DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea

More documents

Recommendations

Info

IDEA artæ + societate / IDEA arts + societyCluj, #25, 2006 / Cluj, Romania, issue #25, 2006Editatæ de / Edited by:IDEA Design & Print Cluj øi Fundaflia IDEAStr. Dorobanflilor, 12, 400117 Cluj-NapocaTel.: 0264–594634; 431661Fax: 0264–431603Redactor-øef / Editor-in-chief: TIMOTEI NÆDÆØANe-mail: <strong>idea</strong>magazine@gmail.comRedactori / Editors:ALEX. CISTELECANCIPRIAN MIHALICIPRIAN MUREØANADRIAN T. SÎRBUANDREI STATEATTILA TORDAI-S.Redactori asociafli / Contributing Editors:MARIUS BABIASAMI BARAKCOSMIN COSTINAØDAN PERJOVSCHIALEXANDRU POLGÁROVIDIU fiICHINDELEANUColaboratori permanenfli / Special Contributors:AUREL CODOBANBOGDAN GHIUG. M. TAMÁSConcepflie graficæ / Graphic design:TIMOTEI NÆDÆØANAsistent design / Assistant designer:LENKE JANITSEKCorector / Proof reading:VIRGIL LEONWeb-site:CIPRIAN MUREØANIDEA artæ + societate este parte a proiectului editorial documenta 12 magazinesIDEA arts + society is a contributor to documenta 12 magazinesTextele publicate în aceastæ revistæ nu reflectæ neapærat punctul de vedere al redacfliei.Preluarea neautorizatæ, færæ acordul scris al editorului, a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituieo încælcare a legii copyrightului.Toate articolele a cæror sursæ nu este menflionatæ constituie portofoliul revistei IDEA artæ + societate Cluj.Difuzare / Distribution:NOI Distribuflie, BucureøtiTel./Fax: 021 222 8984021 222 7998Comenzi øi abonamente / Orders and subscriptions:www.<strong>idea</strong>magazine.roTel.: 0264–431603; 0264–4316610264–594634ISSN 1583–8293Tipar / Printing:Idea Design & Print, Cluj
arhivaArta conceptualæ 1962–1969:De la estetica administrærii la critica institufliilor*Benjamin H. D. BuchlohTextul de faflæ este traducerea studiului„Conceptual Art 1962–1969: From theAesthetic of Administration to the Critiqueof Institutions“, din October, vol. 55 (iarna1990), pp. 105–143.© MIT PRESS Journals,Cambridge, MA, USA, 2007Acest monstru numit frumusefle nu-i etern. Øtim cæ suflarea noastræ nu are-nceput øi nu se va opri niciodatæ,însæ, dincolo de toate, ne putem închipui crearea lumii øi sfîrøitul ei. (Apollinaire, Les peintres cubistes)Alergicæ la orice reîntoarcere la magie, arta ia parte la øi e parte a dezvræjirii lumii, pentru a folosi sintagmalui Max Weber. Ea este indisolubil legatæ de raflionalizare. Mijloacele øi metodele productive pe care arta leare la dispoziflie provin în totalitate din acest nexus. (Theodor Adorno)O distanflæ de douæzeci de ani ne desparte de momentul istoric al artei conceptuale. Este o distanflæ care nepermite øi, totodatæ, ne obligæ sæ examinæm istoria acestei miøcæri dintr-o perspectivæ mai cuprinzætoare decîtaceea a concepfliilor desfæøurate de-a lungul decadei în care a apærut øi s-a manifestat (aproximativ din 1965pînæ la dispariflia sa temporaræ, în 1975). Pentru cæ o istoricizare a artei conceptuale reclamæ, înainte de toate,o clarificare a extinsei game de poziflionæri adesea conflictuale øi a tipurilor de cercetare reciproc exclusive generateîn decursul aceastei perioade.Însæ, dincolo de aceasta, existæ probleme mai vaste, care flin de metodæ øi de „interes“. Fiindcæ, în acest punct,orice istoricizare trebuie sæ ia în considerare ce tip anume de întrebare poate pune sau cærei întrebæri poatespera, legitim, sæ-i ræspundæ o abordare istoricæ a artei – bazatæ, de obicei, pe studiul obiectelor vizuale –, încontextul practicilor artistice care au insistat în mod explicit sæ fie tratate în afara parametrilor de producere aobiectelor perceptive, ordonate formal øi, cu siguranflæ, în afara acelora ai istoriei øi criticii de artæ. Øi, în plus,o asemenea istoricizare mai trebuie sæ interogheze øi valabilitatea obiectului istoric, adicæ motivaflia de a redescoperiarta conceptualæ din perspectiva sfîrøitului anilor 1980: dialectica ce leagæ arta conceptualæ, dreptcea mai riguroasæ eliminare a vizualitæflii øi a definifliilor tradiflionale