12.12.2022 Views

Occidentul romanesc 138 oct 2022

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română

ZIAR

GRATUIT

Anul XII - Nr. 138 / 24 pagini

OCTOMBRIE 2022

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Primarul orașului Alcalá de

Henares, decorat cu

Ordinul Național

„Pentru Merit” în grad de Ofițer

„Ambasadorul George Bologan a conferit primarului orașului Alcalá de Henares, Javier

Rodríguez Palacios, în numele Președintelui Klaus Iohannis, Ordinul Național „Pentru

Merit” în grad de Ofițer, în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru contribuția

importantă avută în demersurile de promovare a relațiilor româno-spaniole...”

Pagina 04

Îmbunătățirea condițiilor

de muncă și securitate

socială a angajaților la

domiciliu (empleados de

hogar)

„Începând cu data de 1

octombrie 2022 intră în

vigoare obligația angajatorului

de a cotiza pentru angajatul...”

Pagina 06

„În Franța am învățat mai

întâi că am drepturi și că

nu trebuie plecat capul.”

„Românca Ilinca Popescu

trăiește viața unui european

de astăzi, este omul

vremurilor noastre. Liber să se

căsătorească cu cineva de la

celălalt capăt al...”

Pagina 08-09

La ruta del Danubio azul

„Hoy en día, la Delta del

Danubio alberga a más de

300 especies de pájaros y es

el lugar donde se cruzan seis

de sus rutas migratorias. De

hecho, es la mayor área de

reposo para aves en el mundo.

Solamente aquí se pueden...”

Página 18

Recunoașterea sentințelor

în materia familiei, în

România

„În baza noului Regulament,

hotărârile pronunțate întrun

stat membru în materia

răspunderii părintești, care

sunt executorii în acel stat

membru sunt executorii...”

Pagina 07

„România este verde,

proaspătă și primitoare.

Spania este caldă,

luminoasă și încrezătoare”

„Adela Elena Surdu a părăsit

România când avea 18 ani. A

plecat împreună cu mama ei,

ceea ce pare neobișnuit. De

obicei copiii pleacă, mamele...”

Pagina 12-13


02 OCTOMBRIE

2022

Informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania: • Adresa: Avenida de Alfonso XIII

nr. 157, Madrid 28016 • Telefon: 0034/ 913 45 45 53 • Fax: 0034/ 913

45 29 17 • E-mail: madrid@mae.ro

Consulatul României la Almeria: • Adresa: Carretera Huércal de

Almería 46, 04009 Almería • Coordonate GPS: 36.8615335, -2.4448858

• Circumscripție consulară: Andaluzia/ Almeria; Andaluzia/ Granada;

Andaluzia/ Jaen; Región de Murcia. • Program de lucru: Luni –

Joi, între orele 09:00-14:00 și 16:00-17:00; Vineri, 09:00-12:00.

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Informații

suplimentare program de lucru: Ridicarea pașapoartelor, cărților de

identitate pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani și a celorlalte

documente solicitate prin consulat se poate face fără programare, de luni

până joi, între orele 16:00-17:00 sau vineri, între orele 12:00-13:00. •

Coordonate de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt

direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români

din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute

tarife suplimentare! Telefoane call-center: 0034/ 950 62 59 63; 0034/

950 62 47 69; 0034/ 950 17 27 25. • Telefon de urgență: 0034/ 682 73

34 08. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare!

Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite

(accidente, decese, calamități și alte situații de pericol). • Email informaţii

consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea de informații

vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi

informații consulare specifice în funcție de zona geografică. • Fax: 0034/

950 14 52 17, 0034/ 950 14 52 17 •Pagină de internet: almeria.mae.ro

Consulatul General al României la Barcelona: • Adresă: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona • Informaţii suplimentare

adresă: Intrarea pentru public este prin Calle Alcoy 22, 08022, Barcelona;

Coordonate GPS: 41.40783, -2.12989 • Circumscripție consulară:

Catalonia și Insulele Baleare • Program de lucru: Luni – Vineri, între

09:00-16:30. Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! •

Coordonate de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt

direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români

din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute

tarife suplimentare. 0034/ 934 18 15 35; 0034/ 934 34 42 23; 0034/

934 34 02 20. • Telefon urgență: 0034/ 661 54 78 53. La acest număr

de telefon NU se furnizează informații consulare! Acesta este destinat

exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite (accidente, decese,

calamități și alte situații de pericol). • Email informaţii consulare:

contact@informatiiconsulare.ro • În cererea de informații vă rugăm

să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații

consulare specifice în funcție de zona geografică. • Fax: 0034/ 934 34 11

09 • Pagină de internet: Pagina web CG Barcelona: barcelona.mae.ro

Consulatul General al României la Bilbao: • Plaza Circular nº.4, 48001

Bilbao • Informaţii suplimentare adresă. Transport public: Metrou: L1

şi L2, staţia Abando; Autobuz, Staţia Gran Via; Tren, staţia Abando. •

Coordonate GPS: 43.261428, -2.927172 • Program de lucru: Luni

– Vineri, între orele 08:30-14:30. Nu se lucrează cu publicul în zilele

de sărbători legale! • Informații suplimentare program de lucru:

Vineri, preluare cereri și eliberare documente pentru minorii tutelați;

depunerea jurământului de credință pentru obținerea cetățeniei române;

oficiere căsătorii, probleme cetățenie, cazuri deosebite, audiențe etc. •

Coordonate de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt

direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din

Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute tarife

suplimentare. 0034/ 944 25 62 71; 0034/ 944 25 62 72; 0034/ 944 25 62

73. • Telefon urgență: 0034/ 608 95 62 78. La acest număr de telefon

NU se furnizează informații consulare! Acesta este destinat exclusiv

cetățenilor români aflați în situații deosebite (accidente, decese, calamități

și alte situații de pericol). • Email informaţii consulare: contact@

informatiiconsulare.ro • În cererea de informații vă rugăm să precizați

orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații consulare

specifice în funcție de zona geografică. • Adresă de e-mail utilizată

de Consulat NUMAI pentru legătura cu autorităţile locale din ţara de

reşedinţă: bilbao@mae.ro La această adresă de e-mail nu se furnizează

informaţii consulare! • Fax: 0034/ 944 24 5 405 • Pagină de internet:

bilbao.mae.ro • Circumscripție consulară: Galicia, Principatul Asturia,

Cantabria, Ţara Bascilor, Comunitatea Forală Navarra, La Rioja, Castilia

și León (provincia Burgos). • Alte informații de interes. Parcare: El

Corte Ingles; Saba; Indigo-Instituto.

Consulatul României la Castellón de la Plana: • Adresa: Avenida de

Valencia nr. 144, esquina con Rambla de la Viuda, 12006, Castellón de

la Plana; Coordonate GPS: 39.97001, -0.05694 • Programul de lucru

cu publicul la Consulatul României la Castellón de la Plana, pentru toate

serviciile consulare (care se efectuează pe bază de programare prealabilă

obținută pe site-ul www.econsulat.ro), este de luni până joi între orele

09:00-15:00, iar vineri între orele 9:00-13:30. • Programul de ridicare

a pașapoartelor este de luni până joi între orele 09:00-15:00, iar vineri

între orele 09:00-13:30. • Consulatul României la Castellon de la

Plana este închis în zilele de sărbători legale din România, precum și în

ziua de 12 Octombrie, Ziua Națională a Regatului Spaniei!

Consulatul României la Ciudad Real: • Adresa: Calle Mata, 37, 13004,

Ciudad Real • Coordonate GPS: 38.98597, -3.921039 • Program de

lucru: Luni – Joi, 09:00-14:00 și 16:00-17:00; Vineri, 09:00-14:00.

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Informații

suplimentare program de lucru: Luni-Vineri, între orele 09:00 - 14.00,

depunerea cererilor pentru servicii consulare, pe bază de programare

prealabilă, obținută exclusiv prin intermediul platformei www.econsulat.

ro • Notă: Serviciile consulare emise în mod direct de către Consulat (acte

notariale, înscrieri acte de stare civilă, documente și adeverințe pentru

a fi prezentate autorităților spaniole, titluri de călătorie), se eliberează

în aceeași zi, pe cât posibil până la ora 14:00, în funcție de volumul

activității consulare. • Luni – Joi, între orele 16:00-17:00, eliberarea

documentelor procesate (pașapoarte, acte obținute din România prin

intermediul Consulatului: duplicate/ extrase de stare civilă, prima carte

de identitate pentru minor/i, acte notariale complexe). • Vineri, între orele

15:00-17:00, oficieri căsătorii la sediul Consulatului (prin procesarea

dosarelor depuse în prealabil, pe bază de programare obținută exclusiv

prin intermediul platformei www.econsulat.ro). • Ridicarea noilor

pașapoarte recepționate din România se realizează în intervalul Luni-

Joi, între orele 16:00-17:00, fără programare suplimentară. • Titlurile

de călătorie necesare în vederea deplasărilor de urgență în România (în

decurs de maxim câteva zile de la prezentarea solicitantului la sediul

oficiului consular) se emit fără programare prealabilă. Solicitările de

acest tip vor fi preluate pe durata programului de lucru cu publicul: Luni

– Vineri, în intervalul 09:00-14:00, acordând însă prioritate cererilor cu

programare prealabilă. • Coordonate de contact: Telefon informații

consulare. Apelurile sunt direcționate către Centrul de Contact și Suport

al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București.

Nu sunt percepute tarife suplimentare! 0034/ 926 22 68 25; 0034/ 926

27 48 05; 0034/ 926 25 69 25. • Telefon urgență: 0034/ 609 51 37

90. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare!

Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români aflați în situații deosebite

(accidente, decese, calamități și alte situații de pericol). • Email

informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea de

informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică. •

Email pentru autorităţi: ciudadreal@mae.ro • Fax: 0034/ 926 23 11 70.

Pagină de internet: ciudadreal.mae.ro • Circumscripție consulară:

Castilla-La Manchea/ Albacete; Castilla-La Manchea/ Ciudad Real;

Castilla-La Manchea/ Cuenca; Castilla-La Manchea/ Toledo.

Consulatul General al României la Madrid: • Zona de competență:

Comunitatea Madrid; Castilla şi Leon (provinciile Leon, Palencia,

Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia); Canare; Castilla-

La Mancha (provincia Guadalajara). • Adresa: Av. de la Albufera, nr.

319, 28031, Madrid; Coordonate GPS: 40.38466, -3.63181 • Program

de lucru: Luni – Joi, între orele 09:00-16:30; Vineri, 09:00-12:30! •

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • Coordonate

de contact: Telefon informații consulare. Apelurile sunt direcționate

către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate

(CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute tarife suplimentare!

Informații consulare - telefoane Call -Center: 0034/ 685 44 01 49; 0034/

685 44 01 59; 0034/ 685 44 01 66; 0034/ 917 34 40 04. • Programări

pentru servicii consulare urgente: 0034/ 642 36 65 87, disponibil

de luni până vineri, între orele 09:00-12:00. • Telefon de urgență:

0034/ 669 36 22 02. La acest număr de telefon NU se furnizează

informații consulare! Acesta este destinat exclusiv cetățenilor români

aflați în situații deosebite (accidente, decese, calamități și alte situații de

pericol). • Email informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro

• În cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de

rezidență, pentru a primi informații consulare specifice în funcție de zona

geografică. • Fax: 0034/ 914 16 50 25 • Pagină de internet: madrid.

mae.ro; solicitare vize: www.eviza.ro

Consulatul General al României la Sevilla: • Adresă: Avenida Manuel

Siurot 30, 41013, Sevilla. • Zona de competență: Andaluzia (provinciile

Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba); Extremadura; oraşele

autonome Ceuta şi Melilla. • Programul de lucru cu publicul: Luni –

Joi, între orele 09:00-14:30 preluarea solicitărilor în vederea procesării;

15:00-16:00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin

intermediul oficiului consular • Vineri, între orele 09:00-13:00 preluarea

solicitărilor în vederea procesării; 13:00-14:00 eliberarea pașapoartelor

și a altor documente solicitate prin intermediul oficiului consular. Nu se

lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale! • NOTĂ: solicitările

se pot efectua doar cu programare prealabilă prin intermediul Portalului

online www.econsulat.ro; eliberarea pașapoartelor și a altor documente

solicitate prin intermediul oficiului consular se face fără programare.

• Date de contact. Facebook: www.facebook.com/ConsulatSevilla

Pe această platformă sunt organizate, săptămânal, marțea și joia, între

orele 16:00-17:00, sesiuni live de întrebări și răspunsuri. • Informații

consulare pentru cetățenii români. Telefoane call-center consular

(24/7): 0034/ 954 23 32 43; 0034/ 954 23 09 47; 0034/ 954 62 40

53; 0034/ 954 62 40 70. • Nu sunt percepute tarife suplimentare! •

E-mail: contact@informatiiconsulare.ro • www.econsulat.ro - portalul

Ghișeul Consular Online, care conține și toate informațiile consulare

necesare; Telefon urgențe: 0034 648 21 21 69. Acest număr de

telefon este strict pentru anunţarea unor situații deosebite (accidente,

decese, calamități și alte situații de pericol). • Informații suplimentare

program de lucru. Toate serviciile consulare la Consulatul General

României la Sevilla se prestează numai pe bază de programare prealabilă.

Programările sunt disponibile pe pagina web: www.econsulat.ro •

Excepții: Titlurile de călătorie pentru cei care urmează să călătorească în

România în următoarele 5 zile, cu prezentarea documentelor justificative

care să dovedească urgența. • Eliberarea documentelor solicitate prin

intermediul oficiului consular (pașapoarte electronice, acte de stare civilă

etc.), se efectuaeză în timpul zilelor lucrătoare de luni până joi, între

orele 15:00-16:00 și vineri între orele 13:00-14:00, fără programare. •

Important! Pentru operativitate utilizați cu precădere corespondența

electronică!

Consulatul României la Zaragoza: • Adresă: Calle Camino de

Las Torres nr. 24, 50008 Zaragoza • Coordonate GPS: 41.645851,-

0.876294. • Program de lucru cu publicul: De Luni până Vineri, între

orele 09:00-15:00. • Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători

legale! • Informații suplimentare program de lucru: Circumscripţia

consulară a Consulatului României la Zaragoza cuprinde Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Conform competenței teritoriale reglementate de prevederile legale în

vigoare, oficiul consular oferă servicii consulare exclusiv persoanelor cu

domiciliul sau reşedinţa în Comunitatea Autonomă Aragón. Este nevoie

de o programare individuală pentru fiecare serviciu consular solicitat la

Consulatul României la Zaragoza. Informații privind serviciile consulare

pot fi obținute accesând pagina oficială de internet a Consulatului

României la Zaragoza: http://zaragoza.mae.ro/node/485

În funcție de serviciul consular solicitat, este obligatoriu să vă aflați în

posesia tuturor documentelor prevăzute de normele legale în vigoare,

ÎN ORIGINAL, la momentul prezentării la ghișeul oficiului consular.

În cazul în care doriți un model de procură solicitat în mod expres de un

notar public român, o bancă comercială din România etc., documentul

trebuie atașat în format editabil (Word) în secțiunea „Atașați documente”

din cererea dumneavoastră, cu respectarea întocmai a regulilor

gramaticale stabilite de Academia Română, inclusiv cele referitoare la

modul de folosire a literelor „â”, „ă”, „î”, „ş”, „ţ”. Cetățenii români,

rezidenți în Comunitatea Autonomă Aragón, se pot prezenta pentru

eliberarea unui titlu de călătorie cu câteva zile înainte de plecare, de

luni până vineri, între orele 10:00-13:00, fără a fi nevoie de programare.

Pentru eliberarea titlului de călătorie în vederea deplasării în România,

NU ESTE NECESARĂ O PROGRAMARE PREALABILĂ, dar la

ghișeu au prioritate persoanele care dețin o programare în ziua respectivă

pentru depunerea cererii de eliberare a pașaportului simplu electronic.

• Coordonate de contact. Telefon informații consulare. Apelurile sunt

direcționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români

din Străinătate (CCSCRS), cu sediul în București. Nu sunt percepute

tarife suplimentare! Zaragoza: 0034/ 976 48 14 29; 0034/ 976 09 30 63. •

Email informaţii consulare: contact@informatiiconsulare.ro În cererea

de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică. •

Fax: 0034/ 976 48 17 79 • Pagină de internet: zaragoza.mae.ro • Alte

informatii de interes. Puteți verifica dacă pașaportul solicitat a fost

confecționat și este disponibil pentru ridicare de la Consulatul României

la Zaragoza, prin accesarea link-ului: http://zaragoza.mae.ro/cautapasaport

• În cazul în care documentul apare ca fiind disponibil la oficiul

consular, aveți două posibilități: să solicitați oficiului consular trimiterea

pașaportului prin intermediul poștei. Mai multe detalii pot fi obținute

accesând: http://zaragoza.mae.ro/local-news/1010 sau să vă prezentați

personal la oficiul consular, fără a fi nevoie de programare, de luni până

vineri, între orele 14:30-15:00. Paşaportul se ridică doar de către titular

sau de persoana împuternicită de către acesta printr-o procură specială,

întocmită la un notar public străin sau la o altă misiunea diplomatică/

oficiu consular român. Documentele solicitate prin intermediul oficiului

consular pot fi ridicate de luni până vineri, între orele 14:30-15:00, fără a

fi nevoie de programare, de la sediul Consulatului României la Zaragoza,

de către titular care trebuie să prezinte un document de identitate/călătorie

românesc valabil.

Zile nelucrătoare în 2022 la Consulatele României din Spania:

24.01.2022 – Ziua Unirii

22.04.2022 – Vinerea Mare

23.04.2022 – Sâmbăta Mare

24.04.2022 – Paștele Ortodox

25.04.2022 – Paştele Ortodox

01.06.2022 – Ziua Copilului

12.06.2022 – Rusalii

13.06.2022 – A doua zi de Rusalii

15.08.2022 – Adormirea Maicii Domnului

30.11.2022 – Sfântul Andrei

01.12.2022 – Ziua Națională a României

25.12.2022 – Crăciunul

26.12.2022 – Crăciunul

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni.

Conținutul acestei ediții nu reprezintă poziția oficială a

Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

Fondator, Director Editorial:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Cofondatori:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

Redacția:

Dan Caragea (Portugalia)

Gabriela Căluțiu Sonnenberg (Spania)

Vavila Popovici (SUA)

Ioana Brătuleanu (Spania)

Ilinca Fodor Van Scheyk (Spania)

Inga Diaconu (Spania)

Tudor Petruț (SUA)

Corina Simionescu Hudgens (Anglia)

Anne Caroline Fletcher (Germania)

Web:

www.occidentul-romanesc.com

Contact:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com



04 OCTOMBRIE

2022

Primarul orașului Alcalá de Henares,

decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit”

Actualitate

Ambasadorul George

Bologan a conferit primarului

orașului Alcalá de Henares,

Javier Rodríguez Palacios, în

numele Președintelui Klaus

Iohannis, Ordinul Național

„Pentru Merit” în grad de

Ofițer, în semn de înaltă apreciere

și recunoștință pentru

contribuția importantă avută

în demersurile de promovare

a relațiilor româno-spaniole.

În discursul său, șeful

misiunii diplomatice de la

Madrid a punctat contribuția

deosebită a primarului din

Alcalá de Henares pentru încrederea

acordată comunității

românești și a subliniat că în

perioada următoare vor fi

continuate evenimentele de

diplomație devenite o tradiție

și care au ca menire apropierea

umană și instituțională.

La rândul său, primarul

orașului Alcalá de Henares a

subliniat legăturile strânse între

Spania și România atât din

punct de vedere istoric, cât și

cultural și a apreciat rolul activ

pe care cetățenii români

din localitate îl au la dezvoltarea

societății, contribuind la

creșterea comunității locale.

Profitând de prezența sa

în Alcalá de Henares la 3

octombrie a.c., ambasadorul

George Bologan i-a încurajat

pe conaționalii rezidenți în localitate,

să se implice în viața

societății, să își aducă aportul

la însuflețirea acesteia, să fie

interesați de viața politică,

susținând totodată vitalitatea

economică și socială și făcând

ca vocea comunității să fie auzită

tot mai mult pe plan local.

Orașul Alcalá de Henares

este patrimoniu mondial al

umanității, fi ind un important

punct de atracție pentru

turismul cultural, este localitatea

scriitorului Miguel de

Cervantes, respectiv locul

unde Cristofor Columb s-a

întâlnit cu regina Isabela

Catolica în 1480 și tot aici,

cardinalul Cisneros a fondat

unul dintre cele mai prestigioase

centre universitare

europene ale secolului XVI.

Astăzi, localitatea este un

prosper centru industrial și

academic. Esența bunelor

legături ale primăriei cu

ambasada și ale localității

cu România, este dată de

comunitatea românească

foarte bine integrată și

apreciată căreia îi exprimăm

sentimente de Admirație și

recunoștință pentru bunul

exemplu.

Comunicat și foto: Ambasada

României în Regatul Spaniei

„A ști cum să îmbătrânești este o capodoperă

a înțelepciunii și unul dintre cele mai dificile

capitole din marea artă de a trăi”

Îmbrățișarea ideii de

a împlini binele, de a fi

respectuoși față de valorile

care ne definesc ca români

și europeni, de a fi deschiși

și toleranți cu cei diferiți de

ideile noastre, implicarea

în viața socială și politică

a societății sunt trăsăturile

unei comunități care contează

și este apreciată. Acestea

au fost principalele idei ale

mesajului transmis de către

ambasadorul României în

Spania, George Bologan,

unei părți a comunității de

români din Toledo. Vizita

șefului misiunii diplomatice

a avut loc la 1 octombrie, cu

prilejul participării la sărbătoarea

Parohiei ortodoxe din

localitate unde a slujit PS

Timotei.

După slujbă, ambasadorul

român însoțit de consulul

Florența Ciobotaru a discutat

cu cetățenii români despre

importanța de a deveni o

comunitate puternică, unită,

lăsând la o parte egoismul

și îndrăznind să schimbăm

lumea în bine pornind de la

exemplul propriu.

„Vă invit să fi m o comunitate

în adevăratul sens

al cuvântului, să fi m sufl et

către sufl et și să regăsim

frumusețea uitată a vieții.

Creștinul autentic este în comunitatea

în care trăiește o

prezență iradiantă, dătător

de pace, de înțelepciune, de

echilibru. Ar putea oferi un

model de solidaritate, de

cugetare despre ceea ce este

bine, de dăruire față de cei

care se afl ă în nevoi evitând

egoismul și pasivitatea”, a

spus George Bologan.

De asemenea, fiind Ziua

internațională a persoanelor

vârstnice, ambasadorul

l-a citat pe filosoful

Henri Frederic Amiel care

susținea că „a ști cum să

îmbătrânești este o capodoperă

a înțelepciunii și

unul dintre cele mai dificile

capitole din marea artă de

a trăi” amintind, totodată,

și de importanța pe care au

avut-o valorile transmise de

bunici și părinți în devenirea

noastră ca oameni.

Comunicat și foto: Ambasada

României în Regatul Spaniei

Vizita de lucru a secretarului de stat Gheorghe Cârciu în Italia

Vizita de lucru pe care secretarul

de stat pentru românii

de pretutindeni, Gheorghe

Cârciu a efectuat-o în Italia

a debutat cu participarea

delegației DRP la evenimentul

„Fereastră înspre România –

port și grai românesc în lume”,

organizat de către Asociația

Culturală de Voluntariat

„ Decebal și Traian”. Cea de-a

V-a ediție a evenimentului

de la Alcamo a reunit mii de

români care trăiesc în Sicilia

precum și membri ai mediului

asociativ românesc din

zonă. În cadrul manifestării

au fost prezenți artiști români

și au fost deschise standuri cu

produse artizanale românești.

