Occidentul romanesc nr 54.pdf

occidentul romanescwww.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de SpaniaZiarGRATUITAnul V - Nr. 54 / 24 paginiAugust 2015Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!Români peCosta Blanca„Mai mult de trei milioane de persoane originare din teritoriul actual al României trăiesc acum în diversețări ale lumii. O parte semnificativă dintr-un popor ce se mândrea cu nepărăsirea «plaiurilor mioritice»...”Pagina 12-13Răpirea copiilor de cătreunul dintre părinți„O temă de actualitate peperioada vacanțelor de varăeste reprezentată de cazul încare unul dintre părinți, fie îndesfășurarea unui program devizită pe teritoriul altei țări...”Pagina 06Peñón de Ifach ... „es nuestraroca”„La base de la historia dela emigración de la familiaMohanu es la misma que lade los millones de r umanosque emigraron tras la“r evolución” de 1989, vivir...”Página 14Finanţare nerambursabilă:DPRRP anunţă deschidereacelei de-a doua sesiuni definanţare pentru anul 2015„Asociaţiile, organizaţiile,fundaţiile, persoanele fiziceautorizate, persoanele juridicedin străinătate, pot depune...”Pagina 02Campania „Noi susținemexcelența!” - Concurs depoezie și proză s curtă. PremiulI - Lim anul pescărușilor„A înţeles că o lacrimă cecade face să încolţească osămânţă, iar pământul acestava rodi într-o zi şi din lacrimileşi sudoarea imigranţilor săi.A mai înţeles că, dincolo denaţii, de conflicte, de...”Pagina 08Entre Costa Blanca yel valle de Vaser con…Mocăniţa„Rumania es un país muy belloy tiene un capital turísticoinestimable, pudiendo atraerturistas de todos los rinconesdel mundo, pero le falta...”Página 15

02 AUGUST2015Adrese şi informaţii utileREPREZENTAREADIPLOMATICĂ A ROMÂNIEIÎN REGATUL SPANIEIAmbasada României în Spania • Adresa: Avenida de AlfonsoXIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovareeconomică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@embajadaderumania.esSecţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri dedeces sau accidente rutiere)Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de laLealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.roConsulatul General al României la Barcelona •Adresa:Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrarepentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,Lerida, Tarragona), Insulele BaleareConsulatul General al României la Bilbao •Adresa: PlazaCircular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 seprimesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,Vizcaya), Navarra, La RiojaConsulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: AvenidaValencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de laPlana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente saualte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru actenotariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluaredocumente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizeide intrare în România, eliberare vize, cu programare); închisîn zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depuneredocumente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberareaactelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri dearestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: ComunitateaCastilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), RegiuneaMurcia, oraşele autonome Ceuta şi MelillaConsulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino deLas Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depuneresolicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon deurgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: CarreteraHuércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:almeria@mae.roFinanţare nerambursabilă:Departamentul Politici pentru Relaţiacu Românii de Pretutindeni (DPRRP)anunţă deschiderea celei de-a douasesiuni de finanţare pentru anul 2015Departamentul Politicipentru Relaţia cu Românii dePretutindeni (DPRRP) organizeazăîn perioada 30 iulie– 13 august 2015 a doua sesiunede depunere a cererilorde finanţare pentru proiecteledestinate sprijinirii activităţiiromânilor de pretutindeni.Asociaţiile, fundaţiile,organizaţiile, instituţiile, persoanelefizice autorizate, precumși persoanele juridice dinstrăinătate și din R omânia,legal constituite, pot depunecererile de finanţare, fie personal,fie prin corespondenţărecomandată sau curier la sediulDepartamentului PoliticiFONDATORI:Kasandra Kalmann NăsăudeanFlorin Valentin BarbuCOORDONATOR PROIECTOCCIDENTUL ROMÂNESC:Michael H. Cronkite (USA)REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-Năsăudeanpentru Relaţia cu Românii dePretutindeni, B-dul. Primăverii,nr. 22, sector 1, cod poştal011972, Bucureşti, România.Având în vedere dispozițiileLegii nr. 321/2006 potrivit căroradocumentația justificativăprivind modul de utilizare afondurilor alocate se va prezentanu mai târziu de data de10 decembrie 2015, precumși obligația beneficiarilor dea implementa și desfășuranoile proiecte până la sfârşitulanului bugetar, termenullimită de depunere a cererilorva fi de 15 zile, respectiv 13august 2015 (data poştei).Cererile trimise după aceastăSENIORI EDITORI:Dan CarageaLetiţia CozaPuşa RothVavila PopoviciREDACTORI:Andra M. GutierrézGabriela C. SonnenbergIrina Ş. GeorgescuLorena G. BorreroOana MoşniaguCOLABORATORI:Andrei Bodea Varble (USA)dată nu sunt eligibile.Cererile de finanţare trebuiesă respecte coordonatelestabilite de Ghidul de finanţarepublicat pe pagina de interneta DPRRP (www.dprp.gov.ro).Dan Luca (Belgia)Lucian Oprea (USA)Radu Golban (Elveţia)Sebastian Rus (USA)Timeea Opreanu (România)Tudor Petruţ (USA)Vasile Mureşan (USA)Zoe Stoleru (Spania)MARKETING-PUBLICITATE:Răzvan Ionescu (Spania)SPECIALIŞTI:Corina S. Hudgens (Anglia)Cristian G. Ioanovics (Spania)Anunţul privind rezultatulselecţiei de proiecte precumşi lista beneficiarilor finanţărilornerambursabile vor fipublicate pe pagina de interneta DPRRP.***Această ediție este realizată și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.http://www.dprp.gov.ro/Eduard Rudolf Roth (Spania)Jeni Ciriac (România)Marius Vili Sârbu (Spania)CONTACT:redactia@occidentul-romanesc.compublicitate@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comDepósito Legal: M-30588-2013Publicaţie independentă realizată şi editatăde: El Occidente Rumano/Spania

Cuvânt înainte AUGUST2015 03Kasandra Kalmann-NăsăudeanRedactor şef - OccidentulRomânescReformă și iar reformă...S-a săturat toată lumea decuvântul acesta ca de merepădureţe! Toată lumea, maipuţin lumea politicii, adicăa oamenilor care trăiesc depe urma celor câtorva miide funcţii şi poziţii politicoadministrativecare asigurăconexiuni sigure şi de bandălargă pentru statut socialşi îmbogăţire rapidă pe seamaspolierii cetăţenilor.Fie indirect prin accesulAșa-i în tenisprivilegiat şi transferul directîn conturile proprii acelei mai mari părţi din fondurilerisipite de stat în proiecteşi activităţi remarcabiledoar prin lipsa lor de impactasupra dezvoltării sociale;fie direct prin supra-dijmuireaarbitrară a celor ce trec,ca la strungă, prin pădureade bariere administrativepuse în calea accesului laserviciile şi afacerile publice.Fiecare, o oaie bună nudoar de muls, ci şi de tuns,de tăiat şi vândut cu bucataori cu turma, oricum, numaisă iasă paraîndărătul dincare trăiesc atât de bine şi desfidător slujitorii de frunteai ţării.După ce au reformat totceea ce era de reformat prinbiata noastră țară, a venit şirândul reformării reformatorilor,adică al partidelorpolitice. Cu antecedenteleistorice pe care le are, nu ede mirare că tocmai psd s-aaşezat în frunte pentru a datonul. Iaca, se reformeazăpsd-ul! Cine-l reformează?Păi, generaţia Iliescu l-a format,deci nu se pune. Semigeneraţia Năstase-Mitreal-a preluat dar cu condiţiasă nu reformeze, deci iarănu se pune. Sfert generaţiaVanghelie-Geoană nu a avuttimp să facă nimic obligatăde strălucitoarele-i eşecurisă cedeze repede locul tinereigărzi Ponta-Ghiţă caretocmai a dat-o cu oiştea-ngard, deci nici vorbă de reformă.Cine a mai rămas?Generaţia 2 și 1/2! Cei decare ascultau şoferii pe vremealui Năstase.Generaţia Dragnea-Zgoneareformează psd-ul! Adică,ce-i face? Îi schimbă doctrina?Haida, de! Cui i-a păsatvreodată de doctrină în psd cuexcepţia remarcabilă a fondatoruluiistoric, singurul care aînţeles cât de nepreţuită estecortina de fum a social-democraţieipentru camuflajul lupilor,vechi şi noi, îmbrăcaţi lacomandă în piei de oaie ca săpoată primi licenţă de paznicila stână! Schimbă regulile şimersul maşinăriei interne apartidului? Pe ici pe colo poate,dar sigur doar prin părţileneesenţiale!Bazaconia după care a fosto greşeală să-l lase pe Pontaşef şi la guvern şi la partid,vezi doamne nu şi-a mai văzutcapul de treabă şi a neglijatceea ce era mai importantPartidul, nu e nici o noutate.A mai spus-o o dată IonIliescu când se suise Năstasepe cai mari şi începuse lumeaprin partid să nu-i mai răspundăla bună ziua lideruluiistoric.Baronii locali vor rămânebaronii locali căci fără ei deunde recoltă de voturi la sateşi periferii urbane; corifeii dela centru vor rămâne corifeiide la centru căci fără ei cucine să ieşi pe la televizor şiîn lume; puşculiţele partiduluivor rămâne puşculiţelepartidului că fără ele de undebuget de campanie şi vacanţede relaxare prin Dubai pentruomul numărul unu, doi, trei...şi aşa mai departe, până pe lavreo sută şi ceva.Activiştii vor rămâne activiştiadică obtuzi, obedienţişi dedicaţi trup şi suflet cauzeică altfel de unde să pupeşi ei o funcţie mai bine remuneratăori un post la stat dincare să-şi tragă ceva osânzăcă doar n-au luptat şi s-au sacrificatpentru cauză degeaba,iar postacii şi lipitorii de afişevor rămâne postaci şi lipitoride afişe că... aşa-i în tenis!Chiar şi să vrei tot n-ai ce şicum să reformezi într-un astfelde sistem.Păi, să reformeze sistemul!S-ar putea, dar atunci ar trebuisă plece cu toţii acasă! Dacăaveau chef de odihnă plecaude mult dar iaca nu se lasăniciunul dus decât cu... DNAul!Va să zică, doctrina NU,maşinăria NU, atunci poatemăcar să o împingă în altădirecţie? În care direcţie auîmpins-o până acum? În toatedirecţiile numai să aibă beneficiileputerii. Când nu ai nicio ţintă, când nu vrei să ajunginicăieri, toate drumurile ducîntr-acolo. Să fim serioși, nue nevoie de nici o schimbarede direcţie!Reforma psd-ului este ogogoriţă aşa cum este reformaoricăruia dintre partidelede pe scena noastră politică.Ce şansă mai bună să se reformezedecât cea avută ladispoziţie de pd şi pnl?! Înloc de reformă au recurs lao primitivă altoire miciurinistăcu scopul ca pe ramurileistorice ale trunchiuluipnl-ist să crească, mari câtpepenii, aceleaşi fructe alepsd-ismului de soi băsist!Partidele noastre nu numaică nu sunt capabile să se reformeze,nu au nici un motivsă se reformeze. Ele suntconstituite pentru a adăpostişi pseudo-legitima grupurişi găşti de interese, reţeleşi haite de predători care armuri de foame dacă ar pierdelegătura cu mana cereascăa privilegiilor puterii.

04 AUGUST2015DiasporaAngel Tîlvăr: Să nu uitămcă suntem româniMinistrul delegat pentrurelațiile cu românii de pestehotare, Angel Tîlvăr a efectuato vizită oficială în Austria, înperioada 16 – 19 iulie 2015.Programul vizitei a inclus întâlniricu membrii comunitățilorromânești din mai multelocalități austriece, precum șiîntrevederi cu reprezentanți aiautorităților locale și centraledin Austria.Vizita a reflectat interesulpe care statul român îl acordăcomunităților românești dinEuropa și din întreaga lume,așa cum este exprimat prin„Strategia națională privindromânii de pretutindeni” șiprin sprijinul acordat telor mediului asociativ româ-proiecnescde către DepartamentulPolitici pentru Relația cuRomânii de Pretutindeni dincadrul Ministerului AfacerilorExterne, în scopul afirmării șipăstrării identității româneștia acestor comunități.Pornind de la bunele relaţiiexistente între Austria şiRomânia, ministrul delegat asubliniat nevoia ca românii săfie mai bine informaţi cu privirela drepturile pe care le auatât pe piaţa muncii, cât şi înceea ce priveşte accesul la sănătate,educaţie şi reconversieprofesională.Angel Tîlvăr a accentuatnevoia abordării în spirit europeana problematicii asistenţeisociale intra-comunitare,menţionând faptul că, româniicontribuie, la fel ca ceilalţicetăţeni prezenţi în Austria, lasistemul de asigurări sociale,prin taxele şi impozitele pecare le plătesc, numărul celorcare prestează munci de înaltăcalificare fiind în creştere.Ministrul delegat a adus îndiscuţie şi o serie de aspectecare se referă la probleme deidentificare punctuale, cu careromânii se confruntă în relaţiacu instituţiile private şi de statdin Austria.Ministrul delegat AngelTîlvăr s-a întâlnit cu mediulasociativ şi autorităţi din regiuneaGraz, unde există ocomunitate mare de români.În cadrul discuţiilor cu reprezentanţiai autorităţilor localeau fost abordate teme care ţinde preocupările comunităţiide români de a se adapta lamediul social în care trăiescşi muncesc, în paralel cu dorinţalegitimă de a-şi păstraelementele de identitate naţionale.„Românii reprezintă înAustria o comunitate puternică,unită, respectată şi apreciată”,a subliniat Angel Tîlvăr.Ministrul delegat a cerutsprijinul autorităţilor localepentru a susţine toate proiectelecare ţin de afirmareaculturii, tradiţiilor şi a limbiiromâne. Pe agenda discuţiilorau figurat şi aspecte legate deînvăţarea şi folosirea limbiiromâne, ca element esenţialde păstrare a identităţii româneşti,dar şi de promovare aRomâniei. „Pe lângă activitateaasociaţiilor cred că studierealimbii române în cadrulinstituţiilor de învățământreprezintă premizele reale decoagulare a comunității, dar şide reintegrare, în cazul în careromânii doresc să se întoarcăacasă”, a menţionat AngelTîlvăr.Prezent la Viena într-ovizită protocolară, ministruldelegat Angel Tîlvăr a avutamabilitatea de a oferi pentru„Jurnalul Românesc”, cel maicitit ziar românesc din capitalaAustriei, un interviu înexclusivitate. În declarațiilesale, ministrul Angel Tîlvăr amenționat că nu face diferenţeîntre românii din Diaspora şiRomânia, considerând că româniisunt români peste tot,indiferent că sunt în ţară sautrăiesc în străinătate.Angel Tîlvar a subliniatcă „programul Prima Casă”este şi pentru românii dinDiaspora. Acesta a susţinutcă Guvernul are programe deintegrare şi profesionalizarea românilor din străinătate.Angel Tîlvăr a transmis cititorilor„Jurnalului Românesc”din Viena și nu numai, să nuuite că suntem români, „Să nuuităm să iubim România!”.De asemenea, la Viena ministruldelegat pentru relațiilecu românii de peste hotareAngel Tîlvăr a avut o întrevedereşi cu doamna LauraHant, preşedintele AsociaţieiCulturale „Mihai Eminescu”din Austria. S-a abordat problemelegate de Diaspora şiidentificarea de soluţii de sprijinirea comunităţii românilordin Austria, precum şi intensificarearelaţiilor culturale interromâneşi inter-instituţionaleîntre Bucureşti şi Viena. MinistrulAngel Tîlvăr a efectuat şio vizită de lucru la AmbasadaRomâniei din Austria, unde aexplicat necesitatea şi importanţasprijinirii de către MAE-DPRRP a asociaţiilor culturaleromâneşti active și de valoaredin Austria.Vizita ministrului AngelTîlvăr la Viena a avut rolul dea strânge relaţiile dintre instituţiilestatului român şi puternicacomunitate româneascădin Austria, precum şi de aidentifica noi soluţii de interconectare,sprijinire şi dezvoltarea asociaţiilor culturaleromâneşti care contează pentruapărarea şi afirmarea identităţiinaţionale.Interviul a fost realizat deIonică Armancă cu sprijinullui Ionuț Țene și BărbulescuDaniel.Notă:Angel Tîlvăr a fost numitîn funcția de ministru delegatpentru relaţiile cu românii depeste hotare la 17 decembrie2014. Este licențiat în limbistrăine și deține titlul de doctorîn științe umaniste, avândo carieră didactică de aproapedouăzeci de ani.CCIRO Italia şi PoştaRomână încheie unprotocol de colaborareCamera de Comerţ şiIndustrie a României înItalia (CCIRO Italia) şi PoştaRomână au semnat, miercuri,22 iulie 2015, un protocolde colaborare, prin care celedouă entităţi își propun săelaboreze programe și serviciidestinate comunității românilordin Italia. Serviciile PoşteiRomâne, una dintre instituţiilecele mai de încredere dinRomânia, vor veni astfel însprijinul celor peste un milionde români şi 46.000 de firmeromâneşti din Italia.Prin semnarea acestuiprotocol, Poşta Română îşimanifestă intenția fermă dea prospecta oportunitățilede afaceri de pe piața italiană,oferind, prin intermediulCCIRO Italia, servicii cu caracterprofesional comunitățiiromânești și antreprenoriloritalieni. La rândul său, CCIROItalia și-a asumat angajamentulde a promova produsele șiserviciile Poștei Române pepiața italiană, în mod specialîn cadrul comunității românilordin Italia.”Această colaborare seaxează pe două direcții. În primulrând, vom identifica celemai bune soluții care să facilitezedeschiderea unor punctede lucru ale Poștei Române,în franciză, în Italia. Ceea ceputem afirma, cu certitudine,este faptul că aceste puncte delucru vor fi deschise în paralelcu birourile de promovareturistică și servicii ale CCIROItalia, pentru a facilita accesulconaționalilor noștri din Italiala un pachet complex, formatdin servicii ale Poștei Române,servicii turistice şi sprijin pentruîntreprinzători”, a declaratEugen Terteleac, preşedinteleCCIRO Italia.Potrivit lui AlexandruPetrescu, Directorul Generalal Poştei Române, cea de-adoua direcţie a colaborării areşi un caracter social, pe lângăcel comercial. „Vom analizaposibilitatea de a transfera,în Italia, servicii precumplata pensiilor, transferul debani la comisioane competitive,plata facturilor la utilităţiledin România, plata taxelorşi a impozitelor către statulromân. De asemenea, ne dorimsă punem la dispoziţia românilordin Italia un serviciude curierat pe modelul PoşteiRapide şi să dezvoltăm alteproduse şi servicii dedicateacestei comunităţi”, a declaratşeful Poştei Române.Încă de la constituire,Camera de Comerț și Industriea României în Italia a avut caobiectiv sprijinirea întreprinzătorilorromâni din Italia şidezvoltarea investiţiilor italieneîn România. Prin semnareaacestui acord important,CCIRO Italia face încă un pasînainte în direcţia consolidăriirelațiilor dintre Statul Românși Statul Italian, în beneficiulcomunităţii româneşti dinItalia.Poșta Română, cea maimare companie din Româniaşi unul dintre cele mai puternicebranduri româneşti,deţine cea mai extinsă reţeade distribuţie la nivel naţional,însemnând peste 80% dintotalul subunităţilor poştalecare operează, în prezent, înRomânia. Peste 19 milioanede locuitori beneficiază deserviciile Poştei Române şipeste 7,5 milioane de adresesunt acoperite de reţeaua poştalăproprie.

