Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română
ZIAR
GRATUIT
Anul XII - Nr. 138 / 24 pagini
OCTOMBRIE 2022
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
Primarul orașului Alcalá de
Henares, decorat cu
Ordinul Național
„Pentru Merit” în grad de Ofițer
„Ambasadorul George Bologan a conferit primarului orașului Alcalá de Henares, Javier
Rodríguez Palacios, în numele Președintelui Klaus Iohannis, Ordinul Național „Pentru
Merit” în grad de Ofițer, în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru contribuția
importantă avută în demersurile de promovare a relațiilor româno-spaniole...”
Pagina 04
Îmbunătățirea condițiilor
de muncă și securitate
socială a angajaților la
domiciliu (empleados de
hogar)
„Începând cu data de 1
octombrie 2022 intră în
vigoare obligația angajatorului
de a cotiza pentru angajatul...”
Pagina 06
„În Franța am învățat mai
întâi că am drepturi și că
nu trebuie plecat capul.”
„Românca Ilinca Popescu
trăiește viața unui european
de astăzi, este omul
vremurilor noastre. Liber să se
căsătorească cu cineva de la
celălalt capăt al...”
Pagina 08-09
La ruta del Danubio azul
„Hoy en día, la Delta del
Danubio alberga a más de
300 especies de pájaros y es
el lugar donde se cruzan seis
de sus rutas migratorias. De
hecho, es la mayor área de
reposo para aves en el mundo.
Solamente aquí se pueden...”
Página 18
Recunoașterea sentințelor
în materia familiei, în
România
„În baza noului Regulament,
hotărârile pronunțate întrun
stat membru în materia
răspunderii părintești, care
sunt executorii în acel stat
membru sunt executorii...”
Pagina 07
„România este verde,
proaspătă și primitoare.
Spania este caldă,
luminoasă și încrezătoare”
„Adela Elena Surdu a părăsit
România când avea 18 ani. A
plecat împreună cu mama ei,
ceea ce pare neobișnuit. De
obicei copiii pleacă, mamele...”
Pagina 12-13
02 OCTOMBRIE
2022
Informaţii utile
REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României în Spania: • Adresa: Avenida de Alfonso XIII
nr. 157, Madrid 28016 • Telefon: 0034/ 913 45 45 53 • Fax: 0034/ 913
45 29 17 • E-mail: madrid@mae.ro
Consulatul României la Almeria: • Adresa: Carretera Huércal de
Almería 46, 04009 Almería • Coordonate GPS: 36.8615335, -2.4448858
• Circumscripție consulară: Andaluzia/ Almeria; Andaluzia/ Granada;
Andaluzia/ Jaen; Región de Murcia. • Program de lucru: Luni –
Joi, între orele 09:00-14:00 și 16:00-17:00; Vineri, 09:00-12:00.
Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Informații
suplimentare program de lucru: Ridicarea pașapoartelor, cărților de
identitate pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani și a celorlalte
documente solicitate prin consulat se poate face fără programare, de luni
până joi, între orele 16:00-17:00 sau vineri, între orele 12:00-13:00. •
Coordonate de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt
direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români
din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute
tarife suplimentare! Telefoane call-center: 0034/ 950 62 59 63; 0034/
950 62 47 69; 0034/ 950 17 27 25. • Telefon de urgență: 0034/ 682 73
34 08. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare!
Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite
(accidente, decese, calamități și alte situații de pericol). • Email informaţii
consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea de informații
vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi
informații consulare specifice în funcție de zona geografică. • Fax: 0034/
950 14 52 17, 0034/ 950 14 52 17 •Pagină de internet: almeria.mae.ro
Consulatul General al României la Barcelona: • Adresă: Calle San
Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona • Informaţii suplimentare
adresă: Intrarea pentru public este prin Calle Alcoy 22, 08022, Barcelona;
Coordonate GPS: 41.40783, -2.12989 • Circumscripție consulară:
Catalonia și Insulele Baleare • Program de lucru: Luni – Vineri, între
09:00-16:30. Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! •
Coordonate de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt
direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români
din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute
tarife suplimentare. 0034/ 934 18 15 35; 0034/ 934 34 42 23; 0034/
934 34 02 20. • Telefon urgență: 0034/ 661 54 78 53. La acest număr
de telefon NU se furnizează informații consulare! Acesta este destinat
exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite (accidente, decese,
calamități și alte situații de pericol). • Email informaţii consulare:
contact@informatiiconsulare.ro • În cererea de informații vă rugăm
să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații
consulare specifice în funcție de zona geografică. • Fax: 0034/ 934 34 11
09 • Pagină de internet: Pagina web CG Barcelona: barcelona.mae.ro
Consulatul General al României la Bilbao: • Plaza Circular nº.4, 48001
Bilbao • Informaţii suplimentare adresă. Transport public: Metrou: L1
şi L2, staţia Abando; Autobuz, Staţia Gran Via; Tren, staţia Abando. •
Coordonate GPS: 43.261428, -2.927172 • Program de lucru: Luni
– Vineri, între orele 08:30-14:30. Nu se lucrează cu publicul în zilele
de sărbători legale! • Informații suplimentare program de lucru:
Vineri, preluare cereri și eliberare documente pentru minorii tutelați;
depunerea jurământului de credință pentru obținerea cetățeniei române;
oficiere căsătorii, probleme cetățenie, cazuri deosebite, audiențe etc. •
Coordonate de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt
direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din
Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute tarife
suplimentare. 0034/ 944 25 62 71; 0034/ 944 25 62 72; 0034/ 944 25 62
73. • Telefon urgență: 0034/ 608 95 62 78. La acest număr de telefon
NU se furnizează informații consulare! Acesta este destinat exclusiv
cetățenilor români aflați în situații deosebite (accidente, decese, calamități
și alte situații de pericol). • Email informaţii consulare: contact@
informatiiconsulare.ro • În cererea de informații vă rugăm să precizați
orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații consulare
specifice în funcție de zona geografică. • Adresă de e-mail utilizată
de Consulat NUMAI pentru legătura cu autorităţile locale din ţara de
reşedinţă: bilbao@mae.ro La această adresă de e-mail nu se furnizează
informaţii consulare! • Fax: 0034/ 944 24 5 405 • Pagină de internet:
bilbao.mae.ro • Circumscripție consulară: Galicia, Principatul Asturia,
Cantabria, Ţara Bascilor, Comunitatea Forală Navarra, La Rioja, Castilia
și León (provincia Burgos). • Alte informații de interes. Parcare: El
Corte Ingles; Saba; Indigo-Instituto.
Consulatul României la Castellón de la Plana: • Adresa: Avenida de
Valencia nr. 144, esquina con Rambla de la Viuda, 12006, Castellón de
la Plana; Coordonate GPS: 39.97001, -0.05694 • Programul de lucru
cu publicul la Consulatul României la Castellón de la Plana, pentru toate
serviciile consulare (care se efectuează pe bază de programare prealabilă
obținută pe site-ul www.econsulat.ro), este de luni până joi între orele
09:00-15:00, iar vineri între orele 9:00-13:30. • Programul de ridicare
a pașapoartelor este de luni până joi între orele 09:00-15:00, iar vineri
între orele 09:00-13:30. • Consulatul României la Castellon de la
Plana este închis în zilele de sărbători legale din România, precum și în
ziua de 12 Octombrie, Ziua Națională a Regatului Spaniei!
Consulatul României la Ciudad Real: • Adresa: Calle Mata, 37, 13004,
Ciudad Real • Coordonate GPS: 38.98597, -3.921039 • Program de
lucru: Luni – Joi, 09:00-14:00 și 16:00-17:00; Vineri, 09:00-14:00.
Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Informații
suplimentare program de lucru: Luni-Vineri, între orele 09:00 - 14.00,
depunerea cererilor pentru servicii consulare, pe bază de programare
prealabilă, obținută exclusiv prin intermediul platformei www.econsulat.
ro • Notă: Serviciile consulare emise în mod direct de către Consulat (acte
notariale, înscrieri acte de stare civilă, documente și adeverințe pentru
a fi prezentate autorităților spaniole, titluri de călătorie), se eliberează
în aceeași zi, pe cât posibil până la ora 14:00, în funcție de volumul
activității consulare. • Luni – Joi, între orele 16:00-17:00, eliberarea
documentelor procesate (pașapoarte, acte obținute din România prin
intermediul Consulatului: duplicate/ extrase de stare civilă, prima carte
de identitate pentru minor/i, acte notariale complexe). • Vineri, între orele
15:00-17:00, oficieri căsătorii la sediul Consulatului (prin procesarea
dosarelor depuse în prealabil, pe bază de programare obținută exclusiv
prin intermediul platformei www.econsulat.ro). • Ridicarea noilor
pașapoarte recepționate din România se realizează în intervalul Luni-
Joi, între orele 16:00-17:00, fără programare suplimentară. • Titlurile
de călătorie necesare în vederea deplasărilor de urgență în România (în
decurs de maxim câteva zile de la prezentarea solicitantului la sediul
oficiului consular) se emit fără programare prealabilă. Solicitările de
acest tip vor fi preluate pe durata programului de lucru cu publicul: Luni
– Vineri, în intervalul 09:00-14:00, acordând însă prioritate cererilor cu
programare prealabilă. • Coordonate de contact: Telefon informații
consulare. Apelurile sunt direcționate către Centrul de Contact și Suport
al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București.
Nu sunt percepute tarife suplimentare! 0034/ 926 22 68 25; 0034/ 926
27 48 05; 0034/ 926 25 69 25. • Telefon urgență: 0034/ 609 51 37
90. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare!
Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite
(accidente, decese, calamități și alte situații de pericol). • Email
informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea de
informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru
a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică. •
Email pentru autorităţi: ciudadreal@mae.ro • Fax: 0034/ 926 23 11 70.
Pagină de internet: ciudadreal.mae.ro • Circumscripție consulară:
Castilla-La Manchea/ Albacete; Castilla-La Manchea/ Ciudad Real;
Castilla-La Manchea/ Cuenca; Castilla-La Manchea/ Toledo.
Consulatul General al României la Madrid: • Zona de competență:
Comunitatea Madrid; Castilla şi Leon (provinciile Leon, Palencia,
Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia); Canare; Castilla-
La Mancha (provincia Guadalajara). • Adresa: Av. de la Albufera, nr.
319, 28031, Madrid; Coordonate GPS: 40.38466, -3.63181 • Program
de lucru: Luni – Joi, între orele 09:00-16:30; Vineri, 09:00-12:30! •
Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Coordonate
de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt direcționate
către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate
(CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute tarife suplimentare!
Informații consulare - telefoane Call -Center: 0034/ 685 44 01 49; 0034/
685 44 01 59; 0034/ 685 44 01 66; 0034/ 917 34 40 04. • Programări
pentru servicii consulare urgente: 0034/ 642 36 65 87, disponibil
de luni până vineri, între orele 09:00-12:00. • Telefon de urgență:
0034/ 669 36 22 02. La acest număr de telefon NU se furnizează
informații consulare! Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români
aflați în situații deosebite (accidente, decese, calamități și alte situații de
pericol). • Email informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro
• În cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de
rezidență, pentru a primi informații consulare specifice în funcție de zona
geografică. • Fax: 0034/ 914 16 50 25 • Pagină de internet: madrid.
mae.ro; solicitare vize: www.eviza.ro
Consulatul General al României la Sevilla: • Adresă: Avenida Manuel
Siurot 30, 41013, Sevilla. • Zona de competență: Andaluzia (provinciile
Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba); Extremadura; oraşele
autonome Ceuta şi Melilla. • Programul de lucru cu publicul: Luni –
Joi, între orele 09:00-14:30 preluarea solicitărilor în vederea procesării;
15:00-16:00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin
intermediul oficiului consular • Vineri, între orele 09:00-13:00 preluarea
solicitărilor în vederea procesării; 13:00-14:00 eliberarea pașapoartelor
și a altor documente solicitate prin intermediul oficiului consular. Nu se
lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • NOTĂ: solicitările
se pot efectua doar cu programare prealabilă prin intermediul Portalului
online www.econsulat.ro; eliberarea pașapoartelor și a altor documente
solicitate prin intermediul oficiului consular se face fără programare.
• Date de contact. Facebook: www.facebook.com/ConsulatSevilla
Pe această platformă sunt organizate, săptămânal, marțea și joia, între
orele 16:00-17:00, sesiuni live de întrebări și răspunsuri. • Informații
consulare pentru cetățenii români. Telefoane call-center consular
(24/7): 0034/ 954 23 32 43; 0034/ 954 23 09 47; 0034/ 954 62 40
53; 0034/ 954 62 40 70. • Nu sunt percepute tarife suplimentare! •
E-mail: contact@informatiiconsulare.ro • www.econsulat.ro - portalul
Ghișeul Consular Online, care conține și toate informațiile consulare
necesare; Telefon urgențe: 0034 648 21 21 69. Acest număr de
telefon este strict pentru anunţarea unor situații deosebite (accidente,
decese, calamități și alte situații de pericol). • Informații suplimentare
program de lucru. Toate serviciile consulare la Consulatul General
României la Sevilla se prestează numai pe bază de programare prealabilă.
Programările sunt disponibile pe pagina web: www.econsulat.ro •
Excepții: Titlurile de călătorie pentru cei care urmează să călătorească în
România în următoarele 5 zile, cu prezentarea documentelor justificative
care să dovedească urgența. • Eliberarea documentelor solicitate prin
intermediul oficiului consular (pașapoarte electronice, acte de stare civilă
etc.), se efectuaeză în timpul zilelor lucrătoare de luni până joi, între
orele 15:00-16:00 și vineri între orele 13:00-14:00, fără programare. •
Important! Pentru operativitate utilizați cu precădere corespondența
electronică!
Consulatul României la Zaragoza: • Adresă: Calle Camino de
Las Torres nr. 24, 50008 Zaragoza • Coordonate GPS: 41.645851,-
0.876294. • Program de lucru cu publicul: De Luni până Vineri, între
orele 09:00-15:00. • Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători
legale! • Informații suplimentare program de lucru: Circumscripţia
consulară a Consulatului României la Zaragoza cuprinde Comunitatea
Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.
Conform competenței teritoriale reglementate de prevederile legale în
vigoare, oficiul consular oferă servicii consulare exclusiv persoanelor cu
domiciliul sau reşedinţa în Comunitatea Autonomă Aragón. Este nevoie
de o programare individuală pentru fiecare serviciu consular solicitat la
Consulatul României la Zaragoza. Informații privind serviciile consulare
pot fi obținute accesând pagina oficială de internet a Consulatului
României la Zaragoza: http://zaragoza.mae.ro/node/485
În funcție de serviciul consular solicitat, este obligatoriu să vă aflați în
posesia tuturor documentelor prevăzute de normele legale în vigoare,
ÎN ORIGINAL, la momentul prezentării la ghișeul oficiului consular.
În cazul în care doriți un model de procură solicitat în mod expres de un
notar public român, o bancă comercială din România etc., documentul
trebuie atașat în format editabil (Word) în secțiunea „Atașați documente”
din cererea dumneavoastră, cu respectarea întocmai a regulilor
gramaticale stabilite de Academia Română, inclusiv cele referitoare la
modul de folosire a literelor „â”, „ă”, „î”, „ş”, „ţ”. Cetățenii români,
rezidenți în Comunitatea Autonomă Aragón, se pot prezenta pentru
eliberarea unui titlu de călătorie cu câteva zile înainte de plecare, de
luni până vineri, între orele 10:00-13:00, fără a fi nevoie de programare.
Pentru eliberarea titlului de călătorie în vederea deplasării în România,
NU ESTE NECESARĂ O PROGRAMARE PREALABILĂ, dar la
ghișeu au prioritate persoanele care dețin o programare în ziua respectivă
pentru depunerea cererii de eliberare a pașaportului simplu electronic.
• Coordonate de contact. Telefon informații consulare. Apelurile sunt
direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români
din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute
tarife suplimentare! Zaragoza: 0034/ 976 48 14 29; 0034/ 976 09 30 63. •
Email informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea
de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru
a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică. •
Fax: 0034/ 976 48 17 79 • Pagină de internet: zaragoza.mae.ro • Alte
informatii de interes. Puteți verifica dacă pașaportul solicitat a fost
confecționat și este disponibil pentru ridicare de la Consulatul României
la Zaragoza, prin accesarea link-ului: http://zaragoza.mae.ro/cautapasaport
• În cazul în care documentul apare ca fiind disponibil la oficiul
consular, aveți două posibilități: să solicitați oficiului consular trimiterea
pașaportului prin intermediul poștei. Mai multe detalii pot fi obținute
accesând: http://zaragoza.mae.ro/local-news/1010 sau să vă prezentați
personal la oficiul consular, fără a fi nevoie de programare, de luni până
vineri, între orele 14:30-15:00. Paşaportul se ridică doar de către titular
sau de persoana împuternicită de către acesta printr-o procură specială,
întocmită la un notar public străin sau la o altă misiunea diplomatică/
oficiu consular român. Documentele solicitate prin intermediul oficiului
consular pot fi ridicate de luni până vineri, între orele 14:30-15:00, fără a
fi nevoie de programare, de la sediul Consulatului României la Zaragoza,
de către titular care trebuie să prezinte un document de identitate/călătorie
românesc valabil.
Zile nelucrătoare în 2022 la Consulatele României din Spania:
24.01.2022 – Ziua Unirii
22.04.2022 – Vinerea Mare
23.04.2022 – Sâmbăta Mare
24.04.2022 – Paștele Ortodox
25.04.2022 – Paştele Ortodox
01.06.2022 – Ziua Copilului
12.06.2022 – Rusalii
13.06.2022 – A doua zi de Rusalii
15.08.2022 – Adormirea Maicii Domnului
30.11.2022 – Sfântul Andrei
01.12.2022 – Ziua Națională a României
25.12.2022 – Crăciunul
26.12.2022 – Crăciunul
Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru
Românii de Pretutindeni.
Conținutul acestei ediții nu reprezintă poziția oficială a
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Publicație lunară gratuită
Produs și editat de:
EL OCCIDENTE RUMANO
Depósito Legal: M-30588-2013
Fondator, Director Editorial:
Kasandra Kalmann Năsăudean
Cofondatori:
Răzvan Ionescu
Dan Aurelian Pătrașcu
Michael Harrison Cronkite
Redacția:
Dan Caragea (Portugalia)
Gabriela Căluțiu Sonnenberg (Spania)
Vavila Popovici (SUA)
Ioana Brătuleanu (Spania)
Ilinca Fodor Van Scheyk (Spania)
Inga Diaconu (Spania)
Tudor Petruț (SUA)
Corina Simionescu Hudgens (Anglia)
Anne Caroline Fletcher (Germania)
Web:
www.occidentul-romanesc.com
Contact:
redactia@occidentul-romanesc.com
kasandranasaudean@occidentulromanesc.com
04 OCTOMBRIE
2022
Primarul orașului Alcalá de Henares,
decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit”
Actualitate
Ambasadorul George
Bologan a conferit primarului
orașului Alcalá de Henares,
Javier Rodríguez Palacios, în
numele Președintelui Klaus
Iohannis, Ordinul Național
„Pentru Merit” în grad de
Ofițer, în semn de înaltă apreciere
și recunoștință pentru
contribuția importantă avută
în demersurile de promovare
a relațiilor româno-spaniole.
În discursul său, șeful
misiunii diplomatice de la
Madrid a punctat contribuția
deosebită a primarului din
Alcalá de Henares pentru încrederea
acordată comunității
românești și a subliniat că în
perioada următoare vor fi
continuate evenimentele de
diplomație devenite o tradiție
și care au ca menire apropierea
umană și instituțională.
La rândul său, primarul
orașului Alcalá de Henares a
subliniat legăturile strânse între
Spania și România atât din
punct de vedere istoric, cât și
cultural și a apreciat rolul activ
pe care cetățenii români
din localitate îl au la dezvoltarea
societății, contribuind la
creșterea comunității locale.
Profitând de prezența sa
în Alcalá de Henares la 3
octombrie a.c., ambasadorul
George Bologan i-a încurajat
pe conaționalii rezidenți în localitate,
să se implice în viața
societății, să își aducă aportul
la însuflețirea acesteia, să fie
interesați de viața politică,
susținând totodată vitalitatea
economică și socială și făcând
ca vocea comunității să fie auzită
tot mai mult pe plan local.
Orașul Alcalá de Henares
este patrimoniu mondial al
umanității, fi ind un important
punct de atracție pentru
turismul cultural, este localitatea
scriitorului Miguel de
Cervantes, respectiv locul
unde Cristofor Columb s-a
întâlnit cu regina Isabela
Catolica în 1480 și tot aici,
cardinalul Cisneros a fondat
unul dintre cele mai prestigioase
centre universitare
europene ale secolului XVI.
Astăzi, localitatea este un
prosper centru industrial și
academic. Esența bunelor
legături ale primăriei cu
ambasada și ale localității
cu România, este dată de
comunitatea românească
foarte bine integrată și
apreciată căreia îi exprimăm
sentimente de Admirație și
recunoștință pentru bunul
exemplu.
Comunicat și foto: Ambasada
României în Regatul Spaniei
„A ști cum să îmbătrânești este o capodoperă
a înțelepciunii și unul dintre cele mai dificile
capitole din marea artă de a trăi”
Îmbrățișarea ideii de
a împlini binele, de a fi
respectuoși față de valorile
care ne definesc ca români
și europeni, de a fi deschiși
și toleranți cu cei diferiți de
ideile noastre, implicarea
în viața socială și politică
a societății sunt trăsăturile
unei comunități care contează
și este apreciată. Acestea
au fost principalele idei ale
mesajului transmis de către
ambasadorul României în
Spania, George Bologan,
unei părți a comunității de
români din Toledo. Vizita
șefului misiunii diplomatice
a avut loc la 1 octombrie, cu
prilejul participării la sărbătoarea
Parohiei ortodoxe din
localitate unde a slujit PS
Timotei.
După slujbă, ambasadorul
român însoțit de consulul
Florența Ciobotaru a discutat
cu cetățenii români despre
importanța de a deveni o
comunitate puternică, unită,
lăsând la o parte egoismul
și îndrăznind să schimbăm
lumea în bine pornind de la
exemplul propriu.
„Vă invit să fi m o comunitate
în adevăratul sens
al cuvântului, să fi m sufl et
către sufl et și să regăsim
frumusețea uitată a vieții.
Creștinul autentic este în comunitatea
în care trăiește o
prezență iradiantă, dătător
de pace, de înțelepciune, de
echilibru. Ar putea oferi un
model de solidaritate, de
cugetare despre ceea ce este
bine, de dăruire față de cei
care se afl ă în nevoi evitând
egoismul și pasivitatea”, a
spus George Bologan.
De asemenea, fiind Ziua
internațională a persoanelor
vârstnice, ambasadorul
l-a citat pe filosoful
Henri Frederic Amiel care
susținea că „a ști cum să
îmbătrânești este o capodoperă
a înțelepciunii și
unul dintre cele mai dificile
capitole din marea artă de
a trăi” amintind, totodată,
și de importanța pe care au
avut-o valorile transmise de
bunici și părinți în devenirea
noastră ca oameni.
Comunicat și foto: Ambasada
României în Regatul Spaniei
Vizita de lucru a secretarului de stat Gheorghe Cârciu în Italia
Vizita de lucru pe care secretarul
de stat pentru românii
de pretutindeni, Gheorghe
Cârciu a efectuat-o în Italia
a debutat cu participarea
delegației DRP la evenimentul
„Fereastră înspre România –
port și grai românesc în lume”,
organizat de către Asociația
Culturală de Voluntariat
„ Decebal și Traian”. Cea de-a
V-a ediție a evenimentului
de la Alcamo a reunit mii de
români care trăiesc în Sicilia
precum și membri ai mediului
asociativ românesc din
zonă. În cadrul manifestării
au fost prezenți artiști români
și au fost deschise standuri cu
produse artizanale românești.