Secretarul de stat le-a transmis

celor prezenți că una dintre misiunile

DRP este păstrarea și

susținerii identității lingvistice,

culturale și spirituale a românilor

de pe toate meridianele

lumii.

Evenimentul „ Fereastră

înspre România – port și grai

românesc în lume” a reușit

să reamintească românilor

importanța solidarității și a

faptului că, oriunde ne-am

afla, purtăm România în sufletele

noastre. La eveniment

a participat primarul din

orașul Alcamo, Domenico

Surdi, consulul Ioan Iacob

de la Consulatul României

la Catania, primarul orașului

Castellmare del Golfo

Nicola Rizzo, precum și alți

consilieri locali și regionali.

De asemenea, spectacolul

s-a bucurat de prezența TVR

și a televiziunilor locale.

În continuarea vizitei

de lucru, secretarul de stat

Gheorghe Cârciu a avut o

serie de întâlniri cu primarul

orașului Castellmare del

Golfo, Nicola Rizzo, cu consilieri

locali și regionali, precum

și cu primarul din orașul

Alcamo, Domenico Surdi.

Temele abordate au vizat programele

de finanțare neram-

bursabilă derulate în prezent

de Departament și contribuția

la procesul de integrare a

cetățenilor români în statele

de reședință, oportunitățile de

muncă și de studii și dezvoltarea

de proiecte comune. În

continuarea acestor discuții,

secretarul de stat a adresat

domnului Domenico Surdi,

primarul orașului Alcamo,

invitația de a vizita România.

Comunitatea românească

din Italia reprezintă cea mai

mare comunitate de cetățeni

străini din Italia. Activă și bine

integrată, aceasta joacă un rol

deosebit de important în dezvoltarea

relațiilor bilaterale, cu

un puternic impact în dezvoltarea

economiei italiene, dar şi

a celei românești.

Comunicat și foto:

Departamentul Românilor

de Pretutindeni



06 OCTOMBRIE

2022

Informaţii de interes

Guvernul Spaniei a

aprobat, la 6 septembrie

2022, Decretul Regal lege

pentru îmbunătățirea condițiilor

de muncă și securitate

socială a angajaților

la domiciliu (empleados de

hogar), legislație care reglementează

dreptul de cotizare

pentru șomaj și de acordare

de ajutoare pentru această categorie

de lucrători.

Cei peste o jumătate de

milion de angajați la domiciliu

vor avea dreptul să cotizeze

și să primească prestația

pentru șomaj și ajutoarele

care se acordă după finalizarea

prestației contributive,

condiționate de cotizare, în

special ajutorul pentru șomerii

cu vârsta de peste 52 de ani.

De asemenea, această categorie

de angajați urmează să facă

parte din Regimul General al

sistemului spaniol de securitate

socială.

În acest context, am solicitat

un interviu doamnei Cristina

Florea, atașat pentru probleme

de muncă și sociale în cadrul

Ambasadei României în

Regatul Spaniei.

De ce este important ca

cetățenii români din Spania,

care lucrează în sectorul domestic,

să cotizeze la sistemul

de Asigurări Sociale?

Cristina Florea: Dacă lucrează

legal și conform contractului

cotizează la sistemul

de securitate socială, lucrătorii

din sectorul domestic pot beneficia

de toate drepturile și de

protecția oferită de sistem: în

principal asigurare de sănătate

în sistemul public, pensie, iar

începând de la 1 octombrie

2022 și de prestația contributivă

și ajutoarele pentru șomaj.

Care sunt reglementările

Decretului Regal nr. 16/ 2022,

din 6 septembrie 2022, pe

înțelesul celor interesați, pentru

îmbunătățirea condițiilor

de muncă și securitate socială

a angajaților la domiciliu

(empleados de hogar) în

Regatul Spaniei?

Cristina Florea: Decretul

Regal lege 16/ 2022 stabilește,

cu caracter de noutate, în

primul rând obligația angajatorilor

de a cotiza pentru

șomaj și pentru lucrătorii

care își desfășoară activitatea

în sectorul domestic. Astfel,

dacă angajații din această

I. DISPOSICIONES GENERALES

JEFATURA DEL ESTADO

14680

Real Decreto-ley 16/2022, de 6 de septiembre, para la mejora de las

condiciones de trabajo y de Seguridad Social de las personas trabajadoras

al servicio del hogar.

I

La presente norma tiene como objetivo equiparar las condiciones de

trabajo y de Seguridad Social de las personas trabajadoras del hogar familiar

a las del resto de personas trabajadoras por cuenta ajena, descartando

aquellas diferencias que no solo no responden a razones justificadas, sino

que además sitúan a este colectivo de personas trabajadoras en una situación

de desventaja particular y que, por tanto, pueden resultar discriminatorias.

Se trata de un objetivo que fue formulado ya hace más de diez años,

cuando la Ley 27/2011, de 1 de agosto, sobre actualización, adecuación

y modernización del sistema de Seguridad Social, en el ámbito de la Seguridad

Social, y el Real Decreto 1620/2011, de 14 de noviembre, por el

que se regula la relación laboral de carácter especial del servicio del hogar

familiar, en el ámbito de las condiciones de trabajo, configuraron un sistema

de equiparación progresiva de la normativa laboral y de Seguridad Social,

que hasta la fecha no se ha concluido.

De un lado, en el ámbito de la Seguridad Social, la Ley 27/2011, de 1 de

agosto, estableció una equiparación progresiva del sistema de cotización

de las empleadas de hogar.

De otro lado, en el ámbito de las condiciones laborales, el Real Decreto

1620/2011, de 14 de noviembre, reformó el marco de peculiaridades aplicables

a las personas trabajadoras del hogar garantizando la convergencia

con la normativa laboral común y estableciendo un principio según el cual

«[l]a modificación del régimen jurídico de la relación laboral especial del

servicio doméstico se aborda desde una perspectiva que pretende conjugar

el mantenimiento de las diferencias, allí donde estas encuentran una justificación

objetiva y razonable, con la reducción o eliminación de aquellas,

cuando se comprenda que su razón de ser ya no encuentra por más tiempo

motivo, de manera que se logre una progresiva equiparación del bagaje

jurídico de esta relación laboral especial con la común».

Asimismo, se comprometió –disposición adicional segunda, apartado

2– la realización de un estudio a fin de valorar:

1.º La viabilidad de aplicar plenamente el régimen de extinción del

contrato de trabajo de la relación laboral común establecido en el texto

refundido de la Ley del Estatuto de los Trabajadores, aprobado por el Real

Decreto Legislativo 2/2015, de 23 de octubre, a la relación laboral de carácter

especial del servicio del hogar familiar, así como la posibilidad de

incluir el desistimiento del empleador, entendido como pérdida de confianza

en el empleado, en alguna de las causas comunes de extinción del contrato

Îmbunătățirea condițiilor de muncă și securitate socială a

angajaților la domiciliu (empleados de hogar) în Spania

categorie demonstrează că

au cotizate un minim de 360

zile pentru șomaj în ultimii

șase ani, pot beneficia de perioada

minimă de acordare a

șomajului, respectiv 4 luni, în

caz contrar putând opta pentru

ajutorul pentru șomaj care

se acordă în caz de cotizare

insuficientă.

În afară de dreptul de a

obține prestația pentru șomaj,

se prevăd și alte drepturi importante

ce vor fi reglementate

prin noua lege: respectarea

perioadelor de odihnă

și de concediu și desființarea

posibilității de concediere arbitrară,

care permitea angajatorului

să concedieze lucrătorul

fără a motiva încetarea contractului.

Se reglementează câteva

situații concrete care pot justifica

posibilitatea de concediere,

fiind vorba de o situație

specifică, în care angajatorul

nu este o întreprindere, ci o

persoană particulară:

• reducerea veniturilor familiei

sau creșterea cheltuielilor

gospodăriei;

• modificarea necesităților

familiei care justificau

prezența angajatului la domiciliu;

• un comportament al angajatului

care să justifice pierderea

încrederii angajatorului.

Vor fi puse în aplicare și politici

de formare și acreditare

a lucrătorilor la domiciliu. De

asemenea, se va crea o Comisie

de Studiu pentru îmbunătățirea

protecției acestei categorii în

cazul bolilor profesionale specifice

activităților desfășurate

majoritar de către femei.

Care sunt obligațiile angajatorului

în raport cu munca

la domiciliu a unui angajat?

Cristina Florea: Începând

cu data de 1 octombrie

2022 intră în vigoare

obligația angajatorului de

a cotiza pentru angajatul la

domiciliu pentru șomaj și

pentru FOGASA (Fondul de

Garanție Salarială). Decretul

Regal lege stabilește și

obligația angajatorilor de a

cotiza și pentru lucrătorii care

își desfășoară activitatea pentru

mai puțin de 60 ore/ lună,

eliminându-se posibilitatea,

devenită neoficial obligație,

ca afilierea, înscrierea contractului

sau alte formalități

similare să fie făcute de către

lucrător.

Noile reglementări legislative

din 6 septembrie 2022

se referă la condițiile de muncă

și securitate socială ale

angajaților la domiciliu (empleados

de hogar).

de trabajo establecidas en el artículo 49 del Estatuto de los Trabajadores.

2.º La viabilidad de establecer un sistema de protección por desempleo

adaptado a las peculiaridades de la actividad del servicio del hogar familiar

que garantice los principios de contributividad, solidaridad y sostenibilidad

financiera.

Lo anterior evidencia que existía ya entonces la conciencia de que debía

progresarse hacia la equiparación con las personas trabajadoras por cuenta

ajena tanto en el ámbito del sistema extintivo de la relación laboral como en

el de la prestación por desempleo. El debate de entonces ha sido superado

por la realidad de nuestros días, más con la experiencia de la COVID-19 y

la extensión del trabajo a distancia, lo que permite afirmar que en torno a

esas cuestiones existe un importante consenso social sobre la necesaria equiparación

de derechos de estas personas trabajadoras con las del Régimen

General de la Seguridad Social.

La prestación de servicios en el hogar familiar ha sido históricamente

objeto de tratamiento diferenciado respecto al resto de actividades laborales.

Hay, ciertamente, peculiaridades relevantes en este tipo de actividad laboral

derivadas de que la persona empleadora no tiene entidad empresarial, de

que la prestación de servicios se produce en un ámbito privado, de la alta

variabilidad en las jornadas (desde el tiempo parcial muy reducido a la

jornada completa), de la pluralidad, en determinados supuestos, de personas

empleadoras y de otras circunstancias. Son factores que, sin duda, deben

ser tenidos en cuenta en la configuración de la normativa aplicable a las

personas que desarrollan esta actividad en la medida en que tengan una

incidencia real en la prestación de los servicios.

Hay que tener en cuenta que la existencia de relaciones laborales especiales

ha tenido como función principal la inclusión de aquellas prestaciones

de servicios que se desvían del prototipo en el ámbito jurídico protector

del derecho del trabajo, permitiéndose la diversificación de protección o de

tutela y obteniendo como resultado la expansión tradicional de las fronteras

tuitivas de esta rama del derecho. Por tanto, cuando la citada regulación

especial introduce diferencias de trato que suponen una reducción del nivel

de protección es necesario plantear los límites materiales de su configuración

que, en ningún caso, pueden suponer una tutela de los derechos

fundamentales inferior a la prevista respecto de la relación laboral común.

Existe, además, un elemento histórico de desvaloración del trabajo doméstico,

que se ha mantenido en las conciencias y también en las normas,

y que es necesario corregir porque infravalora un trabajo desempeñado

histórica y mayoritariamente por mujeres, contribuyendo a la perpetuación

de estereotipos y al agravamiento de la brecha de género.

No puede olvidarse tampoco que un alto porcentaje de las personas que

desarrollan en España actividades en servicio del hogar no son españolas,

con lo que el trato diferenciado en sus condiciones de trabajo y de Seguridad

Social puede tener consecuencias sociales que, incluso, podrían ser constitutivos

de discriminación por razón de origen racial o étnico, que se prohíbe

de manera explícita en el artículo 4.2.c) del Estatuto de los Trabajadores,

Care sunt drepturile acestei

categorii de angajați,

în condițiile în care au un

contract de muncă semnat

cu angajatorul și care sunt

drepturile celor care nu dețin

un contract de muncă?

Cristina Florea: Drepturile

acestei categorii de angajați

sunt toate cele enumerate anterior

cu privire la sănătate,

șomaj și pensie. A lucra fără

contract de muncă înseamnă a

lucra la negru, ca atare persoanele

care lucrează fără a deține

un contract de muncă nu beneficiază

de drepturi legale.

Dacă angajatul este concediat,

iar angajatorul nu

este solvabil, cine va achita

indemnizațiile pentru șomaj

ale angajatului?

Cristina Florea: În caz de

concediere, dacă angajatorul

se va dovedi a fi insolvent,

indemnizațiile pentru șomaj

ale angajaților la domiciliu

vor fi plătite din Fondul de

Garanție Salarială ( FOGASA).

Care sunt condițiile care

trebuie îndeplinite pentru

obținerea prestației pentru

șomaj, în situația în care lucrătorul

din sectorul domestic

deține un contract de muncă?

Cristina Florea: Condiții

ce trebuie îndeplinite pentru

obținerea prestației:

• solicitanții să fie înregistrați

în baza de date a

Serviciului Public de Ocupare

ca persoane aflate în căutare de

loc de muncă;

• să fie înregistrați sau într-o

situație asimilată înregistrării

în orice regim de cotizare la

sistemul de securitate socială

spaniol (se prevede trecerea la

regimul general de cotizare al

acestei categorii);

• să demonstreze că au cotizat

un minim de 360 zile pentru

șomaj în ultimii șase ani, în

caz contrar putând opta pentru

ajutorul care se acordă în caz

de cotizare insuficientă;

• să se afle în căutare activă

de loc de muncă și să subscrie

la angajamentul de reluare a

activității;

• să nu fi ajuns la vârsta care

le-ar da dreptul la pensionare

pentru limită de vârstă în anul

respectiv (pentru anul 2022 –

vârsta de 65 de ani, care permite

pensionarea cu 37 de ani

și jumătate de cotizare);

• să nu primească, în același

timp, si o pensie incompatibilă

din partea sistemului de securitate

socială spaniol;

• să nu realizeze activități

pe cont propriu sau ca angajați

cu normă întreagă în contul

terților (cu anumite excepții

prevăzute în Programul de

impulsionare a angajării).

Un material realizat

de Occidentul Românesc

Foto: Ambasada României în

Regatul Spaniei

tanto en el empleo como en las condiciones de empleo.

II

La Sentencia del Tribunal de Justicia de la Unión Europea, de 24 de

febrero de 2022, asunto C 389/20, ha establecido con rotundidad que no

son compatibles con el ordenamiento de la Unión Europea las normas de

Seguridad Social que sitúen a las trabajadoras en desventaja particular con

respecto a los trabajadores y no esté justificada por factores objetivos y

ajenos a cualquier discriminación por razón de sexo.

Así declara de manera concluyente: «El artículo 4, apartado 1, de la

Directiva 79/7/CEE del Consejo, de 19 de diciembre de 1978, relativa a

la aplicación progresiva del principio de igualdad de trato entre hombres

y mujeres en materia de seguridad social, debe interpretarse en el sentido

de que se opone a una disposición nacional que excluye las prestaciones

por desempleo de las prestaciones de seguridad social concedidas a los

empleados de hogar por un régimen legal de seguridad social, en la medida

en que dicha disposición sitúe a las trabajadoras en desventaja particular

con respecto a los trabajadores y no esté justificada por factores objetivos

y ajenos a cualquier discriminación por razón de sexo».

En línea con lo anterior, la sentencia viene a subrayar, como factor de

coherencia y necesidad de los objetivos de política social, que la exclusión

de la prestación por desempleo y de la obligación de cotizar por dicha contingencia

implica además la imposibilidad de que las personas trabajadoras

al servicio del hogar familiar accedan a otras prestaciones de Seguridad

Social a las que podrían tener derecho y cuya concesión se supedita a la

extinción del derecho a las prestaciones por desempleo, de manera que

esta mayor desprotección se traduce asimismo en una situación de mayor

vulnerabilidad y desamparo.

En la STJUE de 24 de febrero de 2022, el Tribunal aplicó los criterios

ya reflejados en otras sentencias previas, en las que consideró que cualquier

trato diferenciado en el ámbito de la Seguridad Social que, aun siendo

aparentemente neutro, afecte mayoritariamente a mujeres, se opone a la

Directiva 79/7/CEE del Consejo, de 19 de diciembre de 1978, relativa a

la aplicación progresiva del principio de igualdad de trato entre hombres

y mujeres en materia de Seguridad Social, por ser constitutivo de discriminación

indirecta por razón de sexo. Entre otras, son significativas las

Sentencias del Tribunal de Justicia de la Unión Europea de 22 de noviembre

de 2012, asunto C-385/11 (Elbal Moreno), y de 9 de noviembre de 2017,

asunto C-98/15 (Espadas Recio), ambas contra España, en las que se aplicó

el mismo criterio de afectación mayoritaria a las mujeres. («El artículo 4,

apartado 1, de la Directiva 79/7/CEE del Consejo, de 19 de diciembre de

1978, relativa a la aplicación progresiva del principio de igualdad de trato

entre hombres y mujeres en materia de seguridad social, debe interpretarse

en el sentido de que se opone a una normativa de un Estado miembro que,

en el caso del trabajo a tiempo parcial vertical, excluye los días no trabajados

del cálculo de los días cotizados y que reduce de este modo el período de

pago de la prestación por desempleo, cuando está... (texto parcial)


Ioana Bratuleanu

( Madrid-Spania)

Comunitatea Europeană

și-a stabilit ca obiectiv crearea

unui spațiu de libertate,

securitate și justiție în cadrul

căruia se asigură libera

circulație a persoanelor. În

acest scop, Comunitatea a

adoptat măsuri în domeniul

cooperării judiciare în materie

civilă necesare pentru

buna funcționare a pieței

interne în diferite materii,

printre care și în materia

matrimonială și a răspunderii

părintești, având în

vedere diversitatea familiilor

de naționalități diferite

și problemelor care apar în

momentul în care aceste familii

mixte se deplasează pe

teritoriul Uniunii Europene.

În acest sens, Regulamentul

(CE) al Consiliului nr.

2201/2003 al Consiliului din

27 noiembrie 2003 privind

competența, recunoașterea

și executarea hotărârilor

judecătorești în materie matrimonială

și în materia răspunderii

părintești a fost un

instrument foarte utilizat în

toți acești ani, inclusiv pentru

românii care au avut procese

în Spania sau România și au

fost nevoiți să recunoască

sentințele sau să le pună în

executare în alte state. Însă

din 2003 până în prezent,

Curtea de Justiție al Uniunii

Europene a pronunțat diferite

sentințe care priveau acest

Regulament și care indicau

necesitatea unei îmbunătățiri

a normelor Regulamentului,

în special în ceea ce privește

încrederea reciprocă a statelor

Uniunii Europene în

sentințele pronunțate în materia

familiei. Astfel, la 15

aprilie 2014, Comisia a adoptat

un raport privind aplicarea

Regulamentului (CE) nr.

2201/2003 al Consiliului, iar

concluzia raportului a fost

că Regulamentul menționat

este un instrument care

funcționează bine și care

a adus beneficii importante

cetățenilor, dar că normele

existente ar putea fi

îmbunătățite, fiind necesar să

se aducă o serie de modificări

regulamentului respectiv, în

sensul că ar trebui reformat

din motive de claritate.

La data de 01 august 2022 a

Recunoașterea sentințelor

în materia familiei, în

România

intrat în vigoare Regulamentul

(UE) 2019/1111 al Consiliului

din 25 iunie 2019 privind

competența, recunoașterea

și executarea hotărârilor

în materie matrimonială

și în materia răspunderii

părintești și privind răpirea

internațională de copii, care

abrogă Regulamentul (CE) al

Consiliului nr. 2201/2003 al

Consiliului din 27 noiembrie

2003 privind competența,

recunoașterea și executarea

hotărârilor judecătorești în

materie matrimonială și în

materia răspunderii părintești,

sub rezerva celor menționate

în continuare.

Noul Regulament (UE)

2019/1111 se aplică materiilor

civile privind: (a) divorțul,

separarea de drept și anularea

căsătoriei; (b) atribuirea,

exercitarea, delegarea, retragerea

totală sau parțială

a răspunderii părintești. Materiile

prevăzute la litera (b)

a alineatului (1) pot include

în special: (a) încredințarea

și dreptul de vizită; (b) tutela,

curatela și instituțiile

similare; (c) desemnarea și

atribuțiile oricărei persoane

sau oricărui organism însărcinat

să se ocupe de persoana

sau bunurile unui copil, să îl

reprezinte sau să îl asiste;

(d) plasamentul unui copil

într-un centru de plasament

sau în îngrijire într-o familie

substitutivă; (e) măsurile de

protecție a copilului privind

administrarea, conservarea

sau dispoziția cu privire la

bunurile unui copil.

„Regulamentul (CE) nr.

2201/2003 continuă să se

aplice hotărârilor pronunțate

în procedurile judiciare

inițiate, actelor autentice

întocmite sau înregistrate în

mod formal și acordurilor

care au devenit executorii

în statul membru în care au

fost încheiate înainte de 1

august 2022 și care intră în

domeniul de aplicare al regulamentului

menționat.

„Înainte de 01 august

2022 hotărârile judecătorești

pronunțate într-un stat membru

cu privire la exercitarea

răspunderii părintești față de

un copil, care erau executorii

în acel stat și care au fost

notificate sau comunicate, se

executau într-un alt stat membru

doar după ce se pronunța

instanța de judecată asupra

recunoașterii sentinței și se

încuviința executarea la cererea

oricărei părți interesate.

În baza noului Regulament,

hotărârile pronunțate întrun

stat membru în materia

răspunderii părintești care

sunt executorii în acel stat

membru sunt executorii și în

celelalte state membre fără să

fie necesară recunoașterea și

încuviințarea executării.

De exemplu, dacă pentru

a întocmi pașaportul unui

minor fără consimțământul

tatălui, care era decăzut

din drepturile părintești

de către instanța de judecată

din Spania, în baza

unei hotărâri judecătorești

pronunțate înainte de 01 august

2022, se solicită de către

autoritățile române sentința

de recunoaștere pe teritoriul

României a sentinței spaniole,

în același caz pentru o procedură

inițiată în Spania după

data de 01 august 2022, nu va

mai fi necesară formalitatea

procedurii de recunoaștere

de către instanțele române

a hotărârii străine. Așadar,

importantă nu este doar data

obținerii hotărârii de decădere

din drepturile părintești

sau de atribuire a autorității

părintești către unui dintre

părinți, ci și data inițierii procedurii

judiciare de familie în

Spania, astfel cum se prevede

în articolul 100 alineatul 2

privind dispozițiile tranzitorii

din noul Regulament.

Pe cale de consecință,

chiar dacă procedura în fața

instanței de judecată a fost

începută în luna iulie 2022 și

hotărârea va fost pronunțată

în anul 2023, aceasta va intra

sub incidența vechiului

Regulament și va fi necesară

procedura de recunoaștere

în România pentru punerea

în aplicare a sentinței pe teritoriul

României sau în fața

Oficiilor Consulare de pe lângă

Ambasada României. Însă,

o scăpare a Certificatelor

Juridic OCTOMBRIE

2022 07

care se eliberează pe baza

sentințelor pronunțate în

această perioadă de tranziție

este data începerii procedurii

judiciare, care în practică va

pune probabil probleme.