06 AUGUST2015De interesRăpirea copiilor de cătreunul dintre părințiO temă de actualitate peperioada vacanțelor de varăeste reprezentată de cazul încare unul dintre părinți, fie îndesfășurarea unui program devizită pe teritoriul altei țări,refuză înapoierea minoruluila termenul stabilit prin hotărâreajudecătorească, fie a luatcopilul și a plecat în altă țară,fără acordul dumneavoastră.De exemplu, avem un părintece are custodia minoruluiși reședința obișnuită peteritoriul României, un părintece nu are custodia minorului,dar are reședința peteritoriul Spaniei și o hotărârejudecătorească pronunțatăde către instanța română caredă dreptul părintelui care nuare custodia să beneficiezede desfășurarea programuluide vizită (de o lună de zile peperioada vacanței de vară) ladomiciliul acestuia de pe teritoriulSpaniei.Ori, neavând o hotărârejudecătorească, unul dintrepărinți hotărăște să plece cu copilulîn afara țării de rezidență acopilului, fără a solicita și primiacordul din partea celuilalt părinte.Ce se va întâmpla dacă,la sfârșitul acestei perioade, părintelecare nu are custodia varefuza înapoierea copilului înRomânia? Și ce poate face părintelecare nu și-a dat acordulpentru ieșirea copilului de peteritoriul național?În materia înapoierii minoruluiîn cazul deplasării saurefuzului înapoierii/rețineriiilicite a acestuia, au aplicabilitatela nivel internaționaldispozițiile Convenției de laHaga din 25 octombrie 1980asupra aspectelor civile alerăpirii internaționale de copii,care are ca obiect asigurareaînapoierii imediate acopiilor deplasați sau reținuțiilicit în orice stat contractantși de a face să se respecteefectiv în celelalte state contractantedrepturile privindîncredințarea și vizitarea, careexistă într-un stat contractant,până la vârsta de 16 ania copilului și Regulamentul(CE) nr. 2201/2003 privindcompetența, recunoașterea șiexecutarea hotărârilor în materiematrimonială și în materiarăspunderii părintești.Convenția și Regulamentulau aplicabilitate, printre altețări, atât în Spania, cât și înRomânia. Ce înțelegem princaracterul ilicit al deplasăriisau reținerii copilului? Celedouă instrumente juridicemenționate anterior atribuieun caracter ilicit deplasăriisau reținerii unui copil atuncicând aceasta are loc prin violareaunui drept privindîncredințarea (de exemplu ohotărâre judecătorească ceacordă custodia copilului),atribuit unei persoane sauunei instituții prin legea statuluiîn care copilul își aveareședința obișnuită imediatînaintea deplasării sau refuzuluiînapoierii sale și dacă lamomentul deplasării sau refuzuluiînapoierii acest drept eraexercitat în mod efectiv.Legislația românească prevedeca formă de protejare adeplasării ilicite a copiilor depe teritoriul României pe teritoriulaltei țări, prezentarea lapunctul de vamă a unei împu-terniciri eliberate de către lalt părinte, prin care acesta dincelăurmăîși dă acordul ca minorulsă părăsească teritoriul naționalpe o perioadă determinată detimp. Însă, fiind în posesia uneisentințe pronunțate de cătreinstanța românească în sensulcă unul dintre părinți se bucurăde program de vizită pe teritoriulaltei țări, pe o perioadă determinată,acesta poate părăsiteritoriul național fără acordulexpres al celuilalt părinte și putemîntâmpina situația în carese refuză înapoierea copiluluidupă terminarea programuluide vizită.În aceste cazuri, aveți dreptulde a apela la justiție pentru avă recupera copilul adresânduvăautorităților centrale ale statuluimembru de reședință, carerăspund de cazurile privindrăpirile internaționale de copii,ce vă pot ajuta să întreprindețidemersule necesare pentru înapoiereacopilului.Ministerul Justiţiei este autoritateacentrală din Româniapentru aducerea la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prinConvenţie asupra aspectelorcivile ale răpirii internaţionalede copii, adoptată la Haga,la 25 octombrie 1980, la careRomânia a aderat prin Legeanr. 100/1992.În calitate de autoritatecentrală română, MinisterulJ ustiţiei va coopera cu autorităţilecentrale ale celorlaltestate părţi la Convenţieşi, de asemenea, colaboreazăcu instituţiile şi autorităţileromâne cu atribuţiiîn domeniul de aplicare alConvenţiei.Astfel, România în te de stat solicitant, adică încalitasituațiaîn care copilul rezidentîn România este deplasatsau reținut ilicit pe teritoriulunui alt stat semnatar alConvenției, prin MinisterulJustiției ca Autoritate Centralădesemnată, va primi de la reclamantcererea de înapoierea unui copil ce a fost deplasatori reţinut ilicit într-unalt stat contractant sau, dupăcaz, cererea privind organizareasau exercitarea dreptuluide vizită, va înainta cerereaAutorităţii Centrale străine peal cărei teritoriu se crede căs-ar putea afla minorul și vaasigura colaborarea între celedouă autorităţi şi reclamantpână la soluţionarea cererii.În calitate de stat solicitat,adică atunci când copilulrezident pe teritoriul unui altstat semnatar al Convenției afost deplasat sau reținut ilicitîn România, prin MinisterulJustiției va primi de la autoritateacentrală străină saudirect de la reclamantul dintr-unstat contractant, cerereade înapoiere a minoruluideplasat sau reţinut ilicit peteritoriul României sau, dupăcaz, a cererii privind organizareasau exercitarea dreptuluide vizită și va desfăşuratoate demersurile necesarelocalizării copilului şi încercăriide soluţionare a cereriipe cale amiabilă cu persoanarăpitoare.În cazul în care minorulnu este înapoiat de bunăvoie,Ministerul Justiţiei dinR omânia va sesiza instanţajudecătorească competentăconform Legii nr. 369/2004- Tribunalul Bucureşti, învederea soluţionării cauzeiavând ca obiect înapoiereacopilului deplasat saureţinut ilicit pe teritoriulRomâniei, procedură cese va rezolva în regim deurgență. După obţinereahotărârii judecătoreşti, definitiveşi irevocabile, dacăhotărârea nu este executatăde bunăvoie de către pârât,Ministerul Justiţiei poateformula o cerere de executaresilită a hotărârii judecătoreşti.Deși în România legiuitorulnațional a prevăzut ca formă deprotecție a intersului superioral minorului și evitarea răpiriiinternaționale, cerința prezentăriiîmputernicirii eliberate decătre celălalt părinte la punctulde vamă, în Spania nu există oastfel de prevedere.Astfel, în cazul în care copilulîși are reședința obișnuită peteritoriul Spaniei, acesta poateieși împreună cu unul dintrepărinți de pe teritoriul Spanieifără a fi necesar acordul expresal celuilalt părinte. Cum putemevita această situație?Pentru a preveni ieșirea depe teritoriul Spaniei a copiluluirezident aici, fără acordul celuilaltpărinte, Codul Civil spaniolpermite adoptarea unor serii demăsuri, ca norme generale șianume:• Interzicerea ieșirii de pe teritoriulspaniol fără autorizațieexpresă;• Interzicerea eliberării pașaportuluiminorului sau retragereaacestuia dacă a fost dejaeliberat;• Solicitarea unei autorizațiijudiciare anterioare oricăruischimb de domiciliu al minorului.• Dacă sustragerea minoruluia avut loc deja, se va aplicaprocedura menționată anterior,instanța competentă, pe teritoriulSpaniei, pentru rezolvareacauzei fiind Judecătoria dePrimă Instanță.Cazuri din practicainstanțelor româneCurtea de Apel București– Decizia nr. 1606/2009. Înconsiderentele deciziei s-a reţinutcă printr-o hotărâre a instanţelorspaniole din 21.02.2008,s-a dispus încredinţarea minorei,mamei-pârâte, urmând capentru stabilirea domiciliuluiminorei şi cu privire la deplasareaacesteia în afara Spaniei,pârâta să obţină în prealabil,acordul instanţei.Pârâta a obţinut acordulinstanţei spaniole pentrudeplasarea minorei pe teritoriulR omâniei la data de31.07.2008, pe durata lunii august2008, pentru ca, ulterior,autorizaţia din 31.07.2008 săfie anulată de către Judecătoriade Primă Instanţă şi Instrucţienr.2 din Spania, astfel căpârâta a fost notificată la datade 23.10.2008 să se prezintela Ambasada Spaniei, pentrua i se pune la dispoziţie actelenecesare readucerii minoreiîn Spania, pârâta refuzând săse prezinte la Ambasadă. S-aconstatat astfel, că prin refuzulpârâtei de a readuce minora înSpania şi menţinerea acesteiaîn ţară, peste termenul acordat– august 2008, pârâta s-afăcut vinovată de refuzul înapoieriiîn mod ilicit a minoreiîn Spania, în sensul art. 3 dinConvenţia de la Haga.Curtea de Apel București– Decizia nr. 1314/2009. Minoras-a născut la data de înSpania, din relaţia de concubinajdintre pârâta E.D.M. şireclamantul G.E.E. Anteriordeplasării în România ce a determinatdeclanşarea de cătrereclamant a procedurii de înapoiereprevăzute de Convenţiade la Haga, copilul avea reşedinţaîn Spania.Prin hotărârea Judecătorieide Primă Instanţă şi Instrucţiedin Spania, custodia minoreii-a fost acordată mamei şi s-astabilit dreptul de vizitare în favoareatatălui. În cadrul acesteihotărâri s-a stabilit în temeiulart.103 din Codul civil spaniolşi interdicţia de ieşire a minoreide pe teritoriul Spaniei fără autorizareainstanţei de judecată,precum şi obţinerea autorizăriijudecătoreşti a oricărei schimbăria domiciliului minorei.În baza unei autorizaţii emisăde instanţa spaniolă în 2008,mama a sosit împreună cu minoraîn România în cursul luniiaugust 2008, doar pentru şederetemporară întrucât, aşa cumrezultă din dispoziţia instanţei,autorizaţia a fost acordată lasolicitarea pârâtei doar în urmaprezentării biletelor de călătoriedus-întors în România.Ulterior eliberării acesteiautorizări, ConsulatulR omâniei a transmis instanţeispaniole informaţii privind legislaţiaromână în materia regimuluicirculaţiei în străinătate acetăţenilor minori români, iarJudecătoria de Primă Instanţă şiInstrucţie, luând în considerareriscul ca minora să nu poată revenipe teritorul Spaniei la datala care ar trebui, a anulat autorizaţiade călătorie a minorei înafara graniţelor Spaniei.Având în vedere faptul că deplasareaa avut loc anterior anulăriiautorizării de călătorie înafara graniţelor Spaniei, aceeaşiinstanţă a solicitat mamei minorei,prin intermediul AmbasadeiSpaniei la București, să se prezintede urgenţă la sediul ambasadeiîn vederea eliberării unuititlu de călătorie pe numele minoreipentru întoarcerea acesteiaîn Spania.Întrucât mama minorei nua dat curs cererii Ambasadei,reclamantul a solicitat declanşareaprocedurii prevăzute deConvenţia de la Haga, cerândînapoierea minorei la reşedinţasa obişnuită din Spania. Astfel,a fost obligată mama să înapoiezeminora la reședința sa dinSpania.Un material realizat de IoanaBrătuleanu - A bogado J uniorîn cadrul Sarbu AbogadosMadrid