Secretarul de stat le-a transmis
celor prezenți că una dintre misiunile
DRP este păstrarea și
susținerii identității lingvistice,
culturale și spirituale a românilor
de pe toate meridianele
lumii.
Evenimentul „ Fereastră
înspre România – port și grai
românesc în lume” a reușit
să reamintească românilor
importanța solidarității și a
faptului că, oriunde ne-am
afla, purtăm România în sufletele
noastre. La eveniment
a participat primarul din
orașul Alcamo, Domenico
Surdi, consulul Ioan Iacob
de la Consulatul României
la Catania, primarul orașului
Castellmare del Golfo
Nicola Rizzo, precum și alți
consilieri locali și regionali.
De asemenea, spectacolul
s-a bucurat de prezența TVR
și a televiziunilor locale.
În continuarea vizitei
de lucru, secretarul de stat
Gheorghe Cârciu a avut o
serie de întâlniri cu primarul
orașului Castellmare del
Golfo, Nicola Rizzo, cu consilieri
locali și regionali, precum
și cu primarul din orașul
Alcamo, Domenico Surdi.
Temele abordate au vizat programele
de finanțare neram-
bursabilă derulate în prezent
de Departament și contribuția
la procesul de integrare a
cetățenilor români în statele
de reședință, oportunitățile de
muncă și de studii și dezvoltarea
de proiecte comune. În
continuarea acestor discuții,
secretarul de stat a adresat
domnului Domenico Surdi,
primarul orașului Alcamo,
invitația de a vizita România.
Comunitatea românească
din Italia reprezintă cea mai
mare comunitate de cetățeni
străini din Italia. Activă și bine
integrată, aceasta joacă un rol
deosebit de important în dezvoltarea
relațiilor bilaterale, cu
un puternic impact în dezvoltarea
economiei italiene, dar şi
a celei românești.
Comunicat și foto:
Departamentul Românilor
de Pretutindeni
06 OCTOMBRIE
2022
Informaţii de interes
Guvernul Spaniei a
aprobat, la 6 septembrie
2022, Decretul Regal lege
pentru îmbunătățirea condițiilor
de muncă și securitate
socială a angajaților
la domiciliu (empleados de
hogar), legislație care reglementează
dreptul de cotizare
pentru șomaj și de acordare
de ajutoare pentru această categorie
de lucrători.
Cei peste o jumătate de
milion de angajați la domiciliu
vor avea dreptul să cotizeze
și să primească prestația
pentru șomaj și ajutoarele
care se acordă după finalizarea
prestației contributive,
condiționate de cotizare, în
special ajutorul pentru șomerii
cu vârsta de peste 52 de ani.
De asemenea, această categorie
de angajați urmează să facă
parte din Regimul General al
sistemului spaniol de securitate
socială.
În acest context, am solicitat
un interviu doamnei Cristina
Florea, atașat pentru probleme
de muncă și sociale în cadrul
Ambasadei României în
Regatul Spaniei.
De ce este important ca
cetățenii români din Spania,
care lucrează în sectorul domestic,
să cotizeze la sistemul
de Asigurări Sociale?
Cristina Florea: Dacă lucrează
legal și conform contractului
cotizează la sistemul
de securitate socială, lucrătorii
din sectorul domestic pot beneficia
de toate drepturile și de
protecția oferită de sistem: în
principal asigurare de sănătate
în sistemul public, pensie, iar
începând de la 1 octombrie
2022 și de prestația contributivă
și ajutoarele pentru șomaj.
Care sunt reglementările
Decretului Regal nr. 16/ 2022,
din 6 septembrie 2022, pe
înțelesul celor interesați, pentru
îmbunătățirea condițiilor
de muncă și securitate socială
a angajaților la domiciliu
(empleados de hogar) în
Regatul Spaniei?
Cristina Florea: Decretul
Regal lege 16/ 2022 stabilește,
cu caracter de noutate, în
primul rând obligația angajatorilor
de a cotiza pentru
șomaj și pentru lucrătorii
care își desfășoară activitatea
în sectorul domestic. Astfel,
dacă angajații din această
I. DISPOSICIONES GENERALES
JEFATURA DEL ESTADO
14680
Real Decreto-ley 16/2022, de 6 de septiembre, para la mejora de las
condiciones de trabajo y de Seguridad Social de las personas trabajadoras
al servicio del hogar.
I
La presente norma tiene como objetivo equiparar las condiciones de
trabajo y de Seguridad Social de las personas trabajadoras del hogar familiar
a las del resto de personas trabajadoras por cuenta ajena, descartando
aquellas diferencias que no solo no responden a razones justificadas, sino
que además sitúan a este colectivo de personas trabajadoras en una situación
de desventaja particular y que, por tanto, pueden resultar discriminatorias.
Se trata de un objetivo que fue formulado ya hace más de diez años,
cuando la Ley 27/2011, de 1 de agosto, sobre actualización, adecuación
y modernización del sistema de Seguridad Social, en el ámbito de la Seguridad
Social, y el Real Decreto 1620/2011, de 14 de noviembre, por el
que se regula la relación laboral de carácter especial del servicio del hogar
familiar, en el ámbito de las condiciones de trabajo, configuraron un sistema
de equiparación progresiva de la normativa laboral y de Seguridad Social,
que hasta la fecha no se ha concluido.
De un lado, en el ámbito de la Seguridad Social, la Ley 27/2011, de 1 de
agosto, estableció una equiparación progresiva del sistema de cotización
de las empleadas de hogar.
De otro lado, en el ámbito de las condiciones laborales, el Real Decreto
1620/2011, de 14 de noviembre, reformó el marco de peculiaridades aplicables
a las personas trabajadoras del hogar garantizando la convergencia
con la normativa laboral común y estableciendo un principio según el cual
«[l]a modificación del régimen jurídico de la relación laboral especial del
servicio doméstico se aborda desde una perspectiva que pretende conjugar
el mantenimiento de las diferencias, allí donde estas encuentran una justificación
objetiva y razonable, con la reducción o eliminación de aquellas,
cuando se comprenda que su razón de ser ya no encuentra por más tiempo
motivo, de manera que se logre una progresiva equiparación del bagaje
jurídico de esta relación laboral especial con la común».
Asimismo, se comprometió –disposición adicional segunda, apartado
2– la realización de un estudio a fin de valorar:
1.º La viabilidad de aplicar plenamente el régimen de extinción del
contrato de trabajo de la relación laboral común establecido en el texto
refundido de la Ley del Estatuto de los Trabajadores, aprobado por el Real
Decreto Legislativo 2/2015, de 23 de octubre, a la relación laboral de carácter
especial del servicio del hogar familiar, así como la posibilidad de
incluir el desistimiento del empleador, entendido como pérdida de confianza
en el empleado, en alguna de las causas comunes de extinción del contrato
Îmbunătățirea condițiilor de muncă și securitate socială a
angajaților la domiciliu (empleados de hogar) în Spania
categorie demonstrează că
au cotizate un minim de 360
zile pentru șomaj în ultimii
șase ani, pot beneficia de perioada
minimă de acordare a
șomajului, respectiv 4 luni, în
caz contrar putând opta pentru
ajutorul pentru șomaj care
se acordă în caz de cotizare
insuficientă.
În afară de dreptul de a
obține prestația pentru șomaj,
se prevăd și alte drepturi importante
ce vor fi reglementate
prin noua lege: respectarea
perioadelor de odihnă
și de concediu și desființarea
posibilității de concediere arbitrară,
care permitea angajatorului
să concedieze lucrătorul
fără a motiva încetarea contractului.
Se reglementează câteva
situații concrete care pot justifica
posibilitatea de concediere,
fiind vorba de o situație
specifică, în care angajatorul
nu este o întreprindere, ci o
persoană particulară:
• reducerea veniturilor familiei
sau creșterea cheltuielilor
gospodăriei;
• modificarea necesităților
familiei care justificau
prezența angajatului la domiciliu;
• un comportament al angajatului
care să justifice pierderea
încrederii angajatorului.
Vor fi puse în aplicare și politici
de formare și acreditare
a lucrătorilor la domiciliu. De
asemenea, se va crea o Comisie
de Studiu pentru îmbunătățirea
protecției acestei categorii în
cazul bolilor profesionale specifice
activităților desfășurate
majoritar de către femei.
Care sunt obligațiile angajatorului
în raport cu munca
la domiciliu a unui angajat?
Cristina Florea: Începând
cu data de 1 octombrie
2022 intră în vigoare
obligația angajatorului de
a cotiza pentru angajatul la
domiciliu pentru șomaj și
pentru FOGASA (Fondul de
Garanție Salarială). Decretul
Regal lege stabilește și
obligația angajatorilor de a
cotiza și pentru lucrătorii care
își desfășoară activitatea pentru
mai puțin de 60 ore/ lună,
eliminându-se posibilitatea,
devenită neoficial obligație,
ca afilierea, înscrierea contractului
sau alte formalități
similare să fie făcute de către
lucrător.
Noile reglementări legislative
din 6 septembrie 2022
se referă la condițiile de muncă
și securitate socială ale
angajaților la domiciliu (empleados
de hogar).
de trabajo establecidas en el artículo 49 del Estatuto de los Trabajadores.
2.º La viabilidad de establecer un sistema de protección por desempleo
adaptado a las peculiaridades de la actividad del servicio del hogar familiar
que garantice los principios de contributividad, solidaridad y sostenibilidad
financiera.
Lo anterior evidencia que existía ya entonces la conciencia de que debía
progresarse hacia la equiparación con las personas trabajadoras por cuenta
ajena tanto en el ámbito del sistema extintivo de la relación laboral como en
el de la prestación por desempleo. El debate de entonces ha sido superado
por la realidad de nuestros días, más con la experiencia de la COVID-19 y
la extensión del trabajo a distancia, lo que permite afirmar que en torno a
esas cuestiones existe un importante consenso social sobre la necesaria equiparación
de derechos de estas personas trabajadoras con las del Régimen
General de la Seguridad Social.
La prestación de servicios en el hogar familiar ha sido históricamente
objeto de tratamiento diferenciado respecto al resto de actividades laborales.
Hay, ciertamente, peculiaridades relevantes en este tipo de actividad laboral
derivadas de que la persona empleadora no tiene entidad empresarial, de
que la prestación de servicios se produce en un ámbito privado, de la alta
variabilidad en las jornadas (desde el tiempo parcial muy reducido a la
jornada completa), de la pluralidad, en determinados supuestos, de personas
empleadoras y de otras circunstancias. Son factores que, sin duda, deben
ser tenidos en cuenta en la configuración de la normativa aplicable a las
personas que desarrollan esta actividad en la medida en que tengan una
incidencia real en la prestación de los servicios.
Hay que tener en cuenta que la existencia de relaciones laborales especiales
ha tenido como función principal la inclusión de aquellas prestaciones
de servicios que se desvían del prototipo en el ámbito jurídico protector
del derecho del trabajo, permitiéndose la diversificación de protección o de
tutela y obteniendo como resultado la expansión tradicional de las fronteras
tuitivas de esta rama del derecho. Por tanto, cuando la citada regulación
especial introduce diferencias de trato que suponen una reducción del nivel
de protección es necesario plantear los límites materiales de su configuración
que, en ningún caso, pueden suponer una tutela de los derechos
fundamentales inferior a la prevista respecto de la relación laboral común.
Existe, además, un elemento histórico de desvaloración del trabajo doméstico,
que se ha mantenido en las conciencias y también en las normas,
y que es necesario corregir porque infravalora un trabajo desempeñado
histórica y mayoritariamente por mujeres, contribuyendo a la perpetuación
de estereotipos y al agravamiento de la brecha de género.
No puede olvidarse tampoco que un alto porcentaje de las personas que
desarrollan en España actividades en servicio del hogar no son españolas,
con lo que el trato diferenciado en sus condiciones de trabajo y de Seguridad
Social puede tener consecuencias sociales que, incluso, podrían ser constitutivos
de discriminación por razón de origen racial o étnico, que se prohíbe
de manera explícita en el artículo 4.2.c) del Estatuto de los Trabajadores,
Care sunt drepturile acestei
categorii de angajați,
în condițiile în care au un
contract de muncă semnat
cu angajatorul și care sunt
drepturile celor care nu dețin
un contract de muncă?
Cristina Florea: Drepturile
acestei categorii de angajați
sunt toate cele enumerate anterior
cu privire la sănătate,
șomaj și pensie. A lucra fără
contract de muncă înseamnă a
lucra la negru, ca atare persoanele
care lucrează fără a deține
un contract de muncă nu beneficiază
de drepturi legale.
Dacă angajatul este concediat,
iar angajatorul nu
este solvabil, cine va achita
indemnizațiile pentru șomaj
ale angajatului?
Cristina Florea: În caz de
concediere, dacă angajatorul
se va dovedi a fi insolvent,
indemnizațiile pentru șomaj
ale angajaților la domiciliu
vor fi plătite din Fondul de
Garanție Salarială ( FOGASA).
Care sunt condițiile care
trebuie îndeplinite pentru
obținerea prestației pentru
șomaj, în situația în care lucrătorul
din sectorul domestic
deține un contract de muncă?
Cristina Florea: Condiții
ce trebuie îndeplinite pentru
obținerea prestației:
• solicitanții să fie înregistrați
în baza de date a
Serviciului Public de Ocupare
ca persoane aflate în căutare de
loc de muncă;
• să fie înregistrați sau într-o
situație asimilată înregistrării
în orice regim de cotizare la
sistemul de securitate socială
spaniol (se prevede trecerea la
regimul general de cotizare al
acestei categorii);
• să demonstreze că au cotizat
un minim de 360 zile pentru
șomaj în ultimii șase ani, în
caz contrar putând opta pentru
ajutorul care se acordă în caz
de cotizare insuficientă;
• să se afle în căutare activă
de loc de muncă și să subscrie
la angajamentul de reluare a
activității;
• să nu fi ajuns la vârsta care
le-ar da dreptul la pensionare
pentru limită de vârstă în anul
respectiv (pentru anul 2022 –
vârsta de 65 de ani, care permite
pensionarea cu 37 de ani
și jumătate de cotizare);
• să nu primească, în același
timp, si o pensie incompatibilă
din partea sistemului de securitate
socială spaniol;
• să nu realizeze activități
pe cont propriu sau ca angajați
cu normă întreagă în contul
terților (cu anumite excepții
prevăzute în Programul de
impulsionare a angajării).
Un material realizat
de Occidentul Românesc
Foto: Ambasada României în
Regatul Spaniei
tanto en el empleo como en las condiciones de empleo.
II
La Sentencia del Tribunal de Justicia de la Unión Europea, de 24 de
febrero de 2022, asunto C 389/20, ha establecido con rotundidad que no
son compatibles con el ordenamiento de la Unión Europea las normas de
Seguridad Social que sitúen a las trabajadoras en desventaja particular con
respecto a los trabajadores y no esté justificada por factores objetivos y
ajenos a cualquier discriminación por razón de sexo.
Así declara de manera concluyente: «El artículo 4, apartado 1, de la
Directiva 79/7/CEE del Consejo, de 19 de diciembre de 1978, relativa a
la aplicación progresiva del principio de igualdad de trato entre hombres
y mujeres en materia de seguridad social, debe interpretarse en el sentido
de que se opone a una disposición nacional que excluye las prestaciones
por desempleo de las prestaciones de seguridad social concedidas a los
empleados de hogar por un régimen legal de seguridad social, en la medida
en que dicha disposición sitúe a las trabajadoras en desventaja particular
con respecto a los trabajadores y no esté justificada por factores objetivos
y ajenos a cualquier discriminación por razón de sexo».
En línea con lo anterior, la sentencia viene a subrayar, como factor de
coherencia y necesidad de los objetivos de política social, que la exclusión
de la prestación por desempleo y de la obligación de cotizar por dicha contingencia
implica además la imposibilidad de que las personas trabajadoras
al servicio del hogar familiar accedan a otras prestaciones de Seguridad
Social a las que podrían tener derecho y cuya concesión se supedita a la
extinción del derecho a las prestaciones por desempleo, de manera que
esta mayor desprotección se traduce asimismo en una situación de mayor
vulnerabilidad y desamparo.
En la STJUE de 24 de febrero de 2022, el Tribunal aplicó los criterios
ya reflejados en otras sentencias previas, en las que consideró que cualquier
trato diferenciado en el ámbito de la Seguridad Social que, aun siendo
aparentemente neutro, afecte mayoritariamente a mujeres, se opone a la
Directiva 79/7/CEE del Consejo, de 19 de diciembre de 1978, relativa a
la aplicación progresiva del principio de igualdad de trato entre hombres
y mujeres en materia de Seguridad Social, por ser constitutivo de discriminación
indirecta por razón de sexo. Entre otras, son significativas las
Sentencias del Tribunal de Justicia de la Unión Europea de 22 de noviembre
de 2012, asunto C-385/11 (Elbal Moreno), y de 9 de noviembre de 2017,
asunto C-98/15 (Espadas Recio), ambas contra España, en las que se aplicó
el mismo criterio de afectación mayoritaria a las mujeres. («El artículo 4,
apartado 1, de la Directiva 79/7/CEE del Consejo, de 19 de diciembre de
1978, relativa a la aplicación progresiva del principio de igualdad de trato
entre hombres y mujeres en materia de seguridad social, debe interpretarse
en el sentido de que se opone a una normativa de un Estado miembro que,
en el caso del trabajo a tiempo parcial vertical, excluye los días no trabajados
del cálculo de los días cotizados y que reduce de este modo el período de
pago de la prestación por desempleo, cuando está... (texto parcial)
Ioana Bratuleanu
( Madrid-Spania)
Comunitatea Europeană
și-a stabilit ca obiectiv crearea
unui spațiu de libertate,
securitate și justiție în cadrul
căruia se asigură libera
circulație a persoanelor. În
acest scop, Comunitatea a
adoptat măsuri în domeniul
cooperării judiciare în materie
civilă necesare pentru
buna funcționare a pieței
interne în diferite materii,
printre care și în materia
matrimonială și a răspunderii
părintești, având în
vedere diversitatea familiilor
de naționalități diferite
și problemelor care apar în
momentul în care aceste familii
mixte se deplasează pe
teritoriul Uniunii Europene.
În acest sens, Regulamentul
(CE) al Consiliului nr.
2201/2003 al Consiliului din
27 noiembrie 2003 privind
competența, recunoașterea
și executarea hotărârilor
judecătorești în materie matrimonială
și în materia răspunderii
părintești a fost un
instrument foarte utilizat în
toți acești ani, inclusiv pentru
românii care au avut procese
în Spania sau România și au
fost nevoiți să recunoască
sentințele sau să le pună în
executare în alte state. Însă
din 2003 până în prezent,
Curtea de Justiție al Uniunii
Europene a pronunțat diferite
sentințe care priveau acest
Regulament și care indicau
necesitatea unei îmbunătățiri
a normelor Regulamentului,
în special în ceea ce privește
încrederea reciprocă a statelor
Uniunii Europene în
sentințele pronunțate în materia
familiei. Astfel, la 15
aprilie 2014, Comisia a adoptat
un raport privind aplicarea
Regulamentului (CE) nr.
2201/2003 al Consiliului, iar
concluzia raportului a fost
că Regulamentul menționat
este un instrument care
funcționează bine și care
a adus beneficii importante
cetățenilor, dar că normele
existente ar putea fi
îmbunătățite, fiind necesar să
se aducă o serie de modificări
regulamentului respectiv, în
sensul că ar trebui reformat
din motive de claritate.
La data de 01 august 2022 a
Recunoașterea sentințelor
în materia familiei, în
România
intrat în vigoare Regulamentul
(UE) 2019/1111 al Consiliului
din 25 iunie 2019 privind
competența, recunoașterea
și executarea hotărârilor
în materie matrimonială
și în materia răspunderii
părintești și privind răpirea
internațională de copii, care
abrogă Regulamentul (CE) al
Consiliului nr. 2201/2003 al
Consiliului din 27 noiembrie
2003 privind competența,
recunoașterea și executarea
hotărârilor judecătorești în
materie matrimonială și în
materia răspunderii părintești,
sub rezerva celor menționate
în continuare.
Noul Regulament (UE)
2019/1111 se aplică materiilor
civile privind: (a) divorțul,
separarea de drept și anularea
căsătoriei; (b) atribuirea,
exercitarea, delegarea, retragerea
totală sau parțială
a răspunderii părintești. Materiile
prevăzute la litera (b)
a alineatului (1) pot include
în special: (a) încredințarea
și dreptul de vizită; (b) tutela,
curatela și instituțiile
similare; (c) desemnarea și
atribuțiile oricărei persoane
sau oricărui organism însărcinat
să se ocupe de persoana
sau bunurile unui copil, să îl
reprezinte sau să îl asiste;
(d) plasamentul unui copil
într-un centru de plasament
sau în îngrijire într-o familie
substitutivă; (e) măsurile de
protecție a copilului privind
administrarea, conservarea
sau dispoziția cu privire la
bunurile unui copil.
„Regulamentul (CE) nr.
2201/2003 continuă să se
aplice hotărârilor pronunțate
în procedurile judiciare
inițiate, actelor autentice
întocmite sau înregistrate în
mod formal și acordurilor
care au devenit executorii
în statul membru în care au
fost încheiate înainte de 1
august 2022 și care intră în
domeniul de aplicare al regulamentului
menționat.
„Înainte de 01 august
2022 hotărârile judecătorești
pronunțate într-un stat membru
cu privire la exercitarea
răspunderii părintești față de
un copil, care erau executorii
în acel stat și care au fost
notificate sau comunicate, se
executau într-un alt stat membru
doar după ce se pronunța
instanța de judecată asupra
recunoașterii sentinței și se
încuviința executarea la cererea
oricărei părți interesate.
În baza noului Regulament,
hotărârile pronunțate întrun
stat membru în materia
răspunderii părintești care
sunt executorii în acel stat
membru sunt executorii și în
celelalte state membre fără să
fie necesară recunoașterea și
încuviințarea executării.
De exemplu, dacă pentru
a întocmi pașaportul unui
minor fără consimțământul
tatălui, care era decăzut
din drepturile părintești
de către instanța de judecată
din Spania, în baza
unei hotărâri judecătorești
pronunțate înainte de 01 august
2022, se solicită de către
autoritățile române sentința
de recunoaștere pe teritoriul
României a sentinței spaniole,
în același caz pentru o procedură
inițiată în Spania după
data de 01 august 2022, nu va
mai fi necesară formalitatea
procedurii de recunoaștere
de către instanțele române
a hotărârii străine. Așadar,
importantă nu este doar data
obținerii hotărârii de decădere
din drepturile părintești
sau de atribuire a autorității
părintești către unui dintre
părinți, ci și data inițierii procedurii
judiciare de familie în
Spania, astfel cum se prevede
în articolul 100 alineatul 2
privind dispozițiile tranzitorii
din noul Regulament.
Pe cale de consecință,
chiar dacă procedura în fața
instanței de judecată a fost
începută în luna iulie 2022 și
hotărârea va fost pronunțată
în anul 2023, aceasta va intra
sub incidența vechiului
Regulament și va fi necesară
procedura de recunoaștere
în România pentru punerea
în aplicare a sentinței pe teritoriul
României sau în fața
Oficiilor Consulare de pe lângă
Ambasada României. Însă,
o scăpare a Certificatelor
Juridic OCTOMBRIE
2022 07
care se eliberează pe baza
sentințelor pronunțate în
această perioadă de tranziție
este data începerii procedurii
judiciare, care în practică va
pune probabil probleme.