În scopul executării întrun

alt stat membru a unei hotărâri

de acordare a dreptului

de vizită, instanța de origine

poate declara hotărârea executorie

cu titlu provizoriu,

fără a aduce atingere unei

eventuale căi de atac, pentru

a ușura executarea hotărârii

în alt stat. De asemenea,

odată cu noul Regulament

s-au modificat și certificatele

care trebuie să însoțească

hotărârea judecătorească,

de la patru formulare în vechiul

Regulament, la nouă

formulare extinse în noul

Regulament, tocmai pentru

a ușura punerea în aplicare a

sentinței străine.

Pentru actualizarea actelor

de stare civilă ale unui stat

membru pe baza unei hotărâri

pronunțate în alt stat

membru în materie de divorț,

de separare de drept sau de

anulare a căsătoriei care nu

mai poate fi supusă niciunei

căi de atac în conformitate

cu dreptul respectivului stat

membru, nu este necesară

nicio procedură specială.

Autor:

Avocat Ioana Bratuleanu

(Madrid) - Colaborator voluntar

la Occidentul Românesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon 0034.642.308.360

Web: www.brilawabogados.es

E-mail:

secretaria@brilawabogados.es


08 OCTOMBRIE

2022

Românii de dincolo de graniţe

„În Franța am învățat mai întâi că am

Românca Ilinca Popescu

trăiește viața unui european de

astăzi, este omul vremurilor

noastre. Liber să se căsătorească

cu cineva de la celălalt capăt

al continentului, să circule, să

muncească, să nască departe

de familia ei, să-și ia copilul,

câinele și rulota și să străbată

lumea. „Momentan răspund

din Spania, în jurul nostru aud

franceza mai des decât spaniola,

iar parcările pentru camping

car-uri sunt pline de auto

rulote și van-uri cu numere de

Franța, Germania, Olanda și

UK”, îmi spune ea.

S-a născut și a crescut în

Brașov până la 19 ani, cea mai

stabilă relație cu un oraș, de

până acum. A studiat la Cluj, în

Franța și la Viena. A lucrat în

corporații la București, într-un

atelier de artă la Viena. S-a căsătorit

cu un francez. În Franța

s-a reinventat, învățând alte și

alte profesii, care să o țină pe

linia de plutire. Și continuă să

o facă, pentru că „facturile nu

le plătește ego-ul intelectual.

De fapt, această realizare, dureroasă

la început, mi-a oferit

libertatea de a mă integra și

de a aprecia gimnastica practicată

de atâția francezi, de

a îmbrățișa non-atașamentul

față de un job”, recunoaște

Ilinca. „Aici nu există, sau

infi m mai puțin decât în România,

ceea ce aș numi snobismul

intelectual. Mulți foști

ingineri, manageri, profesori

se formează în meserii mai

puțin intelectuale, pentru a

putea fi bine plătiți oriunde și

oricând, pentru a putea să o ia

de la 0 oriunde, pentru a putea

călători.”

Spunem adesea că lumea se

schimbă, că românii se schimbă,

că „tinerii de astăzi sunt altfel”.

Dar în ce fel? Cât de bine

cunoaștem destinele celor care

reinventează astăzi modul de

a fi în lume? Am întrebat-o pe

Ilinca Popescu, o tânără care

trăiește în noile vremuri, cum

arată viața ei, cum a crescut și

s-a pregătit un om tânăr român

pentru marea evadare.

Dragă Ilinca, ești copil

al comunismului, ai crescut

într-o lume în schimbare,

cum ai descrie-o, cum se

poate spune povestea noastră

pentru ceilalți europeni?

Ilinca Popescu: Am avut

o copilărie obișnuită pentru

generația copiilor născuți spre

sfârșit de comunism în România;

am făcut parte din tabăra

celor crescuți de bunici, până

la vârsta de nouă ani, tocmai

pentru a evita cheia atârnată

de gât. Ai mei locuiau la 20

de minute de mers pe jos, mă

vizitau miercurea, locuiam la

ei duminica pe vremea comunismului,

apoi tot sfârșitul de

săptămână după anii `90. Îmi

plăcea la bunici, mi-aș fi dorit

să locuiesc la părinți ca orice

copil cu rădăcini în „Muzeul

abandonului”, astăzi – cu recul,

însă – îmi dau seama că

a fost o șansă și sunt recunoscătoare.

Anii de liceu, la fel

ca cei din școala generală și

din cea primară, i-am trăit în

mediul germanofon, la Johannes

Honterus, școala de lângă

Biserica Neagră. O școală

destul de libertină, cel puțin

pentru anii `90, cu predare în

limba germană. Nu am cunoscut

uniforma, aveam voie cu

piercinguri și rasta, aveam un

post de radio al școlii și câțiva

profesori din Germania care

erau atât de faini, atât de liberi

și de logici, încât la început

ne-a fost greu să îi respectăm.

Cum s-a format un tânăr

în tranziția noastră, cum au

fost studiile tale și experiența

muncii la început?

Ilinca Popescu: Până să

plec definitiv din țară, am tot

plecat. Mai întâi la Cluj, unde

am studiat jurnalismul. Apoi,

cu o bursă Erasmus, un semestru

în Franța, după care

am plecat la masterat la Viena

unde am studiat comunicarea.

În România, pe parcursul studiilor

am lucrat în jurnalism.

La Viena am continuat să scriu

pentru publicații independente,

am lucrat pentru un muzeu

în branding și pentru pictorul

Helmut Kand în domeniul

picturii și al recondiționării.

Pe vremea aceea, România nu

făcea încă parte din Uniunea

Europeană, așa că, la finalul

studiilor, m-am întors în țară

unde, ca orice tânăr cu limbi

străine în CV, am intrat în lumea

corporațiilor. Mai întâi în

PR, în Brașov, după care în

marketing digital în București.

Undeva în mine știam că e mai

mult de văzut, de trăit, trebuia

însă să bifez și Bucureștiul înainte

să plec de tot.

Dacă ar fi să faci o descriere

a experiențelor tale în acele

mari orașe, până să pleci în

Franța, cum ar arăta ea?

Ilinca Popescu: Asociez

orașele în care am trăit cu

vârstele la care le-am experimentat.

Brașovul si Clujul le

asociez cu nepăsarea, cu lipsa

grijilor, cu aripile acelea enervant

de lungi și de stufoase.

Am adorat anii din Cluj, o lungă

perioadă am tot comparat și

nimic nu ajungea la nivelul de

efervescență culturală și de atmosferă

vie pe care le-am trăit

în anii studenției. Apoi, nevoia

de a ieși mereu, de a fi în

mijlocul evenimentelor a mai

scăzut, așa că m-am deschis

noului și am început să percep

orașele așa cum sunt, fără să

le mai compar. Viena este un

oraș cât se poate de frumos,

cu o atmosferă calmă pentru o

capitală, un oraș așezat și sigur,

prea așezat însă pentru Ilinca

la 22, 23 de ani. Bucureștiul

l-am experimentat la 27 de

ani, prea târziu ca să mă îndrăgostesc

de el, prea formatată

de Transilvania și de anii din

Austria și Franța, ca să nu mă

deranjeze unele și altele.

Ai crescut într-o societate

multietnică la Brașov, cât

contează să știi o limbă străină

din familie? Acest lucru

te-a ajutat să înveți cu mai

multă ușurință alte limbi, să

înțelegi alte culturi?

Ilinca Popescu: Am crescut

într-o societate oarecum

multietnică, având sași și maghiari

colegi și prieteni, dar

mai ales într-o familie interesată

de limbile străine. Mama

este profesor de engleză și de

italiană, iar ambii bunici din

partea mamei vorbeau germana,

franceza, bunica un pic de

engleză, iar bunicul un pic de

spaniolă. Nu am dormit niciodată

după-amiază. În timpul

siestei, mă retrăgeam mereu cu

bunicul în biroul lui. Acolo îmi

citea din La Fontaine în franceză,

nu înțelegeam o iotă, și

din frații Grimm în germană.

Repetam cu el cuvintele pe

care le sublinia, iar mai apoi le

căuta în dicționar și le nota în

caietul de cuvinte necunoscute.

„Câte limbi vorbești, atâtea

vieți trăiești” îmi spunea mereu.

Germana am început să o

învăț la grădiniță, la trei ani.

Apoi engleza la opt ani, în clasa

a doua la școală. Pe lângă

îmbunătățirea capacităților

cognitive, cred că prima limbă

străină face ca a doua să

fie mai ușoară. Sertarele sunt

deschise, trebuie doar umplute.

Astăzi observ gimnastica

lingvistică, capacitatea de a

sări dintr-o limbă într-alta, dar

și haosul pe care îl poate produce

dacă sunt limbi similare.

În timpul masteratului am încercat

să învăț italiana în timp

ce aprofundam spaniola. Nu

am reușit, am renunțat la italiană.

Îi va veni vremea la momentul

potrivit. Cu siguranță, a

vorbi o limbă străină te apropie

de cultura celor care o vorbesc,

nu mai este doar „lèchevitrines”,

„window shopping”,

intri în carnea limbii, o diseci,

o însușești. Te apropie de argou,

acolo unde se desfășoară

de fapt caracterul limbii, unde

e gustoasă, unde se citește mai

bine cultura unei țări. Înțelegi

mai întâi versurile, dialogul din

filme, după care referințele. Începi

să pricepi subtilitățile, să

te amuzi.

Tu ești o ființă călătoare,

ai fost în India și te-ai îndrăgostit

de ea. Ai călătorit mult,

și continui să o faci. Cum vezi

acum explorarea altor lumi,

altor țări și culturi, chiar

dacă nu trăim și nu ne stabilim

acolo, de ce a devenit o

practică pentru foarte mulți

contemporani, inclusiv pentru

români?

Ilinca Popescu: Cred că

e o bogăție, de care e păcat

să ne lipsim, acum, când societatea

ne-o permite. Înainte

nomadismul se învârtea în

jurul nevoilor primare. Astăzi

nomadismul se împarte

în nomadism, semi-nomadism

(cei care păstrează o

locuință și călătoresc doar

câteva luni pe an) și nomadismul

de lungă durată (cei

care se mută o dată la câțiva

ani cu jobul în alte țări). E

o ocazie de a vizita și de a

cunoaște mai în profunzime

alte peisaje, altă vegetație,

alte culturi, alți oameni, alte

tradiții și ritualuri, alte gusturi,

alte mirosuri. Este și

o ocazie de autocunoaștere

în afara zonei de confort. În

vest, nomadismul a început

demult, iar voiajul cu rucsacul

în spate pentru o perioadă

de șase luni, un an de și mai

demult. Pentru români începe

să fie o practică și mă bucur

enorm să văd asta. Din ce observ,

tinerii își iau libertatea

de a călători lucrând de acasă.

Nivelul de trai și posibilitatea

de a lucra la distanță joacă

un rol important. Sper ca în

viitor să vedem și pensionarii

la volanul auto rulotelor

străbătând Europa, așa cum o

fac vârstnicii francezi, după

ce și-au petrecut vacanța de

vară alături de familie.


Românii de dincolo de graniţe OCTOMBRIE

2022 09

drepturi și că nu trebuie plecat capul.”

Te-ai îndrăgostit de un tânăr

francez, iar acum aveți

un copil. Cum sunt relațiile

dintre familiile voastre acum?

Ce diferențe ai observat între

modul de viață de familie acolo

față de cea din România?

Pe Noah, fiul tău, îl înveți și

limba română?

Ilinca Popescu: Familiile

noastre petrec momente plăcute

împreună o dată, de două

ori pe an. Există mult respect

la mijloc. Viața de familie aici

este mai puțin pregnantă decât

în România, părinții se implică

mai puțin în viața și deciziile

copiilor. Bunicii petrec timp

cu nepoții, dar nu au rolul de

baby-sitter ca în România,

am impresia că se respectă

mai mult intimitatea și nevoia

de intimitate a celuilalt.

Asta poate și datorită faptului

că pensionarii aici sunt activi,

au viața ritmată de ieșiri,

drumeții, jocuri, hobby-uri.

Nu au toată atenția focalizată

pe copii și copiii copiilor lor,

cum mi se pare că se întâmplă

în România. O altă diferență

pe care am observat-o încă

de la început sunt cântecele.

Francezii au cântece de familie,

sunt în stare să cânte o oră

între meniul principal și desert.

Sunt cântece haioase, copiii

participă, adulții se amuză la

un alt nivel, unele fiind deocheate.

Se râde, se destinde.

Lui Noah i-am vorbit în primul

an doar în română, după

care am început să îi vorbesc

în ambele limbi. De un an și

ceva încoace, îi vorbesc, din

păcate, aproape doar în franceză.

Încerc să revin la un stadiu

bilingv prin cărți și desene animate

în română, e un exercițiu

greu, odată ce ai rupt pactul o

dată, iar viața se derulează în

viteză într-o altă limbă. Este pe

lista de priorități.

Te-ai îndreptat spre jurnalism

și artă, apoi ai căutat

să înveți să faci și altceva

mai pragmatic, chiar înainte

să pleci din țară. Care sunt

preocupările și specializările

tale?

Ilinca Popescu: În Franța,

m-am reinventat și continui să

o fac. Nu mi-a plăcut viața de

corporatist, așa că m-am reorientat

către activități care implică

relația umană, psihologia și

libertatea artistică. M-am format

în terapia prin artă în India

și Spania cu artista Meera

Hashimoto și cu psihologul

Svagito Liebermeister, tot în

terapia prin artă m-am format

în Franța timp de trei ani, unde

am intrat în adâncimile psihologiei

și ale terapiei, după care

m-am format în constelația

familială. În timpul formărilor

și după, am lucrat în sistemul

Montessori, am avut un butic

unde am vândut ilustrații și

creații de-ale mele, înainte de

Covid am avut și un cabinet în

paralel cu buticul.

Ce faceți acum, tu și familia

ta? Cum arată viața

voastră?

Ilinca Popescu: De două

luni și jumătate încoace suntem

nomazi. Trăim în auto rulotă

de opt metri lungime, noi

trei și cei doi câini, un Golden

Retriever și un Labrador. Ei au

spațiul lor, izolat, în camping,

noi – restul. Deocamdată suntem

în Spania, ne îndreptăm

încet, încet, către Portugalia.

Proiectăm un voiaj de doi ani,

câtă vreme mă pot ocupa de

programa școlară de „acasă”.

Descoperim locuri noi o dată

la două, trei zile. Nu este ușor,

însă nu mă plâng. Ne lăsăm

ghidați de nevoile campingului,

adică a face plinul de apă,

a goli rezervorul de apă uzată

și toaleta o dată la trei zile.

Învățăm să respectăm apa.

Plănuim să petrecem iernile în

țări calde, iar verile în cele mai

răcoroase. Ne oprim în campinguri

când nu avem soluții,

în restul timpului parcăm unde

ne este autorizat, ceea ce nu

este neapărat ușor pe coastă,

multe orașe au semnul de auto

rulotă interzis la intrare. Este

grozav să schimbi peisajul în

fiecare zi și să păstrezi același

cadru de confort și de „acasă”.

Necesită însă multă căutare,

multă putere de adaptare, un

șofer bun și multă răbdare. Ne

dorim să lucrăm în fiecare țară

străbătută, viața în camping

ne permite luxul de a lucra cu

rândul. Eu voi propune ateliere

prin terapia prin artă și de

constelație familială, în paralel

lucrez la o carte ilustrată despre

emoții pentru adolescenți

și adulți și scriu din când în

când pe blog. Îmi era dor de

scris. Întâlnim oameni care ne

marchează într-un fel sau altul,

locuri care ne fascinează.

Nu știm cum vom fi la finalul

voiajului, iar asta mă atrage

cel mai mult, cred. Mi se pare

că voiajul este o mișcare atât

către exterior, cât și către interior.

Zilnic îți testează limitele

și rezistențele.

Cum crezi că s-ar putea

conecta mai bine arta, cultura

română la cea franceză?

Cândva eram mica Franță

din celălalt capăt al continentului.

Ce s-ar putea face pentru

ca în artă, cultură, știință

să colaborăm mai bine?

Ilinca Popescu: Cred că

există multe proiecte de colaborare,

care însă rămân necunoscute

atât eventualilor

participanți, cât și publicului.

În România, știu că Alianța

Franceză din Cluj este foarte

activă pe plan cultural. Probabil

că ar fi o soluție să se răspândească

și în celelalte orașe.

În privința artei și a culturii,

cred că o producție cinematografică

franco-română ar avea

cel mai rapid efect, un film cu

o răspândire ca Gadjo Dilo,

care să prezinte potențialul

artistic, care să arate România

citadină, care să dea la o parte

imaginea de cultură și muzică

balcanică și atât. Mai cred

că trebuie ceva nou, a insista

pe originile românești ale lui

Ionesco, Brâncuși și Eliade nu

văd să aibă vreun efect, nici a

miza pe micul Paris, fiindcă nu

mai este.

Mulți văd în fenomenul

migrației, al mobilității tot

mai crescânde, un pericol.

Milioane de oameni călătoresc

și se mută, fug din calea

dezastrelor, războaielor. Poate

că trăim una dintre cele mai

mari fluctuații de populații

din istoria lumii. Tu cum vezi

acest fenomen?

Ilinca Popescu: De-a lungul

istoriei omenirii, am fost

mai mult nomazi decât sedentari.

Abia când au apărut

Homo Sapiens, am început să

ne așezăm. Hrana și pericolele,

nevoile primare ne-au făcut

dintotdeauna să ne mutăm, să

căutăm siguranța și confortul.

Înainte să înceapă războiul în

Ucraina, râdeam că „les roumains

sont partout”, românii

sunt peste tot. Apoi sirienii.

Apoi românii care pretind a fi

sirieni în intersecții. Imaginea

cea mai vizibilă a milioanelor

de imigranți. Acum câteva

decenii au fost asiaticii, iar

de-a lungul anilor, cetățeni ai

fostelor colonii. O plimbare

pe orice stradă din Paris este

imaginea multiculturalității.

În orice cartier sunt restaurante

sau fast-fooduri indiene,

chinezești, libaneze my love,

thaï, turcești, italiene. Franța

a fost dintotdeauna „terre

d’accueil”, tărâm de primire,

iar asumarea istoriei a obligato

să continue să fie. Când a

izbucnit războiul, ne-am gândit

cu toții cum Canada este o

soluție, aceeași limbă, dar departe.

Luând pulsul evoluției,

lumea s-a liniștit, vesticii rămân

în vest. Și continuă să fie

tărâm de primire.

Cred că este o problematică

delicată, în sensul în care există

culturi care emigrează, dar

care nu îmbrățișează cultura

și limba noii țări, care impun

mai mult decât sunt dispuși

să se aclimatizeze. Copiii se

adaptează și se integrează atât

cât dorința de apartenență și

de loialitate le-o permite. Nu

cred că este un pericol, suntem

mulți, poate deja prea mulți,

dar încă este loc, iar societatea

este vie, se dezvoltă odată cu

noile cerințe, odată cu noile

valuri.

Cred că războiul din

Ucraina a trezit multă lume.

Înainte, catastrofele erau departe,

nu atingeau un eventual

transfer, ceea ce face că neam

trezit plini de compasiune

și dornici de a ajuta, așa cum

nu am făcut-o niciodată. Ideea

de populație unită, în ciuda

oricărei credințe sau orientări

politice, am experimentat-o

deja cu toții, peste tot în lume,

în primul an de Covid. Cred

că astăzi vibrează aceeași

coardă.

Politicienii și experții în

finanțe probabil că privesc

timorați viitorul. Personal,

îmi aduc aminte de concertul

Dhakha Braka, trupa ucraineană,

ajuns și în Bordeaux, de

acum câteva luni. Se vorbea

în toate limbile în sală, ucrainenii

aduseseră steaguri. Cu

toții am strigat Slava Ukraini

la final de aplauze, imaginea

vie a ceea ce nemții numesc

„Weltmensch”, un om al lumii,

fără judecăți asupra altor

culturi.

Despre România bunicilor.

Ilinca Popescu: „Bunica s-a

născut într-o familie burgheză,

străbunicul era contabil

pentru olandezi și petrol, iar

străbunica casnică, fi ică de

emigrantă pe Dunăre, din

Serbia către România, cu

un presupus aur în buzunare

și o icoană atârnată de

gât, care azi e agățată pe

peretele din dormitorul alor

mei. Străbunicul venea acasă

vinerea cu caleașca plină

de muzicanți și continuau

chiolhanul acasă în pahare

de cristal, criticând sistemul.

Până când, într-o noapte,

străbunicul a fost băgat în

pușcărie de comuniști. Când

a ieșit, a donat tot ce n-au

luat comuniștii, bisericii.

De-al dracului.

Bunica a studiat în buncăr

pentru admiterea la facultate,

a devenit medic în anii ‚ 50.

Era printre singurele femei în

facultate, conducea mașina,

la fel, printre puținele șoferițe

ale vremii, lua deciziile grele

în cuplu, bătea cuie în pereți,

se ducea la toaleta publică

din Piața Sfatului noaptea, pe

vremea când locuiau 5 (bunicii,

mama naturală, fratele

lui bunicu și soția abia ajunși

în Brașov) într-un apartament

ciopârțit prost în comunism,

de pe Michael Weiss, cu

buda și bucătăria la comun.

Se apuca să repare țevile de

apă la aproape 80 de ani,

gătea în fiecare zi pentru nepoata-sa,

îngerașul, puiuța,

coculeana, pentru mine.

Îmi punea hainele deasupra

plitei și cizmele dedesubt în

zilele geroase, decojea mandarinele

în șarpe, mereu în

formă de șarpe, punea coaja

ondulată pe plită, să miroase

frumos, când îmi beam

ciocolata caldă mereu trasă

prin strecurătoare ca să nu

simt pojghița dezgustătoare.

Îmi făcea masaj serile și îmi

peria părul diminețile, mă

alinta cu vorbe dulci. Bunica,

între vorbe mieroase, era

fermă. I se mai spunea Frau

Generalu’ la mișto. Nu exista

negociere, nici înduplecare.

Regulile nu cunoșteau niciodată

ajustare. Așa e, așa a

fost dintotdeauna.”

Un material realizat de

Ruxandra Hurezean, în exclusivitate

pentru Occidentul

Românesc.

Foto: Arhiva personală Ilinca

Popescu


10 OCTOMBRIE

2022

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

(Benissa – Spania)

Peste 2800 de kilometri

parcurge Dunărea - al doilea

fluviu ca mărime din Europa,

după Volga - traversând și atingând

teritoriul a nu mai puțin

decât zece state: Germania,

Austria, Slovacia, Ungaria,

Croația, Serbia, Bulgaria,

România, Republica Moldova

și Ucraina. Niciun alt fluviu de

pe planetă nu trece prin atâtea

țări! Aproape jumătate din cursul

său - care are direcția de la

vest la est, lucru rar în Europa

- se constituie în graniță naturală

intra-europeană. Și încă un

record: patru capitale europene

s-au dezvoltat pe malurile ei:

Viena, Bratislava, Budapesta și

Belgrad! Cum să nu fie românii

mândri că dețin ponderea

cea mai mare a acestui fluviuunicat,

anume 1075 de km?

Însuși denumirea de spațiu

carpato-danubiano-pontic

nu poate fi compusă fără

menționarea Dunării. Artera

ei adună apele afluenților

românești, rețeaua sistemului

„sangvin” național ce se revarsă

în superba deltă a Dunării.