08 AUGUST2015Campania de excelenţăCampania „Noi susținem excelența!”Clasament final - Concurs de poezie și proză scurtăLetiţia Coza:Impresii de lecturăProza scurtă presupuneatât o mare capacitate desinteză a ideilor, cât şi o finăanaliză psihologică. Îi felicitpe toţi laureaţii de la aceastăsecţiune, dar consider că textul„Limanul Pescăruşilor”(autor: Carmen Ionela Sârbu)se detaşează de celelalte înscriseîn concurs.Naraţiunea este construităingenios, folosind inserţia.Alternanţa cadrelor aminteştede tehnica cinematografică.Personajele sunt tipuriumane specifice pentru perioadacontemporană, cândse tinde spre ridicarea ultimelorbariere care stopeazălibera circulaţie a oamenilor,în dorinţa lor de a trăi maibine. Titlul metaforic aremulte semnificaţii: Cum săte aperi de minciună şi înşelătorie?Cum să priveşti„spectacolul” degradăriiumane? Cum să „adopţi” oaltă ţară? Cum??Citiţi „Limanul P escăruşilor”şi veţi găsi posibile răspunsuri.Camelia Jula:„Opţiunea mea rămânepoezia modernă”Când eram copil şi amajuns cu poeziile din caiet înfaţa unui critic literar, autorde poezie, de studii, dramaturgşi, totodată, regizor şidirector de teatru, el mi-aspus că există două categoriide poeţi: cei care scriupoezie şi cei care scriu poezii.„Să vedem tu în ce categorieeşti”, a zis când mi-aluat caietul l-a citit. Lecţiami-a rămas în minte şi, deaproape 30 de ani, atât cândscriu, cât şi când citesc poezie,fac această diferenţă. Afost principalul meu criteriude apreciere, la secţiunea„ Poezie” a acestui concurs.Opinia mea, aşadar, estecă, oricât de frumos şi muzicalar suna, versurile în stilclasic sunt doar poezii. Opţiuneamea rămâne poeziamodernă, unde am descoperitun imaginar extrem debogat, pe alocuri cu bruştetornade de realitate, duse pepământ doar pentru a ridicaapoi, totul, din nou, pe culmilefanteziei; o răsucire asensurilor atât de originală,încât mă chema să citesc iarşi iar textul.Cel care s-a remarcat pestetoţi, în acest sens, a fostVasile Pintilie. Am ţinut să-iprecizez numele pentru căm-a impresionat până în măduvăpoezia lui.La secţiunea „Proză”, amapreciat bogăţia de subiecte,de teme abordate; am citit cunesaţ scrieri care m-au introdusde îndată în lumea imaginatăde autori, care m-aupurtat, fără să mă piardă,până la final şi mi-au lăsatsenzaţia că am câştigat cevacitindu-le. Dar am remarcat,în multe cazuri, şi lipsa coerenţei– o calitate a prozei pecare orice cititor, avizat sauneavizat, o va căuta.Trăim într-un secol alinformaţiei debordante, alvitezei, al căutării conciziei.Proza învechită, care seopinteşte în fraze grele, carebâjbâie, nu poate ţine pasul.De asemenea, greşelile descriere nu au ce căuta într-untext literar.Aş dori să fac o recomandareprietenească tuturorcelor care scriu şi participăla concursuri: nu conteazăcine este instituţia care organizeazăconcursul (o publicaţie,o editură sau UniuneaScriitorilor), este bine să văverificaţi textele înainte de ale trimite sau măcar daţi-lecuiva să le corecteze!Da, fondul este ceea cecontează, dar forma poateumbri fondul şi ar fi păcat săpierdeţi din cauza neglijenţei.Totodată, când regulileunui concurs sunt clar exprimate(tip de document, tipde caracter, tip de literă, numărde pagini etc.), încercaţisă le respectaţi.Este bine şi să luaţi în calculfaptul că textul scris pecalculatorul vostru de acasăva ajunge să fie deschis pealte calculatoare, diferite,aşa că respectarea unor minimereguli tehnice, de salvarea documentului în aşafel încât să fie compatibilsub orice program, este necesară.Felicitări tuturor concurenţilorşi le mulţumesc înmod special celor care m-auîncântat cu scrierile lor. Sănu abandonaţi niciodată cuvântulscris!Pușa Roth:Singularitatea dă excelenţaAm citit cu atenţie şi câtse poate de obiectiv creaţiiletuturor concurenţilor. Înprimul rând am ţinut cont deacurateţea stilistică, de regulilede ortografie şi ortoepie,de formele gramaticale, deconţinut, de originalitateasubiectului etc. Cred că nuam fost prea restrictivă sauprea critică, dar una e să scriipoezie de substanţă, alta e săversifici. Am depunctat lucrărilecu deficienţe stilistice,cu greşeli etc.Poezia clasică, aşa cuma fost secţiunea de concurs,este supusă unor mijloaceformale cum sunt versul,strofa, ritmul sau rima. Înpoezie, atât clasică, dar şimodernă, trebuie să domineviziunea și transfigurareaartistică, autorul apelând latehnici aluzive şi asociative,creând un univers de mareforță de sugestie ce se adreseazăsensibilității cititorului.În aceste situaţii (mă referla poezie) am ţinut contde stil, de originalitate, înmod special, dar şi de impactulemoţional, de viziune,de profunzime (care, îngeneral, e doar o umbră), şide emoţia artistică. Multăpoezie pastorală, descriptivă,non emoţională, fărăprofunzimi. Poezia este, înegală măsură, poveste, nuvelă,roman, este esenţa trăiriloromeneşti. Este, dacăvrei, un tablou în cuvinte, ooperă de artă.Unii concuenţi au folositforme greşite ale cuvintelor,să fiu mai concretă, formedin vorbirea curentă a omuluicare nu are fixate normelegramaticale corecte. Laproză scurtă am operat camcu aceleaşi instrumente, daram remarcat multe neglijenţestilistice şi chiar formefără fond.La un concurs nu se pottrimite, în principiu, textecu greşeli, fără semne diacritice,fiindcă impresiaartistică lasă de dorit. Amgăsit şi pasaje foarte bune,dar cu alunecări de stil, culungimi obositoare, fiindcăproza scurtă are regulile ei.Însă proza scurtă a fost ceacare a atras atenţia juriului,prin subiect şi originalitate,ca să nu dau decât acestedouă repere. Per total, fie căe poezie, fie că e proză, suntşi oameni talentaţi, dar caretrebuie să mai lucreze la stil,în primul rând, dar şi la ideeîn sine, fiindcă pot fi confundaţiunii cu alţii. Singularitateadă excelenţa!După părerea mea, lucrărilecare au primit punctajaproape egal sunt sensibilapropiate ca stil, originalitateetc., dar niciuna nu se ridicăla exigenţele unui marepremiu. Reanalizând lucrările,eu cred că Marele Premiunu poate fi acordat nici unuiconcurent, din motivele expusemai sus.***Proză scurtăPremiiI - Carmen Ionela Sârbu - BucureștiII - Florentina Dalian - SloboziaIII - Lică Barbu - BrăilaMențiuniI - Isabel Vintilă - SuceavaII - Vasile Dumitru - Cugir/AlbaIII - Mircea Teculescu - CâmpinaPoeziePremiiI - Valeria Moroșan - Vatra DorneiII - Vasile Pintilie - Piatra NeamțIII - Lidia Batali - BucureștiMențiuniI - Cerasela Bunda - BucureștiII - Marilena Perijoc - GiurgiuIII - Neguţu Gheorghe Marian - PloieștiMembrii juriuluiPreședintele juriului: Dan Caragea - Critic literar / PortugaliaAlina Constantinescu - Profesor / San Sebastian / SpaniaAna Maria Fluieraș - Profesor / Málaga / SpaniaAndra Mateescu Gutierréz - Profesor / Alicante / SpaniaCamelia Jula - Jurnalist / Think Outside the BoxFlorentina Popa - Profesor / Barcelona / SpaniaGabriela Sonnenberg - Scriitor, TraducătorIrina Ș. Georgescu - Profesor / California / USALetiția Coza - Profesor / RomâniaPușa Roth - Scriitor, scenarist / BucureștiTimeea Opreanu - Profesor / Cluj-NapocaTiberiu Colceag - Profesor / BarcelonaZoe Stoleru - Profesor / ValenciaImportant! Premierea finaliștilor va avea loc în luna noiembrie2015, în cadrul Galei Campaniei de Excelență ce se vadesfășura în Spania.Redacția Occidentul Românesc

Campania de excelenţă AUGUST2015 09Campania „Noi susținem excelența!”Concurs de poezie și proză scurtăProză scurtăPremiul I – Limanul pescărușilorAutor: Carmen Ionela Sârbu – BucureștiKadisha s-a trezit puţinscuturat de răcoarea dimineţii.Ziua de ieri i s-a părutlungă şi grea. Jumătatedin drumul dintre Norcia şiSpoleto l-a parcurs pe jos.Aici trebuia să se întâlneascăcu cineva care i-ar fi pututoferi un loc de muncă. Avea ovagă descriere fizică a aceleipersoane, un loc de întâlnireşi un număr de telefon la carenu răspundea nimeni. Aşteptaseîndelung pe o bancă,până ce seara acoperise oraşulca o imensă umbră, darpersoana nu apăruse şi, neştiindpe ce drum să apuce, s-alăsat abandonat somnului.În trupul amorţit simte odurere moale şi plăcută. Soarelede-abia s-a trezit şi el,zăboveşte încă în patul lui denori. Dimineţile... Cândva iubeadimineţile. Erau ca primăverile.Sub lumina lor crudătotul părea reînnoit, ca o nouăşansă, când ziua era imensă şitoate visele-şi găseau loc înimensitatea ei. Cărările lumiide-abia i se deschideau în caleşi dorea să umble pe toate. Dimineţilesunt aceleaşi, el estecel ce s-a schimbat. Acumtotul s-a închis ca o umbră înurma sa, îi pare că viaţa luipână acum a fost zadarnică şică trebuie să o ia de la capătmereu, un continuu începutjalnic şi greu. Acum cărărilese împletesc în urma sa, întimp ce în faţă se desfac risipindu-l,îndepărtându-l, înstrăinându-l,rătăcindu-l, ca orădăcină ce-şi adună firicelelesuave din necunoscut. Se simteca un copac răsturnat, curădăcinile risipite în vânt şi,dezrădăcinat, îşi caută crâmpeielede vise rătăcite-n lume.Dar zilele, cu orice ar veniele, orice i-ar aduce, sunt alelui. Sunt ale vieţii lui.Doi îngeri poartă pestefruntea zilei coroana strălucitoarea soarelui. Culorilese aprind de lumină. Câtevaflori roşii strălucesc fără niciogrijă. Ele nu cunosc decâtclipa, decât prezentul, dar elştie că şi florile au noaptealor. O durere îi strânge stomaculca o gheară, o durerepe care a căpătat-o traversândMediterana. După ce văzusecum mor oameni lângă el defoame şi de sete, după ce stătusefaţă în faţă cu moartea,viaţa a început să i se arate altfel.A învăţat să-şi preţuiascăpuţinul. Cine are puţin, învaţăsă preţuiască mult. Dar viaţanu e puţin lucru. E totul! Numaică uneori uită.***Adesea, doamna Rossiiese să-şi caute soţul evadatde acasă. Imobilizată într-unscaun cu rotile, e însoţită de oalbaneză ce-i întinde o mânăde ajutor bătrâneţii sale.- Giovanni, unde eşti? I seaude glasul tremurat şi înecatde tuse.- Strigă tu! O îndeamnă pealbaneză.- Îmi cer scuze doamnă,dar nu pot. Mă aud oamenii.- Pentru asta trebuie săstrigi, să te audă oamenii.Printre ei poate fi şi Giovanni.Tu eşti mâinile mele, picioarelemele, acum am nevoie deglasul tău. Eu sunt cea carelcaută pe Giovanni, tu doarîmi împrumuţi vocea. Vezi, ele atât de rău, niciodată nu măia când pleacă în oraş şi-n fiecarezi trebuie să-l caut. Hai,strigă!- Giovanni, mă auzi? Undeeşti?- Nu te opri! Strigă! Maitare!Şi glasurile lor se pierd pestrăzi căutându-l pe Giovanni.Tânărul congolez, Kadisha, lepriveşte cu gândul că bătrânilorşi copiilor trebuie să li seierte totul, apoi îşi continuădrumul în încercarea de a seîmprieteni cu oraşul, de a şi-lapropia. Îl vizitează de multeori, să-i cunoască străzile,magazinele, oamenii, pieţele,să-l primească în viaţa luiagitată, ca făcând parte din el.Şi încet - încet, îi devine familiar.Florile-i surâd de subferestre, culorile îl cheamă cuglasul lor de lumină, oameniise arată îngăduitori.Odată intră într-un bar. Înmomentul când el se aşază,omul de lângă el se ridică şipleacă. Plecase din cauza luisau trebuia să plece în acelmoment? Poate totul e numaiîn mintea lui. O să devină unparanoic. Curând, în acelaşiloc se aşază o fată. Dacă nu arfi atât de machiată ar fi foartefrumoasă. Are chipul uneifetiţe care, rămasă singurăacasă, s-a jucat cu fardurilemamei. Poartă o fustă foartescurtă şi un decolteu adânc.Îi zâmbeşte. E atâta timp decând nu i-a mai zâmbit niciofemeie. De fapt, zâmbeşte tuturorbărbaţilor din bar.- Vii des aici? Îl întreabăea, cu acelaşi zâmbet desenatpe chip. Are un accent ciudat.Da, şi ea este o imigrantă. Darînainte să apuce să o întrebedin ce ţară vine, un bărbat seapropie de ea, îi spune ceva laureche, apoi pleacă împreună.Doar ea ştie câtă amărăciuneascunde sub zâmbetul ce-lîmprăştie cu dărnicie tuturor.Să fi avut vreo optsprezeceani.***Într-o zi Celina se întoarcede la lucru cu o durere de capîngrozitoare. Ia ultimile treipastile dintr-o cutie şi aruncăambalajul la gunoi. Nu suportăsă fie mai mult ambalaj decâtconţinut, apoi îmbracă ceamai frumoasă rochie pe careo are. Poate că asta o va facesă se simtă mai bine, deşi eplină de revoltă. A fost concediată.Întotdeauna a crezut căfrumuseţea fizică are valoarenumai în lumina frumuseţiisufleteşti. După ce săptămâniîn şir muncise din greu la renovarearestaurantului, astăzi,când ar fi trebuit să-şi reiamunca de chelneriţă, şeful achemat-o şi i-a spus:- Ştiu că ai muncit foartemult. Eşti o fată ageră, darnoi aici avem nevoie de femeiadevărate. Tu eşti preascundă, prea slabă, înţelegi cevreau să spun?- Când căram moloz şi ciment,nu mă vedeaţi că suntprea mică şi prea slabă pentrumunca aceea?- Nu-ţi face probleme, osă fii plătită pentru munca ta.Vino peste o săptămână să-ţidau banii. Şi poate înainte săpleci le arăţi celor două fetenoi cum să se descurce cucasa de marcat.În acel moment, Celineiîi veni în minte o scenă dintr-unfilm pe care-l văzuse încopilărie, care o impresionasemult. Un pictor ce lovea furioscu toporul în pereţii uneicapele, pictaţi cu sfinţi şi îngeri,pentru că nu-şi primisebanii pentru munca sa. Iar eii se părea că din pereţii loviţinu săreau bucăţi de tencuialăpictată cu sfinţi, ci bucăţi decarne, ca într-un martiraj. Darnu faptul că distrugea imagineaunor sfinţi o impresionase,ci faptul că-şi distrugeamunca, zile în şir de trudărisipite-n van. Cu siguranţăcă acel pictor nu-şi zugrăviseun vis pe pereţii capelei. Şi,dintr-odată, îi spuse proprietarului:- Dacă nu-mi daţi banii înacest moment, jur că vă distrugpereţii cu toporul!Îşi primise banii de la şefşi o lecţie de la viaţă: nu vamai da niciodată totul dinceea ce poate, la niciun locde muncă. Calitatea munciidepinde şi de felul în caresunt trataţi oamenii, nu doarde competenţă. Oare poatespune că a dat totul? Oare ştiemăsura puterii sale? Mereue mai mult decât crede. Iaracum, îmbrăcată în frumoasaei rochie albastră, luând câte oînghiţitură de cafea urmată dealta de apă, în încercarea dea-şi alina durerea de cap, segândeşte că Italia a dezamăgit-oastăzi pentru prima oară.Nu, nu va judeca o ţară dupăun singur om. La scurt timp,poate dintr-o dorinţă de a reparaceva, fostul şef îi trimiteo recomandare către un restaurantdin Casteluccio. Celinadecide să rămână acolo, cât săcunoască acel loc unde PianoGrande pare stropit de culoriîn fiecare primăvară, unde bătrânulpământ pare a întinericu fiecare floare, dar înaintese va duce să-şi astâmperedorul de casă, Polonia.***În vara asta petrecută peun nou pământ, Kadisha a înţelesatât de multe lucruri. Aînţeles că drumurile conducpaşii, dar de la un punct paşiitrasează drumuri; că adevărulnu poartă masca prejudecăţii,ci doar minţile leneşe şi lâncezite;că sunt lucruri care seîntâmplă independent de voinţasa, dar dreptul de a acţionaşi a reacţiona, de a le primisau a le respinge, îi aparţine;că tiraniile nu au viaţă lungă,dar suficientă cât să ducăo lume la ruină; că cel maiimportant lucru este să fii tuînsuţi; că, pentru a ajunge lalumină, trebuie să traversezeîntunericul nopţii; că oamenii,la fel ca pescăruşii, nu aunevoie de graniţe, dar au nevoiede liman, iar ţara aceastaeste limanul multor pescăruşiobosiţi de zborul peste mare.A înţeles că o lacrimă ce cadeface să încolţească o sămânţă,iar pământul acesta va rodiîntr-o zi şi din lacrimile şi sudoareaimigranţilor săi. A maiînţeles că, dincolo de naţii, deconflicte, de războaie, de interese,de politică, sunt oameni,sunt suflete asupra cărora serăsfrâng decizii luate într-odoară de vreun politician plictisit.Suflete care visează, caută,plâng, iubesc. Sunt sufletecărora li se mutilează zborul,aripile, devenirea şi nu au decâto singură şansă. Şi toatălumea ar vrea ca ei să tacă, sănu supere pe nimeni.Pe câteva coli albe începesă scrie cu înfrigurare tot ce-ivine în minte. Mult gând camarea de adânc, de albastru,de intens, de agitat, de apropiatşi de îndepărtat. Prin faţaochilor trec oameni, clădiri,drumuri, grădini, o bancă pecare a dormit într-o noapte,trăiri, senzaţii, bucurii, tristeţi,o fărâmă de viaţă cu întreagaei coloratură, o împletiturăinteresantă de umbre şilumini, ca fiinţa umană. Viaţa,fragilă ca o aripă de fluture. Şipe toate le transformă în cuvinte.Scapă pixul din mână.Asta-i tot? Ar mai trebui ceva,un nume. Lucrurile, fiinţele,au existenţă proprie, de sinestătătoare, dar ca să existe înochii şi-n conştiinţa oamenilortrebuie să aibă un nume.Oare oamenii-s doar un pretextde manifestare a uneivieţi superioare? Nu-şi poaterăspunde, însă ştie că oricepoveste, orice întâmplare eun pretext de a spune ceva, unmotiv pentru cuvânt.O ploaie iute spală pământul.Oraşul s-a ascuns înaburi, de-abia întrezărindu-seca într-o ilustrată veche. Princlepsidra serii timpul curgeneobosit. De undeva se audeglasul doamnei Rossi, urmat,ca un ecou, de glasul albanezei:- Giovanni, unde eşti?Kadisha îşi simte gândulca o zbatere de aripă, reciteştecâteva rânduri, apoi scrie catitlu cu litere mari şi înclinate,ca bătute de vânt: LIMANULPESCĂRUŞILOR.