În scopul executării întrun
alt stat membru a unei hotărâri
de acordare a dreptului
de vizită, instanța de origine
poate declara hotărârea executorie
cu titlu provizoriu,
fără a aduce atingere unei
eventuale căi de atac, pentru
a ușura executarea hotărârii
în alt stat. De asemenea,
odată cu noul Regulament
s-au modificat și certificatele
care trebuie să însoțească
hotărârea judecătorească,
de la patru formulare în vechiul
Regulament, la nouă
formulare extinse în noul
Regulament, tocmai pentru
a ușura punerea în aplicare a
sentinței străine.
Pentru actualizarea actelor
de stare civilă ale unui stat
membru pe baza unei hotărâri
pronunțate în alt stat
membru în materie de divorț,
de separare de drept sau de
anulare a căsătoriei care nu
mai poate fi supusă niciunei
căi de atac în conformitate
cu dreptul respectivului stat
membru, nu este necesară
nicio procedură specială.
Autor:
Avocat Ioana Bratuleanu
(Madrid) - Colaborator voluntar
la Occidentul Românesc
Avocat ICAM specializat în
Drept internațional
Telefon 0034.642.308.360
Web: www.brilawabogados.es
E-mail:
secretaria@brilawabogados.es
08 OCTOMBRIE
2022
Românii de dincolo de graniţe
„În Franța am învățat mai întâi că am
Românca Ilinca Popescu
trăiește viața unui european de
astăzi, este omul vremurilor
noastre. Liber să se căsătorească
cu cineva de la celălalt capăt
al continentului, să circule, să
muncească, să nască departe
de familia ei, să-și ia copilul,
câinele și rulota și să străbată
lumea. „Momentan răspund
din Spania, în jurul nostru aud
franceza mai des decât spaniola,
iar parcările pentru camping
car-uri sunt pline de auto
rulote și van-uri cu numere de
Franța, Germania, Olanda și
UK”, îmi spune ea.
S-a născut și a crescut în
Brașov până la 19 ani, cea mai
stabilă relație cu un oraș, de
până acum. A studiat la Cluj, în
Franța și la Viena. A lucrat în
corporații la București, într-un
atelier de artă la Viena. S-a căsătorit
cu un francez. În Franța
s-a reinventat, învățând alte și
alte profesii, care să o țină pe
linia de plutire. Și continuă să
o facă, pentru că „facturile nu
le plătește ego-ul intelectual.
De fapt, această realizare, dureroasă
la început, mi-a oferit
libertatea de a mă integra și
de a aprecia gimnastica practicată
de atâția francezi, de
a îmbrățișa non-atașamentul
față de un job”, recunoaște
Ilinca. „Aici nu există, sau
infi m mai puțin decât în România,
ceea ce aș numi snobismul
intelectual. Mulți foști
ingineri, manageri, profesori
se formează în meserii mai
puțin intelectuale, pentru a
putea fi bine plătiți oriunde și
oricând, pentru a putea să o ia
de la 0 oriunde, pentru a putea
călători.”
Spunem adesea că lumea se
schimbă, că românii se schimbă,
că „tinerii de astăzi sunt altfel”.
Dar în ce fel? Cât de bine
cunoaștem destinele celor care
reinventează astăzi modul de
a fi în lume? Am întrebat-o pe
Ilinca Popescu, o tânără care
trăiește în noile vremuri, cum
arată viața ei, cum a crescut și
s-a pregătit un om tânăr român
pentru marea evadare.
Dragă Ilinca, ești copil
al comunismului, ai crescut
într-o lume în schimbare,
cum ai descrie-o, cum se
poate spune povestea noastră
pentru ceilalți europeni?
Ilinca Popescu: Am avut
o copilărie obișnuită pentru
generația copiilor născuți spre
sfârșit de comunism în România;
am făcut parte din tabăra
celor crescuți de bunici, până
la vârsta de nouă ani, tocmai
pentru a evita cheia atârnată
de gât. Ai mei locuiau la 20
de minute de mers pe jos, mă
vizitau miercurea, locuiam la
ei duminica pe vremea comunismului,
apoi tot sfârșitul de
săptămână după anii `90. Îmi
plăcea la bunici, mi-aș fi dorit
să locuiesc la părinți ca orice
copil cu rădăcini în „Muzeul
abandonului”, astăzi – cu recul,
însă – îmi dau seama că
a fost o șansă și sunt recunoscătoare.
Anii de liceu, la fel
ca cei din școala generală și
din cea primară, i-am trăit în
mediul germanofon, la Johannes
Honterus, școala de lângă
Biserica Neagră. O școală
destul de libertină, cel puțin
pentru anii `90, cu predare în
limba germană. Nu am cunoscut
uniforma, aveam voie cu
piercinguri și rasta, aveam un
post de radio al școlii și câțiva
profesori din Germania care
erau atât de faini, atât de liberi
și de logici, încât la început
ne-a fost greu să îi respectăm.
Cum s-a format un tânăr
în tranziția noastră, cum au
fost studiile tale și experiența
muncii la început?
Ilinca Popescu: Până să
plec definitiv din țară, am tot
plecat. Mai întâi la Cluj, unde
am studiat jurnalismul. Apoi,
cu o bursă Erasmus, un semestru
în Franța, după care
am plecat la masterat la Viena
unde am studiat comunicarea.
În România, pe parcursul studiilor
am lucrat în jurnalism.
La Viena am continuat să scriu
pentru publicații independente,
am lucrat pentru un muzeu
în branding și pentru pictorul
Helmut Kand în domeniul
picturii și al recondiționării.
Pe vremea aceea, România nu
făcea încă parte din Uniunea
Europeană, așa că, la finalul
studiilor, m-am întors în țară
unde, ca orice tânăr cu limbi
străine în CV, am intrat în lumea
corporațiilor. Mai întâi în
PR, în Brașov, după care în
marketing digital în București.
Undeva în mine știam că e mai
mult de văzut, de trăit, trebuia
însă să bifez și Bucureștiul înainte
să plec de tot.
Dacă ar fi să faci o descriere
a experiențelor tale în acele
mari orașe, până să pleci în
Franța, cum ar arăta ea?
Ilinca Popescu: Asociez
orașele în care am trăit cu
vârstele la care le-am experimentat.
Brașovul si Clujul le
asociez cu nepăsarea, cu lipsa
grijilor, cu aripile acelea enervant
de lungi și de stufoase.
Am adorat anii din Cluj, o lungă
perioadă am tot comparat și
nimic nu ajungea la nivelul de
efervescență culturală și de atmosferă
vie pe care le-am trăit
în anii studenției. Apoi, nevoia
de a ieși mereu, de a fi în
mijlocul evenimentelor a mai
scăzut, așa că m-am deschis
noului și am început să percep
orașele așa cum sunt, fără să
le mai compar. Viena este un
oraș cât se poate de frumos,
cu o atmosferă calmă pentru o
capitală, un oraș așezat și sigur,
prea așezat însă pentru Ilinca
la 22, 23 de ani. Bucureștiul
l-am experimentat la 27 de
ani, prea târziu ca să mă îndrăgostesc
de el, prea formatată
de Transilvania și de anii din
Austria și Franța, ca să nu mă
deranjeze unele și altele.
Ai crescut într-o societate
multietnică la Brașov, cât
contează să știi o limbă străină
din familie? Acest lucru
te-a ajutat să înveți cu mai
multă ușurință alte limbi, să
înțelegi alte culturi?
Ilinca Popescu: Am crescut
într-o societate oarecum
multietnică, având sași și maghiari
colegi și prieteni, dar
mai ales într-o familie interesată
de limbile străine. Mama
este profesor de engleză și de
italiană, iar ambii bunici din
partea mamei vorbeau germana,
franceza, bunica un pic de
engleză, iar bunicul un pic de
spaniolă. Nu am dormit niciodată
după-amiază. În timpul
siestei, mă retrăgeam mereu cu
bunicul în biroul lui. Acolo îmi
citea din La Fontaine în franceză,
nu înțelegeam o iotă, și
din frații Grimm în germană.
Repetam cu el cuvintele pe
care le sublinia, iar mai apoi le
căuta în dicționar și le nota în
caietul de cuvinte necunoscute.
„Câte limbi vorbești, atâtea
vieți trăiești” îmi spunea mereu.
Germana am început să o
învăț la grădiniță, la trei ani.
Apoi engleza la opt ani, în clasa
a doua la școală. Pe lângă
îmbunătățirea capacităților
cognitive, cred că prima limbă
străină face ca a doua să
fie mai ușoară. Sertarele sunt
deschise, trebuie doar umplute.
Astăzi observ gimnastica
lingvistică, capacitatea de a
sări dintr-o limbă într-alta, dar
și haosul pe care îl poate produce
dacă sunt limbi similare.
În timpul masteratului am încercat
să învăț italiana în timp
ce aprofundam spaniola. Nu
am reușit, am renunțat la italiană.
Îi va veni vremea la momentul
potrivit. Cu siguranță, a
vorbi o limbă străină te apropie
de cultura celor care o vorbesc,
nu mai este doar „lèchevitrines”,
„window shopping”,
intri în carnea limbii, o diseci,
o însușești. Te apropie de argou,
acolo unde se desfășoară
de fapt caracterul limbii, unde
e gustoasă, unde se citește mai
bine cultura unei țări. Înțelegi
mai întâi versurile, dialogul din
filme, după care referințele. Începi
să pricepi subtilitățile, să
te amuzi.
Tu ești o ființă călătoare,
ai fost în India și te-ai îndrăgostit
de ea. Ai călătorit mult,
și continui să o faci. Cum vezi
acum explorarea altor lumi,
altor țări și culturi, chiar
dacă nu trăim și nu ne stabilim
acolo, de ce a devenit o
practică pentru foarte mulți
contemporani, inclusiv pentru
români?
Ilinca Popescu: Cred că
e o bogăție, de care e păcat
să ne lipsim, acum, când societatea
ne-o permite. Înainte
nomadismul se învârtea în
jurul nevoilor primare. Astăzi
nomadismul se împarte
în nomadism, semi-nomadism
(cei care păstrează o
locuință și călătoresc doar
câteva luni pe an) și nomadismul
de lungă durată (cei
care se mută o dată la câțiva
ani cu jobul în alte țări). E
o ocazie de a vizita și de a
cunoaște mai în profunzime
alte peisaje, altă vegetație,
alte culturi, alți oameni, alte
tradiții și ritualuri, alte gusturi,
alte mirosuri. Este și
o ocazie de autocunoaștere
în afara zonei de confort. În
vest, nomadismul a început
demult, iar voiajul cu rucsacul
în spate pentru o perioadă
de șase luni, un an de și mai
demult. Pentru români începe
să fie o practică și mă bucur
enorm să văd asta. Din ce observ,
tinerii își iau libertatea
de a călători lucrând de acasă.
Nivelul de trai și posibilitatea
de a lucra la distanță joacă
un rol important. Sper ca în
viitor să vedem și pensionarii
la volanul auto rulotelor
străbătând Europa, așa cum o
fac vârstnicii francezi, după
ce și-au petrecut vacanța de
vară alături de familie.
Românii de dincolo de graniţe OCTOMBRIE
2022 09
drepturi și că nu trebuie plecat capul.”
Te-ai îndrăgostit de un tânăr
francez, iar acum aveți
un copil. Cum sunt relațiile
dintre familiile voastre acum?
Ce diferențe ai observat între
modul de viață de familie acolo
față de cea din România?
Pe Noah, fiul tău, îl înveți și
limba română?
Ilinca Popescu: Familiile
noastre petrec momente plăcute
împreună o dată, de două
ori pe an. Există mult respect
la mijloc. Viața de familie aici
este mai puțin pregnantă decât
în România, părinții se implică
mai puțin în viața și deciziile
copiilor. Bunicii petrec timp
cu nepoții, dar nu au rolul de
baby-sitter ca în România,
am impresia că se respectă
mai mult intimitatea și nevoia
de intimitate a celuilalt.
Asta poate și datorită faptului
că pensionarii aici sunt activi,
au viața ritmată de ieșiri,
drumeții, jocuri, hobby-uri.
Nu au toată atenția focalizată
pe copii și copiii copiilor lor,
cum mi se pare că se întâmplă
în România. O altă diferență
pe care am observat-o încă
de la început sunt cântecele.
Francezii au cântece de familie,
sunt în stare să cânte o oră
între meniul principal și desert.
Sunt cântece haioase, copiii
participă, adulții se amuză la
un alt nivel, unele fiind deocheate.
Se râde, se destinde.
Lui Noah i-am vorbit în primul
an doar în română, după
care am început să îi vorbesc
în ambele limbi. De un an și
ceva încoace, îi vorbesc, din
păcate, aproape doar în franceză.
Încerc să revin la un stadiu
bilingv prin cărți și desene animate
în română, e un exercițiu
greu, odată ce ai rupt pactul o
dată, iar viața se derulează în
viteză într-o altă limbă. Este pe
lista de priorități.
Te-ai îndreptat spre jurnalism
și artă, apoi ai căutat
să înveți să faci și altceva
mai pragmatic, chiar înainte
să pleci din țară. Care sunt
preocupările și specializările
tale?
Ilinca Popescu: În Franța,
m-am reinventat și continui să
o fac. Nu mi-a plăcut viața de
corporatist, așa că m-am reorientat
către activități care implică
relația umană, psihologia și
libertatea artistică. M-am format
în terapia prin artă în India
și Spania cu artista Meera
Hashimoto și cu psihologul
Svagito Liebermeister, tot în
terapia prin artă m-am format
în Franța timp de trei ani, unde
am intrat în adâncimile psihologiei
și ale terapiei, după care
m-am format în constelația
familială. În timpul formărilor
și după, am lucrat în sistemul
Montessori, am avut un butic
unde am vândut ilustrații și
creații de-ale mele, înainte de
Covid am avut și un cabinet în
paralel cu buticul.
Ce faceți acum, tu și familia
ta? Cum arată viața
voastră?
Ilinca Popescu: De două
luni și jumătate încoace suntem
nomazi. Trăim în auto rulotă
de opt metri lungime, noi
trei și cei doi câini, un Golden
Retriever și un Labrador. Ei au
spațiul lor, izolat, în camping,
noi – restul. Deocamdată suntem
în Spania, ne îndreptăm
încet, încet, către Portugalia.
Proiectăm un voiaj de doi ani,
câtă vreme mă pot ocupa de
programa școlară de „acasă”.
Descoperim locuri noi o dată
la două, trei zile. Nu este ușor,
însă nu mă plâng. Ne lăsăm
ghidați de nevoile campingului,
adică a face plinul de apă,
a goli rezervorul de apă uzată
și toaleta o dată la trei zile.
Învățăm să respectăm apa.
Plănuim să petrecem iernile în
țări calde, iar verile în cele mai
răcoroase. Ne oprim în campinguri
când nu avem soluții,
în restul timpului parcăm unde
ne este autorizat, ceea ce nu
este neapărat ușor pe coastă,
multe orașe au semnul de auto
rulotă interzis la intrare. Este
grozav să schimbi peisajul în
fiecare zi și să păstrezi același
cadru de confort și de „acasă”.
Necesită însă multă căutare,
multă putere de adaptare, un
șofer bun și multă răbdare. Ne
dorim să lucrăm în fiecare țară
străbătută, viața în camping
ne permite luxul de a lucra cu
rândul. Eu voi propune ateliere
prin terapia prin artă și de
constelație familială, în paralel
lucrez la o carte ilustrată despre
emoții pentru adolescenți
și adulți și scriu din când în
când pe blog. Îmi era dor de
scris. Întâlnim oameni care ne
marchează într-un fel sau altul,
locuri care ne fascinează.
Nu știm cum vom fi la finalul
voiajului, iar asta mă atrage
cel mai mult, cred. Mi se pare
că voiajul este o mișcare atât
către exterior, cât și către interior.
Zilnic îți testează limitele
și rezistențele.
Cum crezi că s-ar putea
conecta mai bine arta, cultura
română la cea franceză?
Cândva eram mica Franță
din celălalt capăt al continentului.
Ce s-ar putea face pentru
ca în artă, cultură, știință
să colaborăm mai bine?
Ilinca Popescu: Cred că
există multe proiecte de colaborare,
care însă rămân necunoscute
atât eventualilor
participanți, cât și publicului.
În România, știu că Alianța
Franceză din Cluj este foarte
activă pe plan cultural. Probabil
că ar fi o soluție să se răspândească
și în celelalte orașe.
În privința artei și a culturii,
cred că o producție cinematografică
franco-română ar avea
cel mai rapid efect, un film cu
o răspândire ca Gadjo Dilo,
care să prezinte potențialul
artistic, care să arate România
citadină, care să dea la o parte
imaginea de cultură și muzică
balcanică și atât. Mai cred
că trebuie ceva nou, a insista
pe originile românești ale lui
Ionesco, Brâncuși și Eliade nu
văd să aibă vreun efect, nici a
miza pe micul Paris, fiindcă nu
mai este.
Mulți văd în fenomenul
migrației, al mobilității tot
mai crescânde, un pericol.
Milioane de oameni călătoresc
și se mută, fug din calea
dezastrelor, războaielor. Poate
că trăim una dintre cele mai
mari fluctuații de populații
din istoria lumii. Tu cum vezi
acest fenomen?
Ilinca Popescu: De-a lungul
istoriei omenirii, am fost
mai mult nomazi decât sedentari.
Abia când au apărut
Homo Sapiens, am început să
ne așezăm. Hrana și pericolele,
nevoile primare ne-au făcut
dintotdeauna să ne mutăm, să
căutăm siguranța și confortul.
Înainte să înceapă războiul în
Ucraina, râdeam că „les roumains
sont partout”, românii
sunt peste tot. Apoi sirienii.
Apoi românii care pretind a fi
sirieni în intersecții. Imaginea
cea mai vizibilă a milioanelor
de imigranți. Acum câteva
decenii au fost asiaticii, iar
de-a lungul anilor, cetățeni ai
fostelor colonii. O plimbare
pe orice stradă din Paris este
imaginea multiculturalității.
În orice cartier sunt restaurante
sau fast-fooduri indiene,
chinezești, libaneze my love,
thaï, turcești, italiene. Franța
a fost dintotdeauna „terre
d’accueil”, tărâm de primire,
iar asumarea istoriei a obligato
să continue să fie. Când a
izbucnit războiul, ne-am gândit
cu toții cum Canada este o
soluție, aceeași limbă, dar departe.
Luând pulsul evoluției,
lumea s-a liniștit, vesticii rămân
în vest. Și continuă să fie
tărâm de primire.
Cred că este o problematică
delicată, în sensul în care există
culturi care emigrează, dar
care nu îmbrățișează cultura
și limba noii țări, care impun
mai mult decât sunt dispuși
să se aclimatizeze. Copiii se
adaptează și se integrează atât
cât dorința de apartenență și
de loialitate le-o permite. Nu
cred că este un pericol, suntem
mulți, poate deja prea mulți,
dar încă este loc, iar societatea
este vie, se dezvoltă odată cu
noile cerințe, odată cu noile
valuri.
Cred că războiul din
Ucraina a trezit multă lume.
Înainte, catastrofele erau departe,
nu atingeau un eventual
transfer, ceea ce face că neam
trezit plini de compasiune
și dornici de a ajuta, așa cum
nu am făcut-o niciodată. Ideea
de populație unită, în ciuda
oricărei credințe sau orientări
politice, am experimentat-o
deja cu toții, peste tot în lume,
în primul an de Covid. Cred
că astăzi vibrează aceeași
coardă.
Politicienii și experții în
finanțe probabil că privesc
timorați viitorul. Personal,
îmi aduc aminte de concertul
Dhakha Braka, trupa ucraineană,
ajuns și în Bordeaux, de
acum câteva luni. Se vorbea
în toate limbile în sală, ucrainenii
aduseseră steaguri. Cu
toții am strigat Slava Ukraini
la final de aplauze, imaginea
vie a ceea ce nemții numesc
„Weltmensch”, un om al lumii,
fără judecăți asupra altor
culturi.
Despre România bunicilor.
Ilinca Popescu: „Bunica s-a
născut într-o familie burgheză,
străbunicul era contabil
pentru olandezi și petrol, iar
străbunica casnică, fi ică de
emigrantă pe Dunăre, din
Serbia către România, cu
un presupus aur în buzunare
și o icoană atârnată de
gât, care azi e agățată pe
peretele din dormitorul alor
mei. Străbunicul venea acasă
vinerea cu caleașca plină
de muzicanți și continuau
chiolhanul acasă în pahare
de cristal, criticând sistemul.
Până când, într-o noapte,
străbunicul a fost băgat în
pușcărie de comuniști. Când
a ieșit, a donat tot ce n-au
luat comuniștii, bisericii.
De-al dracului.
Bunica a studiat în buncăr
pentru admiterea la facultate,
a devenit medic în anii ‚ 50.
Era printre singurele femei în
facultate, conducea mașina,
la fel, printre puținele șoferițe
ale vremii, lua deciziile grele
în cuplu, bătea cuie în pereți,
se ducea la toaleta publică
din Piața Sfatului noaptea, pe
vremea când locuiau 5 (bunicii,
mama naturală, fratele
lui bunicu și soția abia ajunși
în Brașov) într-un apartament
ciopârțit prost în comunism,
de pe Michael Weiss, cu
buda și bucătăria la comun.
Se apuca să repare țevile de
apă la aproape 80 de ani,
gătea în fiecare zi pentru nepoata-sa,
îngerașul, puiuța,
coculeana, pentru mine.
Îmi punea hainele deasupra
plitei și cizmele dedesubt în
zilele geroase, decojea mandarinele
în șarpe, mereu în
formă de șarpe, punea coaja
ondulată pe plită, să miroase
frumos, când îmi beam
ciocolata caldă mereu trasă
prin strecurătoare ca să nu
simt pojghița dezgustătoare.
Îmi făcea masaj serile și îmi
peria părul diminețile, mă
alinta cu vorbe dulci. Bunica,
între vorbe mieroase, era
fermă. I se mai spunea Frau
Generalu’ la mișto. Nu exista
negociere, nici înduplecare.
Regulile nu cunoșteau niciodată
ajustare. Așa e, așa a
fost dintotdeauna.”
Un material realizat de
Ruxandra Hurezean, în exclusivitate
pentru Occidentul
Românesc.
Foto: Arhiva personală Ilinca
Popescu
10 OCTOMBRIE
2022
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
(Benissa – Spania)
Peste 2800 de kilometri
parcurge Dunărea - al doilea
fluviu ca mărime din Europa,
după Volga - traversând și atingând
teritoriul a nu mai puțin
decât zece state: Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria,
Croația, Serbia, Bulgaria,
România, Republica Moldova
și Ucraina. Niciun alt fluviu de
pe planetă nu trece prin atâtea
țări! Aproape jumătate din cursul
său - care are direcția de la
vest la est, lucru rar în Europa
- se constituie în graniță naturală
intra-europeană. Și încă un
record: patru capitale europene
s-au dezvoltat pe malurile ei:
Viena, Bratislava, Budapesta și
Belgrad! Cum să nu fie românii
mândri că dețin ponderea
cea mai mare a acestui fluviuunicat,
anume 1075 de km?
Însuși denumirea de spațiu
carpato-danubiano-pontic
nu poate fi compusă fără
menționarea Dunării. Artera
ei adună apele afluenților
românești, rețeaua sistemului
„sangvin” național ce se revarsă
în superba deltă a Dunării.