Datorită mărimii bazinului său

hidrografic și debitului său bogat,

Dunărea a servit din cele

mai vechi timpuri transportului

maritim, încurajând schimburile

comerciale și contribuind

hotărâtor la consolidarea a

ceea ce astăzi numim cu mândrie

spiritul european. Cursul

Dunării a permis și trasat drumul

multor invazii și migrații

(celți, romani, otomani, maghiari

etc.), dar, în același

timp, a și despărțit popoare,

spații economice, sisteme de

guvernare (cel mai recent capitalismul

de socialism). Apele

ei alimentează nenumărate

centrale hidroelectrice și asigură

răcirea celor atomice. Cu

alte cuvinte, nu doar geografia,

ci și istoria și dezvoltarea economică

a Europei sunt strâns

legate de Dunăre.

Nu este, deci, de mirare

că în vara acestui an, când, în

urma celei mai grave secete

din ultimii 500 de ani, apele

Dunării au scăzut atât de tare

încât nu s-a mai putut circula

pe ea, alarma s-a auzit pe tot

continentul. Nu ne rămâne decât

să sperăm că acest episod

de spaimă nu se va repeta, deși

unii climatologi mai fataliști

ne somează de pe acum să vizităm

Dunărea câtă vreme ea...

mai este.

Intrarea în țară și-o face

tumul tuoasă, prin ultimul și

cel mai spectaculos defileu al

său, Dunărea la Cazane. Cataractele

periculoase de aici

marcau în antichitate punctul

dincolo de care grecii, stabiliți

în colonia Tomis de la Marea

Neagră, nu mai puteau înainta.

Pe atunci, fluviul purta

două nume: în aval Istros iar

în amonte Danuvius.

Amenajat în anii 1970, pentru

a face cursul apei mai ușor

navigabil spre Orșova, proiectul

Porțile de Fier a avut scopuri

benefice, dar și efecte nedorite.

Sturionii, de exemplu,

nu mai pot migra în amonte,

spre locurile în care își depun

icrele. Nu numai ei, ci și 17000

de locuitori din satele îngropate

la adâncimi de până la 35 de

metri, inclusiv Orșova veche,

au fost forțați să se strămute.

Insula Ada Kaleh, cu o climă

Promovăm România

Voiaj pe Dunărea albastră

mediteraneeană deosebit de

blândă, locuită de o comunitate

de turci, a fost și ea înghițită

de ape.

Sporindu-și treptat dimensiunile,

cu aportul O ltului,

Argeșului și altor afluenți

mai mici, Dunărea își continuă

drumul spre câmpie,

unde îmbrățișează ultima ei

insulă, Balta Ialomiței. Trece

apoi pe sub vestitul pod de la

Cernavodă, și își desprinde

un fir lateral pentru canalul

navigabil Dunăre-Marea Neagră,

cu o lungime de 64,4 km,

care scurtează drumul spre

mare cu 240 km, ocolind delta.

Își continuă traseul până la

Tulcea, unde se desparte în trei

brațe, formând Delta Dunării.

Aceasta a început să se formeze

în urmă cu 10.000 de ani,

dar procesul ei de extindere se

continuă până în zilele noastre,

căci România „crește” în fiecare

an către est cu 40 de metri.

Cunoscută și drept cea mai

mare întindere neîntreruptă

de st ufăriș din lume, Delta

Dunării este brăzdată de canale

și punctată de lacuri, mlaștini

și pâlcuri de păduri. Uscatul

ocupă doar cinci la sută din

suprafața ei; restul este cedat

apelor și terenurilor inundabile.

La nord, brațul Chilia se

constituie în graniță naturală

cu Ucraina. Brațul central,

Sulina, cu porțiuni amenajate

și îndreptate prin intervenția

omului, este amenajat pentru

navigație și accesibil navelor

comerciale de dimensiuni

mari. La sud șerpuiește în meandre

brațul Sfântu Gheorghe.

Între cele trei brațe se întinde

un labirint cu cotloane prin

care s-au ascuns de-a lungul

timpului nu numai tătarii și

cosacii, ci și, cu mult timp înaintea

lor, cavalerii argonauți,

rătăcind în căutarea lânii de

aur. Se spune că în profunzimile

ei s-ar afla comori ascunse

de pirați.

La ora actuală, Delta

Dunării este patria a peste 300

de rase de păsări și locul în

care se intersectează șase dintre

traseele lor migratoare. În

fapt, este regiunea de repaus

aviar cea mai mare din lume.

Numai aici se pot observa concomitent

atât exoticele păsări

ale sudului, cum sunt ibișii,

berzele, albatroșii, fazanii,

cormoranii, cocorii sau egretele,

cât și înaripatele nordului

înghețat, cum ar fi codalbul,

gâsca de iarnă sau rața polară.

Inconfundabil, pelicanul,

cu o deschidere a aripilor de

până la trei metri, domină delta

și este considerat regele ei.

Unele exemplare ating greutăți

de până la 14 kilograme. Pelicanii

au nevoie o cantitate

zilnică de hrană echivalentă

cu zece la sută din greutatea

proprie și pot atinge în zbor

înălțimi de până la 3000 de

metri, rămânând în aer timp

de 24 de ore.

Pe alocuri se pot vedea

covoare de nuferi acoperite

de nori de libelule și fluturi.

Totuși, aș a idilic cum pare,

ecosistemul Deltei Dunării

este foarte fragil și trebuie

protejat de influențele din afară,

mai ales de cele datorate

poluării. După anii 1960, când

guvernanții au decis să transforme

o parte din suprafața

ei în teren arabil, rezultatul a

fost dezastruos. Sate întregi

și-au pierdut accesul la apă,

în timp ce pământul câștigat

pentru agricultură s-a dovedit

a fi infertil. Deși planurile de

industrializare a Deltei Dunării

au fost sistate după 1990, urmele

acelei politici aberante se

văd până astăzi. Ruinele clădirilor

industriale de pe insula

Caraorman, de pildă, amintesc

de fabrica de sticlă prevăzută

să valorifice nisipul din zonă.

Din fericire, pădurea subtropicală

de stejari de pe duna

Caraormanului a supraviețuit

acelor proiecte. Astăzi, limba

de pământ presărată cu dune

are o lungime de 18 kilometri

și adăpostește în desișul ei

de nepătruns, printre liane și

plante cățărătoare, populații

de lupi, râși, bufnițe și alte

viețuitoare. Cei 10.000 de cai

sălbatici care trăiesc în Delta

Dunării provoacă discuții

aprinse între cei care îi consideră

o rasă nouă, ce trebuie

protejată, și cei care avertizează

că înmulțirea lor necontrolată

amenință echilibrul fragil

al biosferei. Mai renumită

decât pădurea Caraormanului

este însă Pădurea Letea, inclusă

în Patrimoniul Mondial

de către UNESCO din anul

1991. Cu o suprafață de 5.000

de hectare este cea mai nordică

pădure subtropicală a Europei,

dar și cea mai veche rezervație

naturală a României.

În mijlocul acestei naturi

aparent neatinse se ascunde

un oraș surprinzător de complex,

izolat prin circumstanța

de a nu putea fi accesat decât

pe cale maritimă, după patru

ore de călătorie cu vaporul de

la Tulcea: Sulina, municipiul

cu cei mai mulți locuitori din

Delta Dunării, supranumită

Europa în miniatură (sub

5.000 de locuitori).

Sulina este punctul de la

care, în mod excepțional, se măsoară

lungimea fluviului. Motivul

este acela că localitățile

germane Donaueschingen și

Furtwangen își dispută izvoarele.

Situația se complică, însă,

pe zi ce trece, pentru că aluviunile

care se depun neîncetat

deplasează țărmul continental

spre largul mării. Farul construit

pe malul mării în anul

1856 se află acum la un kilometru

distanță de mare, mai

precis în mijlocul orașului.

La Sulina se țin lanț legendele

legate de întemeietorii bizantini,

comercianții genovezi,

cuceritorii turci, inginerii și

pirații, prinții și cerșetorii, armatorii

și speculanții care s-au

perindat pe aici, atrași de sediul

legendare Comisii Dunărene

fondate la 1856. Gloria i-a

fost de scurtă durată, căci s-au

retras odată cu desființarea

Comisiei Dunărene, după cel

de-al Doilea Război Mondial.

Au lăsat în urmă un oraș

aproape ireal de fermecător, cu

clădiri cosmopolite și cu un cimitir

neobișnuit de mare pentru

urbea suspendată parcă în

timp. Inscripții în toate limbile

pământului, cu caractere latine

sau chirilice, cruci, sarcofage,

capele, chiar și un monument

funerar omagiind un celebru

cuplu de, „Romeo și Julieta de

Sulina” descriu faima apusă

a celei care a fost Europolis,

după cum a botezat-o scriitorul

Jean Bart în romanul său

omonim.

Vorbind despre literatură

și arte, nu trebuie să uităm

impactul cultural al Dunării.

Imnurile naționale ale Austriei,

Bulgariei, Croației și Ungariei

f ac trimiteri la ea; vestitele

valsuri Dunărea Albastră de

Johann Strauss și Valurile

Dunării de Iosif Ivanovici sunt

inspirate de ea; însuși Imperiul

Austro-Ungar s-a intitulat

cândva Monarhie Dunăreană

și cărți din cele mai diverse

genuri își desfășoară acțiunea

în preajma Dunării (Jules

Verne i-a dedicat un roman

polițist). Un alt amănunt interesant:

în secolul al nouăsprezecelea

s-au emis ducați

din aur provenit din nisipul

Dunării. Monedele respective

poartă inscripția EX AURO

DANVBII. Cu puțină fantezie

putem privi Dunărea drept filonul

de aur albastru care irigă

partea noastră de continent.

Foto: pixabay.com

Autor:

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

(Benissa-Spania)

Nota Redacției:

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

este economist, scriitor și jurnalist,

promotor de cultură,

traducător. A absolvit Academia

de Studii Economice din

București cu titlul de doctor în

anul 2000. Distinsă cu numeroase

premii pentru activitatea

literară și pentru promovarea

culturii române în străinătate,

scrie în limbile română,

germană și spaniolă pentru

diverse publicații din Europa,

Australia, America și Asia.

Este afiliată Uniunii Ziariștilor

Profesioniști din România

și Asociației Jurnaliștilor de

Turism din România. Cea mai

recentă carte apărută: „Vine

Seninul”, vol. II, proză scurtă

(Ed. Itaca, Dublin 2022). Scrie

la „Occidentul Românesc”

din anul 2011.


Să scriem corect româneşte OCTOMBRIE

2022 11

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE DOOM – EDIȚIA A TREIA (VIII)

Dan Caragea

(Lisabona - Portugalia)

Vom încheia astăzi prezentarea ultimei ediții a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic

al limbii române (2021), aducând în atenția cititorilor o serie de cuvinte absente din

corpusul acestuia, dar și din DEX, a cărui ultimă revizie publicată datează din 2016. Sunt

absente din dicționarele academice actuale, însă, cum vom arăta, continuă să fie prezente în

surse documentare.

Este greu de acceptat faptul că Institutul de Lingvistică al Academiei Române nu poate disponibiliza

online versiuni actualizate ale dicționarelor sale și nici inventare de „termeni noi”, pe

măsură ce aceștia apar în mass media din România. Nu putem vedea în această letargie altceva

decât rezultatul unui management deficitar, lipsit de motivație și aplomb, în tonul gri cu care

Institutul pare că să se fi obișnuit să existe, ca orice instituție bugetară fără răspundere și control.

Ne vom opri, așadar, asupra câtorva cuvinte dintr-o lungă lista de omisiuni semnalate de

noi de-a lungul anilor.

Atlantism s.n. și atlantist, -ă adj. sunt omise din DEX, dar și din DOOM. Ambele provin

din franceză, iar sensul lor este legat de doctrina NATO („Politique conforme au Pacte atlantique”,

v. Le Robert. Dico en ligne). Primul a fost înregistrat de Dicționarul de neologisme

(1986), iar adjectivul apare în Marele dicționar de neologisme (2000). De remarcat că acești

termeni sunt prezenți în Dicționarul ortografic al limbii române (2002), în Republica Moldova,

nu însă și în DOOM, care nu pare a avea criterii lesne de înțeles în privința selectării neologismelor

sau a cuvintelor internaționale. Să mai menționăm că ambele vocabule apar incluse și

în Noul dicționar universal al limbii române (2006). În privința atestării, iată două exemple:

Țin minte momentele de la Astana, într-un hol imens de palat satrapial, când am fumat

o pipă alături de locomotiva pufăitoare Lavrov: nu mă privea pe mine, ci pe recalcitranta

Românie, care s-a instalat după ‘90 într-un supărător atlantism intransigent. || Teodor

Baconschi, Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut), Iași ‒ București, Editura

Polirom, 2018, ebook.

Chestiunea este de importanță majoră căci ne scoate din capcana viziunilor așa numitului

dualism geopolitic prin care „continentaliștii” îi acuză pe „atlantiști” și invers. || Ilie D.

Bădescu, ‎Ciprian I. Bădescu, Conversiunea sistemelor, București, Editura Mica Valahie,

2014, ebook.

Din franceză am împrumutat verbul a delegitima și substantivul delegitimare (fr. délégitimer;

délégitimation, v. Le Robert. Dico en ligne). Ambele se referă la pierderea legitimității, a

autorității, a prestigiului, substantivul fiind atestat, în cercetările noastre, în 1995. Interesat este

faptul că niciunul din dicționarele academice nu le înregistrează.

Pentru a arăta că o împărtășește, partidul de guvernământ era dispus să împartă posturi,

funcții și onoruri și opoziției, obosită de atâta așteptare, cerând în schimb o atenuare a atacurilor

și, mai ales, renunțarea la delegitimarea sistemului. || Vladimir Pasti, România în tranziție.

Căderea în viitor, București, Editura Nemira, 1995, p. 162.

Încercare[a] stângace de a-l compromite în România, repet, în România, pe unul dintre cei

mai străluciți intelectuali pe care-i avem în străinătate e parte a unui program mai vast de a-i

delegitima pe toți cei care se opun regimului iliescian. || Vladimir Tismăneanu, Balul mascat:

un dialog cu Mircea Mihăieș, Iași ‒ București, Editura Polirom, 1996, p. 213.

Să trecem acum la un alt cuvânt, cu o istorie lungă, dar ignorat în ultimii cincizeci de ani:

a (se) fanatiza. În Dicționarul limbii române (1934), coordonat de Sextil Pușcariu, verbul a

fanatiza este tratat astfel:

FANATIZÁ vb. I a . Fanatiser. — Fact. A face pe cineva fanatic pentru ceva. (Refl. = pas.) În

învălmășagul discuțiilor necontenite, ideile se ascuțesc, caracterele se întăresc, sentimentele

se fanatizează. IORGA, L. II, 5.

— N. din fran.

Ulterior, A. Scriban l-a inclus în dicționarul său (1939), fiind tratat apoi în DLRLC (1955-

1957) și DLRM (1958), în acestea, cu indicația rar. Verbul apare și în Dicționarul de neologisme,

dar este absent din DEX și DOOM. Doar Micul dicționar academic îl reia, dând ca primă

atestare citatul din dicționarul lui Pușcariu (v. mai sus). La noi, prima atestare lexicografică o

găsim însă mult mai devreme, la Raoul de Pontbriant, Dicțiunaru româno-francesu, București

și Göttinge, Adolf Ulrich, Paris, Gustave Bossange & C-ia, Leipzig, E. F. Steinacker, 1862 (v.

fanatisa, fanatisare, fanatisatu). După DLRLC, în documente, este atestat la I.L. Caragiale,

într-un text publicat în Convorbiri literare, nr. 10, în 1881, și, mai apoi, în volum, în 1892 (aici

sub numele Din carnetul unui vechi sufleur). Iată atestarea:

Terțetul final din actul întâi a mers admirabil, un brio rar. Aplauze nebune, galeria fanatizată.

|| I.L. Caragiale, Opere, II, București, Univers Enciclopedic, 2000, p. 724

Totodată va trebui să luăm în considerație și substantivul fanatizare, pe care MDA îl atestă în

baza manuscris DA, din anii ’50 (apare însă mult mai devreme, în 1848, în vocabularul lui I.D.

Negulici). MDA preferă să-l dea ca deverbal, după DA, deși în franceză există și substantivul

(fr. fanatisation, cf. Larousse, ed. online), pe care îl puteam împrumuta. La fel, mai trebuie

adăugat și adjectivul fanatizat, -ă, netratat în dicționarele noastre contemporane.

Nu vom ști, desigur, motivul neincluderii acestor cuvinte în DEX (1975 și urm.) și DOOM,

deși dovezi de folosire sunt ușor de găsit:

Prostia aceasta se poate lua, se poate transmite, ea poate fanatiza oameni, îi poate vrăji, în

numele ei se poate tortura și ucide, din cauza ei se pot declanșa războaie. || Gabriel Liiceanu,

Despre limită, București, Editura Humanitas, 2011, ebook (ed. I, 1994)

„Eu sper să întreținem acest spirit de combativitate, să-l anticipăm, pentru că numai prin

acțiunea hotărâtă a oamenilor de bine, a tuturor cetățenilor țării, vom ține în frîu elementele

degenerate, elementele declasate, fanatizate, care vor să destabilizeze țara.” || Stelian Tănase,

Istoria căderii regimurilor comuniste, București, Editura Humanitas, 2016, ebook.

Absolutul crezului și fanatizarea trăirilor sale în mase aveau să-l fascineze pe tânărul Cioran,

marcându-i prima și ultima rătăcire politică a vieții. || Dan C. Mihăilescu, Stângăcii de dreapta,

Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999, p. 119.

Să trecem acum la un alt cuvânt: islamist, absent din DOOM și DEX, deși islamism este

înregistrat. Islamist, -ă, s.m. și f. apare doar în Marele dicționar de neologisme (2000). Mai

întâi, o observație: trebuie introdus și adjectivul, impunându-se încă o intrare în dicționar.

Frenezia culpabilității pregătește frenezia pedepsirii, extinsă și la pedepsirea de sine, mergând

de la autocritica stalinistă până la autoflagelările islamiste și chiar creștine în America Latină.

|| Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Iași ‒ București, Editura Polirom,

2002, p. 67.

Blocul islamiștilor poate părea solid în Parlament, însă nu e absolut sigur că va și rezista,

de vreme ce în general partidele de proveniență islamistă au viziuni diferite despre cum și

în ce măsură trebuie introdusă șaria în legislația pe baza căreia funcționează statul. || Carmen

Gavrilă, Revolta Orientului, Iași ‒ București, Editura Polirom, 2013, ebook.

De la islam, ar mai trebui să luăm în considerație și islamit, -ă, împrumutat din franceză,

(„Qui est de religion ou de civilisation islamique”, TLFi), limbă în care apare atestat la 1759.

În română, poate fi găsit în Dicționarul limbei române (vol. II, 1875), de Laurian și Massim

(ISLAMITU, adj. s., nume ce se da celloru ce ținu de islamismu.”), dar și în surse documentare:

In jurul Andrianopoleĭ, ca și la Constantinopole, se construiră solide întărirĭ; contingente nouĭ

fură redicate în Asia, acea fecundă și nesleită oficină umană; Anatolienĭ, Curḑĭ, Lazĭ, Zeibecĭ,

Arabĭ, tóte soiurile de némurĭ şi semințiĭ diferite, dar legate tóte între ele prin fanatismul islamit

și prin devotamentul pentru Padișah , fură transportate în Europa spre a fi incadrate în oștirile

otomane. || T.C. Văcărescu, Luptele românilor în resbelul din 1877-1878, vol. I, București,

Editura Tipografiei Curții Regale F. Göbl Fiii, 1888, p. 173.

Aceste povestiri și întreg eposul popular a pătruns prin predominarea arabă în regatul islamit

al Asiei, în Africa și Europa, și chiar în Occidentul creștin, care avea atâtea puncte de contact,

îndeosebi prin imperiul bizantin ... || Gheorghe Vrabie, Folklorul: obiect, principii, metodă,

Tipografia Cărților Bisericești, 1947, p. 23.

Veacurile au pentru ei tot atât de puțină însemnătate, ca și pentru Islamiți, pentru biserica

greacă și pentru Parși. || Henric Sanielevici, Noi probleme literare, politice, sociale, București,

Editura Ancora, 1927, p. 53.

În încheiere, vom mai aminti termenul musulmanism, inclus doar în MDA. Împrumutat din

franceză, acesta apare, mai întâi, în 1870, în Vocabularu romano-francesu, al lui Ion Costinescu

(„Religia mahometană”). Iată și o atestare recentă:

Ienicerii erau recrutați direct dintre tinerii popoarelor învinse, trecuți la musulmanism și

formați să slujească sultanului în războaiele lui contra popoarelor din care fuseseră recrutați. ||

Ilie Bădescu, Noopolitica, București, Editura Mica Valahie, 2011, p. 478.

Și, cu această ultimă sugestie, încheiem seria articolelor dedicate dicționarului nostru normativ,

DOOM 3 .

Autor: Dan Caragea - Portugalia

Nota Redacției:

Dan Caragea este critic, eseist, publicist și traducător. Este lusitanist, specialist în

psihologie și lingvistică computațională. Din 2011, scrie la Occidentul Românesc. Dan

Caragea a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română (specialitate B: Limba și

Literatura Portugheză). Este doctor în Psihologie. În perioada 1978-1990, a fost profesor

de limba română și asistent la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (unde a

predat limba portugheză), autor de manuale de limbă portugheză, traducător, publicând

în reviste culturale din România. Între 1991 și 1993, a fost bursier al Institutul Camões

din Lisabona, autor al unui manual de portugheză pentru străini, director al societății

Cyberlex, responsabil pentru versiunile portugheză și spaniolă ale programului „Tropes”

(analiza semantică a textului). Între 2009 și 2015 lucrează ca expert la UEFISCDI, unde

realizează versiunea românească a programului „Tropes” și un software de detectare a

similitudinilor (Semplag). Publică „Analiza automată a discursului”, în 2013, la Editura

Academiei (coautor Adrian Curaj). În 2017 coordonează la Lisabona un mare album

despre relațiile culturale și diplomatice româno-portugheze (la care este și coautor). În

anii 2018-2019 este expert la Institutul de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan” din

București, colaborând la implementarea proiectului „Romtext” în România. Publică și

în revista culturală Leviatan.


12 OCTOMBRIE

2022

Campania de excelenţă

„România este verde, proaspătă și primitoare.

Ruxandra Hurezean

(Cluj - Napoca)

Adela Elena Surdu a

părăsit România când avea

18 ani. A plecat împreună

cu mama ei, ceea ce pare

neobișnuit. De obicei copiii

pleacă, mamele rămân...

Dar a învins legătura lor

strânsă și hotărârea că nu se

vor despărți. Acum trăiesc la

Madrid. Adela are familie,

un copil, iar mama ține loc

și de țară. A făcut studii superioare

la Madrid, iar acum

lucrează într-o corporație.

Nimeni nu poate să creadă

că i-a fost ușor. Dar, dacă o

întâlniți pe Adela și vorbiți

cu ea, veți descoperi un om

luminos, optimist, pragmatic.

A luat partea bună a fiecărei

provocări.

Adela păstrează o amintire

frumoasă țării pe care n-a

părăsit-o definitiv niciodată.

Iar acolo unde trăiește acum,

în Spania, caută idei, soluții

pentru ca românii să rămână

legați de țara natală. „După

părerea mea, avem nevoie

de o școală bilingvă română-spaniolă

pentru toată comunitatea

de aici. Educația

bilingvă trebuie să înceapă

de la grădiniță, altfel elevii

vor fi greu de motivat mai

târziu. Suntem mulți români

aici și putem avea un model

de educație similar celui

german sau francez, cu școli

bilingve care funcționează

chiar în Madrid”, spune

Elena Adela Surdu.

Ca mamă, Adela se

străduiește să-și educe copilul

în limba ei și în spiritul

ei. „Încerc să îi transmit

o parte din ceea ce suntem

noi și de unde venim, prin

cântece, jocuri și povești”,

ne mărturisește ea. „Adică

ceea ce am învățat și am

copilărit eu, dar acum, în

alt context, ceea ce este o

provocare pentru mine. Moș

Crăciun ajunge la Madrid

încărcat cu daruri chiar de

la Brașov, unde o firmă amabilă

mă ajută cu logistica,

primește toate pachetele și le

retrimite în Spania. Este un

efort răsplătit de orice frântură

de poezie sau de cântec

pe care băiețelul reușește să

le spună.” În dialogul nostru

cu Adela, am încercat să captăm

o parte din această luptă

sănătoasă a oricărui om de

a rămâne el însuși, oriunde

s-ar afla.

Ați plecat acum 22 de ani

din România, împreună cu

mama. Era o ruptură aproape

totală. Vă amintiți seara

de dinaintea plecării? La ce

vă gândeați, ce simțeați?

Adela Elena Surdu: Plecarea

din România a fost

emoționantă, un amestec de

suflet strâns pentru atâtea

rude și prieteni de la care a

trebuit să ne luăm „la revedere”

și, totodată, presărată

cu iluzia unui nou început, o

vacanță cam lungă în străinătate.

La 18 ani, totul se vedea

pe atunci cu semn de mirare.

Ce vă amintiți despre

Constanța? Ce ia pe tălpi

un român care pleacă?

Adela Elena Surdu:

Constanța este orașul meu

natal, în care revin de câte

te diferit față de ce știați din

România?

Adela Elena Surdu: Am

dat și bacalaureatul aici, în

Spania („Selectividad”). În

2000, România încă nu intrase

în Uniunea Europeană

și demersurile legale erau

destul de lungi. Ultimul an

de „liceu” în Spania mi s-a

părut ușor față de nivelul din

România. Dar a trebuit să mă

adaptez rapid la altă cultură,

altă modalitate de a vorbi și

gândi. De exemplu, mereu

mi se cerea părerea, adică să

îmi exprim liber opinia despre

istorie, politică, literatură,

ceea ce eu înainte nu văzusem

și cred că a trecut ceva timp

până să reușesc să îmi creez

aceste păreri proprii, care sunt

frecvent exprimate în viața

socială spaniolă, în familie,

între prieteni și la serviciu.

Schimbarea totală a fost la

facultatea de Comunicare de

la Universitatea Complutense

din Madrid. Am avut acces la

o mentalitate foarte deschisă

și un schimb de păreri necunoscute

pentru mine până

atunci. Sistemul de predare a

fost la început clasic, cu notițe

și examene, țin minte că totuși

se apreciau rezumatele și nu

reproducerea integrală, ceea

ce este foarte bine. Pe măsură

ce avansam, se punea

accentul pe echipă, pe lucrări

practice și viziune critică

față tot ceea ce te înconjoară,

adică pe românește „nu tot

ce zboară se mănâncă”. Mai

târziu, la Cercetare de Piață

și Marketing la Universitatea

Autonomă, tot din Madrid,

m-am completat cu o mentalitate

mai pragmatică, acolo

s-a mers pe statistică, economie

și marketing și lucrări în

echipă, care mi-au folosit mai

târziu în cariera profesională.

Dar colegii mei din România

sunt la fel de bine pregătiți.

Universitățile publice din

Europa au o latură comună și

trebuie să apreciem calitatea

și costurile lor față de alte

continente.

Cum au fost cei mai buni

profesori pe care i-ați avut,

ce ați apreciat la ei?

Adela Elena Surdu: Am

avut mulți profesori buni, și

în România, în Școala generala

nr. 29 din Constanța și

la liceul „Decebal”, dar și la

universitățile spaniole unde

cred că am apreciat foarte

mult experiența profesională

cu care veneau să predea.

Mulți ne-au recomandat pentru

locuri de muncă și mai

târziu am avut plăcerea să îi

și revăd în context profesional.

Desigur, există și teorie

multă, și fiind centre publice,

câteodată au resurse limitate

pentru a produce audiovizual,

dar am ieșit cu mintea pregătită

pentru ceea ce va urma.

Cum erau relațiile cu

colegii, cu prietenii? Ce

face un tânăr român ajuns

student în Spania? Cum

relaționează cu ceilalți, cum

este primit?

Adela Elena Surdu:

În anii 2000, erau puțini

studenți români ca mine,

abia mai târziu au început să

apară. Eram oarecum exotică

– să spun așa –, trebuia

să povestesc mereu despre

România. Am fost primită

în diverse grupuri și în zona

unde locuiam, și mai ales la

facultate, unde în general

studenții provin din diverse

locuri din Spania sau străinătate

și își doresc să își facă

ori pot să îmi încarc bateriile.

Cel mai mult îmi place

să revăd cartierul unde am

crescut, parcul Tăbăcăriei (pe

care din nefericire nu reușim

să îl îngrijim așa cum merită

un plămân verde al orașului)

și, bineînțeles, să fug la plajă,

la puținele porțiuni care au

mai rămas libere, fiind acum

prea invadată de clădiri. Eu

personal cred că este un oraș

cu potențial enorm, care

renaște periodic și va veni

timpul și pentru o reparație

capitală. Cât despre motivele

plecării în anul 2000, eram

încă în tranziție de la sistemul

vechi și multe industrii și

firme trebuiau să se adapteze

ca să poată supraviețui. La fel

și persoanele din jurul nostru.

Constanța este un oraș

deschis la mare și navigație

și locuitorii sunt obișnuiți de

mult să plece în străinătate,

iar după un timp să revină

și așa mai departe. Pe lângă

asta, în cazul meu, a fost și

dorința de a descoperi noi

orizonturi, pentru că la școală

am fost educați pentru o posibilă

emigrare și pe atunci

era soluția cea mai la îndemână.

Acum, lucrurile s-au

mai schimbat, mulți români

revin „acasă”.

Cum a fost când ați ajuns

în Spania, cum au fost începuturile?

Adela Elena Surdu:

La început a fost ca o

vacanță care nu se termina.

Madridul este un oraș mai

mare ca Bucureștiul. Muzee,

activități culturale, excursii,

primul an a fost plin de descoperiri

turistice. După aceea

a venit greul, să zic așa, realitatea

mai dură. E un proces

normal prin care trece orice

emigrant, unii mai devreme,

alții mai târziu. Acasă, în

România, în general oricine

are o rețea mai mare de rude

și de prieteni, de cunoștințe

care te pot ajuta la nevoie, cu

un sfat, cu orice. Evident, în

străinătate, numărul de persoane

de acest fel se reduce

doar la familie și cam atât.

Atunci se activează instinctul

de supraviețuire și înțelegi că

trebuie să ai capul pe umeri

și atenția sporită ca să poți

rezolva orice situație, de tip

personal, profesional, administrativ,

social etc. Atunci

îți dai seama cu adevărat ce

ai lăsat în urmă, dar și ceea

ce poți face de acum înainte.

Orice om are potențial.

Am înțeles că v-ați făcut

studiile superioare în Spania.

Vă rugăm să ne descrieți sistemul

de învățământ superior

de aici. Ce vi s-a părut foarnoi

cunoștințe. Am prieteni

și acum din acea perioadă.

În general, totul a depins de

mine, atitudinea este importantă.

Cum se procedează în

universitățile spaniole pentru

integrarea studenților

străini? Există sisteme de

sprijin material pentru cei

care au posibilități reduse?

Adela Elena Surdu:

Probabil că s-au mai schimbat

lucrurile de pe atunci,

în cazul meu am fost o

studentă ca toți ceilalți.

Integrarea era mai mult

pentru cei veniți de pildă

cu programul Erasmus, cunoscători

de limba spaniolă,

dar eu deja dădusem și

„bacul” acolo, deci nu se

punea problema. Am avut

și burse pe bază de venituri

și note bune.


Campania de excelenţă OCTOMBRIE

2022 13

Spania este caldă, luminoasă și încrezătoare”

Ați făcut și practică în

timpul studenției?

Adela Elena Surdu: Am

făcut și practică non-profit

în timpul studenției și am organizat

conferințe. Pe atunci

România nu intrase în UE și

aveam drept doar de student.

Acum lucrurile sunt mult

mai simple pentru studenții

români, cred.

Reușiți să urmăriți ce se

întâmplă în țară? Cum vi se

pare că este comunicarea publică

din România?

Adela Elena Surdu:

Comunicarea publică din

România a evoluat mult și nu

are nimic de invidiat la cea

spaniola sau din alte locuri.

Țara noastră încă se dezvoltă

și asta se respiră în mediul

creativ, în presă, în filme,

cărți. Cred că avem mult talent,

dar este nevoie de muncă

multă pentru a te pune în

evidență.

Cum a fost trecerea la un

job în Spania? La noi există

deja un curent anti corporatist.

Povestiți-ne despre

munca într-o corporație în

Spania!

Adela Elena Surdu:

Începuturile au fost grele

ca pentru oricare, orarul și

responsabilitățile. Lucrând în

corporațiile cu sediul central

în Spania, am fost aproape

de epicentrul deciziilor. Am

avut multe de învățat și am

cunoscut persoane care m-au

inspirat în cariera profesională.

Trebuie să te implici și să

oferi mult.

Cum ați comenta actuala

situație energetică a Europei?

Adela Elena Surdu: Din

punctul de vedere al unui consumator,

înțeleg că este nevoie

de o viziune pe termen lung

ca să putem face față oricărei

provocări în contextul actual.

Revenind la povestea personală.

Ați pornit în lume

împreună cu mama dumneavoastră.

Cum de a fost

de acord? De obicei copiii

pleacă, mamele rămân...

Adela Elena Surdu:

Mama întotdeauna și-a dorit

ca eu să studiez în străinătate

și a fost clar că vom

pleca amândouă. Suntem

foarte apropiate. Tot ce sunt

azi îi datorez mamei mele.

Experiența și sfaturile ei sunt

pe primul loc pentru mine.

Dar cum a fost adaptarea

pentru mama ? Ce face

acum, s-a obișnuit?

Adela Elena Surdu:

Cred că mamei i-a fost mai

greu pentru că, la rândul ei, a

lăsat rude și cariera profesională

în țară și multe amintiri

de o viață. Acum este mai

obișnuită, participă la diverse

activități, este pasionată de

dans și participă la spectacole,

dar mereu ne este dor de

România.

Mai veniți în vizită

în țară? Cum regăsiți

România? Dacă ar fi să-i

spuneți ceva esențial despre

țară unui tânăr care nu știe

nimic despre ea, ca expert în

comunicare, ce i-ați spune?

Care ar fi trei cuvinte care

o descriu cel mai bine? Dar

despre Spania?

Adela Elena Surdu: Revenim

în România în fiecare

an, mai ales vara, anotimpul

Constanței. S-au schimbat

multe și în România, cum este

natural. Îmi place să văd când

apare ceva nou. Sunt și multe

de făcut sau de reparat. Este

o țară surprinzătoare, care te

vrăjește dacă știi să o asculți.

Ca să vedem partea pozitivă

în ambele țări: România este

verde, proaspătă și primitoare.

Spania este caldă, luminoasă

și încrezătoare.

Poate părea complicat,

dar cum arată multiculturalitatea

în familia dumneavoastră?

Adela Elena Surdu: Soțul

meu este obișnuit să lucreze

cu alte naționalități. Ne-am

cunoscut în facultate. Până la

urmă, trebuie să adopți cumva

tradițiile din ambele părți

și sărbătorești dublu, până și

onomastica. Îi place România,

și la munte și la mare, istoria

noastră îl pasionează și revine

la Constanța de fiecare dată cu

noi, el spune că înțelege deja

tot. Și asta mă bucură.

În ce limbă comunicați cu

copilul dumneavoastră?

Adela Elena Surdu: Vorbesc

cu copilul meu în limba

română de când s-a născut.

Încerc să îi transmit o parte

din ceea ce suntem noi și de

unde venim, prin cântece, jocuri

și povești. Adică ceea ce

am învățat și am copilărit eu,

dar acum, în alt context, ceea

ce este o provocare pentru

mine. Pandemia, după cum

știm toți, a fost un regres pentru

educația multor copilași

care încă nu au socializat cum

trebuie la grădiniță sau cu alți

copii, dar pentru noi a reprezentat

și o oportunitate de a

petrece mai mult timp împreună

și de a ne juca și povesti

în românește. Încerc să cumpăr

cât mai multe cărți și jucării

sonore în limba română,

majoritatea reușesc să le cumpăr

pe internet și să ajungă la

Madrid, sau profit de ocazie

când revin la Constanța. Moș

Crăciun ajunge la Madrid

încărcat cu daruri chiar de la

Brașov, unde o firmă amabilă

mă ajută cu logistica,

primește toate pachetele și le

retrimite în Spania. Este un

efort răsplătit de orice frântură

de poezie sau de cântec

pe care băiețelul reușește să

le spună. După două vacanțe

în România, deja „și-a dat

drumul” la limba română.

Când va fi mai mare va putea

participa la cursuri mai

specializate și chiar la tabere,

toate organizate de autoritățile

române.

Ce oportunități sunt în

Spania în acest sens, cum

sunt școlile sau cursurile de

limba română? Ce credeți că

e bine organizat și ce ar mai

trebui făcut?

Adela Elena Surdu: Copiii

și tinerii din Spania care

doresc, sau ai căror părinți

doresc, pot participa la cursuri

gratuite de limba română

promovate de Guvernul

României în diverse școli și

bineînțeles că intenționez ca

și băiețelul meu să participe.

Numai că se predau cam o

dată sau de două ori pe săptămână

după programul școlar

normal spaniol, ceea ce poate

fi obositor pentru cei mici, și

nu în orice școală, adică se

predau unde sunt mai mulți

copii români și sunt necesare

demersuri ca să poată fi primit

în alt centru în care nu este înmatriculat.

După părerea mea,

avem nevoie de o școală bilingvă

română-spaniolă pentru

toată comunitatea de aici.

Educația bilingvă trebuie să

înceapă de la grădiniță, altfel

vor fi greu de motivat mai

târziu. Suntem mulți români

aici și putem avea un model

de educație similar celui german

sau francez cu școli bilingve

care funcționează chiar

în Madrid. Până și eu sunt

rezultatul unui experiment

bilingv de germană la care

am participat pe vremea mea

la Școala nr. 29 din Constanța

și de aceea înțeleg importanța

acestui tip de educație.

Cum este comunitatea

românilor din Spania? Ce

credeți că ar trebui să facă

țara pentru românii din afara

granițelor? Dar ei, în ce

fel credeți că se pot implica

în evoluția țării?

Adela Elena Surdu: În

general, suntem o comunitate

apreciată de oameni muncitori,

după atâția ani am devenit

și mai bine cunoscuți. Suntem

chiar prea bine integrați

și, de aceea, avem nevoie de

școli multiculturale pentru

că unele familii vin, pleacă

înapoi și cred că i-ar ajuta.

Implicarea la distanță este

grea, dar poate găsim soluții

în viitor. Eu încerc să revin cât

de des pot.

Un material realizat de

Ruxandra Hurezean, în exclusivitate

pentru Occidentul

Românesc.

Foto: Arhiva personală Alina

Voicu

Nota redacției:

Ruxandra Hurezean este

jurnalist cu vastă experiență.

Lucrează în presă de peste

27 de ani. A condus redacții

și a contribuit la înființarea de

publicații, lucrând atât pentru

presa locală clujeană, cât și

pentru cea națională. Este

autoarea a cinci volume de

reportaje și proză scurtă. A

fost premiată în mai multe

rânduri de către Asociația

Profesioniștilor din Presă

Cluj și a primit „Premiul

Mass-Media” al Ambasadei

Germaniei la București pentru

reportajele privind istoria

și prezentul minorității germane

din România. În anul

2017 i s-a decernat premiul

Festivalului Internațional de

Carte Transilvania pentru

„Cartea jurnalistului”. Scrie

la Occidentul Românesc din

martie 2022.


14 OCTOMBRIE

2022

România

Ceremonie de depunere a jurământului

de învestitură a ministrului educației

Biroul Politic Naţional al

PNL a decis, luni, 3 octombrie

2022, că propunerea

pentru funcţia de ministru al

Educaţiei este Ligia Deca. În

acest context, Preşedintele

Klaus Iohannis a semnat

decretul prin care Ligia Deca

a fost numită în funcţia de

ministru al Educaţiei. De asemenea,

şeful statului a semnat

decretul privind eliberarea

Ligiei Deca din funcţia de

consilier prezidenţial.

Potrivit Administraţiei

Prezidenţiale, ceremonia

de depunere a jurământului

Autoritatea Naţională pentru

Protecţia Consumatorilor a

sancţionat Blue Air cu peste 10

milioane de lei pentru cursele

anulate începând din 15 iunie

2022 până în prezent, informează

ANPC printr-un comunicat.

„Dată fiind situaţia generată

pe piaţă de comportamentul

comercial al operatorului

economic Blue Air Aviation

SA şi a continuării acesteia,

Autoritatea Naţională pentru

Protecţia Consumatorilor

(ANPC) a desfăşurat, o amplă

acţiune de control care a avut

în vedere modul de respectare

a prevederilor legale din domeniul

protecţiei consumatorilor

privind serviciile de transport

aerian, ale operatorului,

verificându-se iniţial situaţia

zborurilor anulate în perioada

15.06.2022 - 30.08.2022 şi

ofertele practicate de operatorul

economic atât pe site-ul

oficial, www.flyblueair.com,

cât şi pe pagina ofi cială de

Facebook a acestuia sau din

aplicaţia Blue Air, şi extinsă ulterior

ca urmare a informaţiilor

apărute în spaţiul public cu

privire la anularea tuturor zborurilor

din 06.09.2022 până

în 10.10.2022. În ciuda desfăşurării

greoaie a cercetării,

cauzată de reacţiile întârziate

ale operatorului economic la

solicitările echipei de comisari

ANPC cu privire la diverse documente

necesare investigaţiei,

concluziile analizării situaţiei

au fost definitivate”, se menţionează

în comunicat.

Astfel, echipa de control

a constatat utilizarea practicilor

comerciale incorecte

pe scară largă, de către operatorul

economic. Având în

vedere prevederile art. 3 pct.

3 din Regulamentul (UE) nr.

2017/2394 al Parlamentului

European şi al Consiliului din

12.12.2017, aceasta înseamnă

orice acţiune sau omisiune care

contravine legislaţiei care prode

învestitură de către noul

ministru al Educaţiei a avut

loc luni, 3 octombrie 2022,

începând cu ora 18:00 la

Palatul Cotroceni. În cadrul

evenimentului, Președintele

României, Klaus Iohannis a

susținut o alocuțiune.

„Ne dăm seama cu toții

că, dacă vorbim despre

educație, despre învățământ,

suntem într-un moment

foarte important. Sunt

încredințat că proiectul

România Educată nu doar

că va merge mai departe,

ci va merge mai departe cu

tejează interesele consumatorilor

şi care a adus, aduce sau

ar putea aduce prejudicii intereselor

colective ale consumatorilor

care îşi au reşedinţa în

cel puţin două state membre

diferite de statul în care îşi are

originea sau a avut loc acţiunea

sau omisiunea în cauză sau pe

teritoriul căruia este stabilit comerciantul

responsabil de acţiunea

sau omisiunea în cauză,

precizează agerpres.ro.

Concluziile cercetărilor realizate

de comisarii ANPC au

arătat că operatorul economic

Blue Air Aviation SA nu a propus

angajamente sau un plan

de măsuri reparatorii pentru

consumatori în termenul stabilit

de autorităţile competente.

În perioada analizată, respectiv

15 iunie - 12 septembrie 2022,

au fost afectaţi 150.227 consumatori

din 23 state membre ale

Uniunii Europene, iar practica

operatorului economic a avut

caracter repetitiv.

Valoarea prejudiciilor suferite

de consumatori depăşeşte

suma de 19,582 milioane euro

(echivalent, calculat la valoarea

cursului din 16 septembrie),

respectiv peste 96,447

milioane lei (echivalent, calculat

la valoarea cursului din

16 septembrie 2022), pentru

perioada analizată şi reprezintă

doar valoarea biletelor achiziţionate,

în realitate prejudiciul

fiind mult mai mare.

Totodată, rambursarea

efectivă a contravalorii biletelor

pentru zborurile anulate

s-a realizat la un număr foarte

mic de pasageri la care s-a ramnoi

energii și cred, sper, cu

noi susțineri atât din spațiul

politic, cât și din spațiul

învățământului și din spațiul

public la modul general.

Este realmente un proiect

de țară de care R omânia

are foarte multă nevoie. O

națiune fără un sistem de

educație performant are

puține șanse în lumea de

astăzi, care devine din ce

în ce mai complicată.”, a

menționat printre altele,

Președintele Iohannis.

Comunicat și foto:

Administrația Prezidențială

Ceremonie la Castelul Peleş,

dedicată parteneriatului

economic româno-britanic şi

domniei Regelui Charles al III-lea

O ceremonie dedicată

parteneriatului economic

româno-britanic şi debutului

domniei Regelui Charles

al III-lea a avut loc, marţi

seară, 4 octombrie 2022, la

Castelul Peleş din staţiunea

prahoveană Sinaia. În discursul

său, Custodele Coroanei

Române, Margareta, a vorbit

despre relaţiile bilaterale

dintre cele două ţări, care au

fost stabilite în timpul regelui

Carol I, punctând unele momente

importante, amintind,

totodată, despre momentul

trist al funeraliilor de stat ale

Reginei Elisabeta a II-a, scrie

agerpres.ro.

De asemenea, Majestatea

Sa a transmis un mesaj de

speranţă şi încredere Regelui

Charles al III-lea. „Să dedicăm

întâlnirea din această seară

cu personalităţi diplomatice şi

economice britanice celor 140

de relaţii bilaterale, memoriei

Reginei Elisabeta a II-a şi

domniei Regelui Charles III.”,

a încheiat Custodele Coroanei.

La rândul său, ambasadorul

extraordinar şi plenipotenţiar

al Regatului Unit al Marii

Britanii la Bucureşti, Andrew

Noble, a arătat, referindu-se

la debutul domniei Regelui

Charles al III-lea, că britanicii

care trăiesc în România

şi iubesc această ţară sunt

„deosebit de binecuvântaţi”

că au un rege care cunoaşte

bine România.

Totodată, el a amintit în discursul

său importanţa relaţiilor

bilaterale în mai multe domenii

de activitate. „Cred că viitorul

este luminos pentru relaţiile

dintre ţările noastre. (...) Cred

că dacă privim la sectorul

energiei, educaţie, sănătate,

transport, apărare şi, desigur,

tehnologie (...), cred că ne vom

descurca foarte bine în aceste

sectoare împreună”, a mai

spus Andrew Noble.

La eveniment au luat parte

autorităţi ale statului, reprezentanţi

ai Ambasadei Regatului

Unit la Bucureşti, membri ai

mediului de afaceri, personalităţi

din societatea civilă, precizează

sursa citată.