10 AUGUST2015Campania de excelenţăCampania „Noi susținem excelența!”Clasament final - Concurs de poezie și proză scurtăPremiul I – PoezieAutor: Valeria Moroșan – Vatra Dornei / JudețulSuceavaCodrii depărtăriiMi-e sufletul un lup flămând de tine,Un lup ce ştie gustul cărnii tale,Îşi urlă disperarea pe coline,Ros de urgia foamei ancestrale.Atunci, demult, tu i-ai pătruns în sânge.Te caută cu ochii de rubine,Adulmecă îndurerat şi plânge,Înconjurat de râpi şi de ruine.Un corn înalţă, prin cupola nopţii,Un imn al morţii. Cu instinct de fiară,Ar vrea să mai înfig-odată colţiiÎn frageda, plăpânda căprioară,Fugara umbră a iubirii sale,Ce se ascunde-n codrii depărtării,Cu ochii mari, străluminaţi de jale,Adăpostiţi sub pleoapa înserării.O taină nepătrunsă înfăşoară,În văl cernit nedreapta lor poveste.Înnebunit, cu ochii săi de fiară,Priveşte spre zăpada de pe creste.Fantasma lunii i-a pătruns în oase.Aleargă pe poteca de lumină,Prin văi prelungi, cu ape-ntunecoase,Ce setea morţii par că o alină.Însingurat, în peşteri îngheţate,Pe cornul lunii cată adăpostŞi rătăceşte pe cărări uitate,Zidind din stele ultim avanpost.În nopţi adânci, prin codrul cel de zadă,Aleargă trist, împovărat, înfrânt,Sărută lung o urmă pe zăpadăŞi se desprinde iarăşi de pământ.PoetuluiO liră fermecată cântă,Chiar dacă-i agăţată-n cui,La geamuri florile cuvântă,Prin Univers când pleci haihui.Şi un păianjen, pe-a lui scarăCu boabe de mărgăritar,Greu ţese-a versului povară,În timp ce umbli tu hoinar.Iar inima-ţi înflăcăratăE-a tuturor şi-a nimănui,Că dorul de înalt ce-l poartăNu poate fi al orişicui.Eu vin din zările senine,Cu maci din lan, cusuţi pe ieŞi bat uşor în geam la tine,Când sete mi-e de poezie.Mă-nalţ în cânt peste câmpii,Cu păsările laolaltă,Culeg în poală păpădiiŞi nuferii aprind pe baltă.Îmi zburdă gânduri, herghelii,Cu frâul lung albit de spume,Îmi cântă-n suflet ciocârliiEliberate din genune.De vrei să intri-n casa mea,Cu albatroşii de pe mare,Am să te-aud, de vei cântaDecât toţi greierii mai tare.Pe masă voi avea, când vii,Ambrozie, şi vin, şi pâine,Nectar în cupe vioriiŞi-n palme ziua cea de mâine.Ca să te fac să mai rămâi,Îţi dau din pumni un cer de ape,Unde, la ceasul cel dintâi,Vin căprioare să se-adape.De vrei să pleci, în zori de zi,Spre lumea poeziei tale,Cu strai curat te-oi primeni,Ţesut cu grijă din petaleDe flori de măr şi de gutui,Ce ning grădinile în mai;Nu îţi voi spune să rămâi!Voi strânge-al viselor alai,Voi pune-n calea ta liveziŞi-n suflet roi de flori presate,Îţi voi şopti din frunze verzi,Făcând din mână de departe.Mă voi întoarce-n lumea meaCu flori de câmp, nevinovate,Mă voi hrăni cu praf de steaŞi voi iubi în simplitate.Vis de martieCu versul unui aşteptat sonet,Mi se umbrise partea mea de lunăŞi toate stelele-au clipit şiret,Când mi-a şoptit iubirea „noapte bună”!Bătrânul prun, cu fiecare ram,Plecarea ta o plânge cu petale.Îmi bate-apoi, cu degetul în geam,Să-mpărtăşim şi cântece, şi jale.Deschid fereasta şi-l mângâi uşor,Purtând pe umeri şalul nopţii, moale;Tresare gândul, când vreun trecătorPăşeşte-ncet, întârziat pe cale.Adun în pumni o rază şi o stea,Un picur de lumină argintieŞi le descânt cu flori de peruzea,Ca ochii tăi în visu-mi să învie.Singurătatea slută-mi dă în cărţi,Punctând cu degetu-i schilod destinul;Icoane reci privesc din patru părţi.Refuz să beau înfrângerii veninul!Adun sub pleoape blânde amintiri,În aşternut alunec, ca-ntr-o apă,Privesc prin geam cum stelele subţiriDin bolta-ntunecată se adapă.Poete, ştiu că ai dreptate!Pe norul tău, pe care şezi,Nu-i loc de-atâta simplitate,Nu-i loc de câmpuri şi de iezi.Că noru,-naripat balaur,Topind în calea lui gheţari,Îl toarce luna-n furci de aur,În fire de cuvinte mari.Lumina ta vine din rai,Dând foc privirilor păgâne,În nopţi adânci, într-un sarai,Cu dans molatec de cadâne.Ca să te fac să înţelegi,Un foc aprind, ca prin minuneŞi-adun în jurul lui moşnegiAlbiţi de-atâta-nţelepciune.Încet, tăciunii fum or scoate,Eu te-oi vrăji cu un descântCe-l ştiu din grotele săpateLa rădăcină de cuvânt.Te voi hrăni cu struguri dulciDin viţa neamului străbunăŞi te-oi trimite să te culciPe braţul alb, întins de lună.În visul călător din alte zări,Pe sâni, pe ochi, pe buze-aripi de flutur,Mi-au înflorit dorite sărutări.Azi voi călca încet, să nu le scutur...

Educaţie şi cultură AUGUST2015 11Dan Caragea - Critic literarPortugaliaÎncepând cu articolul de azivoi cerceta dificultățile de naturăgramaticală sau, mai precisspus, morfologică. Am săle discut, pentru comoditate,dar și din considerente pedagogice,în funcție de părțile devorbire.SUBSTANTIVUL1. S-au eliminat unele formesau variante, recomandându-seo singură formă-tip: acciză,nu acciz; astm, nu astmă;carafă, nu garafă; chermeză,nu chermesă; chimioterapie,nu chemoterapie; container,nu conteiner; crenvurst, nucrenvurşt; fiică, nu fi ică; israelian,nu izraelian; lebărvurst,nu lebervurşt; luminator,nu luminător; machieur,nu machior; machieuză, numachieză; maseur, nu masor;maseuză, nu maseză; marfar,nu mărfar; magazioner, numagaziner; mesadă, nu misadă;pricomigdală, nu picromigdală;zilier, nu ziler etc.(cf. Ioana Vintilă- Rădulescu,Ce e nou în DOOM, Internet)Desigur, formele nerecomandatevor fi reținute dedicționar ca forme istorice.2. S-au admis, atât la cuvintevechi, cât şi la cuvinte mainoi, unele forme ca varianteliterare libere: astăreală / astereală,becisnic / bicisnic,cearşaf / cearceaf, chimioluminiscenţă/ chimioluminescenţă,corijent / corigent,Puşa Roth - BucureştiIspravnicului, hatmanului șimarelui logofăt muntean, DinicuGolescu îi datorăm apariția primeireviste în limba română„Fama Lipschii”(1827), gazetătipărită la Leipzig, în Germania,cu apariție lunară, precum şi alprimului jurnal de călătorie tipăritdin literatura română.În cuvântul „Cătră cititor”dinlucrarea, Însemnare a călătorieimele, Constantin Radovicidin Golești, făcută în anul1824, 1825, 1826, tipărită laBuda în 1826, la „Crăiasca tipografiea Universitatei ungare”,Dinicu Golescu face elogiul călătorieica motiv al cunoaşteriialtor culturi, dar şi ca model deurmat pentru alte ţări mai puţindezvoltate, cu adresă directă spreŢara Românească.Feciorul mezin al BanuluiRăducanu Golescu și al ZoițeiFlorescu, Dinicu Golescu sau cunumele cu care voia să-şi arateobârşia, Constantin Radovicidin Goleşti s-a născut în epocadomniilor fanariote, la 7 februarie1777. Împreună cu fratelesău mai mare, Iordache, a studiatla Academia grecească dinBucurești.Participă, deasemenea, alăturide fratele său Iordache, laînființarea unei societăți literaresecrete la Brașov, iar în 1825,în timpul călătoriei sale prinEuropa, a fost inițiat în francmasonerie,într-o lojă masonică dinElveţia. În același an, revenit dincălătorie, începe să participe lalucrările unei loji bucureștene.Dinicu Golescu s-a căsătoritcu Zoe Farfara în 1804. Dinaceastă căsătorie s-au născut AnaGolescu (1805-1878) Ştefan(1809-1874), Nicolae (1810-1877), Radu (1814-1882) șiAlexandru (1818-1873). DinicuGolescu a înființat în 1826, pemoșia sa din Golești, o școalăîn care puteau învăța gratuit (pecheltuiala lui) tineri, indiferentde categoria socială din care făceauparte.Tot acum, Dinicu Golescuîmpreună cu Ion HeliadeR ădulescu scot revista „Curierulromânesc” care avea o orientareMic îndreptar ortografic,ortoepic și de punctuațieDificultăți morfologice. Substantivul (I)delco / delcou, fi erăstrău / ferăstrău,fi losof / fi lozof, muschetar/ muşchetar, pieptăn /pieptene, polologhie / poliloghie,tumoare / tumoră. (cf.Ioana Vintilă-Rădulescu, Ce enou în DOOM, Internet)DEX-ul, 2009, opteazăpentru următoarele forme-tip:astereală, becisnic, cearşaf,chimioluminiscenţă, corigent,delco, fi erăstrău, fi losof, muschetar,pieptăn, poliloghie,tumoare.Chimioluminiscenţă și fierăstrăuau mai multe variante,după DEX:CHIMIOLUMINISCÉNȚĂs. f. Luminescență produsă întimpul unei reacții chimice.[Var.: chemoluminescénță,chimioluminescénță,chimiluminiscénță,chemoluminiscénță 1 s. f. ].– Din fr. chimiluminescence.FIERĂSTRẮU, fierăstraie,s. n. 1. Unealtă sau mașinăunealtăprevăzută cu o lamă,o bandă sau un disc de oțel(cu dinți ascuțiți), pusă înmișcare manual sau pe calemecanică și folosită pentrutăiatul unor materiale (lemne,metale etc.). 2. Instrumentmuzical alcătuit dintr-o lamăde metal care se freacă cu unarcuș pentru a emite sunete.[Var.: (1) ferăstrắu, ferestrắu,herăstrắu s. n.] – Firiz + suf.-ău (prin apropiere de fi er).Vom cerceta acum uneledificultăți care țin de genulformelor-tip.3. Se admit ca variante libere:basc / bască, colind /colindă.Prima pereche, basc / bască,este în variație liberă pentrusensul de „beretă”. DEX-uldin 2009 reține ca formă-tip,contrar ediției din 1998:BASC 2 , bascuri, s. n. Beretăcu marginile îndoite înăuntru.[Var.: báscă (pl. băști)s. f.] – Din fr. [beret] basque.În franceză, béret, ca șibonnet, este un substantivmasculin:„Ce bonnet rouge n’est nile béret basque ni le béretgascon, c’est un bonnet quiressemble à un bas dont lepied chausserait la tête et dontla jambe pend sur l’épaule.”,BARBEY D’AUREVILLY,4e memorandum, 1858, p. 95.În română însă toate acesteacoperăminte de cap au devenitfeminine: beretă, (beretă)bască, bonetă, prin urmarebască este varianta care se vaimpune.În ceea ce privește colind/colindă, forma cea mai răspândităeste cea de plural,colinde. La singular, formatradițională, etimologică,este colindă, s.f. Ulterior, s-aformat colind, s.n., omonimcu verbul la persoana I, indicativprezent. Folosirea precumpănitoarea pluralului nupermite încă o preferință clarăpentru una din formele desingular, deși, din perspectivafrecvenței, colind, s.n. esteforma mai utilizată.4. Se restrâng la un singurgen: astru (masculin, pl.aștri), clește (masculin, pl.iluministă. În 1827, cei doi punbazele „Societății Literare” dinBucurești. Ședințele Societățiiaveau loc în casele luxoase alelui Dinicu Golescu, de pe PodulMogoșoaiei.Dintre scrierile sale, ceamai importantă este Însemnarea călătoriei mele, ConstantinRadovici din Golești, făcută înanul 1824, 1825, 1826, fiind primuljurnal de călătorie tipărit dinliteratura română. Notele sale dedrum cuprind referiri critice lastarea de înapoiere socială și culturalăa Ţării Româneşti. Sub raportullimbii literare, lucrarea luiGolescu oglindește trecerea de lalimba română literară veche lalimba română literară modernă.Palatul Belvedere sau Casacu Turn din Cartierul Grant (str.Ţibleş, nr.64), o casă veche boiereascăa fost ridicată în 1814 deConstantin Golescu, iar în anul1827, moşia şi casa sunt dateca zestre Anei Golescu, căsătorităcu Alexandru Racoviţă, iaraceştia au lăsat-o fiicei lor Zoe,la căsătoria ei cu secretarul consulatuluibritanic la Bucureşti,Effingham Grant, în anul 1850.Podul Grant din Bucureşti, darşi cartierul îşi trag numele de lanumele acestui scoţian căsătoritcu nepoata lui Dinicu Golescu.clești), foarfecă (feminin, pl.foarfeci).Prin urmare, norma nu maiadmite: s.n. astru, pl. astre;s.n. clește, pl. clește; s.m.foarfec, pl. foarfeci sau s.n.foarfece, pl. foarfece. Aceastărestrângere nu poate eliminadin dicționar formele mai susenumerate, ca variante, întrucâtaparțin tradiției literare:„O rază înmuiată în cerurile-albastre,/ Ce-n cale adunasetot focul de prin astre, / Șicare-n cimitirul, cuprins încetde seară, / Căzuse luminoasăpe chipul meu de ceară.”(Al. Macedonski, Noaptea denoiembrie)„Dar arătarea albă se topiiarăși, și întunericul îi strânseiar în brațe, ca niște cleștereci.” (L. Rebreanu, Pădureaspânzuraților)„Noaptea nu era decât ozi mai ușoară, mai pură, maialbastră, în care umbrele decerneală ale copacilor, tăiatede un foarfece exact, se lipeaupe fășia albă a șoselei.” (PaulZarifopol, Popi)5. Mass-media și mediasunt considerate acum substantivefeminine, la singular.Anterior erau neutre, laplural (după lat. medium,media). Este vorba de cuvinteenglezești, dar calea de pă-Ultimul descendent al familieiGolescu-Grant a donat clădireaMinisterului InstrucţiuniiPublice, înainte de 1911, pentrua servi ca sediu pentru o şcoalăde fete, iar între anii 1925–1957 conacul a adăpostit LiceulDoamna Stanca. Dinicu Golescus-a stins din viaţă în anul 1830.Dinicu Golescu este unuldintre primii călători ai începutuluisecolului al XIX-lea care,la întoarcerea în ţară, a publicatromanul „Însemnare a călătorieimele Constantin Radovicidin Goleşti făcută în anul 1824,1825, 1826”. Această lucrare importantăpentru literatura română,care nu este un simplu jurnalde călătorie, ci o analiză temeinicăasupra realităţilor europene,este o carte de sociologie „avantla-lettre”,după cum susţine dr.Raisa Radu.Ca orice intelectual, DinicuGolescu este impresionat de cărţilede călătorie pe care le-a găsit înbibliotecile apusene, hotărândusela rându-i să-şi publice propriileînsemnări, după cum el însuşimărturiseşte: „Dar cum puteam,ochi având să nu văz, văzând sănu iau aminte, luând aminte să nuaseamăn, asemănând să nu judecbinele şi să nu pohtesc a-l facearătat compatrioţilor mei?”trundere nu ne este clară, așacum se întâmplă cu cuvinteleinternaționale.„Aceste idealuri nici nuau fost aduse la cunoștințaopiniei publice româneștide către mass-media centrală,decât parțial și confuz.”(Proclamația de la Timișoara)6. Alternanța o accentuat /oa, care diferențiază formelemasculine de cele feminine,nu afectează neologismele,numele de profesii: astrolog/ astrologă (nu astroloagă);fi lolog / fi lologă (fi loloagă);pedagog / pedagogă (nu pedagoagă).O a doua serie de dificultățiține de formarea pluralului.7. Unele substantive feminineși neutre pot avea mai multeforme de plural, dar numaiuna este admisă: (feminine)autostradă, pl. autostrăzi, nuautostrade; coală, pl. coli, nucoale; gagică, pl. gagici (nugagice); monedă, pl. monede(nu monezi); poiană, pl.poieni (nu poiene); remarcă,pl. remarci (nu remarce);țărancă, pl. țărănci (nuțărance); țigancă, pl. țigănci(nu țigance); (neutre) aeroport,pl. aeroporturi, nu aeropoarte;chibrit, pl. chibrituri,nu chibrite; pârâu, pl. pâraie,nu pâraie, pârăuri; seminar,Dinicu GolescuIspravnic, hatman și mare logofătÎn cartea sa găsim însemnăridespre multe locuri pe care le-avizitat, dar dedică numeroasepagini unor mari oraşe precumViena, München, Berna, Genevaetc. Comparând situaţia politică,economică, socială şi culturală aţărilor apusene cu realităţile ŢăriiRomâneşti, Dinicu Golescu facereferire la administraţia din ţară,ajungând la trista concluzie căposturile nu se ocupau pe competenţe,ci se cumpărau.Acest mare neajuns era dublatde faptul că nu existau şcolicare să pregătească funcţionari,care dincolo de lipsa de profesionalism,aveau doar gândulsă-şi scoată banii cheltuiţi şi să seîmbogăţească. Astfel, realizeazăcu mare tristeţe că el însuşi nu afăcut un bine ţării, ajungând înfuncţii foarte înalte, punând birurinejustificate pe spinarea unuipopor „care nu-şi are nici hranadin toate zilele”.Cercetând cauzele sărăciei,criticând corupţia, neorânduiala,lipsa de profesionalism a dregătorilorcare nu ştiu să întocmeascăun raport corect, Golescupl. seminare (nu seminarii).DEX-ul va trebui să înregistrezevariantele istorice:monezi, poiene, remarce etc.„Cunoaștem destule monezivechi, și în săpăturilecare se fac ici și colo se maigăsesc comori.” (N. Iorga,Istoria românilor prin călători)În ceea ce privește formelede plural seminare și seminarii,vom spune că DEX, 2009, preferăforma seminarii. Se parecă există și o tendință de specializarepe baza unei variații maivechi: seminare („lecții practice”)și seminarii („instituții deînvățământ teologic”).„Profesorii au săli de seminare,și trebuie multe pentru omie două sute de învățători, lacari se adaugă încă vre-o miede auxiliari, luați din mijlocul„graduaților”, studenți încă,dar totuși „teachers” (explicpentru șase din ei „Sintesa”mea).” (N. Iorga, America șiromânii din America)„A da o asemenea specialitategrea, mai grea decâtcredeți, în mâna seminariilorpreoțești, va să zică a le impuneo sarcină ce nu o pot luaasupră-le.” (T. Maiorescu,Pentru restabilirea școalelornormale. Asupra budgetuluiinstrucțiunii publice pe 1873)(va continua)vine şi cu soluţii, afirmând că„economia, vrednicia şi muncapământului, cu deschidereanegoţului care îmbogăţeşte toateîmpărăţiile”. Acest prim romande călătorie din literatura românească,este o veritabilă frescă avieții sociale europene, un modelde urmat și în Muntenia. Carteaeste un imens reportaj al acestorlocuri, de fapt al întregii Europe,trecând în revistă tot ceea ce-avizitat.Dincolo de aspectele prezentate,Dinicu Golescu esteun adevărat peisagist, dar nu semulţumeste să descrie colţuridin natură ci şi construcții, orașe,realizări umane. Prin lucrareasa, Dinicu Golescu, contribuiela dezvoltarea limbii literareromânești, promovând o limbămodernă, în locul celei arhaicefolosite până atunci.Cred că esenţa gândirii salepolitice şi social-economice estecuprinsă în aforismele din volumul„Adunarea de pilde”apărutîn anul 1826. „Această toată dezghinarecare din zi în zi ne aducela rea dărăpănare”.