Datorită mărimii bazinului său
hidrografic și debitului său bogat,
Dunărea a servit din cele
mai vechi timpuri transportului
maritim, încurajând schimburile
comerciale și contribuind
hotărâtor la consolidarea a
ceea ce astăzi numim cu mândrie
spiritul european. Cursul
Dunării a permis și trasat drumul
multor invazii și migrații
(celți, romani, otomani, maghiari
etc.), dar, în același
timp, a și despărțit popoare,
spații economice, sisteme de
guvernare (cel mai recent capitalismul
de socialism). Apele
ei alimentează nenumărate
centrale hidroelectrice și asigură
răcirea celor atomice. Cu
alte cuvinte, nu doar geografia,
ci și istoria și dezvoltarea economică
a Europei sunt strâns
legate de Dunăre.
Nu este, deci, de mirare
că în vara acestui an, când, în
urma celei mai grave secete
din ultimii 500 de ani, apele
Dunării au scăzut atât de tare
încât nu s-a mai putut circula
pe ea, alarma s-a auzit pe tot
continentul. Nu ne rămâne decât
să sperăm că acest episod
de spaimă nu se va repeta, deși
unii climatologi mai fataliști
ne somează de pe acum să vizităm
Dunărea câtă vreme ea...
mai este.
Intrarea în țară și-o face
tumul tuoasă, prin ultimul și
cel mai spectaculos defileu al
său, Dunărea la Cazane. Cataractele
periculoase de aici
marcau în antichitate punctul
dincolo de care grecii, stabiliți
în colonia Tomis de la Marea
Neagră, nu mai puteau înainta.
Pe atunci, fluviul purta
două nume: în aval Istros iar
în amonte Danuvius.
Amenajat în anii 1970, pentru
a face cursul apei mai ușor
navigabil spre Orșova, proiectul
Porțile de Fier a avut scopuri
benefice, dar și efecte nedorite.
Sturionii, de exemplu,
nu mai pot migra în amonte,
spre locurile în care își depun
icrele. Nu numai ei, ci și 17000
de locuitori din satele îngropate
la adâncimi de până la 35 de
metri, inclusiv Orșova veche,
au fost forțați să se strămute.
Insula Ada Kaleh, cu o climă
Promovăm România
Voiaj pe Dunărea albastră
mediteraneeană deosebit de
blândă, locuită de o comunitate
de turci, a fost și ea înghițită
de ape.
Sporindu-și treptat dimensiunile,
cu aportul O ltului,
Argeșului și altor afluenți
mai mici, Dunărea își continuă
drumul spre câmpie,
unde îmbrățișează ultima ei
insulă, Balta Ialomiței. Trece
apoi pe sub vestitul pod de la
Cernavodă, și își desprinde
un fir lateral pentru canalul
navigabil Dunăre-Marea Neagră,
cu o lungime de 64,4 km,
care scurtează drumul spre
mare cu 240 km, ocolind delta.
Își continuă traseul până la
Tulcea, unde se desparte în trei
brațe, formând Delta Dunării.
Aceasta a început să se formeze
în urmă cu 10.000 de ani,
dar procesul ei de extindere se
continuă până în zilele noastre,
căci România „crește” în fiecare
an către est cu 40 de metri.
Cunoscută și drept cea mai
mare întindere neîntreruptă
de st ufăriș din lume, Delta
Dunării este brăzdată de canale
și punctată de lacuri, mlaștini
și pâlcuri de păduri. Uscatul
ocupă doar cinci la sută din
suprafața ei; restul este cedat
apelor și terenurilor inundabile.
La nord, brațul Chilia se
constituie în graniță naturală
cu Ucraina. Brațul central,
Sulina, cu porțiuni amenajate
și îndreptate prin intervenția
omului, este amenajat pentru
navigație și accesibil navelor
comerciale de dimensiuni
mari. La sud șerpuiește în meandre
brațul Sfântu Gheorghe.
Între cele trei brațe se întinde
un labirint cu cotloane prin
care s-au ascuns de-a lungul
timpului nu numai tătarii și
cosacii, ci și, cu mult timp înaintea
lor, cavalerii argonauți,
rătăcind în căutarea lânii de
aur. Se spune că în profunzimile
ei s-ar afla comori ascunse
de pirați.
La ora actuală, Delta
Dunării este patria a peste 300
de rase de păsări și locul în
care se intersectează șase dintre
traseele lor migratoare. În
fapt, este regiunea de repaus
aviar cea mai mare din lume.
Numai aici se pot observa concomitent
atât exoticele păsări
ale sudului, cum sunt ibișii,
berzele, albatroșii, fazanii,
cormoranii, cocorii sau egretele,
cât și înaripatele nordului
înghețat, cum ar fi codalbul,
gâsca de iarnă sau rața polară.
Inconfundabil, pelicanul,
cu o deschidere a aripilor de
până la trei metri, domină delta
și este considerat regele ei.
Unele exemplare ating greutăți
de până la 14 kilograme. Pelicanii
au nevoie o cantitate
zilnică de hrană echivalentă
cu zece la sută din greutatea
proprie și pot atinge în zbor
înălțimi de până la 3000 de
metri, rămânând în aer timp
de 24 de ore.
Pe alocuri se pot vedea
covoare de nuferi acoperite
de nori de libelule și fluturi.
Totuși, aș a idilic cum pare,
ecosistemul Deltei Dunării
este foarte fragil și trebuie
protejat de influențele din afară,
mai ales de cele datorate
poluării. După anii 1960, când
guvernanții au decis să transforme
o parte din suprafața
ei în teren arabil, rezultatul a
fost dezastruos. Sate întregi
și-au pierdut accesul la apă,
în timp ce pământul câștigat
pentru agricultură s-a dovedit
a fi infertil. Deși planurile de
industrializare a Deltei Dunării
au fost sistate după 1990, urmele
acelei politici aberante se
văd până astăzi. Ruinele clădirilor
industriale de pe insula
Caraorman, de pildă, amintesc
de fabrica de sticlă prevăzută
să valorifice nisipul din zonă.
Din fericire, pădurea subtropicală
de stejari de pe duna
Caraormanului a supraviețuit
acelor proiecte. Astăzi, limba
de pământ presărată cu dune
are o lungime de 18 kilometri
și adăpostește în desișul ei
de nepătruns, printre liane și
plante cățărătoare, populații
de lupi, râși, bufnițe și alte
viețuitoare. Cei 10.000 de cai
sălbatici care trăiesc în Delta
Dunării provoacă discuții
aprinse între cei care îi consideră
o rasă nouă, ce trebuie
protejată, și cei care avertizează
că înmulțirea lor necontrolată
amenință echilibrul fragil
al biosferei. Mai renumită
decât pădurea Caraormanului
este însă Pădurea Letea, inclusă
în Patrimoniul Mondial
de către UNESCO din anul
1991. Cu o suprafață de 5.000
de hectare este cea mai nordică
pădure subtropicală a Europei,
dar și cea mai veche rezervație
naturală a României.
În mijlocul acestei naturi
aparent neatinse se ascunde
un oraș surprinzător de complex,
izolat prin circumstanța
de a nu putea fi accesat decât
pe cale maritimă, după patru
ore de călătorie cu vaporul de
la Tulcea: Sulina, municipiul
cu cei mai mulți locuitori din
Delta Dunării, supranumită
Europa în miniatură (sub
5.000 de locuitori).
Sulina este punctul de la
care, în mod excepțional, se măsoară
lungimea fluviului. Motivul
este acela că localitățile
germane Donaueschingen și
Furtwangen își dispută izvoarele.
Situația se complică, însă,
pe zi ce trece, pentru că aluviunile
care se depun neîncetat
deplasează țărmul continental
spre largul mării. Farul construit
pe malul mării în anul
1856 se află acum la un kilometru
distanță de mare, mai
precis în mijlocul orașului.
La Sulina se țin lanț legendele
legate de întemeietorii bizantini,
comercianții genovezi,
cuceritorii turci, inginerii și
pirații, prinții și cerșetorii, armatorii
și speculanții care s-au
perindat pe aici, atrași de sediul
legendare Comisii Dunărene
fondate la 1856. Gloria i-a
fost de scurtă durată, căci s-au
retras odată cu desființarea
Comisiei Dunărene, după cel
de-al Doilea Război Mondial.
Au lăsat în urmă un oraș
aproape ireal de fermecător, cu
clădiri cosmopolite și cu un cimitir
neobișnuit de mare pentru
urbea suspendată parcă în
timp. Inscripții în toate limbile
pământului, cu caractere latine
sau chirilice, cruci, sarcofage,
capele, chiar și un monument
funerar omagiind un celebru
cuplu de, „Romeo și Julieta de
Sulina” descriu faima apusă
a celei care a fost Europolis,
după cum a botezat-o scriitorul
Jean Bart în romanul său
omonim.
Vorbind despre literatură
și arte, nu trebuie să uităm
impactul cultural al Dunării.
Imnurile naționale ale Austriei,
Bulgariei, Croației și Ungariei
f ac trimiteri la ea; vestitele
valsuri Dunărea Albastră de
Johann Strauss și Valurile
Dunării de Iosif Ivanovici sunt
inspirate de ea; însuși Imperiul
Austro-Ungar s-a intitulat
cândva Monarhie Dunăreană
și cărți din cele mai diverse
genuri își desfășoară acțiunea
în preajma Dunării (Jules
Verne i-a dedicat un roman
polițist). Un alt amănunt interesant:
în secolul al nouăsprezecelea
s-au emis ducați
din aur provenit din nisipul
Dunării. Monedele respective
poartă inscripția EX AURO
DANVBII. Cu puțină fantezie
putem privi Dunărea drept filonul
de aur albastru care irigă
partea noastră de continent.
Foto: pixabay.com
Autor:
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
(Benissa-Spania)
Nota Redacției:
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
este economist, scriitor și jurnalist,
promotor de cultură,
traducător. A absolvit Academia
de Studii Economice din
București cu titlul de doctor în
anul 2000. Distinsă cu numeroase
premii pentru activitatea
literară și pentru promovarea
culturii române în străinătate,
scrie în limbile română,
germană și spaniolă pentru
diverse publicații din Europa,
Australia, America și Asia.
Este afiliată Uniunii Ziariștilor
Profesioniști din România
și Asociației Jurnaliștilor de
Turism din România. Cea mai
recentă carte apărută: „Vine
Seninul”, vol. II, proză scurtă
(Ed. Itaca, Dublin 2022). Scrie
la „Occidentul Românesc”
din anul 2011.
Să scriem corect româneşte OCTOMBRIE
2022 11
ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE DOOM – EDIȚIA A TREIA (VIII)
Dan Caragea
(Lisabona - Portugalia)
Vom încheia astăzi prezentarea ultimei ediții a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic
al limbii române (2021), aducând în atenția cititorilor o serie de cuvinte absente din
corpusul acestuia, dar și din DEX, a cărui ultimă revizie publicată datează din 2016. Sunt
absente din dicționarele academice actuale, însă, cum vom arăta, continuă să fie prezente în
surse documentare.
Este greu de acceptat faptul că Institutul de Lingvistică al Academiei Române nu poate disponibiliza
online versiuni actualizate ale dicționarelor sale și nici inventare de „termeni noi”, pe
măsură ce aceștia apar în mass media din România. Nu putem vedea în această letargie altceva
decât rezultatul unui management deficitar, lipsit de motivație și aplomb, în tonul gri cu care
Institutul pare că să se fi obișnuit să existe, ca orice instituție bugetară fără răspundere și control.
Ne vom opri, așadar, asupra câtorva cuvinte dintr-o lungă lista de omisiuni semnalate de
noi de-a lungul anilor.
Atlantism s.n. și atlantist, -ă adj. sunt omise din DEX, dar și din DOOM. Ambele provin
din franceză, iar sensul lor este legat de doctrina NATO („Politique conforme au Pacte atlantique”,
v. Le Robert. Dico en ligne). Primul a fost înregistrat de Dicționarul de neologisme
(1986), iar adjectivul apare în Marele dicționar de neologisme (2000). De remarcat că acești
termeni sunt prezenți în Dicționarul ortografic al limbii române (2002), în Republica Moldova,
nu însă și în DOOM, care nu pare a avea criterii lesne de înțeles în privința selectării neologismelor
sau a cuvintelor internaționale. Să mai menționăm că ambele vocabule apar incluse și
în Noul dicționar universal al limbii române (2006). În privința atestării, iată două exemple:
Țin minte momentele de la Astana, într-un hol imens de palat satrapial, când am fumat
o pipă alături de locomotiva pufăitoare Lavrov: nu mă privea pe mine, ci pe recalcitranta
Românie, care s-a instalat după ‘90 într-un supărător atlantism intransigent. || Teodor
Baconschi, Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut), Iași ‒ București, Editura
Polirom, 2018, ebook.
Chestiunea este de importanță majoră căci ne scoate din capcana viziunilor așa numitului
dualism geopolitic prin care „continentaliștii” îi acuză pe „atlantiști” și invers. || Ilie D.
Bădescu, Ciprian I. Bădescu, Conversiunea sistemelor, București, Editura Mica Valahie,
2014, ebook.
Din franceză am împrumutat verbul a delegitima și substantivul delegitimare (fr. délégitimer;
délégitimation, v. Le Robert. Dico en ligne). Ambele se referă la pierderea legitimității, a
autorității, a prestigiului, substantivul fiind atestat, în cercetările noastre, în 1995. Interesat este
faptul că niciunul din dicționarele academice nu le înregistrează.
Pentru a arăta că o împărtășește, partidul de guvernământ era dispus să împartă posturi,
funcții și onoruri și opoziției, obosită de atâta așteptare, cerând în schimb o atenuare a atacurilor
și, mai ales, renunțarea la delegitimarea sistemului. || Vladimir Pasti, România în tranziție.
Căderea în viitor, București, Editura Nemira, 1995, p. 162.
Încercare[a] stângace de a-l compromite în România, repet, în România, pe unul dintre cei
mai străluciți intelectuali pe care-i avem în străinătate e parte a unui program mai vast de a-i
delegitima pe toți cei care se opun regimului iliescian. || Vladimir Tismăneanu, Balul mascat:
un dialog cu Mircea Mihăieș, Iași ‒ București, Editura Polirom, 1996, p. 213.
Să trecem acum la un alt cuvânt, cu o istorie lungă, dar ignorat în ultimii cincizeci de ani:
a (se) fanatiza. În Dicționarul limbii române (1934), coordonat de Sextil Pușcariu, verbul a
fanatiza este tratat astfel:
FANATIZÁ vb. I a . Fanatiser. — Fact. A face pe cineva fanatic pentru ceva. (Refl. = pas.) În
învălmășagul discuțiilor necontenite, ideile se ascuțesc, caracterele se întăresc, sentimentele
se fanatizează. IORGA, L. II, 5.
— N. din fran.
Ulterior, A. Scriban l-a inclus în dicționarul său (1939), fiind tratat apoi în DLRLC (1955-
1957) și DLRM (1958), în acestea, cu indicația rar. Verbul apare și în Dicționarul de neologisme,
dar este absent din DEX și DOOM. Doar Micul dicționar academic îl reia, dând ca primă
atestare citatul din dicționarul lui Pușcariu (v. mai sus). La noi, prima atestare lexicografică o
găsim însă mult mai devreme, la Raoul de Pontbriant, Dicțiunaru româno-francesu, București
și Göttinge, Adolf Ulrich, Paris, Gustave Bossange & C-ia, Leipzig, E. F. Steinacker, 1862 (v.
fanatisa, fanatisare, fanatisatu). După DLRLC, în documente, este atestat la I.L. Caragiale,
într-un text publicat în Convorbiri literare, nr. 10, în 1881, și, mai apoi, în volum, în 1892 (aici
sub numele Din carnetul unui vechi sufleur). Iată atestarea:
Terțetul final din actul întâi a mers admirabil, un brio rar. Aplauze nebune, galeria fanatizată.
|| I.L. Caragiale, Opere, II, București, Univers Enciclopedic, 2000, p. 724
Totodată va trebui să luăm în considerație și substantivul fanatizare, pe care MDA îl atestă în
baza manuscris DA, din anii ’50 (apare însă mult mai devreme, în 1848, în vocabularul lui I.D.
Negulici). MDA preferă să-l dea ca deverbal, după DA, deși în franceză există și substantivul
(fr. fanatisation, cf. Larousse, ed. online), pe care îl puteam împrumuta. La fel, mai trebuie
adăugat și adjectivul fanatizat, -ă, netratat în dicționarele noastre contemporane.
Nu vom ști, desigur, motivul neincluderii acestor cuvinte în DEX (1975 și urm.) și DOOM,
deși dovezi de folosire sunt ușor de găsit:
Prostia aceasta se poate lua, se poate transmite, ea poate fanatiza oameni, îi poate vrăji, în
numele ei se poate tortura și ucide, din cauza ei se pot declanșa războaie. || Gabriel Liiceanu,
Despre limită, București, Editura Humanitas, 2011, ebook (ed. I, 1994)
„Eu sper să întreținem acest spirit de combativitate, să-l anticipăm, pentru că numai prin
acțiunea hotărâtă a oamenilor de bine, a tuturor cetățenilor țării, vom ține în frîu elementele
degenerate, elementele declasate, fanatizate, care vor să destabilizeze țara.” || Stelian Tănase,
Istoria căderii regimurilor comuniste, București, Editura Humanitas, 2016, ebook.
Absolutul crezului și fanatizarea trăirilor sale în mase aveau să-l fascineze pe tânărul Cioran,
marcându-i prima și ultima rătăcire politică a vieții. || Dan C. Mihăilescu, Stângăcii de dreapta,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999, p. 119.
Să trecem acum la un alt cuvânt: islamist, absent din DOOM și DEX, deși islamism este
înregistrat. Islamist, -ă, s.m. și f. apare doar în Marele dicționar de neologisme (2000). Mai
întâi, o observație: trebuie introdus și adjectivul, impunându-se încă o intrare în dicționar.
Frenezia culpabilității pregătește frenezia pedepsirii, extinsă și la pedepsirea de sine, mergând
de la autocritica stalinistă până la autoflagelările islamiste și chiar creștine în America Latină.
|| Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Iași ‒ București, Editura Polirom,
2002, p. 67.
Blocul islamiștilor poate părea solid în Parlament, însă nu e absolut sigur că va și rezista,
de vreme ce în general partidele de proveniență islamistă au viziuni diferite despre cum și
în ce măsură trebuie introdusă șaria în legislația pe baza căreia funcționează statul. || Carmen
Gavrilă, Revolta Orientului, Iași ‒ București, Editura Polirom, 2013, ebook.
De la islam, ar mai trebui să luăm în considerație și islamit, -ă, împrumutat din franceză,
(„Qui est de religion ou de civilisation islamique”, TLFi), limbă în care apare atestat la 1759.
În română, poate fi găsit în Dicționarul limbei române (vol. II, 1875), de Laurian și Massim
(ISLAMITU, adj. s., nume ce se da celloru ce ținu de islamismu.”), dar și în surse documentare:
In jurul Andrianopoleĭ, ca și la Constantinopole, se construiră solide întărirĭ; contingente nouĭ
fură redicate în Asia, acea fecundă și nesleită oficină umană; Anatolienĭ, Curḑĭ, Lazĭ, Zeibecĭ,
Arabĭ, tóte soiurile de némurĭ şi semințiĭ diferite, dar legate tóte între ele prin fanatismul islamit
și prin devotamentul pentru Padișah , fură transportate în Europa spre a fi incadrate în oștirile
otomane. || T.C. Văcărescu, Luptele românilor în resbelul din 1877-1878, vol. I, București,
Editura Tipografiei Curții Regale F. Göbl Fiii, 1888, p. 173.
Aceste povestiri și întreg eposul popular a pătruns prin predominarea arabă în regatul islamit
al Asiei, în Africa și Europa, și chiar în Occidentul creștin, care avea atâtea puncte de contact,
îndeosebi prin imperiul bizantin ... || Gheorghe Vrabie, Folklorul: obiect, principii, metodă,
Tipografia Cărților Bisericești, 1947, p. 23.
Veacurile au pentru ei tot atât de puțină însemnătate, ca și pentru Islamiți, pentru biserica
greacă și pentru Parși. || Henric Sanielevici, Noi probleme literare, politice, sociale, București,
Editura Ancora, 1927, p. 53.
În încheiere, vom mai aminti termenul musulmanism, inclus doar în MDA. Împrumutat din
franceză, acesta apare, mai întâi, în 1870, în Vocabularu romano-francesu, al lui Ion Costinescu
(„Religia mahometană”). Iată și o atestare recentă:
Ienicerii erau recrutați direct dintre tinerii popoarelor învinse, trecuți la musulmanism și
formați să slujească sultanului în războaiele lui contra popoarelor din care fuseseră recrutați. ||
Ilie Bădescu, Noopolitica, București, Editura Mica Valahie, 2011, p. 478.
Și, cu această ultimă sugestie, încheiem seria articolelor dedicate dicționarului nostru normativ,
DOOM 3 .
Autor: Dan Caragea - Portugalia
Nota Redacției:
Dan Caragea este critic, eseist, publicist și traducător. Este lusitanist, specialist în
psihologie și lingvistică computațională. Din 2011, scrie la Occidentul Românesc. Dan
Caragea a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română (specialitate B: Limba și
Literatura Portugheză). Este doctor în Psihologie. În perioada 1978-1990, a fost profesor
de limba română și asistent la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (unde a
predat limba portugheză), autor de manuale de limbă portugheză, traducător, publicând
în reviste culturale din România. Între 1991 și 1993, a fost bursier al Institutul Camões
din Lisabona, autor al unui manual de portugheză pentru străini, director al societății
Cyberlex, responsabil pentru versiunile portugheză și spaniolă ale programului „Tropes”
(analiza semantică a textului). Între 2009 și 2015 lucrează ca expert la UEFISCDI, unde
realizează versiunea românească a programului „Tropes” și un software de detectare a
similitudinilor (Semplag). Publică „Analiza automată a discursului”, în 2013, la Editura
Academiei (coautor Adrian Curaj). În 2017 coordonează la Lisabona un mare album
despre relațiile culturale și diplomatice româno-portugheze (la care este și coautor). În
anii 2018-2019 este expert la Institutul de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan” din
București, colaborând la implementarea proiectului „Romtext” în România. Publică și
în revista culturală Leviatan.
12 OCTOMBRIE
2022
Campania de excelenţă
„România este verde, proaspătă și primitoare.
Ruxandra Hurezean
(Cluj - Napoca)
Adela Elena Surdu a
părăsit România când avea
18 ani. A plecat împreună
cu mama ei, ceea ce pare
neobișnuit. De obicei copiii
pleacă, mamele rămân...
Dar a învins legătura lor
strânsă și hotărârea că nu se
vor despărți. Acum trăiesc la
Madrid. Adela are familie,
un copil, iar mama ține loc
și de țară. A făcut studii superioare
la Madrid, iar acum
lucrează într-o corporație.
Nimeni nu poate să creadă
că i-a fost ușor. Dar, dacă o
întâlniți pe Adela și vorbiți
cu ea, veți descoperi un om
luminos, optimist, pragmatic.
A luat partea bună a fiecărei
provocări.
Adela păstrează o amintire
frumoasă țării pe care n-a
părăsit-o definitiv niciodată.
Iar acolo unde trăiește acum,
în Spania, caută idei, soluții
pentru ca românii să rămână
legați de țara natală. „După
părerea mea, avem nevoie
de o școală bilingvă română-spaniolă
pentru toată comunitatea
de aici. Educația
bilingvă trebuie să înceapă
de la grădiniță, altfel elevii
vor fi greu de motivat mai
târziu. Suntem mulți români
aici și putem avea un model
de educație similar celui
german sau francez, cu școli
bilingve care funcționează
chiar în Madrid”, spune
Elena Adela Surdu.
Ca mamă, Adela se
străduiește să-și educe copilul
în limba ei și în spiritul
ei. „Încerc să îi transmit
o parte din ceea ce suntem
noi și de unde venim, prin
cântece, jocuri și povești”,
ne mărturisește ea. „Adică
ceea ce am învățat și am
copilărit eu, dar acum, în
alt context, ceea ce este o
provocare pentru mine. Moș
Crăciun ajunge la Madrid
încărcat cu daruri chiar de
la Brașov, unde o firmă amabilă
mă ajută cu logistica,
primește toate pachetele și le
retrimite în Spania. Este un
efort răsplătit de orice frântură
de poezie sau de cântec
pe care băiețelul reușește să
le spună.” În dialogul nostru
cu Adela, am încercat să captăm
o parte din această luptă
sănătoasă a oricărui om de
a rămâne el însuși, oriunde
s-ar afla.
Ați plecat acum 22 de ani
din România, împreună cu
mama. Era o ruptură aproape
totală. Vă amintiți seara
de dinaintea plecării? La ce
vă gândeați, ce simțeați?
Adela Elena Surdu: Plecarea
din România a fost
emoționantă, un amestec de
suflet strâns pentru atâtea
rude și prieteni de la care a
trebuit să ne luăm „la revedere”
și, totodată, presărată
cu iluzia unui nou început, o
vacanță cam lungă în străinătate.
La 18 ani, totul se vedea
pe atunci cu semn de mirare.
Ce vă amintiți despre
Constanța? Ce ia pe tălpi
un român care pleacă?
Adela Elena Surdu:
Constanța este orașul meu
natal, în care revin de câte
te diferit față de ce știați din
România?
Adela Elena Surdu: Am
dat și bacalaureatul aici, în
Spania („Selectividad”). În
2000, România încă nu intrase
în Uniunea Europeană
și demersurile legale erau
destul de lungi. Ultimul an
de „liceu” în Spania mi s-a
părut ușor față de nivelul din
România. Dar a trebuit să mă
adaptez rapid la altă cultură,
altă modalitate de a vorbi și
gândi. De exemplu, mereu
mi se cerea părerea, adică să
îmi exprim liber opinia despre
istorie, politică, literatură,
ceea ce eu înainte nu văzusem
și cred că a trecut ceva timp
până să reușesc să îmi creez
aceste păreri proprii, care sunt
frecvent exprimate în viața
socială spaniolă, în familie,
între prieteni și la serviciu.
Schimbarea totală a fost la
facultatea de Comunicare de
la Universitatea Complutense
din Madrid. Am avut acces la
o mentalitate foarte deschisă
și un schimb de păreri necunoscute
pentru mine până
atunci. Sistemul de predare a
fost la început clasic, cu notițe
și examene, țin minte că totuși
se apreciau rezumatele și nu
reproducerea integrală, ceea
ce este foarte bine. Pe măsură
ce avansam, se punea
accentul pe echipă, pe lucrări
practice și viziune critică
față tot ceea ce te înconjoară,
adică pe românește „nu tot
ce zboară se mănâncă”. Mai
târziu, la Cercetare de Piață
și Marketing la Universitatea
Autonomă, tot din Madrid,
m-am completat cu o mentalitate
mai pragmatică, acolo
s-a mers pe statistică, economie
și marketing și lucrări în
echipă, care mi-au folosit mai
târziu în cariera profesională.
Dar colegii mei din România
sunt la fel de bine pregătiți.
Universitățile publice din
Europa au o latură comună și
trebuie să apreciem calitatea
și costurile lor față de alte
continente.
Cum au fost cei mai buni
profesori pe care i-ați avut,
ce ați apreciat la ei?
Adela Elena Surdu: Am
avut mulți profesori buni, și
în România, în Școala generala
nr. 29 din Constanța și
la liceul „Decebal”, dar și la
universitățile spaniole unde
cred că am apreciat foarte
mult experiența profesională
cu care veneau să predea.
Mulți ne-au recomandat pentru
locuri de muncă și mai
târziu am avut plăcerea să îi
și revăd în context profesional.
Desigur, există și teorie
multă, și fiind centre publice,
câteodată au resurse limitate
pentru a produce audiovizual,
dar am ieșit cu mintea pregătită
pentru ceea ce va urma.
Cum erau relațiile cu
colegii, cu prietenii? Ce
face un tânăr român ajuns
student în Spania? Cum
relaționează cu ceilalți, cum
este primit?
Adela Elena Surdu:
În anii 2000, erau puțini
studenți români ca mine,
abia mai târziu au început să
apară. Eram oarecum exotică
– să spun așa –, trebuia
să povestesc mereu despre
România. Am fost primită
în diverse grupuri și în zona
unde locuiam, și mai ales la
facultate, unde în general
studenții provin din diverse
locuri din Spania sau străinătate
și își doresc să își facă
ori pot să îmi încarc bateriile.
Cel mai mult îmi place
să revăd cartierul unde am
crescut, parcul Tăbăcăriei (pe
care din nefericire nu reușim
să îl îngrijim așa cum merită
un plămân verde al orașului)
și, bineînțeles, să fug la plajă,
la puținele porțiuni care au
mai rămas libere, fiind acum
prea invadată de clădiri. Eu
personal cred că este un oraș
cu potențial enorm, care
renaște periodic și va veni
timpul și pentru o reparație
capitală. Cât despre motivele
plecării în anul 2000, eram
încă în tranziție de la sistemul
vechi și multe industrii și
firme trebuiau să se adapteze
ca să poată supraviețui. La fel
și persoanele din jurul nostru.
Constanța este un oraș
deschis la mare și navigație
și locuitorii sunt obișnuiți de
mult să plece în străinătate,
iar după un timp să revină
și așa mai departe. Pe lângă
asta, în cazul meu, a fost și
dorința de a descoperi noi
orizonturi, pentru că la școală
am fost educați pentru o posibilă
emigrare și pe atunci
era soluția cea mai la îndemână.
Acum, lucrurile s-au
mai schimbat, mulți români
revin „acasă”.
Cum a fost când ați ajuns
în Spania, cum au fost începuturile?
Adela Elena Surdu:
La început a fost ca o
vacanță care nu se termina.
Madridul este un oraș mai
mare ca Bucureștiul. Muzee,
activități culturale, excursii,
primul an a fost plin de descoperiri
turistice. După aceea
a venit greul, să zic așa, realitatea
mai dură. E un proces
normal prin care trece orice
emigrant, unii mai devreme,
alții mai târziu. Acasă, în
România, în general oricine
are o rețea mai mare de rude
și de prieteni, de cunoștințe
care te pot ajuta la nevoie, cu
un sfat, cu orice. Evident, în
străinătate, numărul de persoane
de acest fel se reduce
doar la familie și cam atât.
Atunci se activează instinctul
de supraviețuire și înțelegi că
trebuie să ai capul pe umeri
și atenția sporită ca să poți
rezolva orice situație, de tip
personal, profesional, administrativ,
social etc. Atunci
îți dai seama cu adevărat ce
ai lăsat în urmă, dar și ceea
ce poți face de acum înainte.
Orice om are potențial.
Am înțeles că v-ați făcut
studiile superioare în Spania.
Vă rugăm să ne descrieți sistemul
de învățământ superior
de aici. Ce vi s-a părut foarnoi
cunoștințe. Am prieteni
și acum din acea perioadă.
În general, totul a depins de
mine, atitudinea este importantă.
Cum se procedează în
universitățile spaniole pentru
integrarea studenților
străini? Există sisteme de
sprijin material pentru cei
care au posibilități reduse?
Adela Elena Surdu:
Probabil că s-au mai schimbat
lucrurile de pe atunci,
în cazul meu am fost o
studentă ca toți ceilalți.
Integrarea era mai mult
pentru cei veniți de pildă
cu programul Erasmus, cunoscători
de limba spaniolă,
dar eu deja dădusem și
„bacul” acolo, deci nu se
punea problema. Am avut
și burse pe bază de venituri
și note bune.
Campania de excelenţă OCTOMBRIE
2022 13
Spania este caldă, luminoasă și încrezătoare”
Ați făcut și practică în
timpul studenției?
Adela Elena Surdu: Am
făcut și practică non-profit
în timpul studenției și am organizat
conferințe. Pe atunci
România nu intrase în UE și
aveam drept doar de student.
Acum lucrurile sunt mult
mai simple pentru studenții
români, cred.
Reușiți să urmăriți ce se
întâmplă în țară? Cum vi se
pare că este comunicarea publică
din România?
Adela Elena Surdu:
Comunicarea publică din
România a evoluat mult și nu
are nimic de invidiat la cea
spaniola sau din alte locuri.
Țara noastră încă se dezvoltă
și asta se respiră în mediul
creativ, în presă, în filme,
cărți. Cred că avem mult talent,
dar este nevoie de muncă
multă pentru a te pune în
evidență.
Cum a fost trecerea la un
job în Spania? La noi există
deja un curent anti corporatist.
Povestiți-ne despre
munca într-o corporație în
Spania!
Adela Elena Surdu:
Începuturile au fost grele
ca pentru oricare, orarul și
responsabilitățile. Lucrând în
corporațiile cu sediul central
în Spania, am fost aproape
de epicentrul deciziilor. Am
avut multe de învățat și am
cunoscut persoane care m-au
inspirat în cariera profesională.
Trebuie să te implici și să
oferi mult.
Cum ați comenta actuala
situație energetică a Europei?
Adela Elena Surdu: Din
punctul de vedere al unui consumator,
înțeleg că este nevoie
de o viziune pe termen lung
ca să putem face față oricărei
provocări în contextul actual.
Revenind la povestea personală.
Ați pornit în lume
împreună cu mama dumneavoastră.
Cum de a fost
de acord? De obicei copiii
pleacă, mamele rămân...
Adela Elena Surdu:
Mama întotdeauna și-a dorit
ca eu să studiez în străinătate
și a fost clar că vom
pleca amândouă. Suntem
foarte apropiate. Tot ce sunt
azi îi datorez mamei mele.
Experiența și sfaturile ei sunt
pe primul loc pentru mine.
Dar cum a fost adaptarea
pentru mama ? Ce face
acum, s-a obișnuit?
Adela Elena Surdu:
Cred că mamei i-a fost mai
greu pentru că, la rândul ei, a
lăsat rude și cariera profesională
în țară și multe amintiri
de o viață. Acum este mai
obișnuită, participă la diverse
activități, este pasionată de
dans și participă la spectacole,
dar mereu ne este dor de
România.
Mai veniți în vizită
în țară? Cum regăsiți
România? Dacă ar fi să-i
spuneți ceva esențial despre
țară unui tânăr care nu știe
nimic despre ea, ca expert în
comunicare, ce i-ați spune?
Care ar fi trei cuvinte care
o descriu cel mai bine? Dar
despre Spania?
Adela Elena Surdu: Revenim
în România în fiecare
an, mai ales vara, anotimpul
Constanței. S-au schimbat
multe și în România, cum este
natural. Îmi place să văd când
apare ceva nou. Sunt și multe
de făcut sau de reparat. Este
o țară surprinzătoare, care te
vrăjește dacă știi să o asculți.
Ca să vedem partea pozitivă
în ambele țări: România este
verde, proaspătă și primitoare.
Spania este caldă, luminoasă
și încrezătoare.
Poate părea complicat,
dar cum arată multiculturalitatea
în familia dumneavoastră?
Adela Elena Surdu: Soțul
meu este obișnuit să lucreze
cu alte naționalități. Ne-am
cunoscut în facultate. Până la
urmă, trebuie să adopți cumva
tradițiile din ambele părți
și sărbătorești dublu, până și
onomastica. Îi place România,
și la munte și la mare, istoria
noastră îl pasionează și revine
la Constanța de fiecare dată cu
noi, el spune că înțelege deja
tot. Și asta mă bucură.
În ce limbă comunicați cu
copilul dumneavoastră?
Adela Elena Surdu: Vorbesc
cu copilul meu în limba
română de când s-a născut.
Încerc să îi transmit o parte
din ceea ce suntem noi și de
unde venim, prin cântece, jocuri
și povești. Adică ceea ce
am învățat și am copilărit eu,
dar acum, în alt context, ceea
ce este o provocare pentru
mine. Pandemia, după cum
știm toți, a fost un regres pentru
educația multor copilași
care încă nu au socializat cum
trebuie la grădiniță sau cu alți
copii, dar pentru noi a reprezentat
și o oportunitate de a
petrece mai mult timp împreună
și de a ne juca și povesti
în românește. Încerc să cumpăr
cât mai multe cărți și jucării
sonore în limba română,
majoritatea reușesc să le cumpăr
pe internet și să ajungă la
Madrid, sau profit de ocazie
când revin la Constanța. Moș
Crăciun ajunge la Madrid
încărcat cu daruri chiar de la
Brașov, unde o firmă amabilă
mă ajută cu logistica,
primește toate pachetele și le
retrimite în Spania. Este un
efort răsplătit de orice frântură
de poezie sau de cântec
pe care băiețelul reușește să
le spună. După două vacanțe
în România, deja „și-a dat
drumul” la limba română.
Când va fi mai mare va putea
participa la cursuri mai
specializate și chiar la tabere,
toate organizate de autoritățile
române.
Ce oportunități sunt în
Spania în acest sens, cum
sunt școlile sau cursurile de
limba română? Ce credeți că
e bine organizat și ce ar mai
trebui făcut?
Adela Elena Surdu: Copiii
și tinerii din Spania care
doresc, sau ai căror părinți
doresc, pot participa la cursuri
gratuite de limba română
promovate de Guvernul
României în diverse școli și
bineînțeles că intenționez ca
și băiețelul meu să participe.
Numai că se predau cam o
dată sau de două ori pe săptămână
după programul școlar
normal spaniol, ceea ce poate
fi obositor pentru cei mici, și
nu în orice școală, adică se
predau unde sunt mai mulți
copii români și sunt necesare
demersuri ca să poată fi primit
în alt centru în care nu este înmatriculat.
După părerea mea,
avem nevoie de o școală bilingvă
română-spaniolă pentru
toată comunitatea de aici.
Educația bilingvă trebuie să
înceapă de la grădiniță, altfel
vor fi greu de motivat mai
târziu. Suntem mulți români
aici și putem avea un model
de educație similar celui german
sau francez cu școli bilingve
care funcționează chiar
în Madrid. Până și eu sunt
rezultatul unui experiment
bilingv de germană la care
am participat pe vremea mea
la Școala nr. 29 din Constanța
și de aceea înțeleg importanța
acestui tip de educație.
Cum este comunitatea
românilor din Spania? Ce
credeți că ar trebui să facă
țara pentru românii din afara
granițelor? Dar ei, în ce
fel credeți că se pot implica
în evoluția țării?
Adela Elena Surdu: În
general, suntem o comunitate
apreciată de oameni muncitori,
după atâția ani am devenit
și mai bine cunoscuți. Suntem
chiar prea bine integrați
și, de aceea, avem nevoie de
școli multiculturale pentru
că unele familii vin, pleacă
înapoi și cred că i-ar ajuta.
Implicarea la distanță este
grea, dar poate găsim soluții
în viitor. Eu încerc să revin cât
de des pot.
Un material realizat de
Ruxandra Hurezean, în exclusivitate
pentru Occidentul
Românesc.
Foto: Arhiva personală Alina
Voicu
Nota redacției:
Ruxandra Hurezean este
jurnalist cu vastă experiență.
Lucrează în presă de peste
27 de ani. A condus redacții
și a contribuit la înființarea de
publicații, lucrând atât pentru
presa locală clujeană, cât și
pentru cea națională. Este
autoarea a cinci volume de
reportaje și proză scurtă. A
fost premiată în mai multe
rânduri de către Asociația
Profesioniștilor din Presă
Cluj și a primit „Premiul
Mass-Media” al Ambasadei
Germaniei la București pentru
reportajele privind istoria
și prezentul minorității germane
din România. În anul
2017 i s-a decernat premiul
Festivalului Internațional de
Carte Transilvania pentru
„Cartea jurnalistului”. Scrie
la Occidentul Românesc din
martie 2022.
14 OCTOMBRIE
2022
România
Ceremonie de depunere a jurământului
de învestitură a ministrului educației
Biroul Politic Naţional al
PNL a decis, luni, 3 octombrie
2022, că propunerea
pentru funcţia de ministru al
Educaţiei este Ligia Deca. În
acest context, Preşedintele
Klaus Iohannis a semnat
decretul prin care Ligia Deca
a fost numită în funcţia de
ministru al Educaţiei. De asemenea,
şeful statului a semnat
decretul privind eliberarea
Ligiei Deca din funcţia de
consilier prezidenţial.
Potrivit Administraţiei
Prezidenţiale, ceremonia
de depunere a jurământului
Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorilor a
sancţionat Blue Air cu peste 10
milioane de lei pentru cursele
anulate începând din 15 iunie
2022 până în prezent, informează
ANPC printr-un comunicat.
„Dată fiind situaţia generată
pe piaţă de comportamentul
comercial al operatorului
economic Blue Air Aviation
SA şi a continuării acesteia,
Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorilor
(ANPC) a desfăşurat, o amplă
acţiune de control care a avut
în vedere modul de respectare
a prevederilor legale din domeniul
protecţiei consumatorilor
privind serviciile de transport
aerian, ale operatorului,
verificându-se iniţial situaţia
zborurilor anulate în perioada
15.06.2022 - 30.08.2022 şi
ofertele practicate de operatorul
economic atât pe site-ul
oficial, www.flyblueair.com,
cât şi pe pagina ofi cială de
Facebook a acestuia sau din
aplicaţia Blue Air, şi extinsă ulterior
ca urmare a informaţiilor
apărute în spaţiul public cu
privire la anularea tuturor zborurilor
din 06.09.2022 până
în 10.10.2022. În ciuda desfăşurării
greoaie a cercetării,
cauzată de reacţiile întârziate
ale operatorului economic la
solicitările echipei de comisari
ANPC cu privire la diverse documente
necesare investigaţiei,
concluziile analizării situaţiei
au fost definitivate”, se menţionează
în comunicat.
Astfel, echipa de control
a constatat utilizarea practicilor
comerciale incorecte
pe scară largă, de către operatorul
economic. Având în
vedere prevederile art. 3 pct.
3 din Regulamentul (UE) nr.
2017/2394 al Parlamentului
European şi al Consiliului din
12.12.2017, aceasta înseamnă
orice acţiune sau omisiune care
contravine legislaţiei care prode
învestitură de către noul
ministru al Educaţiei a avut
loc luni, 3 octombrie 2022,
începând cu ora 18:00 la
Palatul Cotroceni. În cadrul
evenimentului, Președintele
României, Klaus Iohannis a
susținut o alocuțiune.
„Ne dăm seama cu toții
că, dacă vorbim despre
educație, despre învățământ,
suntem într-un moment
foarte important. Sunt
încredințat că proiectul
România Educată nu doar
că va merge mai departe,
ci va merge mai departe cu
tejează interesele consumatorilor
şi care a adus, aduce sau
ar putea aduce prejudicii intereselor
colective ale consumatorilor
care îşi au reşedinţa în
cel puţin două state membre
diferite de statul în care îşi are
originea sau a avut loc acţiunea
sau omisiunea în cauză sau pe
teritoriul căruia este stabilit comerciantul
responsabil de acţiunea
sau omisiunea în cauză,
precizează agerpres.ro.
Concluziile cercetărilor realizate
de comisarii ANPC au
arătat că operatorul economic
Blue Air Aviation SA nu a propus
angajamente sau un plan
de măsuri reparatorii pentru
consumatori în termenul stabilit
de autorităţile competente.
În perioada analizată, respectiv
15 iunie - 12 septembrie 2022,
au fost afectaţi 150.227 consumatori
din 23 state membre ale
Uniunii Europene, iar practica
operatorului economic a avut
caracter repetitiv.
Valoarea prejudiciilor suferite
de consumatori depăşeşte
suma de 19,582 milioane euro
(echivalent, calculat la valoarea
cursului din 16 septembrie),
respectiv peste 96,447
milioane lei (echivalent, calculat
la valoarea cursului din
16 septembrie 2022), pentru
perioada analizată şi reprezintă
doar valoarea biletelor achiziţionate,
în realitate prejudiciul
fiind mult mai mare.
Totodată, rambursarea
efectivă a contravalorii biletelor
pentru zborurile anulate
s-a realizat la un număr foarte
mic de pasageri la care s-a ramnoi
energii și cred, sper, cu
noi susțineri atât din spațiul
politic, cât și din spațiul
învățământului și din spațiul
public la modul general.
Este realmente un proiect
de țară de care R omânia
are foarte multă nevoie. O
națiune fără un sistem de
educație performant are
puține șanse în lumea de
astăzi, care devine din ce
în ce mai complicată.”, a
menționat printre altele,
Președintele Iohannis.
Comunicat și foto:
Administrația Prezidențială
Ceremonie la Castelul Peleş,
dedicată parteneriatului
economic româno-britanic şi
domniei Regelui Charles al III-lea
O ceremonie dedicată
parteneriatului economic
româno-britanic şi debutului
domniei Regelui Charles
al III-lea a avut loc, marţi
seară, 4 octombrie 2022, la
Castelul Peleş din staţiunea
prahoveană Sinaia. În discursul
său, Custodele Coroanei
Române, Margareta, a vorbit
despre relaţiile bilaterale
dintre cele două ţări, care au
fost stabilite în timpul regelui
Carol I, punctând unele momente
importante, amintind,
totodată, despre momentul
trist al funeraliilor de stat ale
Reginei Elisabeta a II-a, scrie
agerpres.ro.
De asemenea, Majestatea
Sa a transmis un mesaj de
speranţă şi încredere Regelui
Charles al III-lea. „Să dedicăm
întâlnirea din această seară
cu personalităţi diplomatice şi
economice britanice celor 140
de relaţii bilaterale, memoriei
Reginei Elisabeta a II-a şi
domniei Regelui Charles III.”,
a încheiat Custodele Coroanei.
La rândul său, ambasadorul
extraordinar şi plenipotenţiar
al Regatului Unit al Marii
Britanii la Bucureşti, Andrew
Noble, a arătat, referindu-se
la debutul domniei Regelui
Charles al III-lea, că britanicii
care trăiesc în România
şi iubesc această ţară sunt
„deosebit de binecuvântaţi”
că au un rege care cunoaşte
bine România.
Totodată, el a amintit în discursul
său importanţa relaţiilor
bilaterale în mai multe domenii
de activitate. „Cred că viitorul
este luminos pentru relaţiile
dintre ţările noastre. (...) Cred
că dacă privim la sectorul
energiei, educaţie, sănătate,
transport, apărare şi, desigur,
tehnologie (...), cred că ne vom
descurca foarte bine în aceste
sectoare împreună”, a mai
spus Andrew Noble.
La eveniment au luat parte
autorităţi ale statului, reprezentanţi
ai Ambasadei Regatului
Unit la Bucureşti, membri ai
mediului de afaceri, personalităţi
din societatea civilă, precizează
sursa citată.
Foto: pixabay.com/
ANPC a sancţionat Blue Air cu peste 10 milioane de lei
pentru cursele anulate din 15 iunie, până în prezent
bursat efectiv, respectiv au fost
rambursate 598 rezervări (reprezentând
0,7% din totalul de
80.826 rezervări anulate), suma
totală a rambursărilor efective
fiind echivalentul a 115.016,11
euro (0,6% din suma totală a
rezervărilor anulate). Un procent
de 9,8% din suma totală
de rambursat, respectiv suma
de aproximativ 1,925 milioane
euro s-a rambursat în wallet
(portofelul electronic), reprezentând
10.685 de rambursări.
„În urma acestor constatări,
echipa de comisari ANPC a
decis aplicarea a 2 amenzi contravenţionale,
una în cuantum
de 2.000.000 euro, echivalent
în lei la cursul din 4.10.2022,
pentru afectarea pe scară largă
a consumatorilor, la dimensiunea
Uniunii Europene, şi o
alta în valoare de 200.000 lei
pentru abateri repetate. Totalul
amenzilor se situează la
valoarea de 10.094.200 lei”, se
precizează agerpres.ro.
De asemenea, au fost aplicate
sancţiuni complementare,
respectiv: se dispune măsura de
remediere; se propune măsura
de încetare a practicilor comerciale
incorecte, în sensul de a
nu mai pune pe piaţă, la dispoziţia
consumatorilor, oferte
de zbor înşelătoare, pentru
care operatorul economic nu
dispune de resursele necesare
efectuării acestora; se propune
suspendarea prestării serviciilor
până la încetarea practicii
comerciale incorecte sau până
la ducerea la îndeplinire a măsurilor
dispuse.
Foto: wikipedia.org
Protecţia avertizorilor de integritate: CE
a trimis câte un aviz motivat României,
Belgiei, Austriei şi Sloveniei
Comisia Europeană (CE) a
trecut la următoarea etapă în
procedura de constatare a neîndeplinirii
obligaţiilor împotriva
României, Belgiei, Austriei şi
Sloveniei pentru netranspunerea
integrală a „ Directivei
privind protecţia avertizorilor
de integritate” (Directiva
2019/1937) şi a decis să le
trimită celor patru state câte
un aviz motivat, informează
un comunicat ale executivului
comunitar, scrie agerpres.ro.
Termenul-limită pentru
transpunerea directivei de către
statele membre a fost 17
decembrie 2021. În ianuarie
2022, CE a trimis scrisori de
punere în întârziere unui număr
de 24 de state membre pentru
că nu au transpus directiva şi
nu au comunicat executivului
UE măsurile de transpunere
până la termenul-limită nece-
Emil Boc, noul preşedinte al Comisiei COTER
Emil Boc, primarul municipiului
Cluj-Napoca şi fost
prim-ministru al României,
a fost ales preşedintele
Comisiei pentru politica de
coeziune teritorială şi bugetul
UE ( COTER) a Comitetului
European al Regiunilor (CoR)
şi va avea un mandat de doi
ani şi jumătate, informează un
comunicat al CoR.
Preşedintele CoR, Vasco
Alves Cordeiro, a spus că
„Emil Boc devine preşedintele
Comisiei pentru politica de
coeziune teritorială şi bugetul
UE într-un moment crucial
pentru regiuni şi oraşe şi pentru
Uniunea Europeană în ansamblu”.
„Consecinţele războiului
Rusiei împotriva Ucrainei,
criza energetică şi redresarea -
încă în curs - în urma pandemiei
conferă politicii de coeziune
un rol şi mai important pentru a
păstra laolaltă UE. Experienţa
sar. În iulie 2022, Comisia a
trimis avize motivate unui număr
de 15 state membre care
nu comunicaseră încă transpunerea
integrală.
Joi, CE a decis să trimită
avize motivate şi acestor patru
state membre, care nu au notificat
încă integral măsurile de
transpunere, precizează sursa
citată. Statele respective au
acum la dispoziţie două luni
pentru a răspunde. În cazul
unor răspunsuri nesatisfăcătoare,
Comisia poate decide
să sesizeze Curtea de Justiţie
a Uniunii Europene cu privire
la aceste cazuri.
Prin pachetul său lunar de
decizii în constatarea neîndeplinirii
obligaţiilor, CE urmăreşte
acţionarea în justiţie a
statelor membre care nu şi-au
îndeplinit obligaţiile ce le revin
în temeiul legislaţiei UE. Aces-
dlui Boc va ajuta Comitetul
să pledeze mai ferm pentru o
politică de coeziune mai puternică”,
a adăugat el.
Emil Boc, din cadrul
Partidului Popular European
(PPE), este membru al CoR
din 2019 şi a fost raportorul
a numeroase avize pe teme
legate de educaţie, cum ar fi
cele referitoare la Spaţiul european
al educaţiei, Strategia
europeană pentru universităţi
şi modul în care UE abordează
provocarea exodului
creierelor. În noul său rol de
preşedinte al Comisiei CO-
TER, Emil Boc îşi va concentra
activitatea politică pe
modul utilizării bugetului UE
şi a fondurilor de coeziune,
decarbonizarea transporturilor
şi lansarea unei reflecţii
privind asigurarea şi în viitor
a unei politici de coeziune
puternică şi eficientă.
România în lume OCTOMBRIE
2022 15
muzicienilor români şi bulgari
prezenţi alături pe scenă.
Printre personalităţile prezente
s-au numărat ministrul
bulgar al Afacerilor Externe,
Nikolai Milkov, primarul
Sofiei, Iordanka Fandakova,
ambasadorul Republicii
Bulgaria la Bucureşti, Radko
Vlaikov, ambasadorul
României la Sofia, Brânduşa
Predescu, preşedintele
Institutului Cultural Român
(ICR), Liviu Jicman, şi Andras
Demeter, secretar de stat în ministerul
Culturii din România.
Programul muzical a cute
decizii, care vizează diverse
sectoare şi domenii de politică
ale UE, au scopul de a asigura
aplicarea corespunzătoare
a legislaţiei UE, în beneficiul
cetăţenilor şi al întreprinderilor.
Foto: ceccar.ro/
„În calitate de preşedinte
COTER, unul dintre cele
mai importante priorităţi este
să mă asigur că vom avea o
implementare eficientă, durabilă
şi calitativă a actualelor
programe de coeziune şi o politică
de coeziune puternică în
viitor. Vom dedica foarte multă
atenţie viitoarelor dezbateri pe
acest subiect. Mă voi întâlni, în
curând, cu comisarul UE pentru
politica de coeziune şi reforme,
Elisa Ferreira, pentru a
discuta despre Planul nostru de
Acţiune Comun: trebuie să lucrăm
îndeaproape cu Comisia
pentru a oferi sprijinul necesar
autorităţilor locale şi regionale
şi pentru a accelera implementarea
proiectelor” a declarat
Emil Boc, citat în comunicatul
preluat de agerpres.ro.
„Vreau să mă asigur că activitatea
noastră din Comisia
COTER are un impact real
Bulgaria şi România trebuie să
devină în sfârşit state membre
ale spaţiului Schengen
Preşedintele formaţiunii
paneuropene Partidul Popular
European (PPE), Manfred
Weber, a declarat duminică,
la Sofia, că Bulgaria şi
România trebuie să devină în
sfârşit state membre ale spaţiului
Schengen şi că ele încă
aşteaptă, alături de Croaţia,
ca decizia finală în acest
sens să fie luată de Consiliul
UE. „Unul dintre principalele
mesaje pe care l-am
transmis este că Bulgaria şi
România trebuie să devină
în sfârşit state membre ale
spaţiului Schengen”, a spus
Weber, potrivit unei postări
pe Facebook a liderului PPE,
care a fost redistribuită de eurodeputatul
român Siegfried
Mureşan, vicepreşedinte al
formaţiunii, scrie agerpres.ro.
în teritoriile noastre şi că nicio
regiune nu este lăsată în
urmă, indiferent de dimensiune,
provocări demografice sau
geografice. Trebuie să lucrăm
împreună cu toate instituţiile
UE şi să ne asigurăm că vocea
oraşelor şi regiunilor şi a cetăţenilor
noştri este auzită. Coeziunea
nu este o tehnicalitate,
ci un principiu politic, este lipiciul
care menţine Europa unită.
Viitorul democratic al Europei
depinde de viitorul politicii de
coeziune. În special, în aceste
momente dificile avem nevoie
de coeziune şi solidaritate pentru
a putea răspunde corect şi
eficient la nevoile cetăţenilor
noştri”, a mai precizat edilul
din Cluj-Napoca.
Comisia COTER urmăreşte
îndeaproape dosarele legate de
politica de coeziune, de bugetul
UE, de politica în domeniul
transporturilor, de dezvoltarea
Preşedintele PPE a menţionat
că a efectuat o deplasare
în Bulgaria înainte de scrutinul
parlamentar de la 2 octombrie
pentru a-şi exprima sprijinul
pentru formaţiunea membră,
GERB. „Noi, în Parlamentul
European, am susţinut mereu
acest lucru, am luptat mereu
pentru ca Bulgaria să devină
membru deplin şi sunt sigur
că, cu un guvern PPE la Sofia
vom recăpăta controlul asupra
frontierelor externe, problemelor
migratorii, aşa cum era înainte”,
a spus Weber. „Bulgaria,
Croaţia şi România îndeplinesc
condiţiile pentru a adera la
zona Schengen şi încă aşteaptă
ca decizia finală să fie adoptată
de Consiliul UE. Locul lor
este în spaţiul Schengen. Aveţi
sprijinul total al Partidului
teritorială, de cooperarea transfrontalieră
şi de chestiunile urbane.
Comitetul European al
Regiunilor este Adunarea UE
a reprezentanţilor locali şi regionali
din toate cele 27 de
state membre. Parlamentul
European, Consiliul UE şi
Comisia Europeană consultă
CoR în domeniile politice
Popular European”, a mai
transmis preşedintele formaţiunii
paneuropene, care conduce
şi grupul PPE din PE.
Foto: politico.eu/
care prezintă interes pentru
regiuni şi oraşe. Pentru a face
parte din Comitetul European
al Regiunilor, toţi cei 329 de
membri şi 329 de supleanţi trebuie
să fie titularii unui mandat
electoral sau să răspundă din
punct de vedere politic în faţa
unei adunări alese în regiunile
şi localităţile lor de origine.
Foto: clujcapitala.ro/
Concert extraordinar la Sofia al Orchestrei Române de Tineret,
cu prezenţe oficiale, mai multe bisuri şi aplauze intense
Acordurile îndrăgitelor
„Dansuri româneşti” de Sabin
Pautza au răsunat miercuri
seara în Sala Filarmonicii din
Sofia, interpretate de entuziaştii
muzicieni din Orchestra
Română de Tineret în deschiderea
celei de-a 12-a ediţii
a Festivalului Internaţional
„Piano Extravaganza”.
Sub bagheta reputatului
dirijor Cristian Mandeal,
Orchestra Română de Tineret
a susţinut un concert extraordinar
în faţa publicului prezent
în Sala Filarmonicii din Sofia,
care a aplaudat intens talentul
prins, pe lângă „Dansurile
româneşti” de Sabin Pautza,
„Concertul pentru vioară, pian
şi orchestră în Re major de
Wolfgang Amadeus Mozart
şi Philip Wilby şi Simfonia a
VIII-a în Sol major de Antonin
Dvorak. Violonistul Mincio
Mincev şi pianistul Ludmil
Anghelov din ţara gazdă au
fost soliştii concertului inaugural,
care s-a desfăşurat sub
înaltul patronaj al preşedinţilor
României şi Bulgariei şi a fost
organizat de Centrul Naţional
de Artă Tinerimea Română şi
Institutul Cultural Român, cu
sprijinul Ministerului Culturii,
al Ambasadei României la
Sofia şi în parteneriat cu ministerul
bulgar al Culturii şi
primăria municipiului Sofia.
Concertul a avut caracter
aniversar, fiind marcate astfel
împlinirea a 15 ani de la aderarea
României şi Bulgariei
la Uniunea Europeană, precum
şi împlinirea a 30 de ani
de la ratificarea Tratatului de
Prietenie, Cooperare şi Bună
Vecinătate dintre cele două
ţări. „A fost unul dintre evenimentele
plăcute din viaţa mea,
orchestra a dat tot ce a putut
mai bine într-o sală necunoscută,
pentru că fiecare sală îşi
are particularităţile ei, iar o
sală de concerte poate ajuta
sau, dimpotrivă, poate nărui
toată munca pe care ai făcuto.
Sala de la Sofia este destul
de dificilă şi noi am învins-o”,
a declarat pentru AGERPRES
dirijorul Cristian Mandeal.
„Ne-am bucurat mult că am
reuşit să ne regăsim şi să ne
sudăm, aşa cum o facem când
avem condiţiile cele mai bune.
O orchestră este ca o echipă de
fotbal, care trăieşte în primul
rând prin unitate pentru că aşa
se creează performanţa” a adăugat
maestrul român.
Foto: Agerpres
16 OCTOMBRIE
2022
Belgia - Comunitatea românească
„Toamnă Culturală Românească”
În primele zile ale lunii
octombrie se desfășoară la
Roeselare, Belgia, prima
ediție a evenimentului cultural
„Toamnă Culturală
Românească”, organizat
de Roemenen uit Roeselare
vzw/ Asociația Românii
din Roeselare, în colaborare
cu Ambasada României
în Regatul Belgiei și
Institutul Cultural Român
Bruxelles.
Alături de consilierii
locali Michèle Hostekint,
Mieke Vanbrussel,
Nathalie Muylle și Bart
Wenes, în prima zi a
evenimentului, au fost
prezenți doamna Andreea
Păstârnac, Ambasador
al României în Regatul
Belgiei, echipa Institutului
Cultural Român din
Bruxelles, scriitori, artizani,
interpreți de muzică
populară, alături de numeroase
familii de români și
flamanzi, reprezentanți ai
presei locale și române.
Memorandum de înțelegere
în domeniul agriculturii și
dezvoltării rurale
În vederea continuării dialogului
privind cooperarea în
domeniul agriculturii, în perioada
3-5 Octombrie 2022, în
Belgia, se derulează o misiune
de cooperare, delegația din partea
Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale ( MADR)
fiind condusă de secretarul de
stat Aurel Simion.
La 3 octombrie, programul
delegației române a prevăzut
întrevederi la Centru
de cercetare pentru cartof și
la Centrul agricol privind cerealele
din regiunea Flandra.
Reamintim că, în decembrie
2021 miniștrii agriculturii
din România și Belgia au
semnat un Memorandum de
Vernisaj expoziție de artă fotografică
„Sighișoara - Patrimoniu Mondial UNESCO”
În contextul marcării
Z ilelor europene ale patrimoniului
si a Zilei Mondiale
a Turismului în luna septembrie,
Ambasada României în
Belgia, cu sprijinul Primăriei
Sighișoara și împreună cu
Institutul Cultural Român
din Bruxelles, a organizat
expoziția de artă fotografică
dedicată orașului cetate medievală,
Sighișoara-Patrimoniu
Mondial UNESCO.
Evenimentul de lansare
a expoziției fotografice
a avut loc la 20 septembrie
și a fost deschis de ambasadorul
României în Belgia în
prezența a numeroși membri
ai comunității românești, ai
asociațiilor și organizațiilor
neguvernamentale, precum și
a reprezentanților din mediul
local de afaceri.
În deschiderea vernisajului
au fost adresate mulțumiri Primăriei
orașului care a organizat
concomitent, în Sighișoara, o
expoziție similară ce aduce în
prim plan ambianța geografică,
înțelegere în domeniul agriculturii
și dezvoltării rurale,
care vizează intensificarea
dialogului între grupuri de
experți cu accent asupra cercetării,
tehnologiei, digitalizării
fermelor și dezvoltării
agriculturii ecologice.
Comunicat și foto: Ambasada
României în Regatul Belgiei
arhitectura și istoria fascinantului
oraș-cetate medievală.
Lucrările fotografice reliefează
monumentele istorice
și urbanistice ale micului oraș
fortificat, Sighișoara, membră
a Organizației Mondiale
a Orașelor P atrimoniului
Mondial din anul 2000,
Centrul Istoric fiind inclus pe
lista monumentelor UNESCO
cu un an înainte.
Expoziția de artă fotografică
prin care este readusă imaginea
remarcabilei cetăți medievale,
Sighișoara, în capitala europeană,
poate fi admirată începând
cu data de 20 septembrie 2022,
la sediul Secției Consulare din
Bulevardul Regent, nr. 47-48.
Comunicat și foto:
Ambasada României în
Regatul Belgiei
Reprezentarea Diplomatică a României în Regatul Belgiei
Ambasada României la Bruxelles
Cancelaria
Adresa: Rue Gabrielle nr.105, 1180 Bruxelles
Telefon: +32(0)2 345 2680. La acest număr de telefon NU se
furnizează informații consulare!
Fax: +32(0)2 346 2345
E-mail: bruxelles@mae.ro
La această adresă de e-mail NU se furnizează informații consulare!
Această adresă de e-mail este utilizată de Ambasadă
NUMAI pentru legătura cu autoritățile locale din țara de
reședință.
Web: http://bruxelles.mae.ro
Secţia Consulară Bruxelles
Adresa: Boulevard du Régent 47-48, 1000 Bruxelles
Informaţii suplimentare adresă Coordonate GPS:
50.84696,4.36859
Program de lucru cu publicul: De Luni până Joi, între orele
09:00-12:30 și 13:30-16:30, depunere cereri pentru toate tipurile
de servicii pe bază de programare și ridicare acte şi paşapoarte.
Vineri: 09:00-12:30, depunere cereri pentru toate tipurile de
servicii pe bază de programare și ridicare acte şi paşapoarte.
Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale!
Telefon call-center (informații consulare pentru cetățeni români):
+32 (0)2 347 5338; +32 (0)2 343 6935; +32 (0)2 344 1658
E-mail - Informații consulare pentru cetățeni români):
contact@informatiiconsulare.ro
În cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia
de rezidență, pentru a primi informații consulare specifice
în funcție de zona geografică.
Site-web call-center (informații consulare pentru cetățeni români):
http://www.informatiiconsulare.ro
Telefon de informații consulare:
+32(0)2 346 9814 (între orele 13:30 – 16:30)
E-mail Secția Consulară: bruxelles.consul@mae.ro
Telefon de urgență Secția Consulară: +32 (0)497 428663
La acest număr NU se furnizează informaţii consulare!
Acest număr de telefon este Exclusiv pentru cetăţenii români
care se confruntă cu situaţii grave: decese, accidente
cu victime, calamităţi, dispariții etc.
Suntem copleșiți zi după
zi de o adevărată competiție a
veștilor proaste, a catastrofelor
și amenințărilor pentru viața
noastră. Mediile profund corupte
din România și-au făcut
o vocație, de ani mulți încoace,
de a exploata fără scrupule
nenorocirile reale și închipuite,
oricât ar fi ele de private, oricât
ar fi de inexistente. Mesajul pe
care ni-l transmit cu o regularitate
exasperantă este că lumea
din jurul nostru e un haos plin
de pericole, „rămâneți alături
de noi ca să aflați ce-i de făcut
în această situație”.
Spațiul public s-a golit de
orice fel de atitudine etică,
dacă va fi avut vreodată una.
Scenele au fost ocupate de un
număr limitat, dar zgomotos,
de femei și bărbați needucați,
cinici și vulgari, lipsiți de empatie
și de orice carismă, care
au construit un decor de carton
în jurul nostru, ca și cum ne-am
afla într-un scenariu horror.
Iar pe acest fond, un eveniment
precum funeraliile
reginei Angliei, unde a impresionat
nu doar fastul, ci și
ordinea desăvârșită, devine
un moment de mare emoție
națională în România. Să vezi
că fiecare om e la locul lui, că
fiecare persoană își face cu o
precizie chirurgicală treaba, că
o națiune întreagă e capabilă de
respect și de moderație – toate
acestea sunt o sursă de intensă
trăire pentru fiecare dintre noi,
care mai avem atât de des reflexul
bășcăliei sau al tratării
tuturor lucrurilor cu maximă
superficialitate.
Îmi pare că toate acestea (și
multe altele) vorbesc despre
nevoia noastră de lucruri bune.
Ne-au stors de energie în ultimii
ani impostorii nenumărați
care compun rețeaua aproape
imposibil de destrămat a puterii
din România. Oriunde întorci
ochii, dai peste impostori: în
politică, în guvern, în media, în
universități, în administrațiile
locale, iar asta ne exasperează
și ne secătuiește toate resursele.
Chiar nu a mai rămas un
singur om cinstit și priceput
în țara asta care să aibă grija
celorlalți? E motivul pentru
care foarte mulți din jurul nostru
au abandonat, fie părăsind
definitiv România, fie retrăgându-se
în bule intime, rupte
complet de societate, unde, de
multe ori, se ocupă de cei dragi
sau, în alte versiuni, refuză să
Opinii OCTOMBRIE
2022 17
Nevoia de modele și de lucruri bune
mai aducă pe lume copii, tocmai
pentru a nu-i obliga să aibă
de făcut în viitor asemenea alegeri
imposibile.
Chiar dacă în fiecare zi din
1989 încoace a fost nevoie de
modele, astăzi pare că e nevoie
mai mult ca oricând. E nevoie
pentru că au înțeles până și
copiii noștri că nu se pot baza
pe noi pentru viitorul lor: că
fie și-l fac singuri aici așa cum
știu, fie pleacă în alte țări, acolo
unde alți adulți, mai pricepuți
și mai responsabili, pot să se
ocupe de instruirea lor pentru
viață.
Plecările masive ale copiilor
în alte țări nu sunt un eșec doar
al școlii românești, păstorite în
ultimul deceniu de personaje
absolut sinistre; sunt un eșec al
nostru ca părinți și ca membri
ai societății, care acceptăm cu
prea multă ușurință toate abuzurile
și toate compromisurile
pe care ni le propun astfel de
personaje. Tinerii acestei țări
au nevoie de modele în familie,
în grupul de rude și prieteni, în
școli și universități. Iar când nu
le găsesc, le caută în altă parte,
pentru că e vital pentru ei să
aibă de la cine să învețe cum
să se orienteze în carieră și în
viață. Iar noi, ce le oferim?
Le oferim lașitate, le oferim
„soluții” ca să se descurce cu
capul plecat sau păcălind sistemul,
le oferim metode de
fraternizare cu dracul până
trec puntea. Nici măcar nu
protestăm atunci când viitorul
lor pare compromis de legile
educației făcute pe furiș de
niște necunoscuți pentru ei
înșiși și pentru funcțiile lor plătite
grase pe viață, nici măcar
nu suntem capabili să vedem
dincolo de ziua de azi.
Profesorii ridică neputincioși
din umeri sau tac comod,
ignorând deliberat faptul
că sunt o forță dacă își caută
puțin curajul între ei și se solidarizează;
însă nu mai e de
ajuns să pretindă că ei educă
elevii și studenții, că le transmit
cunoștințe folositoare în viață
– lucru, de altfel, tot mai puțin
sigur. Ei trebuie să fie modele
publice de oameni drepți și
curajoși, modele sociale de responsabilitate
și de temeritate.
La rândul lor, intelectualii
publici se epuizează de multe
ori în estetism și cad pradă
tentației de a deveni influenceri.
Sigur că sunt utile din
când în când formulări inspirate
despre lume și viață, dar
să lăsăm poeților și scriitorilor
creativitatea stilistică și să ne
asumăm rolul de care e nevoie
în spațiul public: anume rolul
de voci lucide, critice, care nu
pretind posturi morale absolute,
care nu pozează în sfinți
sau profeți, ci cultivă printre
ceilalți curajul de a pune întrebări
și de a căuta adevărul, fără
a manipula emoții de dragul
unei celebrități efemere.
Nu suntem, ca intelectuali,
depozitari ai unor valori superioare,
nu ne-am născut printre
zei, dar putem fi în mod asumat
mediatori, călăuze, amplificatori
de voci ale celor care vor să
se exprime și nu știu sau nu pot
să o facă. Nu avem de predicat
sfârșitul lumii și nici de colectat
aprecieri pentru scenariile
fataliste pe care le poate plăsmui
mintea noastră odihnită.
Avem de căutat soluții
învățând să-i ascultăm pe
ceilalți, mai ales pe cei tineri,
mai ales pe cei neajutorați, săraci,
discriminați sau ignorați,
avem de participat la un efort
de solidaritate care să ne scoată
din marasmul unei societăți
pasive și plângăcioase, care se
uită mută de uimire la ce pot
face alții și apoi își dă bice pe
spinare de ciudă că nu e în stare
de așa ceva.
Există atâția bărbați și atâtea
femei de calitate în România!
Trebuie doar (însă tocmai asta
pare cel mai complicat) să-și
facă un pic de curaj și să se
găsească unii pe alții, să vorbească
unii cu alții într-un concert
de solidaritate al celor buni
și drepți, ca un zid împotriva
imposturii invadatoare care se
întinde exact atâta cât îi permitem
noi nefăcând nimic.
Articol preluat de la
PressHub cu acordul acesteia.
PressHub este o rețea inovatoare
și independentă de presă
creată de Freedom House
România, o platformă de exprimare
liberă a ziariștilor din
presa centrală și locală care
aleg să se pună în serviciul
public, promovând excelența
în jurnalism.
Foto: freepik.com/
Nota redacției:
Ciprian Mihali a predat vreme de două decenii filosofia contemporană
la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000
este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între
2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte
state din Africa de Vest. Din 2016 până în 2020 a lucrat în domeniul
cooperării internaționale la Bruxelles. Ciprian Mihali este membru al
partidului Reper.
18 OCTOMBRIE
2022
La ruta del Danubio azul
Español
Con un impresionante
cauce fluvial de más de 2.800
kilómetros, el Danubio – segundo
por tamaño en Europa,
después del Volga – atraviesa
el territorio de ni más ni menos
que diez países: Alemania,
Eslovaquia, Hungría, Croacia,
Serbia, Bulgaria, Rumania, la
República Moldava y Ucrania.
¡Ningún otro río de este planeta
pasa por tantos países!
Casi la mitad de su recorrido
- que comienza desde el oeste
hacía el este, algo raro en
Europa – constituye una frontera
natural entre varios países
europeos. Y un récord más:
cuatro capitales europeas se
han desarrollado en sus orillas:
Viena, Bratislava, Budapest y
Belgrado. ¿Cómo no van a estar
los rumanos orgullosos de
tener en su territorio la mayor
parte de este río único en el
mundo, con más de 1.075 km?
El mismo nombre de espacio
cárpato-danubiano-póntico
no tendría sentido sin mencionar
el Danubio. Su curso recibe
las aguas de otros afluentes rumanos,
toda la red hidrográfica
nacional como si de un sistema
circulatorio se tratara, que finalmente
se revierte en el Mar
Negro formando a su paso la
magnífica Delta del Danubio.
Debido al tamaño de su cuenca
hidrográfica y su gran caudal,
el Danubio ha servido desde la
Antigüedad para el transporte
marítimo, alentando los intercambios
comerciales y contribuyendo
de forma decisiva a
la consolidación de lo que hoy
llamamos con orgullo espíritu
europeo. El cauce del Danubio
ha permitido y ha trazado el camino
de muchas invasiones y
migraciones (celtas, romanos,
otomanos, hunos, etc..), pero,
al mismo tiempo, también ha
separado pueblos, espacios
económicos, sistemas de gobernanza
(el más reciente en
nuestra historia, el capitalismo
del comunismo). Sus aguas alimentan
numerosas centrales
hidroeléctricas y aseguran el
enfriamiento de las atómicas.
En otras palabras, no sólo la
geografía, sino también la historia
y el desarrollo económico
de Europa están estrechamente
ligadas al Danubio.
Su entrada en Rumanía es
tumultuosa, a través de su último
y más espectacular desfiladero,
Dunărea la Cazane (Las
Calderas del Danubio). Las
peligrosas cataratas de aquí
marcaban en la Antigüedad el
punto a partir del cual los griegos
establecidos en la colonia
Tomis (hoy Constanța a orillas
del Mar Negro, ya no podían
seguir adelante. Por aquel
entonces, tenía dos nombres:
río abajo, Istros y río arriba,
Danuvius.
Construido en los años 70
para conseguir que el cauce
del río sea más fácilmente
navegable hacia la ciudad de
Orșova, el proyecto Porțile de
Fier (Puertas de Hierro) ha
tenido fines benéficos, pero
también efectos indeseados.
Los esturiones, por ejemplo,
ya no pueden migrar aguas
arriba hacía los lugares donde
solían desovar. Y no solamente
los esturiones, sino también los
17000 habitantes de los pueblos
sumergidos a una profundidad
de 35 metros, incluyendo
la ciudad antigua de Orșova,
fueron forzados a mudarse de
sus casas. La isla Ada Kaleh,
con un clima mediterráneo
especialmente templado y habitada
por una comunidad de
turcos, también fue tragada por
las aguas.
Aumentando poco a poco
su caudal, gracias a los grandes
afluentes Olt y Argeș, y a otros
más pequeños, el Danubio continua
su camino hacia los campos,
donde abraza a su última
isla, Balta Ialomiței (El Lago
de Ialomița). Pasa después
por debajo del famoso puente
de Cernavodă, y desprende un
ramal lateral para el canal navigable
Danubio-Mar Negro,
con una longitud de 64,4 km,
que acorta el camino hacia el
mar en 240 km, sin pasar por
la delta. Continua su recorrido
hasta la ciudad de Tulcea,
donde se separa en tres bra-
zos, formando la Delta del
Danubio. Ésta empezó a formase
hace 10.000 años, pero su
proceso de expansión continua
hasta nuestros días, dado que
Rumanía „crece” cada año hacía
el este con 40 metros.
Conocida también como el
mayor lecho ininterrumpido
de cañas y juncos del mundo,
la Delta del Danubio se divide
entre varios canales, lagos,
pantanos y pequeños bosques.
La tierra firme ocupa sólo cinco
por ciento de su superficie;
el resto lo cede a las aguas y las
zonas de inundación.
Hacía el norte, el brazo
Chilia forma una frontera natural
con Ucrania. El brazo
central, Sulina, con porciones
que han sido modificadas por la
intervención del hombre, está
habilitado para la navegación y
accesible a los barcos comerciales
de grandes dimensiones. Hacía
el sur serpentea el brazo de
San Jorge (Sfântu Gheorghe).
Entre los tres brazos se extiende
un laberinto de recovecos que
ha servido de escondite no solamente
para tártaros y cosacos,
sino, mucho tiempo antes de éstos
también a los caballeros argonautas
de la mitología griega,
que deambulaban en búsqueda
del vellocino de oro. La leyenda
dice que en estas profundidades
habría hasta tesoros escondidos
por piratas.
Hoy en día, la Delta del
Danubio alberga a más de 300
especies de pájaros y es el lugar
donde se cruzan seis de sus
rutas migratorias. De hecho, es
la mayor área de reposo para
aves en el mundo. Solamente
aquí se pueden observar al mismo
tiempo tanto los exóticos
pájaros del sur, como los ibis,
cigüeñas, albatros, faisanes,
cormoranes, grullas o garzas,
como las aves del norte helado,
como serían el pigargo europeo,
el ganso de invierno o el
pato polar.
El inconfundible pelícano,
con una extensión de sus alas
de hasta tres metros, domina la
delta y es considerado su rey.
Los pelícanos necesitan diaria-
mente una cantidad de comida
equivalente al diez por ciento
de su propio peso y pueden
volar hasta 3000 metros de altitud,
siendo capaces de permanecer
en el aire hasta 24 horas.
Por aquí y allá se pueden ver
alfombras de nenúfares cubiertos
de nubes de libélulas y
mariposas. Pero, a pesar de su
aspecto idílico, el ecosistema
de la Delta del Danubio es muy
frágil y necesita ser protegido
de las influencias externas, sobre
todo las provocadas por la
polución.
Tras los años 60, cuando el
en la isla Caraorman, recuerdan
al proyecto de fábrica de
vidrio que iba a utilizar la arena
de la zona.
Afortunadamente, el bosque
subtropical de robles
en las dunas de Caraorman
ha sobrevivido a aquellos proyectos.
Hoy, esta lengüeta de
tierra salpicada por dunas de
arena tiene una longitud de
18 kilómetros y alberga en sus
densos matorrales, entre lianas
y plantas trepadoras, poblaciones
de lobos, linces, búhos y
otros animales. Los 10.000
caballos salvajes que habitan
tigua de Rumanía.
En medio de esta naturaleza
aparentemente virgen se
esconde una ciudad sorprendentemente
compleja, aislada
por la circunstancia de no poder
acceder sino por vía marítima,
después de cuatro horas
de viaje en barco desde Tulcea:
Sulina, el municipio con más
habitantes en toda la Delta, denominada
también la Europa
en miniatura (por debajo de
5.000 habitantes).
Hablando sobre literatura y
arte, no debemos olvidar el impacto
cultural del Danubio. Los
Gobierno de aquel entonces
decidió transformar una parte
de su superficie en terreno
agrícola, el resultado fue un
auténtico desastre. Pueblos
enteros perdieron su acceso al
agua, mientras que los terrenos
supuestamente ganados para la
agricultura han resultado ser
infértiles. A pesar de que los
planes de industrialización de
la Delta se pararon después de
1990, aún se pueden ver hoy en
día las huellas de esa política
aberrante. Por ejemplo, las ruinas
de los edificios industriales
en la Delta del Danubio provocan
muchos debates entre los
que los consideran una raza
nueva que hay que proteger,
y los que advierten que su reproducción
incontrolada amenaza
el equilibrio frágil de la
biosfera. Incluso más conocido
que el bosque de Caraorman
es el bosque Letea (Padurea
Letea), Patrimonio Mundial de
UNESCO desde el año 1991.
Con una superficie de 5.000 de
hectáreas es el bosque europeo
subtropical más al norte y también
la reserva natural más an-
himnos nacionales de Austria,
Bulgaria, Croacia y Hungría
lo mencionan; los ya famosos
valses El Danubio Azul de
Johann Strauss y Las Olas del
Danubio de Iosif Ivanovici han
sido inspirados por él; incluso
el imperio Austro-Húngaro se
denominaba antaño Monarquía
del Danubio y libros de diferentes
géneros literarios sitúan
sus tramas cerca del Danubio
( Jules Verne le ha dedicado una
novela policiaca).
Traducción: Elena Adela
Surdu
“El éxito en la vida es consecuencia
de la educación, el esfuerzo y de saber
aprovechar las oportunidades que surgen.”
Se podría decir que, aunque
Alina Voicu viva en España,
ella vive en otro país, el de la
música. Sin fronteras, sin barreras
de idioma ni dogmas;
el mundo entero es su patria
musical. Dejó su país junto
a su familia cuando tenía 17
años para mudarse a España,
Almería. No les ha sido fácil,
pero su familia deseaba ofrecerle
la oportunidad de acceder
a estudios y un futuro mejor.
Para poder costearse los estudios
superiores de Viola,
Alina trabajó durante meses
como camarera los fines de
semana, compaginándolo con
el conservatorio y bachillerato.
Ha estudiado con profesores de
renombre, participado con orquestas
en conciertos y giras en
España y Europa.
En la actualidad toca viola
y violín y enseña música siguiendo
un método relativamente
moderno, el del doctor
Suzuki. Le encantaría tocar y
trabajar también en Rumania y
mostrar en su país las bondades
de este método. Afirma que a
través del estudio de la música
se puede desarrollar el talento,
formar buenos músicos, pero
sobre todo contribuir a crear
mejores personas.
Se ha criado en la bonita
ciudad de Sibiu en Rumania.
¿Qué recuerdos tiene de su infancia?
¿Por qué ha elegido
estudiar música?
Alina Voicu: Tuve una infancia
tranquila, como era en
aquellos tiempos, sin la frenética
tecnológica y los días
sobrecargados de actividades
extraescolares que experimentan
los niños de hoy en día. Mis
padres decidieron apuntarme a
estudiar Viola con Alexandrina
Tipuriță, una profesora y persona
maravillosa cuya implicación
profesional y personal
fue tan profunda, que pronto
se convirtió en una segunda
madre para mí.
¿Cómo era la escuela de
música de Sibiu? ¿Ha ganado
competiciones, era difícil
destacar en su área?
Alina Voicu: En el Liceo
de Arte de Sibiu se respiraba
un ambiente tranquilo donde
los profesores motivaban el
desarrollo musical y humano
de los alumnos. A lo largo de
los años que estudié ahí gané 7
premios en concursos y olimpiadas
nacionales. El hecho de
contar con el apoyo y cariño
de mi profesora contribuyó a
afrontar estas competiciones
con confianza y entusiasmo.
¿Cuál fue el motivo para
abandonar su país? ¿Cómo le
pareció estudiar música ahí?
Alina Voicu: Cuando tenía
17 años mis padres decidieron
mudarnos a España (Almería)
tras observar mejores perspectivas
de futuro para mi hermano
y para mí. Sin embargo, a
ellos les ha supuesto un sacrificio
profesional y social. El
sistema de enseñanza aquí es
totalmente diferente. Comencé
a estudiar bachillerato en
Humanidades por las mañanas
y conservatorio profesional por
las tardes.
¿Le pareció duro integrarse?
¿Cuáles son sus primeros
recuerdo e impresiones?
¿Qué tal la acogida de sus
compañeros y profesores?
Alina Voicu: El comienzo
de mi aventura en España fue
todo un reto: tuve que aprender
el castellano a la vez que estudiaba
asignaturas totalmente
diferentes. Aunque los estudios
de bachillerato en España son
muy exigentes he podido contar
con mucha comprensión y
apoyo por parte de los profesores.
Lo primero que recuerdo
de mi llegada a España es:
“¡Qué escandalosos son los
españoles! Aún no entendía
el castellano y escuchando
el acento andaluz me parecía
que estaban continuamente
discutiendo. Nada más lejos
de la realidad, los andaluces
son personas muy sociables y
bromistas.
Al principio trabajé como
camarera para costearme
masterclasses con la solista de
Viola de entonces de la OCG-
Ana Glisic. Tras unos meses
pude dejarlo gracias a colaboraciones
con la Orquesta de
Almería y a las clases particulares
de Viola a otros alumnos
del conservatorio. La música
me ha ayudado a integrarme
y crecer; gracias a ella he conocido
personas que me han
guiado y apoyado, como Ana
Glisic o Michael Thomas- por
aquel entonces director de la
Orquesta Joven de Andalucía.
Generosamente, Michael me
prestó su viola para prepararme
las pruebas al Conservatorio
Superior de Murcia y también
durante el primer curso estudiando
ahí.
A lo largo de mis años
como estudiante de música
en el Real Conservatorio
Superior de Música de Murcia
y posteriormente en el Real
Conservatorio Superior de
Música de Granada he participado
en conciertos y giras en
importantes salas de España y
Europa con distintas agrupaciones
y orquestas: Camareta
Cervantes, Orquesta Ciudad
de Almería, Orquesta Ciudad
de Baza, Orquesta S infónica
de Andalucía, Orquesta Joven
de Andalucía, Orquesta Ciudad
de Elche, Orquesta Solistas del
Mediterráneo, Joven Orquesta
Internacional de Oviedo,
Orquesta Sinfónica de la
Región de Murcia… etc. Ha
supuesto una etapa muy enriquecedora
en mi vida, llena de
aprendizajes, viajes y amistades
bonitas.
¿Qué es lo que más le gusta
de España y los españoles?
¿Cómo es la vida cotidiana
ahí?
Alina Voicu: Me gusta la
variedad cultural de los españoles
en función de su zona
geográfica y también su sociabilidad;
son muy abiertos
y amables. La cercanía y el
contacto físico forman parte
de su forma de relacionarse.
Como particularidad, cuando
se presentan dos personas se
dan besos en las mejillas, excepto
en caso de los hombres,
que se dan la mano. También
se suelen besar en las mejillas a
los amigos y conocidos cuando
se encuentran por la calle. Disfrutan
celebrando las fiestas en
familia y con amigos cercanos
alrededor de la mesa y en grupos
grandes.
En general la vida cotidiana
no es tan distinta a la de
Rumania a excepción de los
horarios de comida y sueño.
Seguramente esto se deba al
clima cálido. La siesta es casi
algo sagrado para la mayoría
de los españoles y consecuentemente
las actividades de después
son más tardías; de modo
que el horario comercial de por
la tarde suele ser de 17-21.00h,
o incluso hasta las 2200h. En
verano, sobre todo, hay mucho
más ambiente por la tarde-noche,
cuando las temperaturas
bajan. Como anécdota, tras
poco tiempo viviendo aquí
aprendí que el saludo “Hola,
¿qué tal?” no espera realmente
una respuesta explicando
cómo te encuentras, sino que es
meramente una expresión para
saludar. Sabiendo eso puedes
evitar quedarte hablando solo
tras cruzarte con un conocido.
Ha participado en conciertos
en Andalucía. ¿Qué importancia
tiene la música en
la educación de los jóvenes?
Alina Voicu: La música
tiene un lugar importante en
la vida social de los españoles
y la educación musical de
los jóvenes, especialmente en
el medio rural se realiza en
las bandas de música de cada
Español OCTOMBRIE
2022 19
pueblo. De esta manera, no
solo aprenden música y practican
un instrumento, sino que
también participan activamente
en actividades culturales y
sociales. El interés hacia el
estudio de otros instrumentos
como los de cuerda frotada es
más reciente, aunque en los
últimos años se han creado y
consolidado muchas escuelas y
orquestas jóvenes que funcionan
muy bien.
¿Qué interés muestran
los alumnos de España en la
música?
Alina Voicu: Debido a
cómo está planteado el sistema
de enseñanza en España,
separando los estudios obligatorios
de los del conservatorio,
muchos encuentran difícil
compatibilizarlos, de modo
que a menudo llegada la adolescencia
muchos estudiantes
de conservatorio pierden la
motivación y abandonan los
estudios musicales.
Tengo entendido que utiliza
un método no tradicional,
¿De qué trata?
Alina Voicu: El método
del Dr. Suzuki se basa en la
idea de la lengua materna. Él
ha observado la habilidad que
muestran los niños para aprender
su lengua materna, hasta
reproduciendo los acentos de
cada región, lo que sugiere una
gran capacidad auditiva. Los
niños están rodeados de los
sonidos de su propia lengua
desde antes de nacer, lo que le
ha determinado creer que, si
los niños estuvieran rodeados
de música, podrían desarrollar
una habilidad igual de extraordinaria.
La idea del Doctor Suzuki
no es solo un método de educación
sino también una filosofía
basada en el respeto hacia el
niño y en el concepto de que el
talento no es innato, sino que se
aprende y desarrolla. La llama
a su método el método de la
educación del talento, porque
el talento no es algo presente
o no, sino algo que se puede
educar y desarrollar. Además
del concepto de la lengua materna
este método o filosofía
tiene como base los siguientes
principios: comienzo temprano
(3-4 años), el desarrollo de la
memoria y la concentración,
implicación de los padres, el
equilibrio entre las clases individuales
y colectivas, la escucha
y la repetición y repaso.
El objetivo del Doctor Suzuki
no era necesariamente el de
crear grandes músicos, sino el
de contribuir a formar personas
más nobles; sin embargo,
muchísimos alumnos Suzuki
han llegado a ser músicos de
renombre en todo el mundo.
Tanto mi marido (José
Manuel Badia, violinista y
profesor) como yo fuimos
educados en el sistema musical
tradicional, por lo que
el método Suzuki supuso un
gran descubrimiento pedagógico
para nosotros. Inmediatamente
después de terminar la
carrera empezamos a ejercer
como profesores de violín y
movidos por el mismo sentido
de responsabilidad hacia los
alumnos, además de la poca
formación didáctica que recibimos
como estudiantes en el
superior, decidimos investigar
y asistir a distintos cursos pedagógicos
en New Approach,
Suzuki, Rolland. Después
nos formamos como profesores
Suzuki con Ana María
Sebastián- alumna directa del
Doctor Suzuki. Además, he
realizado el curso de conversión
para Viola.
En los últimos 13 años he
compaginado mi actividad
artística con la pedagógica
impartiendo clases de violín
en el Colegio Bilingüe Cedes
y también en workshops en
España, Alemania e Inglaterra.
Participo asiduamente en
la organización de cursos de
pedagogía, viajes, intercambios
y eventos musicales con
el fin de motivar a los jóvenes
instrumentistas, entre los cuales
la reciente colaboración en
el curso de Mallorca junto al
conocido violinista Aleksey
Igudesman e Isabel Morey.
Mi marido y yo formamos
parte de la Junta Directiva de
la Federación Esoañola del
Método Suzuki. Esta asociación
se encarga de organizar,
coordinar y promover cursos
y actividades musicales tanto
para alumnos como para profesores
en formación; entre estos
se encuentra el Curso Naconal
Suzuk, evento cuya última edición
contaba con más de 300
participantes de todo el país.
¿Qué compositor ocupa un
lugar especial en su corazón
y por qué?
Alina Voicu: Beethoven
es de los compositores que
podría disfrutar en cualquier
momento; con su musica puedes
sintonizar toda emoción y
también cambiar tus ánimos.
En momentos nostálgicos de
añoranza a mi país escucho
a Enescu o toco su pieza de
concierto.
Foto: Archivo personal Alina
Voicu
20 OCTOMBRIE
2022
Reţetele Annei
Ardei copți umpluți cu brânză
Ingrediente:
• 4 ardei kapia mari
• 200 g brânză feta sau telemea
• 150 g mozzarella rasă
• 100 g iaurt grecesc gras
• 100 g cremă de brânză
• 3 căței de usturoi
• 1 linguriță rasă de oregano
uscat
• fulgi de ardei iute (chili flakes)
• pătrunjel verde pentru decor
Mod de preparare:
Coacem ardeii, presărăm
sare deasupra și îi introducem
într-un vas pe care îl
acoperim cu un capac. Îi lăsăm
la „aburit” 30 de minute.
Astfel, ardeii se vor decoji
mult mai ușor. Îi curățăm
apoi de coajă și îndepărtăm
cu grijă cotoarele prin
porțiunea superioară. Ideea
este ca ardeii copți să rămână
întregi și să poată fi umpluți
cu crema de brânză.
Într-un castron sfărâmăm
brânza feta sau telemeaua,
adăugăm mozzarella rasă,
oregano, usturoiul zdrobit
și crema de brânză. Amestecăm
totul cu o furculiță și
asezonăm cu sare. Cu ajutorul
unei lingurițe umplem
cu grijă ardeii kapia copți
cu compoziția de mai sus.
Așezăm ardeii cu brânză
într-o tavă unsă cu 2 linguri
de ulei de măsline.
Decorăm ardeii umpluți
cu oregano uscat și fulgi de
ardei iute, apoi îi stropim
cu alte 2 linguri de ulei de
măsline. Dăm tava cu ardei
la cuptorul încins la 180 C și
îi coacem 25-30 de minute.
Ardeii kapia umpluți cu feta
se servesc calzi, imediat ceau
fost scoși de la cuptor. Îi
transferăm pe un platou și
avem grijă să turnăm peste
ei din uleiul aromat din tavă.
Îi decorăm apoi cu puțin pătrunjel
verde tocat. Ardeii
kapia cu brânză se servesc
calzi.