Foto: pixabay.com/

ANPC a sancţionat Blue Air cu peste 10 milioane de lei

pentru cursele anulate din 15 iunie, până în prezent

bursat efectiv, respectiv au fost

rambursate 598 rezervări (reprezentând

0,7% din totalul de

80.826 rezervări anulate), suma

totală a rambursărilor efective

fiind echivalentul a 115.016,11

euro (0,6% din suma totală a

rezervărilor anulate). Un procent

de 9,8% din suma totală

de rambursat, respectiv suma

de aproximativ 1,925 milioane

euro s-a rambursat în wallet

(portofelul electronic), reprezentând

10.685 de rambursări.

„În urma acestor constatări,

echipa de comisari ANPC a

decis aplicarea a 2 amenzi contravenţionale,

una în cuantum

de 2.000.000 euro, echivalent

în lei la cursul din 4.10.2022,

pentru afectarea pe scară largă

a consumatorilor, la dimensiunea

Uniunii Europene, şi o

alta în valoare de 200.000 lei

pentru abateri repetate. Totalul

amenzilor se situează la

valoarea de 10.094.200 lei”, se

precizează agerpres.ro.

De asemenea, au fost aplicate

sancţiuni complementare,

respectiv: se dispune măsura de

remediere; se propune măsura

de încetare a practicilor comerciale

incorecte, în sensul de a

nu mai pune pe piaţă, la dispoziţia

consumatorilor, oferte

de zbor înşelătoare, pentru

care operatorul economic nu

dispune de resursele necesare

efectuării acestora; se propune

suspendarea prestării serviciilor

până la încetarea practicii

comerciale incorecte sau până

la ducerea la îndeplinire a măsurilor

dispuse.

Foto: wikipedia.org


Protecţia avertizorilor de integritate: CE

a trimis câte un aviz motivat României,

Belgiei, Austriei şi Sloveniei

Comisia Europeană (CE) a

trecut la următoarea etapă în

procedura de constatare a neîndeplinirii

obligaţiilor împotriva

României, Belgiei, Austriei şi

Sloveniei pentru netranspunerea

integrală a „ Directivei

privind protecţia avertizorilor

de integritate” (Directiva

2019/1937) şi a decis să le

trimită celor patru state câte

un aviz motivat, informează

un comunicat ale executivului

comunitar, scrie agerpres.ro.

Termenul-limită pentru

transpunerea directivei de către

statele membre a fost 17

decembrie 2021. În ianuarie

2022, CE a trimis scrisori de

punere în întârziere unui număr

de 24 de state membre pentru

că nu au transpus directiva şi

nu au comunicat executivului

UE măsurile de transpunere

până la termenul-limită nece-

Emil Boc, noul preşedinte al Comisiei COTER

Emil Boc, primarul municipiului

Cluj-Napoca şi fost

prim-ministru al României,

a fost ales preşedintele

Comisiei pentru politica de

coeziune teritorială şi bugetul

UE ( COTER) a Comitetului

European al Regiunilor (CoR)

şi va avea un mandat de doi

ani şi jumătate, informează un

comunicat al CoR.

Preşedintele CoR, Vasco

Alves Cordeiro, a spus că

„Emil Boc devine preşedintele

Comisiei pentru politica de

coeziune teritorială şi bugetul

UE într-un moment crucial

pentru regiuni şi oraşe şi pentru

Uniunea Europeană în ansamblu”.

„Consecinţele războiului

Rusiei împotriva Ucrainei,

criza energetică şi redresarea -

încă în curs - în urma pandemiei

conferă politicii de coeziune

un rol şi mai important pentru a

păstra laolaltă UE. Experienţa

sar. În iulie 2022, Comisia a

trimis avize motivate unui număr

de 15 state membre care

nu comunicaseră încă transpunerea

integrală.

Joi, CE a decis să trimită

avize motivate şi acestor patru

state membre, care nu au notificat

încă integral măsurile de

transpunere, precizează sursa

citată. Statele respective au

acum la dispoziţie două luni

pentru a răspunde. În cazul

unor răspunsuri nesatisfăcătoare,

Comisia poate decide

să sesizeze Curtea de Justiţie

a Uniunii Europene cu privire

la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de

decizii în constatarea neîndeplinirii

obligaţiilor, CE urmăreşte

acţionarea în justiţie a

statelor membre care nu şi-au

îndeplinit obligaţiile ce le revin

în temeiul legislaţiei UE. Aces-

dlui Boc va ajuta Comitetul

să pledeze mai ferm pentru o

politică de coeziune mai puternică”,

a adăugat el.

Emil Boc, din cadrul

Partidului Popular European

(PPE), este membru al CoR

din 2019 şi a fost raportorul

a numeroase avize pe teme

legate de educaţie, cum ar fi

cele referitoare la Spaţiul european

al educaţiei, Strategia

europeană pentru universităţi

şi modul în care UE abordează

provocarea exodului

creierelor. În noul său rol de

preşedinte al Comisiei CO-

TER, Emil Boc îşi va concentra

activitatea politică pe

modul utilizării bugetului UE

şi a fondurilor de coeziune,

decarbonizarea transporturilor

şi lansarea unei reflecţii

privind asigurarea şi în viitor

a unei politici de coeziune

puternică şi eficientă.

România în lume OCTOMBRIE

2022 15

muzicienilor români şi bulgari

prezenţi alături pe scenă.

Printre personalităţile prezente

s-au numărat ministrul

bulgar al Afacerilor Externe,

Nikolai Milkov, primarul

Sofiei, Iordanka Fandakova,

ambasadorul Republicii

Bulgaria la Bucureşti, Radko

Vlaikov, ambasadorul

României la Sofia, Brânduşa

Predescu, preşedintele

Institutului Cultural Român

(ICR), Liviu Jicman, şi Andras

Demeter, secretar de stat în ministerul

Culturii din România.

Programul muzical a cute

decizii, care vizează diverse

sectoare şi domenii de politică

ale UE, au scopul de a asigura

aplicarea corespunzătoare

a legislaţiei UE, în beneficiul

cetăţenilor şi al întreprinderilor.

Foto: ceccar.ro/

„În calitate de preşedinte

COTER, unul dintre cele

mai importante priorităţi este

să mă asigur că vom avea o

implementare eficientă, durabilă

şi calitativă a actualelor

programe de coeziune şi o politică

de coeziune puternică în

viitor. Vom dedica foarte multă

atenţie viitoarelor dezbateri pe

acest subiect. Mă voi întâlni, în

curând, cu comisarul UE pentru

politica de coeziune şi reforme,

Elisa Ferreira, pentru a

discuta despre Planul nostru de

Acţiune Comun: trebuie să lucrăm

îndeaproape cu Comisia

pentru a oferi sprijinul necesar

autorităţilor locale şi regionale

şi pentru a accelera implementarea

proiectelor” a declarat

Emil Boc, citat în comunicatul

preluat de agerpres.ro.

„Vreau să mă asigur că activitatea

noastră din Comisia

COTER are un impact real

Bulgaria şi România trebuie să

devină în sfârşit state membre

ale spaţiului Schengen

Preşedintele formaţiunii

paneuropene Partidul Popular

European (PPE), Manfred

Weber, a declarat duminică,

la Sofia, că Bulgaria şi

România trebuie să devină în

sfârşit state membre ale spaţiului

Schengen şi că ele încă

aşteaptă, alături de Croaţia,

ca decizia finală în acest

sens să fie luată de Consiliul

UE. „Unul dintre principalele

mesaje pe care l-am

transmis este că Bulgaria şi

România trebuie să devină

în sfârşit state membre ale

spaţiului Schengen”, a spus

Weber, potrivit unei postări

pe Facebook a liderului PPE,

care a fost redistribuită de eurodeputatul

român Siegfried

Mureşan, vicepreşedinte al

formaţiunii, scrie agerpres.ro.

în teritoriile noastre şi că nicio

regiune nu este lăsată în

urmă, indiferent de dimensiune,

provocări demografice sau

geografice. Trebuie să lucrăm

împreună cu toate instituţiile

UE şi să ne asigurăm că vocea

oraşelor şi regiunilor şi a cetăţenilor

noştri este auzită. Coeziunea

nu este o tehnicalitate,

ci un principiu politic, este lipiciul

care menţine Europa unită.

Viitorul democratic al Europei

depinde de viitorul politicii de

coeziune. În special, în aceste

momente dificile avem nevoie

de coeziune şi solidaritate pentru

a putea răspunde corect şi

eficient la nevoile cetăţenilor

noştri”, a mai precizat edilul

din Cluj-Napoca.

Comisia COTER urmăreşte

îndeaproape dosarele legate de

politica de coeziune, de bugetul

UE, de politica în domeniul

transporturilor, de dezvoltarea

Preşedintele PPE a menţionat

că a efectuat o deplasare

în Bulgaria înainte de scrutinul

parlamentar de la 2 octombrie

pentru a-şi exprima sprijinul

pentru formaţiunea membră,

GERB. „Noi, în Parlamentul

European, am susţinut mereu

acest lucru, am luptat mereu

pentru ca Bulgaria să devină

membru deplin şi sunt sigur

că, cu un guvern PPE la Sofia

vom recăpăta controlul asupra

frontierelor externe, problemelor

migratorii, aşa cum era înainte”,

a spus Weber. „Bulgaria,

Croaţia şi România îndeplinesc

condiţiile pentru a adera la

zona Schengen şi încă aşteaptă

ca decizia finală să fie adoptată

de Consiliul UE. Locul lor

este în spaţiul Schengen. Aveţi

sprijinul total al Partidului

teritorială, de cooperarea transfrontalieră

şi de chestiunile urbane.

Comitetul European al

Regiunilor este Adunarea UE

a reprezentanţilor locali şi regionali

din toate cele 27 de

state membre. Parlamentul

European, Consiliul UE şi

Comisia Europeană consultă

CoR în domeniile politice

Popular European”, a mai

transmis preşedintele formaţiunii

paneuropene, care conduce

şi grupul PPE din PE.

Foto: politico.eu/

care prezintă interes pentru

regiuni şi oraşe. Pentru a face

parte din Comitetul European

al Regiunilor, toţi cei 329 de

membri şi 329 de supleanţi trebuie

să fie titularii unui mandat

electoral sau să răspundă din

punct de vedere politic în faţa

unei adunări alese în regiunile

şi localităţile lor de origine.

Foto: clujcapitala.ro/

Concert extraordinar la Sofia al Orchestrei Române de Tineret,

cu prezenţe oficiale, mai multe bisuri şi aplauze intense

Acordurile îndrăgitelor

„Dansuri româneşti” de Sabin

Pautza au răsunat miercuri

seara în Sala Filarmonicii din

Sofia, interpretate de entuziaştii

muzicieni din Orchestra

Română de Tineret în deschiderea

celei de-a 12-a ediţii

a Festivalului Internaţional

„Piano Extravaganza”.

Sub bagheta reputatului

dirijor Cristian Mandeal,

Orchestra Română de Tineret

a susţinut un concert extraordinar

în faţa publicului prezent

în Sala Filarmonicii din Sofia,

care a aplaudat intens talentul

prins, pe lângă „Dansurile

româneşti” de Sabin Pautza,

„Concertul pentru vioară, pian

şi orchestră în Re major de

Wolfgang Amadeus Mozart

şi Philip Wilby şi Simfonia a

VIII-a în Sol major de Antonin

Dvorak. Violonistul Mincio

Mincev şi pianistul Ludmil

Anghelov din ţara gazdă au

fost soliştii concertului inaugural,

care s-a desfăşurat sub

înaltul patronaj al preşedinţilor

României şi Bulgariei şi a fost

organizat de Centrul Naţional

de Artă Tinerimea Română şi

Institutul Cultural Român, cu

sprijinul Ministerului Culturii,

al Ambasadei României la

Sofia şi în parteneriat cu ministerul

bulgar al Culturii şi

primăria municipiului Sofia.

Concertul a avut caracter

aniversar, fiind marcate astfel

împlinirea a 15 ani de la aderarea

României şi Bulgariei

la Uniunea Europeană, precum

şi împlinirea a 30 de ani

de la ratificarea Tratatului de

Prietenie, Cooperare şi Bună

Vecinătate dintre cele două

ţări. „A fost unul dintre evenimentele

plăcute din viaţa mea,

orchestra a dat tot ce a putut

mai bine într-o sală necunoscută,

pentru că fiecare sală îşi

are particularităţile ei, iar o

sală de concerte poate ajuta

sau, dimpotrivă, poate nărui

toată munca pe care ai făcuto.

Sala de la Sofia este destul

de dificilă şi noi am învins-o”,

a declarat pentru AGERPRES

dirijorul Cristian Mandeal.

„Ne-am bucurat mult că am

reuşit să ne regăsim şi să ne

sudăm, aşa cum o facem când

avem condiţiile cele mai bune.

O orchestră este ca o echipă de

fotbal, care trăieşte în primul

rând prin unitate pentru că aşa

se creează performanţa” a adăugat

maestrul român.

Foto: Agerpres


16 OCTOMBRIE

2022

Belgia - Comunitatea românească

„Toamnă Culturală Românească”

În primele zile ale lunii

octombrie se desfășoară la

Roeselare, Belgia, prima

ediție a evenimentului cultural

„Toamnă Culturală

Românească”, organizat

de Roemenen uit Roeselare

vzw/ Asociația Românii

din Roeselare, în colaborare

cu Ambasada României

în Regatul Belgiei și

Institutul Cultural Român

Bruxelles.

Alături de consilierii

locali Michèle Hostekint,

Mieke Vanbrussel,

Nathalie Muylle și Bart

Wenes, în prima zi a

evenimentului, au fost

prezenți doamna Andreea

Păstârnac, Ambasador

al României în Regatul

Belgiei, echipa Institutului

Cultural Român din

Bruxelles, scriitori, artizani,

interpreți de muzică

populară, alături de numeroase

familii de români și

flamanzi, reprezentanți ai

presei locale și române.

Memorandum de înțelegere

în domeniul agriculturii și

dezvoltării rurale

În vederea continuării dialogului

privind cooperarea în

domeniul agriculturii, în perioada

3-5 Octombrie 2022, în

Belgia, se derulează o misiune

de cooperare, delegația din partea

Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale ( MADR)

fiind condusă de secretarul de

stat Aurel Simion.

La 3 octombrie, programul

delegației române a prevăzut

întrevederi la Centru

de cercetare pentru cartof și

la Centrul agricol privind cerealele

din regiunea Flandra.

Reamintim că, în decembrie

2021 miniștrii agriculturii

din România și Belgia au

semnat un Memorandum de

Vernisaj expoziție de artă fotografică

„Sighișoara - Patrimoniu Mondial UNESCO”

În contextul marcării

Z ilelor europene ale patrimoniului

si a Zilei Mondiale

a Turismului în luna septembrie,

Ambasada României în

Belgia, cu sprijinul Primăriei

Sighișoara și împreună cu

Institutul Cultural Român

din Bruxelles, a organizat

expoziția de artă fotografică

dedicată orașului cetate medievală,

Sighișoara-Patrimoniu

Mondial UNESCO.

Evenimentul de lansare

a expoziției fotografice

a avut loc la 20 septembrie

și a fost deschis de ambasadorul

României în Belgia în

prezența a numeroși membri

ai comunității românești, ai

asociațiilor și organizațiilor

neguvernamentale, precum și

a reprezentanților din mediul

local de afaceri.

În deschiderea vernisajului

au fost adresate mulțumiri Primăriei

orașului care a organizat

concomitent, în Sighișoara, o

expoziție similară ce aduce în

prim plan ambianța geografică,

înțelegere în domeniul agriculturii

și dezvoltării rurale,

care vizează intensificarea

dialogului între grupuri de

experți cu accent asupra cercetării,

tehnologiei, digitalizării

fermelor și dezvoltării

agriculturii ecologice.

Comunicat și foto: Ambasada

României în Regatul Belgiei

arhitectura și istoria fascinantului

oraș-cetate medievală.

Lucrările fotografice reliefează

monumentele istorice

și urbanistice ale micului oraș

fortificat, Sighișoara, membră

a Organizației Mondiale

a Orașelor P atrimoniului

Mondial din anul 2000,

Centrul Istoric fiind inclus pe

lista monumentelor UNESCO

cu un an înainte.

Expoziția de artă fotografică

prin care este readusă imaginea

remarcabilei cetăți medievale,

Sighișoara, în capitala europeană,

poate fi admirată începând

cu data de 20 septembrie 2022,

la sediul Secției Consulare din

Bulevardul Regent, nr. 47-48.

Comunicat și foto:

Ambasada României în

Regatul Belgiei

Reprezentarea Diplomatică a României în Regatul Belgiei

Ambasada României la Bruxelles

Cancelaria

Adresa: Rue Gabrielle nr.105, 1180 Bruxelles

Telefon: +32(0)2 345 2680. La acest număr de telefon NU se

furnizează informații consulare!

Fax: +32(0)2 346 2345

E-mail: bruxelles@mae.ro

La această adresă de e-mail NU se furnizează informații consulare!

Această adresă de e-mail este utilizată de Ambasadă

NUMAI pentru legătura cu autoritățile locale din țara de

reședință.

Web: http://bruxelles.mae.ro

Secţia Consulară Bruxelles

Adresa: Boulevard du Régent 47-48, 1000 Bruxelles

Informaţii suplimentare adresă Coordonate GPS:

50.84696,4.36859

Program de lucru cu publicul: De Luni până Joi, între orele

09:00-12:30 și 13:30-16:30, depunere cereri pentru toate tipurile

de servicii pe bază de programare și ridicare acte şi paşapoarte.

Vineri: 09:00-12:30, depunere cereri pentru toate tipurile de

servicii pe bază de programare și ridicare acte şi paşapoarte.

Nu se lucrează cu publicul în zilele de sărbători legale!

Telefon call-center (informații consulare pentru cetățeni români):

+32 (0)2 347 5338; +32 (0)2 343 6935; +32 (0)2 344 1658

E-mail - Informații consulare pentru cetățeni români):

contact@informatiiconsulare.ro

În cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia

de rezidență, pentru a primi informații consulare specifice

în funcție de zona geografică.

Site-web call-center (informații consulare pentru cetățeni români):

http://www.informatiiconsulare.ro

Telefon de informații consulare:

+32(0)2 346 9814 (între orele 13:30 – 16:30)

E-mail Secția Consulară: bruxelles.consul@mae.ro

Telefon de urgență Secția Consulară: +32 (0)497 428663

La acest număr NU se furnizează informaţii consulare!

Acest număr de telefon este Exclusiv pentru cetăţenii români

care se confruntă cu situaţii grave: decese, accidente

cu victime, calamităţi, dispariții etc.


Suntem copleșiți zi după

zi de o adevărată competiție a

veștilor proaste, a catastrofelor

și amenințărilor pentru viața

noastră. Mediile profund corupte

din România și-au făcut

o vocație, de ani mulți încoace,

de a exploata fără scrupule

nenorocirile reale și închipuite,

oricât ar fi ele de private, oricât

ar fi de inexistente. Mesajul pe

care ni-l transmit cu o regularitate

exasperantă este că lumea

din jurul nostru e un haos plin

de pericole, „rămâneți alături

de noi ca să aflați ce-i de făcut

în această situație”.

Spațiul public s-a golit de

orice fel de atitudine etică,

dacă va fi avut vreodată una.

Scenele au fost ocupate de un

număr limitat, dar zgomotos,

de femei și bărbați needucați,

cinici și vulgari, lipsiți de empatie

și de orice carismă, care

au construit un decor de carton

în jurul nostru, ca și cum ne-am

afla într-un scenariu horror.

Iar pe acest fond, un eveniment

precum funeraliile

reginei Angliei, unde a impresionat

nu doar fastul, ci și

ordinea desăvârșită, devine

un moment de mare emoție

națională în România. Să vezi

că fiecare om e la locul lui, că

fiecare persoană își face cu o

precizie chirurgicală treaba, că

o națiune întreagă e capabilă de

respect și de moderație – toate

acestea sunt o sursă de intensă

trăire pentru fiecare dintre noi,

care mai avem atât de des reflexul

bășcăliei sau al tratării

tuturor lucrurilor cu maximă

superficialitate.

Îmi pare că toate acestea (și

multe altele) vorbesc despre

nevoia noastră de lucruri bune.

Ne-au stors de energie în ultimii

ani impostorii nenumărați

care compun rețeaua aproape

imposibil de destrămat a puterii

din România. Oriunde întorci

ochii, dai peste impostori: în

politică, în guvern, în media, în

universități, în administrațiile

locale, iar asta ne exasperează

și ne secătuiește toate resursele.

Chiar nu a mai rămas un

singur om cinstit și priceput

în țara asta care să aibă grija

celorlalți? E motivul pentru

care foarte mulți din jurul nostru

au abandonat, fie părăsind

definitiv România, fie retrăgându-se

în bule intime, rupte

complet de societate, unde, de

multe ori, se ocupă de cei dragi

sau, în alte versiuni, refuză să

Opinii OCTOMBRIE

2022 17

Nevoia de modele și de lucruri bune

mai aducă pe lume copii, tocmai

pentru a nu-i obliga să aibă

de făcut în viitor asemenea alegeri

imposibile.

Chiar dacă în fiecare zi din

1989 încoace a fost nevoie de

modele, astăzi pare că e nevoie

mai mult ca oricând. E nevoie

pentru că au înțeles până și

copiii noștri că nu se pot baza

pe noi pentru viitorul lor: că

fie și-l fac singuri aici așa cum

știu, fie pleacă în alte țări, acolo

unde alți adulți, mai pricepuți

și mai responsabili, pot să se

ocupe de instruirea lor pentru

viață.

Plecările masive ale copiilor

în alte țări nu sunt un eșec doar

al școlii românești, păstorite în

ultimul deceniu de personaje

absolut sinistre; sunt un eșec al

nostru ca părinți și ca membri

ai societății, care acceptăm cu

prea multă ușurință toate abuzurile

și toate compromisurile

pe care ni le propun astfel de

personaje. Tinerii acestei țări

au nevoie de modele în familie,

în grupul de rude și prieteni, în

școli și universități. Iar când nu

le găsesc, le caută în altă parte,

pentru că e vital pentru ei să

aibă de la cine să învețe cum

să se orienteze în carieră și în

viață. Iar noi, ce le oferim?

Le oferim lașitate, le oferim

„soluții” ca să se descurce cu

capul plecat sau păcălind sistemul,

le oferim metode de

fraternizare cu dracul până

trec puntea. Nici măcar nu

protestăm atunci când viitorul

lor pare compromis de legile

educației făcute pe furiș de

niște necunoscuți pentru ei

înșiși și pentru funcțiile lor plătite

grase pe viață, nici măcar

nu suntem capabili să vedem

dincolo de ziua de azi.

Profesorii ridică neputincioși

din umeri sau tac comod,

ignorând deliberat faptul

că sunt o forță dacă își caută

puțin curajul între ei și se solidarizează;

însă nu mai e de

ajuns să pretindă că ei educă

elevii și studenții, că le transmit

cunoștințe folositoare în viață

– lucru, de altfel, tot mai puțin

sigur. Ei trebuie să fie modele

publice de oameni drepți și

curajoși, modele sociale de responsabilitate

și de temeritate.

La rândul lor, intelectualii

publici se epuizează de multe

ori în estetism și cad pradă

tentației de a deveni influenceri.

Sigur că sunt utile din

când în când formulări inspirate

despre lume și viață, dar

să lăsăm poeților și scriitorilor

creativitatea stilistică și să ne

asumăm rolul de care e nevoie

în spațiul public: anume rolul

de voci lucide, critice, care nu

pretind posturi morale absolute,

care nu pozează în sfinți

sau profeți, ci cultivă printre

ceilalți curajul de a pune întrebări

și de a căuta adevărul, fără

a manipula emoții de dragul

unei celebrități efemere.