12 AUGUST2015Campania de excelenţăRomâni pe Costa BlancaCosta Blanca a Spanieiîşi merită pe deplin numeleCunoscută în lumeaîntreagă pentru muzica şidansul Flamenco, pentruluptele cu tauri și plajele extraordinare,Spania oferă multmai mult decât atât celor caredoresc să o viziteze. Este şi afost timp de secole unul dintrecele mai importante centreculturale ale Europei. Oraşeleîmbină arhitectura veche cucea modernă deşi fiecare regiuneeste diferită în felul săuprin aşezare geografică, climăşi personalitate.Este o ţară a cărei cunoaşteretrebuie aprofundată. Frumuseţeaunică şi aşezarea sageografică privilegiată, întreEuropa şi Africa au făcut dinSpania încă din antichitate, orăscruce, un punct de întâl-nire între est şi vest. Diversitateaculturală, amestecul decivilizaţii care şi-au găsit aiciun loc ideal au lăsat în urmalor o cultură originală unică,un experiment admirabil.În toată Spania - ca turist -,vei găsi o reţea de hoteluri,pensiuni şi case rurale, toatedotate cu servicii deosebiteadaptate cerinţelor celor maivariate categorii de turişti.Spaniolii au reuşit să-şiadune dispersatele vestigiiîntr-o ţară modernă ai căreilocuitori, mândri de trecutullor, s-au decis să accepte şiprovocările viitorului.Dacă ajungi în Costa B lancaeste practic imposibil să nuvizitezi şi insula Tabarca, ocombinaţie armonioasă devârfuri stâncoase şi plajă, iarapa de un albastru desăvârşiteste o încântare pentru ceipasionaţi de scufundări.Cele mai bune motive pentrucare ai putea vizita aceastăzonă splendidă sunt soarele,marea şi nisipul, dar atracţiileturistice nu se opresc aici.Odată ajuns, poţi vizita parcurinaturale de o neasemuităfrumuseţe, sate ascunse deprivirile curioşilor, oraşe istorice- adevărate centre decultură şi civilizaţie -, cu oarhitectură fascinantă.Tot în Costa Blanca vei găsinenumărate magazine, restaurante,terase, în care te veiputea delecta cu tapas (mâncaretradiţională), embutidos(specialitate locală, un fel desalam uscat), vinuri din podgoriilezonei și nu numai.Staţiunile aflate de-a lungulcoastei oferă plaje mirifice, oviaţă de noapte palpitantă şifoarte multe alte oportunităţide distracţie.Printre cele mai frumoasedestinaţii se numără șiCalblanque, o porţiune decoastă destul de ferită, cuplaje de culoarea aurului şilagune liniştite chiar şi înperioada de vârf a sezonuluituristic.ada secolelor al XVI-lea – alXVII-lea, a fost transformatîn secolul al XVIII-lea într-ogarnizoană uriaşă.Pe drumul până la castel veitrece printr-o pădure de pinişi te poţi opri pentru câtevaminute şi într-un parc modern,surprinzător într-un astfelde cadru – Parque de la Ereta.Cei care vor să aleagă variantamai uşoară pot opta pentrutelecabina care îi va urca pânăla altitudinea de 200 de metripeste stânci.O altă zonă incredibil defrumoasă din Costa Blancaeste sătucul de munteGuadalest - la 30 de km deCalpe -, care se ridică pesteruinele romantice ale unuicastel părăsit care dominăo vale în mijlocul căreiase află un minunat lac albastru.Alura medievalăa aşezării este accentuatăşi de tunelul care străbatemuntele şi care asigură accesulîn Guadalest.Costa Blanca a Spanieiîşi merită pe deplin numele:plaje cu nisip alb cu ore multede soare, portocali şi migdalicare în primăvară îşi revarsăflorile şi miresmele asupraacestei minunate zone.O serie de staţiuni ( Alicante,Benidorm, Alfaz del Pi, Altea,Calpe, Benissa, Moraira,T eulada, Jávea etc.) îşi aşteaptăturiştii în fiecare an, oferinduleposibilitatea cazării atât înhoteluri cât şi în vile cochete,intime, bine întreţinute.În toate serviciile hoteliereși de alimentație publică dinCosta Blanca, veți fi uimițicâți români prestează o muncăde înaltă clasă și profesionalismrecunoscută la nivel guvernamental...Calea bejeniei…Mai mult de trei milioanede persoane originare dinteritoriul actual al Românieitrăiesc acum în diverse țări alelumii. O parte semnificativădintr-un popor ce se mândreacu nepărăsirea „plaiurilormioritice” a luat în răstimpulistoriceşte scurt al deceniilorde comunism şi postcomunismcalea unei bejeniiadesea fără întoarcere.După evenimentele din1989 se constată apariția unuival de emigranți români acărei caracteristică principalăfață de cele anterioare esteextrema diversitate pe vârste(20 -70 de ani) și profesii.Motivația acestui ultim val deemigranți continuă să rămânăpolitică, dar ea este dublată deuna economică.România traversează oacută criză economică, socialăși politică, parțial inerentăetapei de tranziție la economiade piață dar adâncită deabuzurile și corupția uneiadministrații care dorește săpăstreze pentru ea privilegiilefostului regim comunist pecare l-au criticat vehement.Ca atare, în momentul defață, o parte a intelectualitățiidezamăgită de eșecul idealurilorrevoluției încearcă să-șiafle într-o patrie adoptivă sentimentulde libertate pe careîn țară nu l-au cunoscut niciînainte și nici după căderea…comunismului. Perioada ce aurmat a fost caracterizată deun haos general la nivelul tuturorinstituțiilor statului, fărăa se arăta cu claritate germeniinoii orânduiri sociale ceavea să se contureze.Această perioadă s-a caracterizatprin tulburări graveCalblanque este un para-dis natural situat în apropierede Mar Menor, CostaBlanca, fiind una dintrepuţinele porţiuni de coastămediterană care au rămas nedescoperitepână de curând.Aici, vei găsi 13 kilometride coastă liniştită, păduri depin şi dealuri, în terase, de oneasemuită frumuseţe, o regiuneîn care vei putea facedrumeţii, în care vei admirapanorame de nedescris. Laguneleadăpostesc numeroasespecii de păsări, în timpce stâncile şi dealurile suntlocuri cu o floră şi o faunăfoarte bogate.O altă zonă în care cusiguranţă vei dori să ajungieste Castillo de SantaBárbara din Alicante, atâtde mare încât este vizibil dela kilometri întregi depărtare,castelul înălțându-se solemndeasupra oraşului. Acestaoferă o privelişte care îţi vatăia respiraţia: albastrul fărăde sfârşit al Mediteranei.Dealul pe care se înalţăCastillo de Santa Bárbara dinCosta Blanca a fost locuit încădin epoca de bronz dar de abiaîn secolul al IX-lea, arabii auconstruit aici o fortăreaţă.Castelul, reconstruit în perio-ale societății în interior,fond pe care mulți români,profitând de deschidereafrontierelor, au ales caleaemigrării. Despre relațiilestatului cu românii dinstrăinătate nici nu a mai pututfi vorba, fiecare cetățeanîncercând ca o dată ajuns înstrăinătate să se descurce pecont propriu. Un rol esențialîn reușita românilor înemigrație l-au avut familiilesau prietenii aflați în țărilede adopție.Români pe Costa BlancaPrintre imigranții românicare au reușit în Spania i-amcunoscut pe Costa Blanca șipe Firuța și Marinel Țentea,originari din județul Cluj. Auplecat din România în iarnaanul 2001 cu o viză de turistpentru o săptămână via Austria,cu destinația finală Altea,provincia Alicante / Spania,unde Marinel Țentea avea unfrate.La acel moment, asumândușitoate riscurile emigrării,au lăsat în urmă doicopii minori, de doi aniși jumătate și șase ani șijumătate în grija părinților.Au sosit în Spania la începutulanului 2001hotărâți să pornească de lazero, să-și schimbe viața șisă-și ajute familiile rămaseîn țară.

Campania de excelenţă AUGUST2015 13Perioada ce a urmat a fostuna de mare încercare pentrufamilia Țentea. Dacă pentruFiruța era deja pregătit un locde muncă într-un restaurant,la curățenie, pentru Marinelnu a fost posibil decât sporadic,în construcții. O muncăpe care nu o cunoștea și pecare nu a prestat-o niciodatăîn România.Dorința de reușită, curajul,credința, respectul reciproc,înțelegerea și iubirea, faptulcă nu au fost despărțiținiciodată, i-au ajutat pe ceidoi soți să treacă cu bine ceamai grea perioadă a vieții lor,completându-se unul pe altulîn permanență.Astfel că, de Paști (SemanaSanta), șefa soției i-a propuslui Marinel să-i ajute timp deșase zile în restaurant. Acelezile sfinte au însemnat pentrufamilia Țentea momentuldeclanșării reușitei lor în țaralui Cervantes.Cu o experiență de aproape20 de ani în alimentația publicădin Cluj, Marinel i-a impresionatpe proprietarii restaurantuluiprin seriozitatea șiprofesionalismul de care a datdovadă, astfel că la finalul celorșase zile i s-a propus să lucrezecu contract de muncă în continuareîn restaurant.Întocmirea documentelorde ședere și de muncă pentruFiruța și Marinel Țentea a fostprimul pas pe care l-au făcutlegal în Spania. După muncaîn restaurant care a însemnatrampa de lansare a familieiȚentea, au urmat altele: întrunrestaurant mai mare înAltea, apoi într-un hotel de 5stele în Altea Hills.În paralel au urmat cursuride spaniolă și engleză, și-auadus copiii alături, s-au specializatîn bucătăria spaniolăși internațională, au muncitfără întrerupere, s-au integratimpecabil în societatetrecând cu bine toate bariereleimigrării și după ani dezile s-au decis să își deschidăprima lor afacere: un mic restaurantnumai și numai al lor.Fără să întămpine problemela obținerea autorizațiilorde funcționare, fără șpagă laautorități - cum erau obișnuițiîn România -, Marinel și FiruțaȚentea și-au deschis primullor restaurant. Multă vreme aulucrat doar amândoi: Firuța labucătărie și Marinel pe post deospătar.Datorită seriozității și profesionalismuluilor, a moduluide lucru cu clienții, restaurantula devenit mult prea micpentru clientela care și-auformat-o într-un timp scurt,astfel că au căutat un spațiumai mare care să satisfacătoate cerințele.Nu au reușit să găsească înAltea ceea ce și-au dorit darnorocul le-a scos în cale unspațiu așa cum au visat, înAlbir, o localitate pe malulMării Mediterane ce aparținede municipiul Alfaz del Pi,situat între Altea și Benidorm.Așa a apărut pe hartastațiunii El Albir în anul 2007,restaurantul Transilvania (înCamí Vell d’Altea, 36) aflatazi în top 13 din cele 99 derestaurante internaționale dinzonă. După restaurant a urmatun magazin alimentar cu produseromânești în Alicante. Întoată această perioadă, Firuțase ocupa de restaurant iarMarinel făcea naveta zilnicîntre Alicante și Albir. Seara,la întoarcere, își ajuta soția larestaurant.Au fost ani foarte grei pentrufamilia Țintea, cu enorm demultă muncă și responsabilitate,dar dragostea, respectulși credința i-a ținut aproapeunul de altul, de copii și,împreună au reușit să ajungăacolo unde și-au propus: pecupola unui domeniu de activitatepe care l-au iubit și respectatși de unde vor coborîdoar atunci când vor dori ei.Cei doi băieți sunt mândriafamiliei. Cătălin – băiatul celmare -, este student la o facultatecu specific economic dinAlicante, iar mezinul – Paul-, a trecut în clasa a XII-a deliceu. Sunt doi tineri care nuau creat niciodată problemepărinților, s-au integrat extraordinarde bine în colectivși societate, sunt educați,modești, fără fițe…În ianuarie 2015, Firuțași Marinel Țintea au cedatmagazinul din Alicanteangajaților, și au deschis ocafenea la două străzi distanțăde restaurantul Transilvania,local de care se ocupăMarinel.În momentul de față au 18angajați, numai români, dintrecare, ospătarii vorbesc fluentlimba spaniolă și engleză. Clientelacelor două localuri esteîn majoritatea ei nor vegieni(în Alfaz del Pi și Albir trăiescpeste 6.000 de norvegieni),englezi, olandezi, suedezi,belgieni și germani.Românii le calcă praguldoar la sfârșit de săptămânăși cu ocazia diverselor evenimente:nunți, botezuri, zile dela rând, fiind în concediu înBenidorm.Restaurantul Transilvaniaeste un templu al bunuluigust, unde bucătarii pregătescun meniu deosebit și diversificat,cu specialități româneștiși internaționale.Îmbinând eleganța cu rafinamentul,arta culinară cuserviciile de înaltă calitateoferite de către personalulspecial calificat, restaurantulTransilvania a devenit un locunde cei care îi trec pragul,petrec clipe de neuitat.Faima serviciilor deînaltă calitate, preparareamâncărurilor și amabilitateacelor care lucrează în localsunt punctele importantecare mențin restaurantulTransilvania pe un loc de topîn Costa Blanca.SpazioCaffè Manuel înAlbirÎn luna mai a acestui an,Firuța și Marinel Țentea aumai deschis un local în CalleVivaldi nr. 11 din Albir:SpazioCaffè Manuel. Ocafenea italiană tradiţionalăcu format de succes sigur.Un local la modă cu accentcosmopolit, un loc pen-au reușit prin multă muncă,renunțări și sacrificii să realizezeceea ce în România nuar fi fost posibil nici în 50 deani… Doi români printre milioanede imigranți în Europacare s-au integrat cu succesîntr-o țară de adopție care le-aoferit șansa vieții lor.Români printre români careau reușit să impresioneze prinprofesionalismul, cinstea, seriozitateași talentul lor comunitateadin care fac parte.O familie, care deși a ajunsla un nivel material de invidiat,modestia și bunul simț îicaracterizează.În cei 14 ani de când s-austabilit în Spania, Firuța șiMarinel Țentea au avut posibilitateasă călătorească. Astfel, auvizitat SUA - unde trăiește unuldintre finii lor -, Franța, Italia,Anglia și multe alte locuridin lume, dar de fiecare datăs-au întors cu nerăbdare șidor pe Costa Blanca, zona încare au început o nouă viață.Una normală și civilizată,într-o țară în care valorilede bază există: libertatea,dreptatea şi egalitatea în faţalegii, transparenţă, toleranţă,competiţia dreaptă, egalitateanaștere. Restaurantul Transilvania– Un local preferat de…prinți și prințeseCând pășești în restaurantulfamiliei Țentea îțidai seama din prima clipăcă e un loc în care poți savuracele mai sofisticatepreparate culinare. Meselepregătite cu fețe de masă șișervețele din pânză, impecabile,scrobite, strălucind decurățenie, îți oferă siguranțatru relaxare, un spaţiu care se adaptează la timpul consumatorului,unde totul se învârteîn jurul cafelei şi al plăceriloritaliene care o înconjoară.Fursecuri diverse, prăjituri,înghețată, salate, specialitățide cafea și ceai, sunt doarcâteva dintre produselesofisticate și elegante ceatrag clienții în SpazioCaffèManuel din Albir, localulde care Marinel Țentea estefoarte mândru pentru că a fostşanselor, egalitatea în drepturi.Aceste valori ale societăţiidemocratice reprezintă ideilede bază ale unei anumitecomunităţi. Pentru membriicomunităţii, acestea devinpractici, tocmai prin comportamentulcetăţenilor şi alautorităţilor publice.În condițiile în care copiiifamiliei Țentea au deja unrost al lor în Spania, o bunăeducație, nu se pune problemaîntoarcerii în România în viitor.unor specialități preparate realizat conform dorințelor șiFiruța și Marinel însă, îșiîntr-o bucătărie perfectă dinpunct de vedere al igienei șicurățeniei.Personalul, bine instruit,amabil, cu o ținută specificălocalului, îți oferă servicii decalitate, respect și amabilitate.Într-un astfel de loc au ales săservească prânzul sau cinamulte personalități care auajuns prin zonă.Astfel, părinții prințeseiNorvegiei - aflați în vacanțăîn Alfaz del Pi -, și-au făcutun obicei de a servi cina înrestaurantul Transilvania.Anul trecut, Florin Piersic i-abucurat cu prezența sa zileviselor sale.La inaugurare au participatautoritățile locale, invitațide seamă din comunitățilede nord-europeni care s-austabilit pe Costa Blanca. Primarulmunicipiului Alfaz delPi a trimis un imens buchetde flori și felicitări pentrureușită, neputând participa laeveniment datorită campanieielectorale ce se desfășura laacea vreme.Planuri de viitorDe la emigrarea în Spaniaa soților Țentea au trecut 14ani. O perioadă scurtă detimp în care Firuța și Marineldoresc ca peste alți 10 ani demuncă, tinerii să preia afacerilefamiliei iar ei să trăiască înliniște și pace, ca pensionari,iarna în Spania și vara… înRomânia.***Un material realizat și editatde Kasandra KalmannNăsăudeanNota redacției:Firuța și Marinel Țenteaau fost nominalizați pentruGala Campaniei de excelențăce se va desfășura în lunanoiembrie a acestui an într-olocație exotică de pe CostaBlanca.

