. Lucian-Nicolae BODE în anul 2018, la Universitatea

Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), sub îndrumarea coordonatorului Prof. Univ. Dr. Adrian

Liviu IVAN, Comisia de etica a adoptat următoarea hotărâre.

Întrunită în ședința mixtă (fizic și online) din data de 28.10.2022 ora 10.00, în prezența a 10

membri, Comisia a analizat sesizarea privind teza de doctorat menționată anterior exclusiv din

perspectiva abaterilor de la etica în cercetare.

Comisia NU a analizat teza de doctorat din punctul de vedere al calității sale, atribut care revine

comisiei de susținere a tezei de doctorat și CNATDCU.

Comisia a analizat exclusiv aspectele semnalizate extern prin sesizarea 1439/18.10.2022 și cele

care rezultă din Rapoartele antiplagiat iThenticate din 2018 și Turnitin din 2022 inițiate de UBB.

În vederea asigurării dreptului la apărare într-o procedură administrativă, a fost solicitat și

punctul de vedere al domnului L. Bode, care l-a transmis în două documente, din 25.10.2022 și

27.10.2022. Ele sunt analizate în raportul Comisiei de Etică.

I. În urma analizei celor 4 puncte sesizate extern, Comisia constată următoarele:

Punctul 1 din sesizare: Fragmentul menționat reprezintă traducerea după introducerea la articolul

lui Yergin, nu este o traducere a textului lui Dahl, prin urmare aici este vorba despre o eroare de

citare, nu de plagiat. Simplu spus, plagiatul înseamnă a prezenta ideile/textul exact (exact wording/

words)/imaginile-figurile unui alt autor ca fiind personale, aici fiind însă vorba de o atribuire greșită

a textului către un alt autor, nu o asumare a lui de către autorul tezei.

Punctul 2 din sesizare: articolul din care s-a preluat ultimul paragraf de la pagina 57 continuat

la pagina 58 este citat doar la al doilea paragraf al paginii 58. În aceste condiții, paragraful inițial

necitat pare scris de către autorul tezei, ceea ce este incorect. Lipsa citării corespunzătoare a fiecărui

paragraf înseamnă că există fragmente plagiate, mai ales dacă nu există o introducere care să arate

că textul care urmează în mai multe paragrafe se subsumează unei teorii/unui autor citat ca atare,

chiar dacă nu în fiecare paragraf. Ținând însă cont că lucrarea țintă din care s-a preluat ultimul

paragraf de la pagina 57 continuat la pagina 58 este citată în text și în referințe, chiar dacă nu peste

tot acolo unde trebuia, nu rezultă însă cu certitudine dacă plagiatul pe fragmentele identificate a

fost intenționat sau a derivat din necunoașterea/neaplicarea tehnicilor de citare.

Punctul 3 din sesizare: Paragraful reclamat nu este citat deloc; în plus, se află după nota de subsol

104 prin urmare nu poate fi considerat că nota 104 ar acoperi și acest paragraf, fără o menționare

generală sau organizare a textului care să arate/sugereze asta. Așadar, se constată fragment plagiat

prin lipsa citării sursei. Așa cum am menționat deja la punctul 2, și aici, ținând însă cont că lucrarea

din care este preluat fragmentul plagiat este citată în text și în referințe, chiar dacă nu peste tot

acolo unde trebuia, nu rezultă cu certitudine dacă plagiatul a fost intenționat sau a derivat din

necunoașterea/neaplicarea tehnicilor de citare.

Punctul 4 din sesizare: Raportul nu este citat la paragraful reclamat. Orice citări anterioare nu

pot fi extinse implicit și la acest paragraf (fără eventual o asumare explicită în text), unde raportul

trebuia citat din nou dacă a fost folosit ca sursă. Altfel, impresia cititorului este că este un text

original al autorului tezei. Comisia constată fragment plagiat. Și aici, ca la punctele 2 și 3, reiterăm

ideea că ținând însă cont că lucrarea din care s-a preluat fragmentul plagiat este citată în text și în

referințe, chiar dacă nu acolo unde trebuia, nu rezultă cu certitudine dacă plagiatul a fost intenționat

sau a derivat din necunoașterea a tehnicilor de citare. Cât despre susținerea că sursa Wikipedia a

fost modificată recent, nu se confirmă, textul preluat fiind încărcat pe site cu mult înaintea susținerii

tezei, fapt verificabil.