Nu suntem, ca intelectuali,

depozitari ai unor valori superioare,

nu ne-am născut printre

zei, dar putem fi în mod asumat

mediatori, călăuze, amplificatori

de voci ale celor care vor să

se exprime și nu știu sau nu pot

să o facă. Nu avem de predicat

sfârșitul lumii și nici de colectat

aprecieri pentru scenariile

fataliste pe care le poate plăsmui

mintea noastră odihnită.

Avem de căutat soluții

învățând să-i ascultăm pe

ceilalți, mai ales pe cei tineri,

mai ales pe cei neajutorați, săraci,

discriminați sau ignorați,

avem de participat la un efort

de solidaritate care să ne scoată

din marasmul unei societăți

pasive și plângăcioase, care se

uită mută de uimire la ce pot

face alții și apoi își dă bice pe

spinare de ciudă că nu e în stare

de așa ceva.

Există atâția bărbați și atâtea

femei de calitate în România!

Trebuie doar (însă tocmai asta

pare cel mai complicat) să-și

facă un pic de curaj și să se

găsească unii pe alții, să vorbească

unii cu alții într-un concert

de solidaritate al celor buni

și drepți, ca un zid împotriva

imposturii invadatoare care se

întinde exact atâta cât îi permitem

noi nefăcând nimic.

Articol preluat de la

PressHub cu acordul acesteia.

PressHub este o rețea inovatoare

și independentă de presă

creată de Freedom House

România, o platformă de exprimare

liberă a ziariștilor din

presa centrală și locală care

aleg să se pună în serviciul

public, promovând excelența

în jurnalism.

Foto: freepik.com/

Nota redacției:

Ciprian Mihali a predat vreme de două decenii filosofia contemporană

la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000

este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între

2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte

state din Africa de Vest. Din 2016 până în 2020 a lucrat în domeniul

cooperării internaționale la Bruxelles. Ciprian Mihali este membru al

partidului Reper.


18 OCTOMBRIE

2022

La ruta del Danubio azul

Español

Con un impresionante

cauce fluvial de más de 2.800

kilómetros, el Danubio – segundo

por tamaño en Europa,

después del Volga – atraviesa

el territorio de ni más ni menos

que diez países: Alemania,

Eslovaquia, Hungría, Croacia,

Serbia, Bulgaria, Rumania, la

República Moldava y Ucrania.

¡Ningún otro río de este planeta

pasa por tantos países!

Casi la mitad de su recorrido

- que comienza desde el oeste

hacía el este, algo raro en

Europa – constituye una frontera

natural entre varios países

europeos. Y un récord más:

cuatro capitales europeas se

han desarrollado en sus orillas:

Viena, Bratislava, Budapest y

Belgrado. ¿Cómo no van a estar

los rumanos orgullosos de

tener en su territorio la mayor

parte de este río único en el

mundo, con más de 1.075 km?

El mismo nombre de espacio

cárpato-danubiano-póntico

no tendría sentido sin mencionar

el Danubio. Su curso recibe

las aguas de otros afluentes rumanos,

toda la red hidrográfica

nacional como si de un sistema

circulatorio se tratara, que finalmente

se revierte en el Mar

Negro formando a su paso la

magnífica Delta del Danubio.

Debido al tamaño de su cuenca

hidrográfica y su gran caudal,

el Danubio ha servido desde la

Antigüedad para el transporte

marítimo, alentando los intercambios

comerciales y contribuyendo

de forma decisiva a

la consolidación de lo que hoy

llamamos con orgullo espíritu

europeo. El cauce del Danubio

ha permitido y ha trazado el camino

de muchas invasiones y

migraciones (celtas, romanos,

otomanos, hunos, etc..), pero,

al mismo tiempo, también ha

separado pueblos, espacios

económicos, sistemas de gobernanza

(el más reciente en

nuestra historia, el capitalismo

del comunismo). Sus aguas alimentan

numerosas centrales

hidroeléctricas y aseguran el

enfriamiento de las atómicas.

En otras palabras, no sólo la

geografía, sino también la historia

y el desarrollo económico

de Europa están estrechamente

ligadas al Danubio.

Su entrada en Rumanía es

tumultuosa, a través de su último

y más espectacular desfiladero,

Dunărea la Cazane (Las

Calderas del Danubio). Las

peligrosas cataratas de aquí

marcaban en la Antigüedad el

punto a partir del cual los griegos

establecidos en la colonia

Tomis (hoy Constanța a orillas

del Mar Negro, ya no podían

seguir adelante. Por aquel

entonces, tenía dos nombres:

río abajo, Istros y río arriba,

Danuvius.

Construido en los años 70

para conseguir que el cauce

del río sea más fácilmente

navegable hacia la ciudad de

Orșova, el proyecto Porțile de

Fier (Puertas de Hierro) ha

tenido fines benéficos, pero

también efectos indeseados.

Los esturiones, por ejemplo,

ya no pueden migrar aguas

arriba hacía los lugares donde

solían desovar. Y no solamente

los esturiones, sino también los

17000 habitantes de los pueblos

sumergidos a una profundidad

de 35 metros, incluyendo

la ciudad antigua de Orșova,

fueron forzados a mudarse de

sus casas. La isla Ada Kaleh,

con un clima mediterráneo

especialmente templado y habitada

por una comunidad de

turcos, también fue tragada por

las aguas.

Aumentando poco a poco

su caudal, gracias a los grandes

afluentes Olt y Argeș, y a otros

más pequeños, el Danubio continua

su camino hacia los campos,

donde abraza a su última

isla, Balta Ialomiței (El Lago

de Ialomița). Pasa después

por debajo del famoso puente

de Cernavodă, y desprende un

ramal lateral para el canal navigable

Danubio-Mar Negro,

con una longitud de 64,4 km,

que acorta el camino hacia el

mar en 240 km, sin pasar por

la delta. Continua su recorrido

hasta la ciudad de Tulcea,

donde se separa en tres bra-

zos, formando la Delta del

Danubio. Ésta empezó a formase

hace 10.000 años, pero su

proceso de expansión continua

hasta nuestros días, dado que

Rumanía „crece” cada año hacía

el este con 40 metros.

Conocida también como el

mayor lecho ininterrumpido

de cañas y juncos del mundo,

la Delta del Danubio se divide

entre varios canales, lagos,

pantanos y pequeños bosques.

La tierra firme ocupa sólo cinco

por ciento de su superficie;

el resto lo cede a las aguas y las

zonas de inundación.

Hacía el norte, el brazo

Chilia forma una frontera natural

con Ucrania. El brazo

central, Sulina, con porciones

que han sido modificadas por la

intervención del hombre, está

habilitado para la navegación y

accesible a los barcos comerciales

de grandes dimensiones. Hacía

el sur serpentea el brazo de

San Jorge (Sfântu Gheorghe).

Entre los tres brazos se extiende

un laberinto de recovecos que

ha servido de escondite no solamente

para tártaros y cosacos,

sino, mucho tiempo antes de éstos

también a los caballeros argonautas

de la mitología griega,

que deambulaban en búsqueda

del vellocino de oro. La leyenda

dice que en estas profundidades

habría hasta tesoros escondidos

por piratas.

Hoy en día, la Delta del

Danubio alberga a más de 300

especies de pájaros y es el lugar

donde se cruzan seis de sus

rutas migratorias. De hecho, es

la mayor área de reposo para

aves en el mundo. Solamente

aquí se pueden observar al mismo

tiempo tanto los exóticos

pájaros del sur, como los ibis,

cigüeñas, albatros, faisanes,

cormoranes, grullas o garzas,

como las aves del norte helado,

como serían el pigargo europeo,

el ganso de invierno o el

pato polar.

El inconfundible pelícano,

con una extensión de sus alas

de hasta tres metros, domina la

delta y es considerado su rey.

Los pelícanos necesitan diaria-

mente una cantidad de comida

equivalente al diez por ciento

de su propio peso y pueden

volar hasta 3000 metros de altitud,

siendo capaces de permanecer

en el aire hasta 24 horas.

Por aquí y allá se pueden ver

alfombras de nenúfares cubiertos

de nubes de libélulas y

mariposas. Pero, a pesar de su

aspecto idílico, el ecosistema

de la Delta del Danubio es muy

frágil y necesita ser protegido

de las influencias externas, sobre

todo las provocadas por la

polución.

Tras los años 60, cuando el

en la isla Caraorman, recuerdan

al proyecto de fábrica de

vidrio que iba a utilizar la arena

de la zona.

Afortunadamente, el bosque

subtropical de robles

en las dunas de Caraorman

ha sobrevivido a aquellos proyectos.

Hoy, esta lengüeta de

tierra salpicada por dunas de

arena tiene una longitud de

18 kilómetros y alberga en sus

densos matorrales, entre lianas

y plantas trepadoras, poblaciones

de lobos, linces, búhos y

otros animales. Los 10.000

caballos salvajes que habitan

tigua de Rumanía.

En medio de esta naturaleza

aparentemente virgen se

esconde una ciudad sorprendentemente

compleja, aislada

por la circunstancia de no poder

acceder sino por vía marítima,

después de cuatro horas

de viaje en barco desde Tulcea:

Sulina, el municipio con más

habitantes en toda la Delta, denominada

también la Europa

en miniatura (por debajo de

5.000 habitantes).

Hablando sobre literatura y

arte, no debemos olvidar el impacto

cultural del Danubio. Los

Gobierno de aquel entonces

decidió transformar una parte

de su superficie en terreno

agrícola, el resultado fue un

auténtico desastre. Pueblos

enteros perdieron su acceso al

agua, mientras que los terrenos

supuestamente ganados para la

agricultura han resultado ser

infértiles. A pesar de que los

planes de industrialización de

la Delta se pararon después de

1990, aún se pueden ver hoy en

día las huellas de esa política

aberrante. Por ejemplo, las ruinas

de los edificios industriales

en la Delta del Danubio provocan

muchos debates entre los

que los consideran una raza

nueva que hay que proteger,

y los que advierten que su reproducción

incontrolada amenaza

el equilibrio frágil de la

biosfera. Incluso más conocido

que el bosque de Caraorman

es el bosque Letea (Padurea

Letea), Patrimonio Mundial de

UNESCO desde el año 1991.

Con una superficie de 5.000 de

hectáreas es el bosque europeo

subtropical más al norte y también

la reserva natural más an-

himnos nacionales de Austria,

Bulgaria, Croacia y Hungría

lo mencionan; los ya famosos

valses El Danubio Azul de

Johann Strauss y Las Olas del

Danubio de Iosif Ivanovici han

sido inspirados por él; incluso

el imperio Austro-Húngaro se

denominaba antaño Monarquía

del Danubio y libros de diferentes

géneros literarios sitúan

sus tramas cerca del Danubio

( Jules Verne le ha dedicado una

novela policiaca).

Traducción: Elena Adela

Surdu


“El éxito en la vida es consecuencia

de la educación, el esfuerzo y de saber

aprovechar las oportunidades que surgen.”

Se podría decir que, aunque

Alina Voicu viva en España,

ella vive en otro país, el de la

música. Sin fronteras, sin barreras

de idioma ni dogmas;

el mundo entero es su patria

musical. Dejó su país junto

a su familia cuando tenía 17

años para mudarse a España,

Almería. No les ha sido fácil,

pero su familia deseaba ofrecerle

la oportunidad de acceder

a estudios y un futuro mejor.

Para poder costearse los estudios

superiores de Viola,

Alina trabajó durante meses

como camarera los fines de

semana, compaginándolo con

el conservatorio y bachillerato.

Ha estudiado con profesores de

renombre, participado con orquestas

en conciertos y giras en

España y Europa.

En la actualidad toca viola

y violín y enseña música siguiendo

un método relativamente

moderno, el del doctor

Suzuki. Le encantaría tocar y

trabajar también en Rumania y

mostrar en su país las bondades

de este método. Afirma que a

través del estudio de la música

se puede desarrollar el talento,

formar buenos músicos, pero

sobre todo contribuir a crear

mejores personas.

Se ha criado en la bonita

ciudad de Sibiu en Rumania.

¿Qué recuerdos tiene de su infancia?

¿Por qué ha elegido

estudiar música?

Alina Voicu: Tuve una infancia

tranquila, como era en

aquellos tiempos, sin la frenética

tecnológica y los días

sobrecargados de actividades

extraescolares que experimentan

los niños de hoy en día. Mis

padres decidieron apuntarme a

estudiar Viola con Alexandrina

Tipuriță, una profesora y persona

maravillosa cuya implicación

profesional y personal

fue tan profunda, que pronto

se convirtió en una segunda

madre para mí.

¿Cómo era la escuela de

música de Sibiu? ¿Ha ganado

competiciones, era difícil

destacar en su área?

Alina Voicu: En el Liceo

de Arte de Sibiu se respiraba

un ambiente tranquilo donde

los profesores motivaban el

desarrollo musical y humano

de los alumnos. A lo largo de

los años que estudié ahí gané 7

premios en concursos y olimpiadas

nacionales. El hecho de

contar con el apoyo y cariño

de mi profesora contribuyó a

afrontar estas competiciones

con confianza y entusiasmo.

¿Cuál fue el motivo para

abandonar su país? ¿Cómo le

pareció estudiar música ahí?

Alina Voicu: Cuando tenía

17 años mis padres decidieron

mudarnos a España (Almería)

tras observar mejores perspectivas

de futuro para mi hermano

y para mí. Sin embargo, a

ellos les ha supuesto un sacrificio

profesional y social. El

sistema de enseñanza aquí es

totalmente diferente. Comencé

a estudiar bachillerato en

Humanidades por las mañanas

y conservatorio profesional por

las tardes.

¿Le pareció duro integrarse?

¿Cuáles son sus primeros

recuerdo e impresiones?

¿Qué tal la acogida de sus

compañeros y profesores?

Alina Voicu: El comienzo

de mi aventura en España fue

todo un reto: tuve que aprender

el castellano a la vez que estudiaba

asignaturas totalmente

diferentes. Aunque los estudios

de bachillerato en España son

muy exigentes he podido contar

con mucha comprensión y

apoyo por parte de los profesores.

Lo primero que recuerdo

de mi llegada a España es:

“¡Qué escandalosos son los

españoles! Aún no entendía

el castellano y escuchando

el acento andaluz me parecía

que estaban continuamente

discutiendo. Nada más lejos

de la realidad, los andaluces

son personas muy sociables y

bromistas.

Al principio trabajé como

camarera para costearme

masterclasses con la solista de

Viola de entonces de la OCG-

Ana Glisic. Tras unos meses

pude dejarlo gracias a colaboraciones

con la Orquesta de

Almería y a las clases particulares

de Viola a otros alumnos

del conservatorio. La música

me ha ayudado a integrarme

y crecer; gracias a ella he conocido

personas que me han

guiado y apoyado, como Ana

Glisic o Michael Thomas- por

aquel entonces director de la

Orquesta Joven de Andalucía.

Generosamente, Michael me

prestó su viola para prepararme

las pruebas al Conservatorio

Superior de Murcia y también

durante el primer curso estudiando

ahí.

A lo largo de mis años

como estudiante de música

en el Real Conservatorio

Superior de Música de Murcia

y posteriormente en el Real

Conservatorio Superior de

Música de Granada he participado

en conciertos y giras en

importantes salas de España y

Europa con distintas agrupaciones

y orquestas: Camareta

Cervantes, Orquesta Ciudad

de Almería, Orquesta Ciudad

de Baza, Orquesta S infónica

de Andalucía, Orquesta Joven

de Andalucía, Orquesta Ciudad

de Elche, Orquesta Solistas del

Mediterráneo, Joven Orquesta

Internacional de Oviedo,

Orquesta Sinfónica de la

Región de Murcia… etc. Ha

supuesto una etapa muy enriquecedora

en mi vida, llena de

aprendizajes, viajes y amistades

bonitas.

¿Qué es lo que más le gusta

de España y los españoles?

¿Cómo es la vida cotidiana

ahí?

Alina Voicu: Me gusta la

variedad cultural de los españoles

en función de su zona

geográfica y también su sociabilidad;

son muy abiertos

y amables. La cercanía y el

contacto físico forman parte

de su forma de relacionarse.

Como particularidad, cuando

se presentan dos personas se

dan besos en las mejillas, excepto

en caso de los hombres,

que se dan la mano. También

se suelen besar en las mejillas a

los amigos y conocidos cuando

se encuentran por la calle. Disfrutan

celebrando las fiestas en

familia y con amigos cercanos

alrededor de la mesa y en grupos

grandes.

En general la vida cotidiana

no es tan distinta a la de

Rumania a excepción de los

horarios de comida y sueño.

Seguramente esto se deba al

clima cálido. La siesta es casi

algo sagrado para la mayoría

de los españoles y consecuentemente

las actividades de después

son más tardías; de modo

que el horario comercial de por

la tarde suele ser de 17-21.00h,

o incluso hasta las 2200h. En

verano, sobre todo, hay mucho

más ambiente por la tarde-noche,

cuando las temperaturas

bajan. Como anécdota, tras

poco tiempo viviendo aquí

aprendí que el saludo “Hola,

¿qué tal?” no espera realmente

una respuesta explicando

cómo te encuentras, sino que es

meramente una expresión para

saludar. Sabiendo eso puedes

evitar quedarte hablando solo

tras cruzarte con un conocido.

Ha participado en conciertos

en Andalucía. ¿Qué importancia

tiene la música en

la educación de los jóvenes?

Alina Voicu: La música

tiene un lugar importante en

la vida social de los españoles

y la educación musical de

los jóvenes, especialmente en

el medio rural se realiza en

las bandas de música de cada

Español OCTOMBRIE

2022 19

pueblo. De esta manera, no

solo aprenden música y practican

un instrumento, sino que

también participan activamente

en actividades culturales y

sociales. El interés hacia el

estudio de otros instrumentos

como los de cuerda frotada es

más reciente, aunque en los

últimos años se han creado y

consolidado muchas escuelas y

orquestas jóvenes que funcionan

muy bien.

¿Qué interés muestran

los alumnos de España en la

música?

Alina Voicu: Debido a

cómo está planteado el sistema

de enseñanza en España,

separando los estudios obligatorios

de los del conservatorio,

muchos encuentran difícil

compatibilizarlos, de modo

que a menudo llegada la adolescencia

muchos estudiantes

de conservatorio pierden la

motivación y abandonan los

estudios musicales.

Tengo entendido que utiliza

un método no tradicional,

¿De qué trata?

Alina Voicu: El método

del Dr. Suzuki se basa en la

idea de la lengua materna. Él

ha observado la habilidad que

muestran los niños para aprender

su lengua materna, hasta

reproduciendo los acentos de

cada región, lo que sugiere una

gran capacidad auditiva. Los

niños están rodeados de los

sonidos de su propia lengua

desde antes de nacer, lo que le

ha determinado creer que, si

los niños estuvieran rodeados

de música, podrían desarrollar

una habilidad igual de extraordinaria.

La idea del Doctor Suzuki

no es solo un método de educación

sino también una filosofía

basada en el respeto hacia el

niño y en el concepto de que el

talento no es innato, sino que se

aprende y desarrolla. La llama

a su método el método de la

educación del talento, porque

el talento no es algo presente

o no, sino algo que se puede

educar y desarrollar. Además

del concepto de la lengua materna

este método o filosofía

tiene como base los siguientes

principios: comienzo temprano

(3-4 años), el desarrollo de la

memoria y la concentración,

implicación de los padres, el

equilibrio entre las clases individuales

y colectivas, la escucha

y la repetición y repaso.

El objetivo del Doctor Suzuki

no era necesariamente el de

crear grandes músicos, sino el

de contribuir a formar personas

más nobles; sin embargo,

muchísimos alumnos Suzuki

han llegado a ser músicos de

renombre en todo el mundo.

Tanto mi marido (José

Manuel Badia, violinista y

profesor) como yo fuimos

educados en el sistema musical

tradicional, por lo que

el método Suzuki supuso un

gran descubrimiento pedagógico

para nosotros. Inmediatamente

después de terminar la

carrera empezamos a ejercer

como profesores de violín y

movidos por el mismo sentido

de responsabilidad hacia los

alumnos, además de la poca

formación didáctica que recibimos

como estudiantes en el

superior, decidimos investigar

y asistir a distintos cursos pedagógicos

en New Approach,

Suzuki, Rolland. Después

nos formamos como profesores

Suzuki con Ana María

Sebastián- alumna directa del

Doctor Suzuki. Además, he

realizado el curso de conversión

para Viola.

En los últimos 13 años he

compaginado mi actividad

artística con la pedagógica

impartiendo clases de violín

en el Colegio Bilingüe Cedes

y también en workshops en

España, Alemania e Inglaterra.

Participo asiduamente en

la organización de cursos de

pedagogía, viajes, intercambios

y eventos musicales con

el fin de motivar a los jóvenes

instrumentistas, entre los cuales

la reciente colaboración en

el curso de Mallorca junto al

conocido violinista Aleksey

Igudesman e Isabel Morey.

Mi marido y yo formamos

parte de la Junta Directiva de

la Federación Esoañola del

Método Suzuki. Esta asociación

se encarga de organizar,

coordinar y promover cursos

y actividades musicales tanto

para alumnos como para profesores

en formación; entre estos

se encuentra el Curso Naconal

Suzuk, evento cuya última edición

contaba con más de 300

participantes de todo el país.

¿Qué compositor ocupa un

lugar especial en su corazón

y por qué?

Alina Voicu: Beethoven

es de los compositores que

podría disfrutar en cualquier

momento; con su musica puedes

sintonizar toda emoción y

también cambiar tus ánimos.

En momentos nostálgicos de

añoranza a mi país escucho

a Enescu o toco su pieza de

concierto.

Foto: Archivo personal Alina

Voicu


20 OCTOMBRIE

2022

Reţetele Annei

Ardei copți umpluți cu brânză

Ingrediente:

• 4 ardei kapia mari

• 200 g brânză feta sau telemea

• 150 g mozzarella rasă

• 100 g iaurt grecesc gras

• 100 g cremă de brânză

• 3 căței de usturoi

• 1 linguriță rasă de oregano

uscat

• fulgi de ardei iute (chili flakes)

• pătrunjel verde pentru decor

Mod de preparare:

Coacem ardeii, presărăm

sare deasupra și îi introducem

într-un vas pe care îl

acoperim cu un capac. Îi lăsăm

la „aburit” 30 de minute.

Astfel, ardeii se vor decoji

mult mai ușor. Îi curățăm

apoi de coajă și îndepărtăm

cu grijă cotoarele prin

porțiunea superioară. Ideea

este ca ardeii copți să rămână

întregi și să poată fi umpluți

cu crema de brânză.

Într-un castron sfărâmăm

brânza feta sau telemeaua,

adăugăm mozzarella rasă,

oregano, usturoiul zdrobit

și crema de brânză. Amestecăm

totul cu o furculiță și

asezonăm cu sare. Cu ajutorul

unei lingurițe umplem

cu grijă ardeii kapia copți

cu compoziția de mai sus.

Așezăm ardeii cu brânză

într-o tavă unsă cu 2 linguri

de ulei de măsline.

Decorăm ardeii umpluți

cu oregano uscat și fulgi de

ardei iute, apoi îi stropim

cu alte 2 linguri de ulei de

măsline. Dăm tava cu ardei

la cuptorul încins la 180 C și

îi coacem 25-30 de minute.