14 AUGUST2015EspañolPeñón de Ifach ... „es nuestra roca”Tras los pasos de HemingwayHay muchas cosas que nosrecuerdan a España. Desde elbaile flamenco, las corridasde toros, los mimos culinarioscomo la paella o sangría,la música latina y la de ópera,las pinturas de Pablo Picassoy Salvador Dalí, edificios tanemblemáticos como la IglesiaSagrada Familia de Barcelonao el Museo Guggenheim deBilbao.Hablando de platos tradicionales,los valencianos estaránorgullosos de su paella,un sabroso plato de arroz conpollo, conejo o marisco. Dicenque el escritor estadounidenseErnest Hemingway comió porla primera vez paella en estazona, enamorándose irremediablementetanto de la regióncomo del exquisito plato a basede arroz, que va muy bienacompañado de una cervezabien fría o de un buen vino.Peñón de Ifach - CalpePuerto y ciudad, Calpe esun oasis de la región turísticamás popular de Costa Blanca.Un enclave privilegiado situadocerca de las tranquilasaguas del Mediterráneo, dondela belleza de la naturaleza, lagastronomía, la cultura, el mary las montañas son parte la vidacotidiana de los lugareños.Debido a esta fascinantemezcla de museos, pintorescascalles, mercados, bares, restaurantesy terrazas, el casco antiguoatrae cada vez más turistas.El distrito municipal se extiendea lo largo de una cala, cuyoextremo nórdico está marcadopor el impresionante Peñón deIfach, un elemento de resistenciade la Costa Blanca.Fue nombrado parque naturalen 1987, ofreciendo refugioa numerosas especies rarasde plantas. El Peñón de Ifach,cuya altura es de 332 metros,encuentra el mar en el puntollamado Carallot y separa lacosta de Calpe en dos grandesbahías donde los amantes delos deportes acuáticos tienentodas las facilidades para lapráctica de ellos.Las posibilidades de ocioque ofrece Calpe son innumerables:desde paseos por laplaya o darse un baño hastadeportes acuáticos (buceo, esquíacuático, windsurf) o viajesen barco hasta la Isla deBenidorm. No hay que olvidarlos días de fiesta específicos dela zona y la gastronomía cuyosprotagonistas son el pescado yel arroz.Rumanos en CalpeUn municipio que cuentacon casi 30.000 habitantes,de los cuales más de 60% sonresidentes extranjeros. Pre-guntado por un periodista enuna entrevista de nuestra publicación,sobre donde situaríaCalpe como destino turísticoen la Comunidad Valencianao en España, el alcalde CésarSánchez Pérez dijo: „Yo creoque, con razón, somos un lugarúnico en el mundo. En primerlugar porque tenemos este extraordinarioPeñón, tenemoslos recursos naturales, las salinas,la cumbre de Oltá, el propiopeñón.Debido a nuestra historia,de ser el primer pueblo mencionadocomo localidad turísticaen el Mediterráneo. Desde elsiglo IVº, los romanos visitabanlo que llamamos los Bañosde la Reina y allí construyeronla primera casa y se convirtieronen los primeros turistas.Los habitantes de Calpe sonamables y muy hospitalarios,debido a su apertura hacia elmundo. Podemos decir que enCalpe conviven cerca de 107nacionalidades. La ciudad tieneuna superficie de 23 km2,detalle que es muy importante,porque no hay otro lugar en elmundo tan pequeño con tantadiversidad de lugareños. En lasciudades más grandes, sí, peroen un área de 23 km2, no. Piensoque somos una referencia enel mapa de la Costa Blanca,cuyo reconocimiento es tantonacional como internacional.Tenemos capacidad de alojamiento,playas y un conjuntode cosas que convierten nuestraciudad un destino de altagama”.„¡Hemos llegado a nuestrapiedra!”La base de la historia dela emigración de la familiaMohanu es la misma que lade los millones de rumanosque emigraron tras la “revolución”de 1989, vivir en un paíscivilizado, donde el respeto dela clase política y del funcionariadohacia la ciudadaníaes prioritario, en países dondelas leyes se respetan sin máscomentarios, donde, si demuestrasseriedad, profesionalidad,honestidad y responsabilidadpuedes conseguir alcanzar eléxito, donde el soborno, el nepotismo,la inmoralidad de lospolíticos y el robo del dineropúblico no existe, o si surge enaislados casos, el efecto de lasleyes es catastrófico.El primer paso hacia la tierrallamada por los árabes elparaíso sobre la tierra, lo dioMarius Mihail Mohanu en laprimavera del 2001. Invitado apasar unos meses por un amigoasentado en Calpe, Marius nisiquiera soñaba con ser uno delos residentes rumanos de estazona que montará un negociofamiliar, junto a su esposa,Florina.Como cualquier inmigrante,Marius atraviesa las másque conocidas etapas de lainmigración. Dese la salida aEspaña, con un visado y contrabajos por breves periodos detiempo, la añoranza y la inquietudpor los que se quedaron enRumania, hasta la obtencióndel permiso de residencia, alganarse la confianza y el respetode sus empleadores, por lacalidad de sus labores. El 2002ha sido el año de reunificaciónde la familia, cuando llegaron aEspaña su esposa y sus dos hijas,con edades de seis años yde seis meses, respectivamente.Han sido duros años detrabajo, de integración y deacomodación en una sociedadsaludable, progresando cadaaño y dejando atrás el pasado,la mentalidad comunistay la falta de respeto hacia susciudadanos, de un país mundialmentereconocido por lacorrupción.Tras muchos esfuerzos, conmucha voluntad, ardor, audacia,fe y trabajo de calidad losMohanu se integran exitosamenteen la sociedad española,acumulando capital y experienciaen negocios de la rama dealimentación publica de Calpe.A pesar de que se iban devacaciones a Rumania todoslos años, en el 2005 decidierontomar una decisión sobre su futuroy el de sus hijas. Este momentose debe a la hija pequeñaque, al regresar de Rumania,bajando la carretera montañosaque une Benissa y Calpe, sepone a llorar de felicidad, al reconocerel Peñón de Ifach.Aunque tenía solo unosañitos, la felicidad de volvera ver aquel que lo daba porperdido para siempre, le hizosoltar: „¡Hemos llegado a nuestrapiedra!”. Este momentoúnico les hizo determinar alos Mohanu tomar la decisión,¿España o Rumania?Restaurante “Drácula”, deCalpe – entre leyenda y calidadEn medio de decenas derestaurantes, distribuidas alo largo de las playas de Calpe,reina desde hace diez años, elrestaurante “Drácula”, ubicadoentre el Peñón de Ifach, laplaya Cantal Roig y el puerto.En una zona atractiva, rebosantesde turistas de todos losrincones del mundo, donde sepuede disfruta de un almuerzo,comida o cena, desde el amanecerhasta la puesta del sol,en un decorado legendario quefascina a todos sus visitantes,los Mohanu, Florina y Mariusconsiguen combinar la comidatradicional rumana con los másexquisitos platos internacionales.El secreto del éxito de sunegocio se debe a la ubicación,que es crucial y desempeña unmuy importante papel.Desde aquel momento yahan pasado los años. Las hijashan crecido, la mayor estudiapsicología en una universidadvalenciana y la pequeña, laque, en aquel memorable verano,cambió los destinos de estafamilia, se gradúa en el colegiopúblico, siendo una de los mejoresalumnos.El restaurante „Dracula”,creación de Florina y MariusMohanu, es uno de los primerosrestaurantes rumanos abiertosen la Comunidad Valenciana.Si en un principio, la característicadel local eran los platos tradicionalesde Rumania, dondelos rumanos de Calpe podíancomer “como en su casa” (siendola clientela más numerosa),en la actualidad prioritariosson los platos españoles e internacionales,porque la mayoríade los clientes son británicos,alemanes, españoles u holandeses,quedando la poblaciónrumana como cliente habituallos fines de semana o en loseventos tradicionales: bodas,bautizos, cumpleaños, etc.El equipo del RestauranteDrácula lo forma gente con experienciaen el sector, familiaresde confianza que vinieronde Rumania, una joven de Irán,que habla el idioma rumano yobviamente Florina y Marius,quien trabajan codo a codo contodos los demás.Al preguntarle cuales eranlos puntos fuertes de su negocio,Florina contesta: “Megusta creer que conseguimosofrecer el servicio de calidad.Intento explicar a miscompañeros que aparte de lasventajas evidentes de las quedisponemos (ubicación, el ambientetradicional, la calidadexcepcional de los ingredientes)solamente la calidad de losservicios harán la diferencia.Se te considera un buen restaurantesi consigues mantenerteconstante. Debes ofrecer alcliente el mismo servicio, elmismo plato, independientementedel tiempo que pasa. ElRestaurante Drácula tiene unpúblico firme, gente con unaeducación gastronómica. Nopuedes ir a un restaurante gastronómicoy quedarte con unabuena impresión, si hasta elmomento no has invertido en tueducación. La gente debe comprenderque igual que aprendera comportarse, o aprenderapreciar una casa bonita, o unbuen coche, así puede aprendera valorar un buen plato. Poreso es imprescindible deseareducarse en gastronomía.”El Restaurante Drácula,de Calpe, es un rincón deleyenda rumana, un oasis decolor dentro del turismo deEspaña, un lugar donde siemprequieres volver. Un lugardonde puedes disfrutar plenamentede una excelente comidao cena, de un amanecer o de unatardecer, en compañía de la familiao de amigos de cualquierotra nacionalidad.Y todo esto, porque el equipodirigido por Florina y MariusMohaniu ha sabido reunir lastradiciones y las costumbres rumanascon las de otros pueblos.Restaurante Drácula – premiosy distinciones culinarias•2012 - Concurso gastronómicoCalpe – 40 restaurantesDe los platos rumanos, lassarmale reciben el IIIer premio;•2015 - Concurso gastronómicoCalpe – 38 restaurantesDe los platos rumanos, elgulas reciben el IIIer premio;•2007 hasta la actualidad:organiza el 1 de Diciembre –El Día Nacional de Rumania,para la comunidad rumana deCalpe.Material realizado porKasandra Kalmann NasaudeanTraducción: M. Apostol –Benidorm/EspañaNota del Editor:Florina y Marius MihailMohanu han sido nominadospara la Campaña Gala deExcelencia, que se celebrará enel mes noviembre de este añoen un lugar exótico de CostaBlanca / España.