II. Verificarea conform procedurii UBB cf. HCA nr. 3876/11.04.2022, A13 din Anexă

Prin procedura internă de verificare cu Turnitin realizată în 24.10.2022, s-au identificat aceleași

similitudini care fuseseră identificate și de prima verificare cu iThenticate, la susținerea tezei în

2018. Comisia a solicitat domnului Lucian Bode să explice paragrafele identificate ca problematice.

Raportul antiplagiat este atașat prezentei hotărâri.

Un text a fost citat la subsol însă nu s-a respectat regula încadrării între ghilimele/bloc de text

individualizat, deși este preluat cuvânt cu cuvânt din sursa în limba română citată, fiind așadar

vorba de fragment plagiat.

La nota 274 și 279 sunt citate doar două paragrafe din lucrarea “Despre politica de energie a

Uniunii Europene” și acestea în mod incorect, fără ghilimele sau bloc de text separat de textul

principal al tezei, deși sunt preluate cuvânt cu cuvânt, chiar și cu formatarea din textul respectiv

din limba română. Nu sunt citate alte 8 paragrafe consecutive din lucrarea respectivă (la paginile

138 jos - 141), preluate identic chiar și (în mare parte) formatarea. Comisia consideră că nu s-a

citat în mod corespunzător preluarea textului din această lucrare, și că preluarea fără ghilimele/

bloc de text a unui text de asemenea dimensiuni, chiar cu citarea la subsol a lucrării, este fragment

plagiat. Sursa originală (link) nu apare în bibliografie.

Paragraful 2 și ultimul paragraf de la pagina 142 care se continuă pe 143 sunt reproduse din

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pagina 697. În consecință, Comisia constată

că există fragmente plagiate în cazul celor două paragrafe prin lipsa citării sursei.

Concluzii finale

Cu privire la aspectele privind standardele de ETICĂ în teza de doctorat cu titlul: “Securitatea

energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european

actual”, susținută de dl. Lucian-Nicolae BODE în anul 2018, la Universitatea Babeș-Bolyai din

Cluj-Napoca, sub îndrumarea coordonatorului Prof. Univ. Dr. Adrian Liviu IVAN, Comisia de

etică a UBB constată o serie de abateri de la bunele norme de publicare: (1) erori de citare și (2)

unele fragmente plagiate.

S-au reținut ca existând fragmente plagiate în 3 din cele 4 puncte ale sesizării nr. 14390/18.10.2022,

alte fragmente plagiate fiind identificate in urma analizei interne a UBB. Fragmentele identificate

ca având o problemă de tip plagiat reprezintă aproximativ 1923 de cuvinte din 65.000 cuvinte ale

tezei (2.95 %).

Ținând însă cont că textele originale din care s-au preluat fragmente plagiate sunt citate în

text și în referințe (cu o excepție), chiar dacă nu acolo unde trebuie și/sau cum trebuie, nu rezultă

cu certitudine că plagiatul a fost unul intenționat sau mai degrabă a derivat din necunoașterea/

neaplicarea tehnicilor de citare (ex. utilizarea de ghilimele/bloc de text; citare acoperitoare etc.).

Acest lucru nu schimbă concluzia că există fragmente plagiate. (...text partial)

Mica publicitate NOIEMBRIE

2022 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Se caută chelneriță cu prezență

bună și dorință de a lucra în echipă,

în Gijón (Asturias)

Telefon: 657 26 63 44.

Hostal din Barcelona, firmă serioasă

și lider în sector angajează

recepționer. Condiții: experiență

de cel puțin un an în servirea

clienților, experiența în sectorul

hotelier va fi apreciată pozitiv;

încorporare imediată și disponibilitate

totală de a lucra cu normă

întreagă. Persoana trebuie să fie

discretă și serioasă, să aibă bună

prezență; să fie persoană dinamică

și hotărâtă. Obligatoriu, vorbire

fluent spaniolă și engleză și/

sau franceză. Atribuțiile postului:

servicii telefonice și discuții față în

față cu clienții; efectuarea checkin

și check-out; control zilnic de

numerar; control ture. Se oferă:

contract pe perioadă nedeterminată,

normă întreagă, mediu de lucru

bun, compensație financiară atractivă.

Cei interesați pot trimite CV

actualizat cu poză pe WhatsApp

Messenger, telefon: 0034/ 601

22 03 11.

Restaurant din Sevilla are

nevoie de 2 persoane cu ceva

experiență, ca ospătar sau curier

sau ambele, cu motocicletă sau

fără motocicletă, pentru a livra

mâncare la domiciliu în zona

Triana și zona Est Sevilla. Angajare

imediată. Mai multe detalii la

telefon: 722 88 22 54 (Sergio).