Ardeii kapia umpluți cu feta

se servesc calzi, imediat ceau

fost scoși de la cuptor. Îi

transferăm pe un platou și

avem grijă să turnăm peste

ei din uleiul aromat din tavă.

Îi decorăm apoi cu puțin pătrunjel

verde tocat. Ardeii

kapia cu brânză se servesc

calzi.

Supă cremă de ciuperci cu vin alb

Ingrediente:

• 500 g hribi proaspeți

• 1 ceapă medie

• 2 căței de usturoi

• 50 g unt (împărțit în 2)

• 150 ml vin alb demisec

• Sare și piper

• Cimbrișor

• 1,2 l supă de legume sau de

pui

• 150 ml smântână dulce pentru

frișcă

• 20 g unt rece

Pentru servire: crutoane

crocante, câteva ciuperci trase

la tigaie cu 20 g unt, verdețuri

tocate.

Mod de preparare:

La această rețetă se pot

folosi piciorușele precum și

Desert de toamnă cu

fructe de sezon

ciupercile care s-au rupt sau

au mici defecte. Mai întâi

am toaletat ciupercile. Le-am

curățat piciorușele cu un cuțit

și le-am îndepărtat părțile cu

defecte. Le-am clătit rapid

prin jet de apă rece ca să scap

de iarba, frunzele și pământul

de pe ele. Am pus deoparte

1-2 hribi mai frumoși pentru

decor (vor fi sotați separat, la

final).

Am ales o oală potrivită în

care am topit 30 g de unt. Am

adăugat ceapa și usturoiul tocate

și un praf de sare. Le-am

călit 2-3 minute până au devenit

sticloase, fără să se rumenească.

Am pus și hribii tăiați

precum și câteva frunze de

cimbrișor verde (de găsește în

ghivece la supermarket). Am

asezonat totul cu sare și piper

negru proaspăt măcinat și am

așteptat ca hribii să-și lase apa

care apoi se va evapora. Când

Ingrediente:

• 1,2 kg de fructe

(prune, afine, zmeură, mure,

pere, mere)

• 6 ouă

• 200 g zahăr

• un praf de sare

• 2 plicuri zahăr vanilat

• 1 l lapte

• 120 g amidon alimentar

• 50 g unt pentru uns forma

• 30 g unt pentru suprafața

prăjiturii

Mod de preparare:

Curățăm fructele de sâmburi

și le tăiem felii. Într-un

bol încăpător spargem ouăle,

peste care adăugăm zahărul,

amidonul, vanilia și praful

de sare. Ingredientele se bat

bine cu telul. Se încorporează

treptat laptele rece, obținând

o compoziție fluidă, adică

aluatul pentru desertul de

toamnă cu fructe de sezon.

ciupercile au început să sfârâie

și să se rumenească ușor

(adică în jur de 5 minute) am

stins totul cu un pahar de vin

alb și am adăugat restul de 30

g de unt.

Am așteptat 2-3 minute

să se evaporeze alcoolul

din vin și apoi am completat

lichidul cu 1,2 l de supă

fierbinte de legume (sau apă

caldă, dacă nu aveți supă).

Am lăsat supa de hribi la

fiert 15 – 20 de minute, la

foc mediu. În final, am turnat

în oală și smântâna dulce

și am mai lăsat supa să mai

colcotească 1 minut. Am

procesat supa de hribi cu

blenderul de mână și apoi

am strecurat-o prin sită deasă.

În sfârșit am pus și ultima

tranșă de unt – de data

aceasta trebuie neapărat să

fie rece, de la frigider! Acesta

are rol de emulsionare și

îngroșare a supei cremă de

hribi. Am gustat de sare și

piper – se mai poate corecta

asezonarea.

Alegem o formă de 30 cm

diametru, cu pereți etanși, pe

care o ungem cu unt. Răsturnăm

în formă fructele feliate,

mai puțin afinele, murele

și zmeura și le distribuim în

strat cu grosime egală. Peste

fructe turnăm cu grijă aluatul

subțire. Cu mare atenție

introducem tava la cuptorul

încins la 200 C pentru 30 de

minute. În acest timp, aluatul

începe să se coaguleze, așa că

după 30 de minute scoatem

tava și distribuim 30 g de unt

(bucățele) la suprafață. Dăm

din nou tava la cuptor și reducem

temperatura la 170 C

pentru încă 20-25 de minute.

Desertul cu fructe se lasă la

răcit, apoi se pune la frigider

pentru 3-4 ore. Înainte de a fi

servit, se taie felii, care pot fi

asezonate cu câte un glob mic

de înghețată.

Ciolan de porc

la cuptor

cu cimbru și chimen

Ingrediente:

• 2 ciolane crude de porc

• sare, piper, boia dulce

• chimen, cimbru

• 2-3 linguri de ulei

• sare grunjoasă

Mod de preparare:

Șoriciul celor 2 ciolane

trebuie să fie curat și alb. Cu

un cuțit ascuțit crestăm cele 2

ciolane la exterior, superficial,

având grijă să nu intrăm și în

stratul de carne. Frecăm cu

sare de masă, piper, semințe

de chimen, puțin cimbru uscat

și boia dulce ambele bucăți de

ciolan. Le ungem cu ulei și le

masăm bine ca să intre condimentele

și în crestături, apoi

presărăm pe șorici sare grunjoasă

și așezăm ciolanele în

picioare, pe grătarul de cuptor,

sub care introducem o tavă cu

pereți înalți în care turnăm 4

căni mari de apă.

Introducem tava cu apă în

cuptorul încins la 180 C, pe

șina cea mai de jos a acestuia.

La fiecare 40-50 de minute

verificăm ciolanele. Completăm

cu apă dacă aceasta a

scăzut prea mult în tavă. Nu

acoperim cu folie ciolanele

și nici nu le „îmbăiem” cu lichidul

din tavă. În ultimele 30

de minute mărim temperatura

la 220 C, ca să se rumenească

bine șoriciul.

Garnitura de varză murată

pentru ciolane

• ½ de varză murată (acră)

• piper negru proaspăt măcinat

• 2 lingurițe de ulei de floarea

soarelui

• chimen semințe sau măcinat

sau cimbru uscat

• boia dulce pentru decor

Tăiem varza fideluță și o

așezăm într-un castron. O asezonăm

cu piper negru proaspăt

măcinat, semințe de chimen

și cimbru, apoi adăugăm

2 lingurițe de ulei și amestecăm

bine toate ingredientele.


Opinii OCTOMBRIE

2022 21

Să nu-mi iei niciodată sarmalele!

Gheii care vor să ne cotropească

pe noi, și pe iubitorii de

cruci în formă de Z peste gropi

comune cu femei și copii, au

un nou plan malefic. După

războiul micului strămoșesc

câștigat de dacii liberi cu

vesticii decadenți, acum sunt

conspirații cel puțin galactice

să avem pe masă greieri în loc

de sarmale aburinde cu mămăligă

și ardei iute.

În Italia, deja freamătă

fanii lui Donnie Goldilocks,

care face America măreață

prin păstrarea în cramă nu a

vinului românesc, ci a codurilor

nucleare, ce vor să renegocieze

ei tratatele Uniunii și

să trimită gheii pe pustii. Fanii

lui Donnie Goldilocks și Rusiei

țariste mărețe se luptă în fiecare

zi să nu cumva să vină doamna

von der Leyden să le ia lucruri

de preț, cum ar fi sarmalele

aburinde de pe masă. Bunica

von der Leyden, în timp ce se

joacă cu nepoțica și stă la masă

cu cei șapte copii, se gândește

la sarmalele dacilor liberi, care

nu o lasă să doarmă noaptea și

planifică ce măsuri să mai ia

ca să blocheze ca toți să fim

la fel de fericiți ca rasa pură a

Apărătorilor Galaxiei Creștine.

E suficient să repeți o minciună

constant ca mulți dintre

semenii noștri să o creadă. Și

să se ajungă la preluarea pu-

terii de către oameni puțini și

hotărâți care se închină la icoana

Căpitanului și care percep

pe oricine care are o opinie

contrară, cu argumente solide,

ca fiind subom, demn doar să

fie exterminat pentru ca rasa

pură superioară să domnească

cel puțin 1000 de ani.

Dar totul se poate doar cu

complicitatea celor buni, care

stau acasă și nu se duc la vot și

care nu luptă pentru drepturile

lor și pentru ceea ce au de preț

în țara pe care o iubesc sincer,

nu cu urlete și cu lacrimi a la

Cațavencu. În mediul online

este virală poza cu un român

verde care ne anunță că se va

duce la o nuntă românească,

liberă de LGBT și musting de

românism pursânge, care mănâncă

o paella și consumă un

păhărel de sangria.

Chiar dacă ne dăm de un

românism pur, trăim într-o

Uniune Europeană care ne

permite să ne expunem ideile

și care ne oferă oportunitatea

de a ne bucura de cetățenia

europeană. Sarmalele sunt și

ele în Uniunea Europeană și

fac parte și din tradiția tuturor

europenilor pentru că sunt bucate

tradiționale românești. A

fi român înseamnă a te bucura

de Uniunea Europeană și de ce

ne oferă. A fi român înseamnă

să fii liber și să nu îți vinzi

sufletul Rusiei Țariste pentru

promisiunea deșartă că doar

așa putem fi și noi români. Nu

suntem mai români dacă urâm

pe Ru Paul și pe Vestul decadent

care se opune să fim la fel

de liberi ca ucrainenii aflați sub

ocupație în Lugansk și Donețk.

România are nevoie de prieteni

care să o apere de Rusia

Țaristă care nu a fost, nu este și

nu ne va fi niciodată prietenă.

Dar avem șansa atâta timp cât

Ucraina există și funcționează

ca o democrație, să construim

o relație de prietenie reciproc

avantajoasă. Sarmalele noastre

sunt în siguranță cu bunica

von der Leyden. Nu vor fi în

siguranță cu bunicul Vladimir,

care se joacă cu explozia nucleară

la Zaporojie și care vrea

să ne ajungă vecin și să ne împiedice

să exploatăm gazele

din Marea Neagră.

Articol preluat de la

PressHub cu acordul acesteia.

PressHub este o rețea inovatoare

și independentă de presă

creată de Freedom House

România, o platformă de exprimare

liberă a ziariștilor din

presa centrală și locală care

aleg să se pună în serviciul

public, promovând excelența

în jurnalism.

Foto: avabistro.ro/

Nota redacției:

Mitică Ștefănescu crede în

destinul nostru european, în

democrație și în dreptate. El

încearcă să înțeleagă lumea

prin construcții logice de bunsimț.

Nu are pretenția de a fi

deținătorul adevărului absolut

și este conștient că este supus

greșelii ca orice muritor de

rând. Crede în ideile care ne

unesc și care pot oferi copiilor

noștri un viitor mai bun.

De ce nunta lui Simion a fost un laborator de spălare a creierelor

Încă din faza de pregătire,

câțiva politologi români au

atras atenția că nunta câmpenească

a lui George Simion

are elemente comune cu cea a

fostului lider legionar Corneliu

Zelea Codreanu. Comparația

are justificare până la un punct,

dacă analizăm elementele care

formează agenda politică a

ambelor nunți: purtarea cu

obstinație a portului național,

prin care se transmite subliminal

ideea că „întoarcerea la

tradiții” este unul dintre principalele

mesaje politice ale

liderului AUR.

În plan politic, întoarcerea

la tradiții, „la valorile adevărate”,

așa cum au repetat sistematic

prezentatorii RTV (televiziunea

care a transmis integral

evenimentul) înseamnă apelul

la naționalism, singura ideologie

politică rivală principalelor

organizații internaționale din

care România face parte (UE

și NATO).

Dimensiunea grandioasă a

nunții, transformarea sa dintrun

eveniment privat într-un important

eveniment de recrutare

politică și apelul în mod agresiv

la elementul religios, nu pentru

că nunțile nu ar avea în mod

firesc și un element religios, ci

pentru a folosi preoții în rolul

de recrutori politici, sunt alte

elemente care duc cu gândul

la nunta legionarului Codreanu.

Ce diferențiază cele două

nunți politice este contextul

istoric, România anului 2022

fiind o democrație, cu toate

hibele sale, mai matură față

de cea din interbelic, în care

au putut exista crime politice,

ură sistematică asupra unor

minorități naționale (evreii și

romii) și execuții odioase în

rândul acestora.

Pe scurt, elementul care

diferențiază cele două momente

istorice este violența,

legionarii recurgând la aceasta

în scopuri politice, pe când liderii

AUR se rezumă în a face

propagandă politică mai soft și

fără îndemnuri la violență. De

altfel, după terminarea Celui

de-al Doilea Război Mondial

și intrarea într-o etapă a consolidării

democrațiilor liberale,

în statele vestice a apărut

distincția dintre partidele clasice

extremiste (care recurg la

violență în atingerea scopurilor

politice și care sunt interzise

prin lege) și cele populist-radicale,

fie de stânga sau de dreapta

(care merg pe o retorică de

dezbinare, pentru a crea falii în

societate, naționalist-xenofobe,

anti-migranți, anti minorități

sexuale, dar care au, totuși, un

discurs public mai soft prin

comparație cu cele extremiste

și nu recurg la violență pentru

obținerea unor scopuri politice,

fiind permise prin lege).

Asta explică faptul că partide

radicale precum AfD în

Germania, Frontul Național

din Franța condus de Marine

Le Pen sau altele cu agendă

similară din Spania, Italia,

Austria, Olanda sunt permise

prin lege. Din perspectivă europeană,

AUR intră în rândul

partidelor eurosceptice, populiste,

din UE.

O noutate a acestei nunți

este faptul că pe tot parcursul

zilei, liderul AUR a avut

drept vehicul important pentru

prozelitism politic două

televiziuni naționale, RTV și

Realitatea tv, indubitabil rolul

cel mai important fiind atribuit

televiziunii lui Sebastian Ghiță.

RTV a jucat, de la prima

oră a dimineții și până târziu

în seară, rolul de televiziune de

casă a lui George Simion, care

prin prezentatorii și invitații

din studio oferea publicului și

grila de interpretare ideologică

a acestui eveniment politic.

Din perspectiva narațiunilor

rusești, televiziunea lui Sebastian

Ghiță a rămas cel mai

agresiv produs de presă din

România pe agenda Kremlinului,

unde sunt promovați foști

colaboratori ai Securității cu

agendă naționalistă, preoți care

transformă religia în armă ideologică,

pentru a înfiera împotriva

unui dușman progresist cu

care poporul ar trebui să lupte,

prezentatori tineri (asta cu atât

mai fascinant!) care repetă ca

o moară stricată că este nevoie

ca poporul să se întoarcă „la

adevăratele valori, la tradițiile

adevărate” și să lupte împotri-

va sexo-marxiștilor progresiști.

Înainte de agenda agresivă

promovată de RTV, acest

cocktail ideologic se regăsea

numai pe câteva site-uri ortodoxe

obscure, de care inclusiv

BOR se distanța și de care

se distanțează și în prezent.

Televiziunea lui Ghiță a adus

această retorică ortodoxistă

identică cu a Kremlinului în

mainstream, încercând să spele

creierului a sute de mii de

români.

Ce spuneau imaginile de la

nunta lui Simion? Câteva mii

de oameni, îmbrăcați în port

popular, mâncau, dansau și se

distrau la o nuntă a unui lider

politic. Ne place sau nu acest

eveniment, asta e altceva. Cum

explicau publicului imaginile

micuții ideologi înverșunați ai

RTV? Citez aproximativ din

memorie: iată poporul adevărat,

ne întoarcem la valorile

adevărate, nu la cele promovate

de sexo-marxiștii progresiști

– globaliștii.

De ani de zile, sub îngăduința

CNA, angajații

RTV inventează un dușman

(sexo-marxiștii progresiști,

fără să înțeleagă cineva

acuratețea acestei catalogări)

și invită sute de mii de români

care le urmăresc bazaconiile să

lupte împotriva lor. Au creat un

laborator ideologic de cea mai

joasă speță și nimeni nu le bate

obrazul că au ajuns să semene

cu prozeliții lui Aleksandr

Dughin.

Sigur, în România este

democrație, care include libertatea

de exprimare, da, industria

e grea, este nevoie de entertainment

pentru rating, dar

la câtă ură transmit, totuși, de

ani de zile, acești prezentatori

tv, preoți pe agenda Kremlinului

(cum este preotul Valentin

Guia) și foști colaboratori ai

Securității, un act de violență

asupra unui om nevinovat de

pe stradă (fie el minoritar sexual,

migrant sau o personalitate

publică cu viziuni liberale) nu

ar fi exclus.

Am ceva dubii că toți acești

propagandiști ai Kremlinului

(intenționați sau simpli idioți

utili) aplică în viața reală ideile

toxice la care fac trimitere în

public: probabil merg în concedii

scumpe în Occident, se

îmbracă și consumă branduri

capitaliste (consecințele globalizării),

se bucură, ba chiar abuzează

de dreptul la liberă exprimare

oferit de democrație,

folosesc contracepția în viața

de cuplu (recomandare sexomarxistă),

pentru că nici unul

dintre ei nu se laudă că ar avea

opt-zece copii, cum recomandă

Iulian Capsali, sau au

colegi divorțați și probabil nu

îi iau la bătaie pentru această

„crimă” progresistă. Și atunci

ce îi mână în luptă pe acești

oameni? Probabil corupția patronului

și lipsa oricărei forme

de demnitate în fața celui care

îți oferă banul.

Articol preluat de la

PressHub cu acordul acesteia.

PressHub este o rețea inovatoare

și independentă de presă

creată de Freedom House

România, o platformă de exprimare

liberă a ziariștilor din

presa centrală și locală care

aleg să se pună în serviciul

public, promovând excelența

în jurnalism.

Nota redacției:

Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în

presă. A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii

în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus

Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul

Național.



Mica publicitate OCTOMBRIE

2022 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Se caută chelneriță cu prezență

bună și dorință de a lucra în echipă,

în Gijón (Asturias)

Telefon: 657 26 63 44.

Hostal din Barcelona, firmă serioasă

și lider în sector angajează

recepționer. Condiții: experiență

de cel puțin un an în servirea

clienților, experiența în sectorul

hotelier va fi apreciată pozitiv;

încorporare imediată și disponibilitate

totală de a lucra cu normă

întreagă. Persoana trebuie să fie

discretă și serioasă, să aibă bună

prezență; să fie persoană dinamică

și hotărâtă. Obligatoriu, vorbire

fluent spaniolă și engleză și/

sau franceză. Atribuțiile postului:

servicii telefonice și discuții față în

față cu clienții; efectuarea checkin

și check-out; control zilnic de

numerar; control ture. Se oferă:

contract pe perioadă nedeterminată,

normă întreagă, mediu de lucru

bun, compensație financiară atractivă.

Cei interesați pot trimite CV

actualizat cu poză pe WhatsApp

Messenger, telefon: 0034/ 601

22 03 11.

Restaurant din Sevilla are

nevoie de 2 persoane cu ceva

experiență, ca ospătar sau curier

sau ambele, cu motocicletă sau

fără motocicletă, pentru a livra

mâncare la domiciliu în zona

Triana și zona Est Sevilla. Angajare

imediată. Mai multe detalii la

telefon: 722 88 22 54 (Sergio).

Avem nevoie de 3 persoane

calificate pentru securitate, în

Bermeo (Vizcaya), zona portului,

pentru a lucra de luni până duminică

cu pauzele stabilite de lege și

cu normă întreagă. Încorporarea în

companie va fi imediată. Telefon:

944 46 75 65.

Firmă de pază caută agent de

pază cu TIP valabil (cei care nu

îndeplinesc această cerință să se

abțină) pentru a acoperi un concediu

de lungă durată în Las Rozas

(Madrid). Încorporarea imediată

va fi evaluată. Obligatoriu permis

de conducere și autoturism. Telefon:

917 77 78 69.

Firmă de pază caută agent de

pază cu TIP în vigoare pentru a lucra

în Leganés (Madrid). Serviciu

conform acordului național. Încorporare

imediată. Telefon: 917

77 78 69.

Se caută șofer de camion cu

remorcă, în Aranda de Duero

( Burgos), pentru rută națională,

de luni până vineri, sfârșit de săptămână

liber. Mai multe informații

la telefon: 608 48 08 51.

Este nevoie de mecanic în

Aranda de Duero (Burgos), pentru

întreținerea camioanelor și

remorcilor (schimb de ulei și filtre

etc.). De preferat, persoană cu

cunoștințe de bază pentru electricitate

și sudare. Telefon: 608 48

08 51.

Instituție de asistență socială

pentru întreținerea persoanelor în

vârstă din Pola de Siero (Asturias)

are nevoie de personal de îngrijire

medicală, cu normă întreagă sau

jumătate de zi. Detalii la telefon:

985 72 01 00.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Mă numesc Adrian, am 42

de ani și caut de muncă. Sunt în

Spania de 17 ani. Am lucrat 15

ani ca măcelar (carnicero, pollero,

charcutero) în Madrid și un

an șofer pe camion. Vorbesc și

scriu corect în limba spaniolă.

Momentan, din motive familiale,

mă aflu într-o situație foarte

dificilă. Locuiesc pe stradă, iar

noaptea dorm într-o mașină

abandonată. Pot fi localizat în

Madrid, cartierul Ciudad Lineal,

zona Ascao. Menționez că sunt

apt de orice muncă. 641 305 763

este numărul meu de telefon. Vă

mulțumesc anticipat!

Caut de muncă ca externă în

curățenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Am experiență și

referințe foarte bune. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

243 214.

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră cu baie începând

cu 15 octombrie, pentru

o femeie, în Hortaleza (Mar de

Cristal, Madrid). Mai multe detalii

la telefon: 642 96 39 25.

VÂNZĂRI

Vând en gros, vin fetească regală

de Drăgășani! Preț: 1,5 euro/l.

Telefon: 0040/ 723 406 401 (Ligia

Stoica).

Particular, vând apartament

decomandat 3 camere, etaj 4/4,

2 balcoane, centrală termică, gresie

toată casa. În rest, nici o altă

îmbunătățire, așa că se poate renova

după bunul plac! Apartamentul

este situat în Brăila, cartierul

Obor, vis-à-vis de Școala nr. 32.

Se vinde urgent! Preț: 40.000

euro. Contact, doar pe WhatsApp:

642 839 252. Rog seriozitate!

MATRIMONIALE

Bărbat din București, 50 de

ani, divorțat, 1,75 m, 75 kg, ochi

căprui, serios, sincer, cu simțul

umorului, nefumător, sportiv,

fără vicii, caută parteneră din

zona Madridului, cu vârsta între

40 și 50 de ani, fără obligații, cu

caracteristici asemănătoare, pentru

o relație serioasă, de durată.

Telefon: 642 546 015.

Domn, 62 de ani, fără obligații,

din Madrid, caut o doamnă serioasă,

disponibilă, pentru o relație

de durată, serioasă, eventual căsătorie.

Telefon: 642749324.

Tânăr 41 ani, din comunitatea

Madrid, caut o femeie cu vârsta

până în 47 de ani, pentru o relație

serioasă. Telefon: 645 79 34 12.

Domn divorțat, 50 de ani, fără

vicii, din provincia Madrid, caut

o doamnă pentru o relație de prietenie.

Mă puteți suna la telefon:

633 32 85 79.

Doamnă, 63 de ani, doresc

să cunosc un bărbat nefumător

și fără obligații. Telefon: 643 84

85 67.

Am 41 de ani, din comunitatea

Madrid, sunt divorțat și doresc sămi

refac viața cu o fată/doamnă

de vârstă apropiată. Telefon: 624

51 85 19.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676


Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!