Español AUGUST2015 15Entre Costa Blanca y el vallede Vaser con… MocăniţaCosta Blanca se extiendeunos 250 km por la costa delMediterráneo, desde Denia yhasta Pilar de la Horadada, enla provincia de Alicante, de laComunidad Valenciana. Cuentacon una industria del turismomuy bien desarrollada, siendouno de los destinos más popularespara los turistas de ReinoUnido, Alemania, Países Bajos,Francia, Noruega o Suecia, entreotros. La Costa Blanca esel nombre turístico dado en elaño 1957, cuando la compañíaaérea British Europa Airwayslanza los vuelos entre Londresy Valencia y lo utiliza para hacersepublicidad.La Costa Blanca tiene muchoque ofrecer a sus visitantes.Desde las zonas cosmopolititashasta las de aspecto rural,con un paisaje variado, vallesverdes, naranjales, colinas yhuertos. Poblaciones tradicionales,como Calpe, Moraira oEl Portet, ofrecen maravillosascondiciones para la familia queestá de vacaciones, Benissao Altea son famosas por loschalets con piscina, terrazas yjardines, y Benidorm es una delas más conocidas ciudades deEspaña, siendo la más bella dela Costa Blanca.Benidorm es muy popularpor sus rasca-cielos y a vecesle denominan el „Manhattande España” o „Beniyork”, porsus inigualables ofertas turísticas,por sus bares, clubs yuna intensa vida nocturna. EnBenidorm, todos los veranos seorganizan importantes eventos:“Benidorm International SongFestival” – donde se lanzaroncélebres nombres como JulioIglesias o Raphael, festivalesdeportivos, musicales, artísticosy gastronómicos. El cascoantiguo de la ciudad muestrauna notable diferencia con lasgrandes avenidas, llenas de terrazasy de modernos edificios.Las playas de Levante yde poniente son famosas porla limpieza y por la higiene,por los deportes náuticos, porla seguridad y por una muyfina arena, llevándose todoslos años la bandera azul. Labandera azul (Blue Flag) esun galardón que otorga anualmentela Fundación Europeade Educación Ambiental a lasplayas y puertos que cumplenuna serie de condiciones ambientales.La bandera azul - Bluefl ag significa: ¡aguas excelentes,arena excelente, máximaseguridad!Añorando MaramureşTitiana Mihaela Moisa esoriginaria de Maramureş y emigróa España el mes de marzode 2003. La vida de inmigrantede Mihaela debuta en un restaurantede Benidorm, dondeaprende el secreto de la calidadde los servicios ofrecidos en unestablecimiento público. En losocho años de trabajo en el restauranteMihaela se da cuentade que si trabajas de maneraresponsable y correcta, puedesllegar a alcanzar el éxito, sinque nadie te lo impida.Tras una experiencia enturismo de unos cuatro años,como trabajador por cuentapropia, Mihaela decide abriruna agencia de turismo, MikaViajes Benidorm, con el principalobjetivo el turismo receptor(el que engloba las actividadesrealizadas por un visitante noresidente, en el país de referencia)colaborando con unaagencia de turismo de Rumania– Destinatie Perfecta. SRL, especializadaen turismo emisor(el turismo emisor abarca lasactividades realizadas por unvisitante residente fuera delpaís de referencia).Durante estos años Mihaelaorganiza numerosas ofertasturísticas para españoles, ofreciéndolesla posibilidad de conocery descubrir la belleza deMaramureş, promovindo exitosamentela cultura y las tradicionesrumanas. Participa en feriasinternacionales de turismo yorganiza varias presentacionesde éxito en este campo.Debido a sus excepcionalesresultados, la agencia MikaViajes Benidorm, bajo el mandode Titiana Mihaela Moisa,recibe la invitación de ser partedel Grupo Europa Viajes,un grupo formado por 250 deagencias de turismo de España.La generosa oferta de serparte de este mundialmente reconocidogrupo especializadoen turismo ha sido la muy esperadaoportunidad para realizaruno de los sueños de Mihaela:promover la Costa Blanca deEspaña en Rumania y, del mismomodo, fomentar el turismorumano en España. Con estefin organiza varios eventosen Benidorm, presentando suproyecto cuyo éxito no tardó enmaterializarse.Por su pasión y su profesionalismoa Titiana MihaelaMoisa se le propone ocupar elcargo de director de marketingen el grupo de las 250 agenciasde España - Grupo EuropaViajes, desarrollando exitososeventos dentro de la organización.En el periodo comprendidode 30 de mayo y hasta 10 dejunio de 2015, Mihaela organizajunto con Nicoleta Borada- Viajes Punto de Mira, unade las actividades de promociónde Rumania, en colaboracióncon Cristina Pătraşcu yMocăniţa Vişeu. A este eventoparticiparon 40 periodistasy tour-operadores de Italia,Bulgaria, Holanda y 15 profesionalesdel turismo.Durante unos once días, los55 participantes, profesionalesde mass media y de turismotuvieron la oportunidad de descubrirespectaculares zonas, deuna belleza única, totalmentedesconocidas para ellos. Así visitaronBraşov, Sinaia, Râşnov,Sighişoara, Sibiu y Bucarest.En el Casino de Sinaia, losparticipantes fueron invitados auna rueda de prensa, por el alcaldede Sinaia, Vlad GheorgheOprea, donde tuvieron la oportunidadde intercambiar opinionessobre la importanciadel desarrollo del turismo enRumania.En sus andaduras, quedaronsorprendidos de todo aquelloque visitaron. Algunos se quedaronpara descubrir las tradicionesy la vida de la gentede Maramureş, mientras losdemás siguieron su viaje hastaBistriţa y Cluj.Un punto muy atractivo duranteel recorrido fue el vallede Vaser, rio que atraviesa lasmontañas de Maramureş, enuno de los paisajes más bellode Rumania. El rio Vaser tieneunos 60 km de longitudformando un valle espectacular,como un cañón, dondealternan bosques con clarosmaravillosos y manantiales deaguas minerales.El punto de acceso al vallede Vaser es la localidad Vişeude Sus, de donde sale tambiénel Mocăniţa - un tren a vapor,de vía estrecha, cuyo fin erade bajar al valle la leña. La víaférrea acompaña al rio Vaser yes una de las últimas en funcionamientoen Europa. Con lalocomotora de vapor y los cochesde estilo antiguo, el viejoMocăniţa atrae cada año milesde turistas, ofreciéndoles inolvidablesexperiencias.Los turistas pueden viajaren tren hasta el fin del valle, alo largo de los 60 km, disfrutandode la belleza del paisaje.Asimismo, existe la posibilidadde parar durante el recorrido, enuna de las numerosas paradas, yemprender el camino a pie, porla montaña. Siguiendo las cataratasdel rio, el Mocăniţa pasaprimero por las casas de Vişeude Sus, adentrándose tras unos 7km, en el salvaje bosque, pasandopor oscuros túneles.El silencio se ve interrumpidono solamente por el apresuradoy ruidoso rio, o por losceceos del tren, sino tambiénpor los agudos silbidos de lalocomotora.El Mocăniţa se abre el caminopor terrenos abruptos,dando la impresión a veces queno tiene más fuerza para subir.Sin embargo, siempre vence yla aventura continua, llevandoa los turistas a lugares únicos ypintorescos.Tras la inolvidable experienciavivida en Rumania, los 55profesionales compartiráncon sus lectores, oyentes,amigos o colaboradores desus países sus emociones extraordinariasy sus momentosmágicos vividos en Rumania.Gente que hasta ahora nosabía gran cosa sobre Rumaniao tenían alguna idea que otra,contribuirá a difundir una imagenpositiva sobre la belleza dela naturaleza, las costumbres yla tradición rumana.Al preguntarles sobre lascarreteras y medios de transportede Rumania, los invitadosescogieron quedarse con elrecuerdo de los viajes con… elMocăniţa.Sin embargo, es lamentableque en España se puederealizar un viaje de 600 km enunas cuatro horas y media y enRumania en unas catorce horasy media. Este es un aspecto realy desgraciadamente no lo podemosignorar.Rumania es un país muybello y tiene un capital turísticoinestimable, pudiendo atraer turistasde todos los rincones delmundo, pero le falta algo muyimportante, la infraestructurade carreteras, que es la mismaque hace 25 años.Entre los participantes alevento organizado por NicoletaBorada y TitianaMihaela Moisa destacamosa Ana Jurado - periodista,Jesús Martínez - Vero4 travel,Aida Aguirre - TV, MiguelA. Diez de Cerio Ortigosa -revista Viajeros por el mundo,Elvira Medina - Viaja-J,Fernando Martínez - HalconViajes, Antonio Martin -T urismo Vivencional, Celiade Andrés Dacio - Plans de viajesSabadell, Juan Jose GarcíaFernández - Artesol Viajes,Isabel Mercier - Viajes PelsCinc Sentits, Alex Cazar Lijano-Jugo Viatges, Marta FerrerTórrela - Non stop Viajes,Lydia Go – Amundear.Documentación:Entrevista con TitianaMihaela Moisa.Bibliografia: La marca de lahospitalidad, Territorio y recursosturísticos, La actividadturística española,Carta del Turismo SostenibleOn-line:http://economia.elpais.com/economia/2015/05/06/actualidad/1430908896_668329.htmlhttp://www.exteriores.gob.es/Consulados/SHANGHAI/es/InformacionParaExtranjeros/Paginas/Turismo.aspxhttp://www.tripadvisor.es/Tourism-g187427-Spain-Vacations.htmlUn material realizado y editadopor Kasandra KalmannNăsăudean.Traducción: M. Apostol –Benidorm-SpaniaNota redacción:Titiana Mihaela Moisa hasido nominalizada para laCampaña Gala de Excelencia,que se celebrará en el mes noviembrede este año en un lugarexótico de Costa Blanca /España.

16 AUGUST2015Prof. Irina Georgescu ŞovaCalifornia/USAEducaţia sexuală începede la vârste mici, în familieAbuzul sexual al copiiloreste un subiect delicat şidificil de abordat, atât întreadulţi, cât mai ales într-odiscuţie între părinte şi propriulcopil. Şi totuşi acestediscuţii sunt importante,căci ele pot prevenii cazurilede abuz, şi pot oferi adulţilorşi copiilor instrumente caresă îi ajute să se ferească deastfel de situaţii.Probabil tocmai pentru căeste un subiect despre care nimeninu vorbeşte cu uşurinţă,câteva mituri s-au propagatfără să aibă un fundament real.Abuzatorii sunt bărbaţi adulţi,se spune, însă în foarte multecazuri abuzurile sunt săvârşitede femei şi mai ales de copii şiadolescenţi până în 18 ani.Chiar dacă fetele sunt maiadesea abuzate sexual decâtbăieţii, băieţii sunt aproapela fel de frecvent victime aleabuzului şi ale exploatării sexuale.Băieţii însă, mai desdecât fetele, vor căuta să ascundăabuzul suferit.Probabil cea mai frecvent întâlnităcredinţă despre abuz esteaceea că abuzatorii sunt străinipericuloşi, care se ascund înparcuri şi ademenesc copiii cubomboane. Statisticile - la nivelnaţional sau internaţional - aratăcă majoritatea covârşitoarea abuzurilor sexuale au loc înmediul familial şi sunt sâvârşitede persoane în care copiii au încredere:părinţi, rude apropiate,prieteni de familie, oameni careau mai uşor acces la copii.Ce este abuzul sexual?Abuzul sexual asupra copiluluiînseamnă implicareacopilului într-o activitate sexualăpe care el nu o înţelege,pentru care nu are capacitateade a-şi da încuviinţareainformată, pentru care nu estepregătit din punct de vedereal dezvoltării psiho-somaticesau care încalcă legile sau tabuurilesociale legate de rolurilefamiliale.Abuzul sexual asupra copiluluipresupune antrenareacopilului în activităţi realizatecu intenţia de a satisface nevoileunui adult sau ale unui altcopil, care prin vârstă şi dezvoltarese află faţă de copilulabuzat într-o relaţie de răspundere,încredere sau putere.Ce efecte are abuzul sexualasupra copilului?Efecte pe termen scurt lanivel emoţional:- Sentimentul de vinovăţie -foarte frecvent, copiii care autrecut printr-o experienţă deabuz sexual se simt vinovaţipentru ceea ce s-a întâmplat.Adulţii sau copiii mai mari lespun să păstreze secretul şi îiameninţă că le vor face rău lorsau familiei dacă nu vor păstrasecretul.- Teama- Degradarea imaginii de sine- Amintirea repetată, uneoriPărinţi şi copiiCe trebuie să ştie un părintedespre abuzul sexual al copiilorchiar obsesivă a evenimentuluiabuziv- Depresia- Anxietatea- La nivel somatic, copiii potacuza tulburări digestive, dureride cap, tulburări de somn,coşmaruri, tulburări alimentare.Comportamental pot fi observateschimbări precum retragere,agresivitate la adresacelorlalţi şi a propriei persoane(copiii abuzaţi se muşcă, setrag de păr, se taie), dificultăţide relaţionare şi de adaptaresocială, ostilitate, frica deîntuneric şi scăderea performanţelorşcolare.Unii copii manifestă uninteres neobişnuit pentru aspectede natură sexuală, îşiexprimă afecţiunea în modurineadecvate pentru vârsta lorsau ajung să angajeze alţi copiiîn activităţi sexuale, perpetuândastfel comportamentulabuziv.Severitatea impactului estecu atât mai mare cu cât abuzulare o durată şi o intensitatemai mare, dacă există o com-ponentă de premeditare, ameninţare,coerciţie, sadism etc.Efecte posibile pe termenlungÎn cazul în care copilulabuzat nu primeşte sprijin dinpartea unui adult de încredereşi - de preferat - ajutor specializatdin partea unui psiholog,consecinţele abuzului pe termenlung pot include:• Tulburări emoţionale• Depresie, tendinţe suicidare• Fuga de acasă• Prostituţie• Consum de alcool şi droguri• Disfuncţii în sfera sexuală• Perpetuarea comportamentuluiabuzator• Tulburări de adaptare socială• Comportamente sexualecompulsive• Practici contraceptive scăzute,risc crescut de preluare a unorboli cu transmitere sexuală• Tulburări de somatizare• Tulburări de alimentaţie şide somn• Dureri cronice de cap, despate şi în zona pelviană• Intoleranţă la intimitate saucontinuă căutare a intimităţiiCare sunt principalelenevoi ale copiilor care autrecut printr-un episod deabuz?• Copiii au nevoie să vorbeascădespre experienţele şi sentimentelelor;• Copiii au nevoie să ştie căau la cine să apeleze când aunevoie de ajutor;• Copiii au nevoie să fie în siguranţă;• Copiii au nevoie de sprijinpentru a se recupera, darnu trebuie trataţi ca victimeşi etichetaţi pentru tot restulvietii.Odată ce copilul a dezvăluitabuzul, este vitală prezenţaunui adult, mai ales a unuipărinte protector sau a uneipersoane de îngrijire, în carecopilul are încredere şi care îlpoate ajuta să facă faţă acesteiexperienţe dramatice şi săînţeleagă ce i s-a întâmplat,oferindu-i sprijin şi protecţie.În astfel de cazuri este recomandatăevaluarea şi consiliereapsihologică realizatede către profesionişti cu experienţăîn domeniul abuzuluisexual.Cum ne educăm copilulpentru a se proteja de uneventual abuz?Sfatul de a nu vorbi custrăinii, de a nu se urca în maşinăcu un necunoscut, esteutil, dar nu şi suficient, avândîn vedere că abuzatorii suntadesea persoane în care copiiiau încredere din cercul deapropiaţi.Este important să-i facemcopilului un minim de educaţiesexuală. Să-i explicăm cănimeni nu trebuie să îl atingăîn părţile intime ale corpuluisău. Nu este recomandat săfacem din sexualitate un subiecttabu. Este recomandatca părintele să caute cărţi,informaţii sau profesionişticare să vă înveţe să vorbiţi cucopilul dvs. despre sexualitatedacă acest lucru vă stânjeneşte.Este util să-i transmitemcopilului că decizia asuprapropriului corp îi aparţine şică nimeni, nici măcar cinevaapropiat, nu are dreptul să îlforţeze la o apropiere fizicănepotrivită. Este sănătos să-lîncurajăm să vină imediat săne spună dacă cineva încearcăsă îl atingă neadecvat. Vorbindcu copilul, ascultându-l,ajută să-l obişnuim să fie deschisfaţă de noi şi să ne comunicece îl frământă.

Pagina copiilor AUGUST2015 17Baia o comună este,Are locuri de poveste;Istorie aici s-a scris!Aurul vad a deschisDin vechime pân’ acum.E pe Crişul Alb. La drum!Caraci, Ţebea, Cărăstău,Roci vulcanice, un tău;Iată Rişca! Lunca meaŞi cărbune-ascunde-n ea!Ţara MoţilorBucurialecturiiŢara ZaranduluiProf. Letiţia Coza - Lunca/BradRomâniaSoluţiile careurilor din numărul trecut:Textul „Cu mult drag de Haţeg”Careul „Rezervaţia naturală”:1. Urc; 2. Muntele; 3. Retezată; 4. Capre;5. Abrupte; 6. Salvamontiştii; 7. Şcoală;8. Ţurţuri; 9. Glaciar; 10. Lacul.Verticala AB: RezervaţiaTextul „Bucura şi Retezat”Careul „Lac glaciar”:1. Bunicul; 2. Mioare; 3. Flăcău; 4. Fulgerat;5. Clipită; 6. Luna; 7. Bucura; 8. Izvor;9. Tatăl; 10. Retezat.Verticala AB: Lac glaciarŢarina de la AbrudA-nflorit sub cerul ud.Răsărită, luna plinăA mijit ochi de lumină.Munţii strâng în dinţi de piatrăO comoară-adevărată.Ţara toată o păzesc,Iar izvoarele-o-mpânzesc.Limpede şi rece apă –Oricine din ea se-adapă –Rupe stânca, peşteri sapă!Ţară de legendă – străbună –Apele Crişului încă-ţi răsună;Ridică spre cer stins ecou,Aşteaptă glasul lui din nou.Zidiri durabile, din piatră,Arată faima-i de-altădată;Rămân la Ţebea, sub gorun,Albite oseminte de Tribun –Nasc stele-n ochi înlăcrimat –Dovadă că nu am uitat,Un fluier murmură mereuLa poarta sufletului meu.Uncheşii zic balada pe de rost:„Iancu nost’, el Crai ne-o fost!”Invitaţie la scrisCompletează titlurile careurilor scriind cuvintele descoperite peverticala AB a fiecărui careu. La al doilea careu vei descoperi, îndouă cuvinte, numele celui mai cunoscut revoluţionar de la 1848din Transilvania, supranumit „Craiul Munţilor”.Ţese vorbe pe alese!E-un covor cu pătrăţele;Ţese litere în ele!Nu oricum, ci-n mod corectCa lucrul să aibă-efect!Litere mari de tiparDe sub creionul tău aparÎn cuvinte potrivite,De prin textele citite,Pe orizontală scrise,La numerele precise.Atenţie! Pe verticală,Marcată AB pe coală,Câte un cuvânt anumeVei citi şi îl vei puneChiar în titlul ce e scrisCu acel cuvânt omis.Căsuţa-i minusculă,Litera-i majusculă,Jocu-i plăcut şi uşorSă lucrezi cu drag şi spor!NB: Păstraţi pagina, deoarece înnumărul următor veţi putea verificasoluţiile jocurilor.12345678910(Ţara Moţilor)Peştera ...............................AB1. Munţii .............................. în dinţi de piatră2. A mijit ........................................ de lumină3. O ................................................. adevărată4. ................................................. de la Abrud5. A- ........................................... sub cerul ud6. Rupe stânca, ........................................ sapă7. Iar ...........................................-o împânzesc8. Răsărită, ............................................. plină9. ............................................. din ea s-adapă10. Limpede şi rece ........................................12345678910(Ţara Zarandului).............................................AB1. ..................................... oseminte de tribun2. ............................................ că nu am uitat3. Rămân la Ţebea, sub ................................4. Arată .....................................-i de-altădată5. Un fluier .......................................... mereu6. Zidiri durabile, din .....................................7. La ........................................ sufletului meu8. .................................. zic balada pe de rost:9. Iancu nost’, el .............................. ne-o fost!10. Ţară de legendă ........................................