Avem nevoie de 3 persoane

calificate pentru securitate, în

Bermeo (Vizcaya), zona portului,

pentru a lucra de luni până duminică

cu pauzele stabilite de lege și

cu normă întreagă. Încorporarea în

companie va fi imediată. Telefon:

944 46 75 65.

Firmă de pază caută agent de

pază cu TIP valabil (cei care nu

îndeplinesc această cerință să se

abțină) pentru a acoperi un concediu

de lungă durată în Las Rozas

(Madrid). Încorporarea imediată

va fi evaluată. Obligatoriu permis

de conducere și autoturism. Telefon:

917 77 78 69.

Firmă de pază caută agent de

pază cu TIP în vigoare pentru a lucra

în Leganés (Madrid). Serviciu

conform acordului național. Încorporare

imediată. Telefon: 917

77 78 69.

Se caută șofer de camion cu

remorcă, în Aranda de Duero

( Burgos), pentru rută națională,

de luni până vineri, sfârșit de săptămână

liber. Mai multe informații

la telefon: 608 48 08 51.

Este nevoie de mecanic în

Aranda de Duero (Burgos), pentru

întreținerea camioanelor și

remorcilor (schimb de ulei și filtre

etc.). De preferat, persoană cu

cunoștințe de bază pentru electricitate

și sudare. Telefon: 608 48

08 51.

Instituție de asistență socială

pentru întreținerea persoanelor în

vârstă din Pola de Siero (Asturias)

are nevoie de personal de îngrijire

medicală, cu normă întreagă sau

jumătate de zi. Detalii la telefon:

985 72 01 00.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Mă numesc Adrian, am 42

de ani și caut de muncă. Sunt în

Spania de 17 ani. Am lucrat 15

ani ca măcelar (carnicero, pollero,

charcutero) în Madrid și un

an șofer pe camion. Vorbesc și

scriu corect în limba spaniolă.

Momentan, din motive familiale,

mă aflu într-o situație foarte

dificilă. Locuiesc pe stradă, iar

noaptea dorm într-o mașină

abandonată. Pot fi localizat în

Madrid, cartierul Ciudad Lineal,

zona Ascao. Menționez că sunt

apt de orice muncă. 641 305 763

este numărul meu de telefon. Vă

mulțumesc anticipat!

Caut de muncă ca externă în

curățenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Am experiență și

referințe foarte bune. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

243 214.

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră cu baie începând

cu 15 octombrie, pentru

o femeie, în Hortaleza (Mar de

Cristal, Madrid). Mai multe detalii

la telefon: 642 96 39 25.

VÂNZĂRI

Vând en gros, vin fetească regală

de Drăgășani! Preț: 1,5 euro/l.

Telefon: 0040/ 723 406 401 (Ligia

Stoica).

Particular, vând apartament

decomandat 3 camere, etaj 4/4,

2 balcoane, centrală termică, gresie

toată casa. În rest, nici o altă

îmbunătățire, așa că se poate renova

după bunul plac! Apartamentul

este situat în Brăila, cartierul

Obor, vis-à-vis de Școala nr. 32.

Se vinde urgent! Preț: 40.000

euro. Contact, doar pe WhatsApp:

642 839 252. Rog seriozitate!

MATRIMONIALE

Doamnă, 42 de ani din Madrid,

doresc să cunosc un domn cu vârsta

între 42 și 45 de ani, pentru o

relație serioasă. Telefon: 627 384

641.

Tânăr, 42 de ani, 1.75 m, 78

kg, caut o tânără de vârstă apropiată

pentru o prietenie serioasă și

ce va putea urma, fără comentarii.

Telefon: 604 131 520.

Bărbat liniștit, cu mult bunsimț,

din Torrejón de Ardoz

( Madrid), doresc să cunosc o femeie

serioasă, pentru o relație de

prietenie serioasă. Telefon: 642

087 957.

Domn, 50 de ani, sincer, divortat,

doresc să cunosc o doamnă

pentru o relație de prietenie. Mă

puteți suna la telefon: 624 875

302.

Domn, caut doamnă cu vârsta

între 60-65 de ani, de preferat

pensionară, fără prea multe

obligații, să ne bucurăm de viață.

Telefon: 642 970 401.

Am 41 de ani, sunt divorțat, locuiesc

în Madrid și doresc să cunosc

o tânără de vârstă apropiată

pentru o relație serioasă. Contact:

642 976 109, via WhatsApp.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Occidentul-romanesc-nr-139-Editia-noiembrie-2022

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?