Supă cremă de ciuperci cu vin alb
Ingrediente:
• 500 g hribi proaspeți
• 1 ceapă medie
• 2 căței de usturoi
• 50 g unt (împărțit în 2)
• 150 ml vin alb demisec
• Sare și piper
• Cimbrișor
• 1,2 l supă de legume sau de
pui
• 150 ml smântână dulce pentru
frișcă
• 20 g unt rece
Pentru servire: crutoane
crocante, câteva ciuperci trase
la tigaie cu 20 g unt, verdețuri
tocate.
Mod de preparare:
La această rețetă se pot
folosi piciorușele precum și
Desert de toamnă cu
fructe de sezon
ciupercile care s-au rupt sau
au mici defecte. Mai întâi
am toaletat ciupercile. Le-am
curățat piciorușele cu un cuțit
și le-am îndepărtat părțile cu
defecte. Le-am clătit rapid
prin jet de apă rece ca să scap
de iarba, frunzele și pământul
de pe ele. Am pus deoparte
1-2 hribi mai frumoși pentru
decor (vor fi sotați separat, la
final).
Am ales o oală potrivită în
care am topit 30 g de unt. Am
adăugat ceapa și usturoiul tocate
și un praf de sare. Le-am
călit 2-3 minute până au devenit
sticloase, fără să se rumenească.
Am pus și hribii tăiați
precum și câteva frunze de
cimbrișor verde (de găsește în
ghivece la supermarket). Am
asezonat totul cu sare și piper
negru proaspăt măcinat și am
așteptat ca hribii să-și lase apa
care apoi se va evapora. Când
Ingrediente:
• 1,2 kg de fructe
(prune, afine, zmeură, mure,
pere, mere)
• 6 ouă
• 200 g zahăr
• un praf de sare
• 2 plicuri zahăr vanilat
• 1 l lapte
• 120 g amidon alimentar
• 50 g unt pentru uns forma
• 30 g unt pentru suprafața
prăjiturii
Mod de preparare:
Curățăm fructele de sâmburi
și le tăiem felii. Într-un
bol încăpător spargem ouăle,
peste care adăugăm zahărul,
amidonul, vanilia și praful
de sare. Ingredientele se bat
bine cu telul. Se încorporează
treptat laptele rece, obținând
o compoziție fluidă, adică
aluatul pentru desertul de
toamnă cu fructe de sezon.
ciupercile au început să sfârâie
și să se rumenească ușor
(adică în jur de 5 minute) am
stins totul cu un pahar de vin
alb și am adăugat restul de 30
g de unt.
Am așteptat 2-3 minute
să se evaporeze alcoolul
din vin și apoi am completat
lichidul cu 1,2 l de supă
fierbinte de legume (sau apă
caldă, dacă nu aveți supă).
Am lăsat supa de hribi la
fiert 15 – 20 de minute, la
foc mediu. În final, am turnat
în oală și smântâna dulce
și am mai lăsat supa să mai
colcotească 1 minut. Am
procesat supa de hribi cu
blenderul de mână și apoi
am strecurat-o prin sită deasă.
În sfârșit am pus și ultima
tranșă de unt – de data
aceasta trebuie neapărat să
fie rece, de la frigider! Acesta
are rol de emulsionare și
îngroșare a supei cremă de
hribi. Am gustat de sare și
piper – se mai poate corecta
asezonarea.
Alegem o formă de 30 cm
diametru, cu pereți etanși, pe
care o ungem cu unt. Răsturnăm
în formă fructele feliate,
mai puțin afinele, murele
și zmeura și le distribuim în
strat cu grosime egală. Peste
fructe turnăm cu grijă aluatul
subțire. Cu mare atenție
introducem tava la cuptorul
încins la 200 C pentru 30 de
minute. În acest timp, aluatul
începe să se coaguleze, așa că
după 30 de minute scoatem
tava și distribuim 30 g de unt
(bucățele) la suprafață. Dăm
din nou tava la cuptor și reducem
temperatura la 170 C
pentru încă 20-25 de minute.
Desertul cu fructe se lasă la
răcit, apoi se pune la frigider
pentru 3-4 ore. Înainte de a fi
servit, se taie felii, care pot fi
asezonate cu câte un glob mic
de înghețată.
Ciolan de porc
la cuptor
cu cimbru și chimen
Ingrediente:
• 2 ciolane crude de porc
• sare, piper, boia dulce
• chimen, cimbru
• 2-3 linguri de ulei
• sare grunjoasă
Mod de preparare:
Șoriciul celor 2 ciolane
trebuie să fie curat și alb. Cu
un cuțit ascuțit crestăm cele 2
ciolane la exterior, superficial,
având grijă să nu intrăm și în
stratul de carne. Frecăm cu
sare de masă, piper, semințe
de chimen, puțin cimbru uscat
și boia dulce ambele bucăți de
ciolan. Le ungem cu ulei și le
masăm bine ca să intre condimentele
și în crestături, apoi
presărăm pe șorici sare grunjoasă
și așezăm ciolanele în
picioare, pe grătarul de cuptor,
sub care introducem o tavă cu
pereți înalți în care turnăm 4
căni mari de apă.
Introducem tava cu apă în
cuptorul încins la 180 C, pe
șina cea mai de jos a acestuia.
La fiecare 40-50 de minute
verificăm ciolanele. Completăm
cu apă dacă aceasta a
scăzut prea mult în tavă. Nu
acoperim cu folie ciolanele
și nici nu le „îmbăiem” cu lichidul
din tavă. În ultimele 30
de minute mărim temperatura
la 220 C, ca să se rumenească
bine șoriciul.
Garnitura de varză murată
pentru ciolane
• ½ de varză murată (acră)
• piper negru proaspăt măcinat
• 2 lingurițe de ulei de floarea
soarelui
• chimen semințe sau măcinat
sau cimbru uscat
• boia dulce pentru decor
Tăiem varza fideluță și o
așezăm într-un castron. O asezonăm
cu piper negru proaspăt
măcinat, semințe de chimen
și cimbru, apoi adăugăm
2 lingurițe de ulei și amestecăm
bine toate ingredientele.
Opinii OCTOMBRIE
2022 21
Să nu-mi iei niciodată sarmalele!
Gheii care vor să ne cotropească
pe noi, și pe iubitorii de
cruci în formă de Z peste gropi
comune cu femei și copii, au
un nou plan malefic. După
războiul micului strămoșesc
câștigat de dacii liberi cu
vesticii decadenți, acum sunt
conspirații cel puțin galactice
să avem pe masă greieri în loc
de sarmale aburinde cu mămăligă
și ardei iute.
În Italia, deja freamătă
fanii lui Donnie Goldilocks,
care face America măreață
prin păstrarea în cramă nu a
vinului românesc, ci a codurilor
nucleare, ce vor să renegocieze
ei tratatele Uniunii și
să trimită gheii pe pustii. Fanii
lui Donnie Goldilocks și Rusiei
țariste mărețe se luptă în fiecare
zi să nu cumva să vină doamna
von der Leyden să le ia lucruri
de preț, cum ar fi sarmalele
aburinde de pe masă. Bunica
von der Leyden, în timp ce se
joacă cu nepoțica și stă la masă
cu cei șapte copii, se gândește
la sarmalele dacilor liberi, care
nu o lasă să doarmă noaptea și
planifică ce măsuri să mai ia
ca să blocheze ca toți să fim
la fel de fericiți ca rasa pură a
Apărătorilor Galaxiei Creștine.
E suficient să repeți o minciună
constant ca mulți dintre
semenii noștri să o creadă. Și
să se ajungă la preluarea pu-
terii de către oameni puțini și
hotărâți care se închină la icoana
Căpitanului și care percep
pe oricine care are o opinie
contrară, cu argumente solide,
ca fiind subom, demn doar să
fie exterminat pentru ca rasa
pură superioară să domnească
cel puțin 1000 de ani.
Dar totul se poate doar cu
complicitatea celor buni, care
stau acasă și nu se duc la vot și
care nu luptă pentru drepturile
lor și pentru ceea ce au de preț
în țara pe care o iubesc sincer,
nu cu urlete și cu lacrimi a la
Cațavencu. În mediul online
este virală poza cu un român
verde care ne anunță că se va
duce la o nuntă românească,
liberă de LGBT și musting de
românism pursânge, care mănâncă
o paella și consumă un
păhărel de sangria.
Chiar dacă ne dăm de un
românism pur, trăim într-o
Uniune Europeană care ne
permite să ne expunem ideile
și care ne oferă oportunitatea
de a ne bucura de cetățenia
europeană. Sarmalele sunt și
ele în Uniunea Europeană și
fac parte și din tradiția tuturor
europenilor pentru că sunt bucate
tradiționale românești. A
fi român înseamnă a te bucura
de Uniunea Europeană și de ce
ne oferă. A fi român înseamnă
să fii liber și să nu îți vinzi
sufletul Rusiei Țariste pentru
promisiunea deșartă că doar
așa putem fi și noi români. Nu
suntem mai români dacă urâm
pe Ru Paul și pe Vestul decadent
care se opune să fim la fel
de liberi ca ucrainenii aflați sub
ocupație în Lugansk și Donețk.
România are nevoie de prieteni
care să o apere de Rusia
Țaristă care nu a fost, nu este și
nu ne va fi niciodată prietenă.
Dar avem șansa atâta timp cât
Ucraina există și funcționează
ca o democrație, să construim
o relație de prietenie reciproc
avantajoasă. Sarmalele noastre
sunt în siguranță cu bunica
von der Leyden. Nu vor fi în
siguranță cu bunicul Vladimir,
care se joacă cu explozia nucleară
la Zaporojie și care vrea
să ne ajungă vecin și să ne împiedice
să exploatăm gazele
din Marea Neagră.
Articol preluat de la
PressHub cu acordul acesteia.
PressHub este o rețea inovatoare
și independentă de presă
creată de Freedom House
România, o platformă de exprimare
liberă a ziariștilor din
presa centrală și locală care
aleg să se pună în serviciul
public, promovând excelența
în jurnalism.
Foto: avabistro.ro/
Nota redacției:
Mitică Ștefănescu crede în
destinul nostru european, în
democrație și în dreptate. El
încearcă să înțeleagă lumea
prin construcții logice de bunsimț.
Nu are pretenția de a fi
deținătorul adevărului absolut
și este conștient că este supus
greșelii ca orice muritor de
rând. Crede în ideile care ne
unesc și care pot oferi copiilor
noștri un viitor mai bun.
De ce nunta lui Simion a fost un laborator de spălare a creierelor
Încă din faza de pregătire,
câțiva politologi români au
atras atenția că nunta câmpenească
a lui George Simion
are elemente comune cu cea a
fostului lider legionar Corneliu
Zelea Codreanu. Comparația
are justificare până la un punct,
dacă analizăm elementele care
formează agenda politică a
ambelor nunți: purtarea cu
obstinație a portului național,
prin care se transmite subliminal
ideea că „întoarcerea la
tradiții” este unul dintre principalele
mesaje politice ale
liderului AUR.
În plan politic, întoarcerea
la tradiții, „la valorile adevărate”,
așa cum au repetat sistematic
prezentatorii RTV (televiziunea
care a transmis integral
evenimentul) înseamnă apelul
la naționalism, singura ideologie
politică rivală principalelor
organizații internaționale din
care România face parte (UE
și NATO).
Dimensiunea grandioasă a
nunții, transformarea sa dintrun
eveniment privat într-un important
eveniment de recrutare
politică și apelul în mod agresiv
la elementul religios, nu pentru
că nunțile nu ar avea în mod
firesc și un element religios, ci
pentru a folosi preoții în rolul
de recrutori politici, sunt alte
elemente care duc cu gândul
la nunta legionarului Codreanu.
Ce diferențiază cele două
nunți politice este contextul
istoric, România anului 2022
fiind o democrație, cu toate
hibele sale, mai matură față
de cea din interbelic, în care
au putut exista crime politice,
ură sistematică asupra unor
minorități naționale (evreii și
romii) și execuții odioase în
rândul acestora.
Pe scurt, elementul care
diferențiază cele două momente
istorice este violența,
legionarii recurgând la aceasta
în scopuri politice, pe când liderii
AUR se rezumă în a face
propagandă politică mai soft și
fără îndemnuri la violență. De
altfel, după terminarea Celui
de-al Doilea Război Mondial
și intrarea într-o etapă a consolidării
democrațiilor liberale,
în statele vestice a apărut
distincția dintre partidele clasice
extremiste (care recurg la
violență în atingerea scopurilor
politice și care sunt interzise
prin lege) și cele populist-radicale,
fie de stânga sau de dreapta
(care merg pe o retorică de
dezbinare, pentru a crea falii în
societate, naționalist-xenofobe,
anti-migranți, anti minorități
sexuale, dar care au, totuși, un
discurs public mai soft prin
comparație cu cele extremiste
și nu recurg la violență pentru
obținerea unor scopuri politice,
fiind permise prin lege).
Asta explică faptul că partide
radicale precum AfD în
Germania, Frontul Național
din Franța condus de Marine
Le Pen sau altele cu agendă
similară din Spania, Italia,
Austria, Olanda sunt permise
prin lege. Din perspectivă europeană,
AUR intră în rândul
partidelor eurosceptice, populiste,
din UE.
O noutate a acestei nunți
este faptul că pe tot parcursul
zilei, liderul AUR a avut
drept vehicul important pentru
prozelitism politic două
televiziuni naționale, RTV și
Realitatea tv, indubitabil rolul
cel mai important fiind atribuit
televiziunii lui Sebastian Ghiță.
RTV a jucat, de la prima
oră a dimineții și până târziu
în seară, rolul de televiziune de
casă a lui George Simion, care
prin prezentatorii și invitații
din studio oferea publicului și
grila de interpretare ideologică
a acestui eveniment politic.
Din perspectiva narațiunilor
rusești, televiziunea lui Sebastian
Ghiță a rămas cel mai
agresiv produs de presă din
România pe agenda Kremlinului,
unde sunt promovați foști
colaboratori ai Securității cu
agendă naționalistă, preoți care
transformă religia în armă ideologică,
pentru a înfiera împotriva
unui dușman progresist cu
care poporul ar trebui să lupte,
prezentatori tineri (asta cu atât
mai fascinant!) care repetă ca
o moară stricată că este nevoie
ca poporul să se întoarcă „la
adevăratele valori, la tradițiile
adevărate” și să lupte împotri-
va sexo-marxiștilor progresiști.
Înainte de agenda agresivă
promovată de RTV, acest
cocktail ideologic se regăsea
numai pe câteva site-uri ortodoxe
obscure, de care inclusiv
BOR se distanța și de care
se distanțează și în prezent.
Televiziunea lui Ghiță a adus
această retorică ortodoxistă
identică cu a Kremlinului în
mainstream, încercând să spele
creierului a sute de mii de
români.
Ce spuneau imaginile de la
nunta lui Simion? Câteva mii
de oameni, îmbrăcați în port
popular, mâncau, dansau și se
distrau la o nuntă a unui lider
politic. Ne place sau nu acest
eveniment, asta e altceva. Cum
explicau publicului imaginile
micuții ideologi înverșunați ai
RTV? Citez aproximativ din
memorie: iată poporul adevărat,
ne întoarcem la valorile
adevărate, nu la cele promovate
de sexo-marxiștii progresiști
– globaliștii.
De ani de zile, sub îngăduința
CNA, angajații
RTV inventează un dușman
(sexo-marxiștii progresiști,
fără să înțeleagă cineva
acuratețea acestei catalogări)
și invită sute de mii de români
care le urmăresc bazaconiile să
lupte împotriva lor. Au creat un
laborator ideologic de cea mai
joasă speță și nimeni nu le bate
obrazul că au ajuns să semene
cu prozeliții lui Aleksandr
Dughin.
Sigur, în România este
democrație, care include libertatea
de exprimare, da, industria
e grea, este nevoie de entertainment
pentru rating, dar
la câtă ură transmit, totuși, de
ani de zile, acești prezentatori
tv, preoți pe agenda Kremlinului
(cum este preotul Valentin
Guia) și foști colaboratori ai
Securității, un act de violență
asupra unui om nevinovat de
pe stradă (fie el minoritar sexual,
migrant sau o personalitate
publică cu viziuni liberale) nu
ar fi exclus.
Am ceva dubii că toți acești
propagandiști ai Kremlinului
(intenționați sau simpli idioți
utili) aplică în viața reală ideile
toxice la care fac trimitere în
public: probabil merg în concedii
scumpe în Occident, se
îmbracă și consumă branduri
capitaliste (consecințele globalizării),
se bucură, ba chiar abuzează
de dreptul la liberă exprimare
oferit de democrație,
folosesc contracepția în viața
de cuplu (recomandare sexomarxistă),
pentru că nici unul
dintre ei nu se laudă că ar avea
opt-zece copii, cum recomandă
Iulian Capsali, sau au
colegi divorțați și probabil nu
îi iau la bătaie pentru această
„crimă” progresistă. Și atunci
ce îi mână în luptă pe acești
oameni? Probabil corupția patronului
și lipsa oricărei forme
de demnitate în fața celui care
îți oferă banul.
Articol preluat de la
PressHub cu acordul acesteia.
PressHub este o rețea inovatoare
și independentă de presă
creată de Freedom House
România, o platformă de exprimare
liberă a ziariștilor din
presa centrală și locală care
aleg să se pună în serviciul
public, promovând excelența
în jurnalism.
Nota redacției:
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în
presă. A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii
în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus
Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul
Național.
Mica publicitate OCTOMBRIE
2022 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi textul
anunţului şi numărul de telefon
înainte de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul Românesc
nu îşi asumă răspunderea pentru
numerele de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor de la
mica publicitate!
MUNCĂ - OFERTE
Se caută chelneriță cu prezență
bună și dorință de a lucra în echipă,
în Gijón (Asturias)
Telefon: 657 26 63 44.
Hostal din Barcelona, firmă serioasă
și lider în sector angajează
recepționer. Condiții: experiență
de cel puțin un an în servirea
clienților, experiența în sectorul
hotelier va fi apreciată pozitiv;
încorporare imediată și disponibilitate
totală de a lucra cu normă
întreagă. Persoana trebuie să fie
discretă și serioasă, să aibă bună
prezență; să fie persoană dinamică
și hotărâtă. Obligatoriu, vorbire
fluent spaniolă și engleză și/
sau franceză. Atribuțiile postului:
servicii telefonice și discuții față în
față cu clienții; efectuarea checkin
și check-out; control zilnic de
numerar; control ture. Se oferă:
contract pe perioadă nedeterminată,
normă întreagă, mediu de lucru
bun, compensație financiară atractivă.
Cei interesați pot trimite CV
actualizat cu poză pe WhatsApp
Messenger, telefon: 0034/ 601
22 03 11.
Restaurant din Sevilla are
nevoie de 2 persoane cu ceva
experiență, ca ospătar sau curier
sau ambele, cu motocicletă sau
fără motocicletă, pentru a livra
mâncare la domiciliu în zona
Triana și zona Est Sevilla. Angajare
imediată. Mai multe detalii la
telefon: 722 88 22 54 (Sergio).
Avem nevoie de 3 persoane
calificate pentru securitate, în
Bermeo (Vizcaya), zona portului,
pentru a lucra de luni până duminică
cu pauzele stabilite de lege și
cu normă întreagă. Încorporarea în
companie va fi imediată. Telefon:
944 46 75 65.
Firmă de pază caută agent de
pază cu TIP valabil (cei care nu
îndeplinesc această cerință să se
abțină) pentru a acoperi un concediu
de lungă durată în Las Rozas
(Madrid). Încorporarea imediată
va fi evaluată. Obligatoriu permis
de conducere și autoturism. Telefon:
917 77 78 69.
Firmă de pază caută agent de
pază cu TIP în vigoare pentru a lucra
în Leganés (Madrid). Serviciu
conform acordului național. Încorporare
imediată. Telefon: 917
77 78 69.
Se caută șofer de camion cu
remorcă, în Aranda de Duero
( Burgos), pentru rută națională,
de luni până vineri, sfârșit de săptămână
liber. Mai multe informații
la telefon: 608 48 08 51.
Este nevoie de mecanic în
Aranda de Duero (Burgos), pentru
întreținerea camioanelor și
remorcilor (schimb de ulei și filtre
etc.). De preferat, persoană cu
cunoștințe de bază pentru electricitate
și sudare. Telefon: 608 48
08 51.
Instituție de asistență socială
pentru întreținerea persoanelor în
vârstă din Pola de Siero (Asturias)
are nevoie de personal de îngrijire
medicală, cu normă întreagă sau
jumătate de zi. Detalii la telefon:
985 72 01 00.
Sursa: Tablón de anuncios.
MUNCĂ - CERERI
Mă numesc Adrian, am 42
de ani și caut de muncă. Sunt în
Spania de 17 ani. Am lucrat 15
ani ca măcelar (carnicero, pollero,
charcutero) în Madrid și un
an șofer pe camion. Vorbesc și
scriu corect în limba spaniolă.
Momentan, din motive familiale,
mă aflu într-o situație foarte
dificilă. Locuiesc pe stradă, iar
noaptea dorm într-o mașină
abandonată. Pot fi localizat în
Madrid, cartierul Ciudad Lineal,
zona Ascao. Menționez că sunt
apt de orice muncă. 641 305 763
este numărul meu de telefon. Vă
mulțumesc anticipat!
Caut de muncă ca externă în
curățenie, îngrijit copii, persoane
în vârstă. Am experiență și
referințe foarte bune. Disponibilitate
imediată. Telefon: 642
243 214.
ÎNCHIRIERI
Închiriez cameră cu baie începând
cu 15 octombrie, pentru
o femeie, în Hortaleza (Mar de
Cristal, Madrid). Mai multe detalii
la telefon: 642 96 39 25.
VÂNZĂRI
Vând en gros, vin fetească regală
de Drăgășani! Preț: 1,5 euro/l.
Telefon: 0040/ 723 406 401 (Ligia
Stoica).
Particular, vând apartament
decomandat 3 camere, etaj 4/4,
2 balcoane, centrală termică, gresie
toată casa. În rest, nici o altă
îmbunătățire, așa că se poate renova
după bunul plac! Apartamentul
este situat în Brăila, cartierul
Obor, vis-à-vis de Școala nr. 32.
Se vinde urgent! Preț: 40.000
euro. Contact, doar pe WhatsApp:
642 839 252. Rog seriozitate!
MATRIMONIALE
Bărbat din București, 50 de
ani, divorțat, 1,75 m, 75 kg, ochi
căprui, serios, sincer, cu simțul
umorului, nefumător, sportiv,
fără vicii, caută parteneră din
zona Madridului, cu vârsta între
40 și 50 de ani, fără obligații, cu
caracteristici asemănătoare, pentru
o relație serioasă, de durată.
Telefon: 642 546 015.
Domn, 62 de ani, fără obligații,
din Madrid, caut o doamnă serioasă,
disponibilă, pentru o relație
de durată, serioasă, eventual căsătorie.
Telefon: 642749324.
Tânăr 41 ani, din comunitatea
Madrid, caut o femeie cu vârsta
până în 47 de ani, pentru o relație
serioasă. Telefon: 645 79 34 12.
Domn divorțat, 50 de ani, fără
vicii, din provincia Madrid, caut
o doamnă pentru o relație de prietenie.
Mă puteți suna la telefon:
633 32 85 79.
Doamnă, 63 de ani, doresc
să cunosc un bărbat nefumător
și fără obligații. Telefon: 643 84
85 67.
Am 41 de ani, din comunitatea
Madrid, sunt divorțat și doresc sămi
refac viața cu o fată/doamnă
de vârstă apropiată. Telefon: 624
51 85 19.
Anunţurile de mică publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail: redactia@
occidentul-romanesc.com
Prin SMS sau Whatsapp:
643 015 676
Change language