ale reprezentærii, de aceastæ decadæ a uneirestauræri destul de violente a formelor artistice tradiflionale øi a procedurilor de producflie.Se întîmplæ, desigur, în cubism ca, pentru prima datæ în istoria picturii moderniste, elemente ale limbajului sæiasæ programatic la suprafaflæ în interiorul cîmpului vizual, într-un proces care poate fi privit drept o moøtenirea lui Mallarmé. Øi tot aici se instituie o paralelæ între nou-apæruta analizæ structuralistæ a limbajului øi examinareaformalistæ a reprezentærii. Însæ practicile conceptuale au trecut dincolo de o asemenea cartografie a modeluluilingvistic asupra modelului perceptiv, distanflîndu-se de spaflializarea limbajului øi temporalizarea structurii vizuale.Întrucît ceea ce-øi propunea, prin natura sa, arta conceptualæ viza înlocuirea obiectului experienflei spafliale øiperceptive doar printr-o definiflie lingvisticæ (lucrarea ca propoziflie analiticæ), ea a reprezentat astfel atacul celmai plin de consecinfle asupra statutului acestui obiect: vizualitatea sa, statutul sæu de marfæ øi forma sa de distribuflie.Confruntîndu-se, pentru întîia oaræ, cu întregul øir al implicafliilor moøtenirii lui Duchamp, practicile conceptualeau reflectat, în plus, asupra construcfliei øi rolului (sau morflii) autorului la fel de mult pe cît au redefinit condifliilereceptærii øi rolul spectatorului. Astfel, ele au realizat cea mai riguroasæ investigare a convenfliilor reprezentæriipicturale øi sculpturale din perioada postbelicæ, dublatæ de o criticæ a paradigmelor tradiflionale ale vizualitæflii.Încæ de la început, faza istoricæ în care s-a dezvoltat arta conceptualæ cuprindea un asemenea set complex deabordæri care se opuneau unele celorlalte, încît orice încercare de evaluare retrospectivæ trebuie sæ ignore ræsunætoarelevoci (în special cele ale artiøtilor înøiøi) ce pretind respect faflæ de puritatea øi ortodoxia miøcærii. Tocmaidatoritæ acestui set de implicaflii ale artei conceptuale e necesaræ rezistenfla la o construcflie a istoriei saleîn termenii unei omogenizæri stilistice, care ar limita acea istorie la un grup de indivizi øi la un set de practici øi* O versiune timpurie a acestui eseu a fost publicatæ în L’art conceptuel: une perspective, Paris, Musée d’art moderne de la Ville de Paris, 1989.BENJAMIN H. D. BUCHLOH este istoric de artæ, recunoscut internaflional ca unul dintre cei mai importanfli exegefli de astæzi ai artei de dupæ1945.5
Page 1 and 2: wartæ + societate / arts + society
Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 5: + 117 Despre Avertissement: intervi
Page 9: arhivaa unei verificæri empirice a
Page 13 and 14: arhivaIconografia vernacularæ a lu
Page 15 and 16: arhivaÎn 1969, Art & Language øi
Page 17 and 18: arhivaca fiind pur pictorialæ, pic
Page 19 and 20: arhivabolicæ) asupra puterii insti
Page 21 and 22: arhivaurmæreøte producerea unui o
Page 23 and 24: arhiva7. Roland Barthes, Mythologie
Page 25 and 26: arhivaReplicæ lui Benjamin Buchloh
Page 27 and 28: arhivaÎn ciuda pretenfliilor øi a
Page 29 and 30: arhivaRæspuns lui Joseph Kosuth ø
Page 31 and 32: arhivaÎn sfîrøit, Siegelaub susf
Page 33 and 34: 8.07.1968Øtiu o teorie conform cæ
Page 35 and 36: galerie11.01.1986Acum vreau sæ scr
Page 37 and 38: galerieScriere [Writing], photograp
Page 39 and 40: galerie11.11.2004Alegerile în soci
Page 41 and 42: galerieConcerning the body art, my
Page 43 and 44: galerieMuøuroi [Molehill], from th
Page 45 and 46: galerieBut, passing on the other si
Page 47 and 48: galerieTræisteni #5, photography,
Page 49 and 50: galerieTræisteni #76, photography,
Page 51 and 52: galerieCetatea Neamfl [Fortress Nea
Page 53 and 54: galerieCuøcæ [Cage], prepared len
Page 55 and 56: galerieCærbuni [Coals], photograph
Page 57:
scena¡Etranjero Ven a Votar!Lucian
Page 60 and 61:
pentru a respinge cererea lui Knorr
Page 62 and 63:
60Ioana NemeøMonthly Evaluations_2
Page 64 and 65:
Victor AlimpievWie heisst dieser Pl
Page 66 and 67:
Similar modului în care cîntecul
Page 68 and 69:
IrwinSketch for the table for the E
Page 70 and 71:
IrwinEast Art Map, installation vie
Page 72 and 73:
soluflie, una care sæ evite teoria
Page 74 and 75:
IrwinIrwin Live, CCA Warsaw, 1998,
Page 76 and 77:
IrwinIn collaboration with Austrian
Page 78 and 79:
IrwinTranscentrala, New York, Mosco
Page 80 and 81:
Am fost cu totul øocafli de aliena
Page 82 and 83:
Fericiflii credincioøiUn interviu
Page 84 and 85:
Miguel RothschildParadise II, 2004,
Page 86 and 87:
¬ Problema fostei Europe de Est a
Page 88 and 89:
Interviu cu Katharina Schlieben øi
Page 90 and 91:
Silvia Orthwein-Erhard & Daniel Usb
Page 92 and 93:
Sale of cell-phone cards in Kinshas
Page 94 and 95:
c. f.: Se pune problema vizibilitæ
Page 96 and 97:
Photo: Manfred Mayer, © Hans Haack
Page 98 and 99:
care sæ consolideze o sumæ de dis
Page 101 and 102:
Views from the exhibition, photo: M
Page 103 and 104:
scenaironic cæ „presupusa libert
Page 105 and 106:
scenaViews from the exhibition, pho
Page 107 and 108:
scenaconstant, artistul german s-a
Page 109 and 110:
scenaPawel Althamer: istoria unui w
Page 111 and 112:
scenaPawel AlthamerCardinal, 1991,
Page 113 and 114:
View from the exhibition, © photo
Page 115 and 116:
scenaPentru Pawel Althamer, grupul,
Page 117 and 118:
Andrea Faciu: Steag de oameni # 1-4
Page 119 and 120:
+Despre Avertissement:interviu cu D
Page 121 and 122:
+Era mult mai simplu, mult mai redu
Page 123 and 124:
+o piesæ într-o licitaflie public
Page 125 and 126:
+¬ Totuøi, un certificat nu anule
Page 127 and 128:
+o portiflæ deschisæ pentru situa
Page 130 and 131:
¬ Era o colecflie publicæ sau pri
Page 132 and 133:
fi o revînzare, s-ar putea sæ nu
Page 134 and 135:
√ Îl foloseøte ea?¬ Aøa cred.
Page 136 and 137:
întotdeauna am cerut un onorariu.
Page 138 and 139:
prea specific, prea pasiv; de ce s
Page 140 and 141:
Vivre dangereusementViolenfle øi v
Page 142 and 143:
specifice acfliunii disciplinare, s
Page 144 and 145:
sumæ imprevizibilæ de dorinfle in
Page 146 and 147:
concretefle suplimentare. Cæ, în
Page 148 and 149:
de orice concretefle. Familiarizare
Page 150 and 151:
Gros, produce cel puflin douæ even
Page 152 and 153:
Din aceastæ întrebare øi din ace
Page 154 and 155:
o constrînge la un fel de cuøcæ
Page 156 and 157:
a negativului - s-ar putea ræsturn
Page 158 and 159:
Un oraø nesigurJérôme LèbreEste
Page 160 and 161:
o suitæ fragmentatæ de experienfl
Page 162 and 163:
Cel de-al treilea cerc. Violenfla n
Page 164 and 165:
care traduc „autodistrugerea medi
Page 166 and 167:
Note:1. Mike Davis, City of Quartz,
Page 168 and 169:
Politica øi poliflia mondializæri
Page 170 and 171:
Astfel - difuzîndu-se sau disemin
Page 172 and 173:
atingere totalitæflii viului, mai
Page 174 and 175:
dezvoltærii sale øi fæcîndu-le
Page 176 and 177:
pentru a nu plasa aceasta sub unicu
Page 178 and 179:
precum øi definirea sau substanfli
Page 180 and 181:
Zone de nondiferenfliereLumea în
Page 182 and 183:
a încetat de mult sæ mai fie limi
Page 184 and 185:
canonului colectiv al valorilor. Co
Page 186 and 187:
- contrariat de bestsellerul mondia
Page 188 and 189:
etroactiv de cætre însæøi soluf
Page 190 and 191:
care tot ea o creeazæ, politica se
Page 192 and 193:
øi simplu: indisociabilitatea vief
Page 194 and 195:
alt lucru). Care sînt condifliile
Page 196 and 197:
precaritatea locului de muncæ par
Page 198 and 199:
care aceste temeri sæ fie înfrunt
Page 200 and 201:
alteia cu o exigenflæ de securitat
Page 202 and 203:
mai tare ca jocul exploziv dintre l
Page 204 and 205:
7. Cf. La Sécurité humaine mainte
Page 206 and 207:
„- Øi cum ar aræta acest raport
Page 208 and 209:
„- Dar nu e oare demnitatea viefl
Page 210 and 211:
a fi cel mai lipsit de el: poporul
Page 212 and 213:
cu [doamna] Charpillon. Astfel de o
Page 214 and 215:
„- Depinde de sensul pe care-l at
Page 216 and 217:
sæ se ucidæ între ei sau a-i opr
Page 218 and 219:
400117 RO ClujStr. Dorobanflilor, n
Page 220:
Studio Protokoll 2006-200719.10. -
show all

DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea