1 June 2007 Cluj-Napoca, Romania - Lighting Engineering Center ...

More documents

Recommendations

Info

International Conference ILUMINAT <strong>2007</strong> greu de evitat. Lumina centraza, confera statutul de personaj principal, in spatiul comun ca pe scena. Lumina evidentiaza prin stralucire. Clasic si contemporan Lumina clasica este difuza, eleganta, rafinata, bine dozata. Simuleaza lumina naturala, fiind proiectata de sus. Lumina clasica traieste in corp pe masura, lampile fiind obiecte de arta in sine. Lumina clasica este sincera, descinzand din aparate (lampi) cara isi aloca in spatiu o pozitie centrala, vizibila, ca parte din compozitia spatiilor. In clasic artificialul nu se confunda cu naturalul, sisitemele fiind distincte si diferite. Arta luminii se compune din sursa si efect. Tiffany sau Lalique sunt nume care au capturat in formelel legate de lumina topirea lumanarii, scurgerea picaturilor. Impresionismul din pictura seamana din punct de vedere tehnic uimitor cu descompunerea in pixeli de pe monitoare, cu flatarea extremelor si despartirea in 1 si 0, alb si negru, lumina si umbra. In contemporaneitate efectul conteaza, lumina indepartandu-se de obiect, devenind spatiu, pelicula, perdea, perete, cer. Culorile sunt artificiale si se prezinte astfel. Lumina este esenta abstracta, controlata precis, conturata si colorata. Uneori lumina taie spatii, delimiteaza ferm sau marcheaza treceri bruste. Lumina artificiala indeparteaza de real conducand spre supranatural sau science fiction. High tech este expresia viitorului din prezent. Mark Fisher este un arhitect care lucreaza in zona spectacolului. Scenele proiectate de el pentru U2, The Rolling Stones sau Pink Floyd sunt construite din lumina si informatie. Lumina poate fi proiectata digital, gandita, simulata si anticipata. Lumina este reversibila, modificabila, modulabila si testabila. Corectiile sunt posibile si binevenite. Ajustarile pe teren confera celei mai inalte tehnologii o componenta de mestesug, de lucru cu mana. Lumina isi cere timpul sau, care este mai mult al distractiei, al relaxarii, deci opus muncii, cotidianului. Cerul instelat este augmentat de artificii, un termen care se autorevendica ca artificial. Figura 3 Zaha Hadid si Patrick Schumacher. Vortex. Zumtobel, Dornbirn. PUTINA ANTICIPATIE Podoabele luminoase ar putea fi ceea ce confera figurii umane un nou tip de stralucire. Aura din reprezentarile sfintilor ar putea fi modelul unei bijuterii speciale. Mersul pe strada ar putea sa-ti ofere experiente de interactiune cu lumina, de la joc pana la creatie efemera. Un parc tematic al luminii ar putea fi un loc de joaca al viitorului, asa cum azi se dezvolta tot mai mult ludicul cu apa, sau substituirea artistului prin karaoke. Ne intrebam cum ar fi ca artistii strazii care colecteaza monezi cantand la instrumente muzicale sa recurga la spectacole cu lumina ? Ce fel de lumina ar putea lua locul lumanarilor de pe tortul aniversar ? Cum ar arata primul apus de soare artificial in aer liber ? Ce fel de sporturi s-ar putea dezvolta pe baza de lumina ? Daca in locul drapelelor care flutura am folosi lumini care sa aiba aceeasi semnificatie ? Randamentul spectacular, ludic si monumental al luminii este imens. Calitatea efemera o face cu atat mai asemanatoare si asociabila cu muzica. 41 - 3
International Conference ILUMINAT <strong>2007</strong> Figura 4 Zumtobel light showroom, Dornbirn. Lumina poate sa se apropie de propria personalitate. Individualitatea si individualizarea este o preocupare a celor mai multi care au depasit starea de necesitate primara. Se personalizeaza imaginea, se cauta un stil propriu, fie ca este al propriei aparente sau a spatiilor si marilor accesorii care ne inconjoara, casa autoturismul, peisajul luat in posesie. In aceste ecuatii lumina poate juca un rol nelimitat in ipostaze. SI IN FINAL Lumina de la capatul tunelului va fi intotdeauna frumoasa pentru ca e dorita. Pe langa spectacole, targuri, conferinte, inaugurari, cum ar arata o zi mondiala a luminii ca celebrare a dimensiunii culturale a acesteia pe care am reamintit-o aici ? Figura 5 Declaratia arhitectului Ortner despre lumina. Zumtobel light showroom. Dornbirn. “Lumina este cel mai important material de constructie. Construim tot restul imprejurul ei.” Asa cum stilurile literare, ale artelor plastice sau ale arhitecturii se subordoneaza unor generice culturale, expresie a spiritului vremii sau componente ale pluralitatii contemporane, lumina poate fi si ea dimensionata cultural si integrata in curente artistice. Putem vorbi de clasic si contemporan, de postmodern sau kitch, de pop sau science fiction. Si totusi lumina singura, izolata, in absenta spatiului sau evenimentului nu isi are sensul. Imaterialitatea ei o face dependenta de materie. Lumina lumineaza ceva, se ataseaza si se adreseaza. Nu poti privi doar lumina ci efectele ei si mai ales nu poti lumina lumina coerent, chiar daca in practica se mai intampla astfel de nonsensuri. Intre produs de serie si experienta unica irepetabila lumina acopera o gama intinsa de formule si aplicatii. Este inevitabila. Acest lucru intareste nevoia de a fi tratata cu atentia cuvenita potentialului sau cultural. Atributul cultural nu trebuie sa ramana ocazional si rar. Nevoia dimensiunii artistice se regaseste in fiecare casa, in fiecare persoana, in fiecare loc. Acea individualitate si personalizare de care vorbeam se realizeaza mai ales prin optiunea culturala a fiecaruia. 41 - 4
Page 1 and 2:
CIE COMMISSION INTERNATIONALE DE L
Page 3:
SCIENTIFIC BOARD Wout van BOMMEL, T
Page 6 and 7:
Ladies and Gentlemen, Dear Colleagu
Page 9 and 10:
CONTENT 1 AHN Hyun Tae 1 , KIM Wonw
Page 11 and 12:
25 MATEI Stelian 1 , JALBA Liviu 2
Page 13 and 14:
International Conference ILUMINAT 2
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
MICROPROCESSOR CONTROLED ELECTRONIC
Page 161 and 162:
3 EXTEND OF LAMP LIFE The rate lamp
Page 163 and 164:
One major limitation of high freque
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204: International Conference ILUMINAT 2
Page 253: International Conference ILUMINAT 2
Page 271: International Conference ILUMINAT 2
Page 275 and 276: GE ConstantColor TM CMH A Solution
Page 277 and 278: Societatea Comercială PRAGMATIC CO
show all

1 June 2007 Cluj-Napoca, Romania - Lighting Engineering Center ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?