18 AUGUST2015Maria Diana PopescuRedactor şef / Revista Agero -Stuttgart/GermaniaUmplutură şi can-can pemai toate paginile, precumscărpinatul în nas al AlineiGorghiu, efectele concertuluisatanic al lui RobbieWilliams, violul în grup, castrareaviolatorilor din Vaslui şiisteria aferentă, admiraţia bolnăvicioasăa rochiilor doamneiIohannis, abonamentul la excursiiexterne al Preşedintelui,în cîteva luni, mai numeroasedecît ale predecesorilor postdecembriştila un loc: Iliescu-Constantinescu-Băsescu, de-alungul mandatelor.Toate acestea fac să treacăneobservate genuflexiunile luiIohannis în faţa pretenţiilorOpiniiAsasinatele din umbră, fiscalitateaîmpovărătoare a României şidespovărarea financiară a Rusieistrăine, în faţa invaziei periculoasea trupelor N.A.T.O. pe teritoriulRomâniei, în faţa delegaţieiF.M.I, venită la Bucureştidupă noua porţie de pradă. Ceva spune oare Preşedintele deveselia viitoare care va cuprindeDeveselu în cazul în caretrupele N.A.T.O. nu vor sta înbanca lor?Asasinarea lui Jeff Bradstreet,doctorul anti-vaccinCu intenţie condamnabilă,elitele întunecate acoperăsub un voal de tăcere evenimentede importanţă vitală,cum, de pildă, asasinarea luiJeff B radstreet, doctorul carea condus Clinica BradstreetWellness Center din Buford,Georgia, cunoscut şi apreciatpentru studiile sale anti-vaccin,studii care motivau ştiinţific căvaccinurile provoacă autism,prin aceasta dînd o lovitură degraţie companiilor farmaceuticeşi planurilor diabolice dereducere a populaţiei.Familia medicului refuzăcategoric să creadă în teoriasinuciderii susţinută de poliţie,marşînd insistent pe ipotezaunui asasinat. Agenţii federaliai Administraţiei americane aMedicamentelor şi Alimentelori-au percheziţionat biroul dinmotive necunoscute, iar la scurttimp, celebrul medic a fost împuşcatîn piept, cadavrul săufiind găsit în rîul Rocky Broad,în Chimney Rock, pe 19 iunie,de către un pescar. Tot în apă afost găsită şi arma crimei, relateazăsite-ul Daily Mail.Opinia publică îl considerăun erou pe Dr. Jef Bradstreet,moartea sa a fiind orchestratăde guvern sau de marile companiifarmaceutice. Potrivit site-ului„Before it’s news”, alţi„125 de oameni de ştiinţă şi 75de bancheri de top au fost ucişiîn mod conspirativ”, pentru cădeveniseră incomozi prin deţinereaunor date capitale sauprin dezvăluirea adevărului.În ultimul deceniu, în întreagalume, la fel au murit peste600 de jurnalişti şi în condiţiila fel de suspecte. „Mai multde 90% din crimele comise împotrivajurnaliştilor au rămasnepedepsite”, a atras atenţiaJan Eliasson, secretar adjunctal O.N.U., calificînd faptele cafiind şocante şi inacceptabile.„Cînd un jurnalist este ucis,moartea sa trebuie investigatăprompt şi cu dreptate”, a spusoficialul. „De fiecare dată cândun jurnalist este ucis sau intimidatpentru a tăcea, e o vocemai puţin care să vorbească înnumele victimelor, crimelor şiabuzurile asupra demnităţii şidrepturilor omului. Majoritateajurnaliştilor sînt ucişicînd relatează despre cazuri decorupţie sau activităţi ilegale”,a spus Eliasson.Şi Kathleen Carroll, editorexecutiv al „AssociatedPress” şi vicepreşedinte al„Comitetului pentru ProtecţiaJurnaliştilor” (C.P.J.), a afir-mat că, potrivit datelor deţinute,cinci jurnalişti din şase sîntucişi în propriile oraşe pentrucă relatează despre problemelelocale, deseori legate de faptepenale şi corupţie.Mulţi dintre cei criticaţi îiurăsc pe jurnalişti, iar acestaeste semnul că ei îşi fac datoriaaşa cum trebuie, reuşind săle deranjeze afacerile murdare.Consiliul de Securitate alO.N.U. a adoptat o rezoluţie îndecembrie 2006, prin care condamnaatacurile internaţionaleîmpotriva jurnaliştilor şi atrăgeaatenţia că, jurnaliştii trebuie„respectaţi şi protejaţi”.Rusia va implementa şi dezvoltade anul acesta propriulsistem de carduri bancare,pentru a reduce dependenţade Occident şi de băncilestrăinePresa ignoră, şi tot cu intenţiecondamnabilă, recentdemaratul proces de dedolarizareaa economiei ruseştişi lupta lui Putin cu dolarulimperialist, despre carescriam cu un an în urmă îneditorialul „ Oraşele fantomă,Putin şi vînătorul şef”.Agenţia de presă „RIANovosti” anunţa la vremearespectivă că ruşii care deţindolari ar putea fi obligaţi săscape de ei, schimbîndu-i înruble, potrivit unei iniţiativelegislative depusă la Duma deStat de reprezentanţii P artiduluiLiberal-Democrat, considerîndcă, astfel, vor reuşi să-i confererublei statutul de valută potrivităpentru rezervele internaţionale.În caz contrar, bancnoteleamericane vor putea fi confiscateîn urma unor controale, preschimbateîn ruble, iar suma,returnată proprietarilor.„Limitarea circulaţiei şipăstrării dolarului va fi un pasconcret în apărarea intereselorcetăţenilor ruşi şi a organizaţiilorde influenţă negativă apiramidei datoriei americanecare se prăbuşeşte”, se arata înpropunerea legislativă.Iată, la scurt timp, VladimirPutin, citat de agenţia TASS,face public faptul că Rusia vaimplementa şi dezvolta de anulacesta propriul sistem de carduribancare, pentru a reducedependenţa de Occident şi debăncile străine.Putin marşează pe despovărareafinanciară a Rusie! Lafel şi Tsipras pentru GreciaAşadar, adio ocupaţie financiarăstrăină! Adio Visaşi MasterCard care furnizauservicii pentru 97% dintre cetăţeniiruşi! Aceste produsebancare îşi vor face eşalonatbăgăjelul şi vor părăsi teritoriulrusesc.Ruşii vor folosi carduri ruseşti,chinezeşti şi japoneze.Sistemele de plată „China UnionPay” şi „J.C.B.” (Japonia)şi-au consolidat prezenţa pepiaţa bancară rusească. Colaborareaeconomică a Chinei cuRusia nu întîmpină obstacole,dată fiind neutralitatea Chineiîn conflictul dintre Occident şiRusia.Japonia, dependentă politicde S.U.A., recunoaşte căsancţionarea Rusiei nu-i aduceavantaje, aşadar, îşi consolideazăşi ea colaborarea financiarăcu piaţa rusească. Giganţii industrialidin Japonia - Toyota,Nissan şi alte companii aflateîn relaţii comerciale cu Rusia- vor avea propriul sistem deplată.Putin a consfinţit acest lucrula conferinţa de presă care aprecedat reuniunea B.R.I.C.S.şi a Grupului de cooperare dela Shanghai, din oraşul rus Ufa,subliniind că sistemul va fi creatastfel încît să poată fi folositnu doar în Rusia, ci şi în străinătate.Putin marşează pe despovărareafinanciară a Rusie!La fel şi Tsipras pentru Grecia!Pe greci, fraţii noştri creştini,nimic nu i-a deturnat de la votulpentru demnitate! Au pus lacolţ sclavia financiară!România are o fiscalitate extremde împovărîtoare!Noi avem un talent extraordinarîn a da crezare duşmanilorRomâniei. Am pierdut unsfert de veac asistînd impasibili,în timp ce ni se oferea cuteatrală cumsecădenie un traidin ce în ce mai împovărător.Cînd Iohannis a respinsCodul fiscal, n-a făcut-o decapul lui, că nu se pricepe laindicatori financiari şi economici,ci a mers pe mîna F.M.I.şi a Bruxellesului, care de fiecaredată impun României omajorare nejustificată a fiscalităţii,cu toate că România areo fiscalitate extrem de împovărătoare,cu o rată de taxare de45%, asemănătoare celei dinţările dezvoltate, dar total nepotrivităţării noastre, care necesităo fiscalitate mult mai redusă,nu atît pentru încurajareamediului de afaceri, cît pentrudespovărarea salariilor românilor,în acest moment, cele maimici din U. E. Cămătarilor de laF.M.I. nu le-a sunat deloc binereducerea T.V.A. şi îmblînzireafiscalităţii.Grafica: Ion MăldărescuNota redacției:Uniunea Ziariştilor Profesioniştidin România - Carteade presăLocul I - Maria Diana Popescu,pentru volumul „Daţi-mi ţaraînapoi!”Elita presei din România a fostpremiată la Piteşti. În urma uneiselecţii riguroase, UniuneaZiariştilor Profesionişti dinRomânia a premiat pe cei maibuni oameni din presa scrisă,radio şi televiziune, români dinţară şi din străinătate.Editorialista Maria DianaPopescu, eseist, critic literar şide artă, director al revistei ARTEMIS, redactor şef-adjunct larevista de cultură Agero dinStuttgart, care timp de câtevaluni a ocupat detaşat primulloc în topul editorialiştilor naţionalişti,organizat de FrontPress, premiată şi la Buzăupe 11 mai 2014 de U.E.R. cu„ Premiul pentru critică literarăde excepţie”, a primit premiulI pentru cartea de presă, „DaţimiŢara înapoi!”.

Opinii AUGUST2015 19„Distracția” de la VasluiCaz naționalMircea Fluieraş - Imigrantul Român, Málaga/SpaniaMoleşeala verii a topit nunumai asfaltul, ci şi „politica”,iar o dată cu ea orice subiectcapabil „să facă audienţă”. Ladisperare, careva a apucat deun fir şi a tras cu nădejde de el.Nu e nici primul, nici primadată! „Ia violu neamule;ia, că-i proaspăt, neaoş, de lanoi din popor, de la Vaslui; îngrup şi cu figuri, ce n-a văzutParisul!”Cîrligul a venit însă din altăparte. Nişte „băieţi dăştepţi”,cu inimă bună şi ceva grade,inclusiv grade de rudenie cuunii dintre cei care participaserăla „nevinovata distracţie” auzis că ar fi păcat să se nenoroceascăaşa mîndreţe de flăcăi!Şi, vorba veche din bătrîni:ce nu poate face un poliţist cufuncţie la judeţ, dacă vrea elşi muşchiuleţul lui! Ce marescofală să „capaciteze” nişte„oameni de bine” din justiţie,procuror, judecător, ori şi unaşi alta, că nu contează, „e şi eioameni şi tot cu noi, aici, trăieşte”!Legea Întîi a lui OM(a nu se confunda cu Ohm!) euniversal valabilă: „Dacă eştiom cu mine, sunt om cu tine!”Operaţia era cît pe ce săreuşească, da, ceasu rău, aapucat presa să se aprindă şiiată-ne pe cap cu un „caz naţional”.Nu ştiu dacă aţi observat,dar la noi toate alea… suntnaţionale! Doar ţigările nu maisunt; „Naţionale”, vreau săzic! Nu cred că îşi mai facecineva vreo iluzie în privinţaasta: cazul există doar pentrucă maşinăriile de vîndut „audienţe”sunt disperate!Nicidecum pentru că ar interesape cineva „justiţia”, orisoarta unei fete căzută pradăviolenţei, ori „mentalităţilepoporului român”, ori soartatinerilor predatori, laşi, caresunt convinşi, chiar de la vîrstaprematurităţii, de faptul căceea ce n-au, „bărbăţia”, baniişi propria gratificaţie justificăorice comportament, oricît demult s-ar îndepărta el de normele„bunei cuviinţe”, ori decele îngăduite de lege.Mai mult, li se pare normalca lumea „să mai treacă cu vederea”,să rezolve cazul pe submînă, să sfideze pe cei care i-arvrea un pic mai tracasaţi deprocedurile anchetei, ba poatechiar şi cu cătuşe la mîini, pînăîşi spune cuvîntul definitiv„Implacabila Justiţie”.De aici, încolo, suntem înteritoriul minciunii şi al ipocriziei,al fals pioaselor îngrijorăripentru „starea societăţii”,ori a tot pe atît de falselor„indignări cetăţeneşti” faţă decomportamentele violente şiiresponsabile, cauzatoare detraume fără leac, care marcheazăvictima pe toată viaţa,nu doar psihologic, ci şi social.Societatea României, dinzorii modernităţii ei, de undenu s-a mişcat cine ştie ce, pînăîn ziua de astăzi, a tolerat, cîndnu a cultivat cu osîrdie, diferiteleforme de violenţă, astfelîncît gradul de saturaţie sănu scadă niciodată, periculos,spre baremul civilizaţiei.Cultura autoritaristă, de lamediul familial, la mediul instituţionalşi de la spaţiul privat,la cel public este cea maievidentă caracteristică a continuităţiisociale la noi, din vremurilelui Cuza, pînă la celeale lui Iohannis „Vodă”!Niciodată slăbită, violenţaîmpotriva femeilor şi a copiilora rămas o trăsătură structurală,inclusiv în forme puterniccodificate de norme cutumiare,ori chiar de drept. Trăim cutoţii pe un continent al violenţeisociale. De la clasici, citire,să luăm aminte!Pe marginea reformeimenită să interzică bătaia înarmată, contemporanii luiCaragiale se întrebau dacăaceastă „meteahnă” este specificădoar mediului şi mentalităţii„retrograde” a militarilor.Caragiale dă răspunsul,indirect, în schiţa „Reformă”,unde, pe marginea subiectului,îi face de rîs şi pe marele reformatorCuza şi pe marele umanistMihalache Cogălniceanu!Concluzia celor doi: sigur căar fi bine fără bătaie, dar, iaca,nu se poate, că se obrăzniceşteşi se leneveşte peste poate ficiorulde casă, ţiganul!!!Exemplele nu lipsesc,se poate revedea oricînd„ Arendaşul Român”, ori, dece nu?, „Scrisoarea Pierdută”.Acelaşi ochi atotvăzător al luiCaragiale notează violenţaîmpotriva femeilor în ipostazedintre cele mai diverse. La unpol, „Două loturi”, suferinţeleşi abuzurile fizice şi morale lacare este supusă Ţîca, ţigancacu prunc în pîntec, de către„civilul” domn Lefter, în cîrdăşiecu „amicul” său poliţist,Comisarul Turtureanu!La celălalt, o formă de violenţăîncă şi mai abjectă, produsal laşităţii masculine, a soţuluicare îşi prostituează soţia pentrua-şi asigura confortul şi bunăstarea,„Mici economii” sau„ Diplomaţie”! Şi, să nu-mi spunăoarecine că de la Caragialemulte s-au schimbat în societateaRomâniei! Pe hîrtie, poate;în realitatea socială, ioc!Violenţa este intrinsecă şistructurală şi atinge grade înaltede saturaţie în mai toatesituaţiile care implică exerciţiulautorităţii, cu osebire cînd„supuşii” sunt de gen feminin!Violenţa împotriva fetelorşi a femeilor este tolerată, cuseninătate, de către toţi „beneficiarii”ei. În spatele oricăreireţele de prostituţie se aflăîntotdeauna „un om al autorităţii”;în spatele reţelelor decopii prostituaţi, ori reduşi lastatutul de cerşetori profesioniştise află întotdeauna „unom al autorităţii”.Produsele subculturii, care adevenit cultura dominantă, suntsaturate de violenţă şi imnuriînchinate eficienţei sale, înalteisale valori de gratificaţie, dela filme, la produse „teatrale”şi de la „muzica” manelistă,la spectacolul cult. Pe AnnaNetrebko, una dintre cele maifrumoase voci şi prezenţe feminineale operei, în ultimul deceniu,din Traviata, pînă la DonGiovani şi de la Rusalka, pînăla Lucia di Lammermoor audezbrăcat-o regizorii „setoşi demodernizări” încît o recunoaştemai uşor cineva în furou, decîtîn rochie de seară!Cît despre sex, cultura socialădin România nu e departe decelebrul banc cu Radio Erevan:„Un ascultător întreabă: esteadevărat că se poate face sexcu fereastra deschisă? Noirăspundem: este foarte adevărat,dar după unele păreri, estemult mai plăcut cu o femeie!”***

20AUGUST2015Prof. Andra Mateescu GutiérrezAlicante/ SpaniaLa 6 august, creștinii sărbătorescSchimbarea la Față alui Iisus Hristos, această zi fiindconsiderată graniţa dintrevară şi toamnă. Sărbatoareamai este cunoscută în poporși sub numele de Pobrejenie,existând numeroase tradițiiși obiceiuri legate de aceastăsărbătoare.Tradiții și obiceiuriÎn popor, ziua de Schimbareala Față a Domnului este o zispecială, fiindcă este ziua carepregătește trecerea de la varăla toamnă, ziua în care naturaîși schimbă veșmintele.Toamna începe să își intre îndrepturi, apele nu mai suntatât de calde, iar păsările începsă se pregătească pentrua pleca în țări mai calde.• Pentru cei care pleacă încălătorie în această perioadăse spune că vor rătăci drumulde întoarcere acasă și vor maiputea ajunge înapoi doar odatăcu venirea berzelor.• Dacă vin ploi mari și bogatede Pobrejenie, atunci seașteaptă ca în acea iarnă săningă mult. Dacă în schimbeste soare, atunci toamna vafi una însorită, îmbelșugată.Dacă va fi nor și va plouapuțin, atunci toamna va fi unamohorâtă.• În această zi nu se lucreazăși nu se spală rufe, darnici nu se caută gâlceavă cuceilalți. Se spune că nu estebine să rămâi supărat saucertat cu cineva în această zidacă nu vrei să fii astfel tottimpul anului.• Despre copiii mustrați înaceastă zi se crede că vor fimustrați tot timpul anului.• Cei care încalcă tradiția șinecinstesc această sărbătoarespălând rufe și aruncând lăturileîn gospodărie riscă să-și aibăgospodaria invadată de insecte.• Cei care nu ţin sărbătoareaSchimbării la Faţă vor fiuscaţi şi gălbejiţi, iar cine vaspăla haine în această zi va finăpădit de păduchi şi ploşniţe.• Fetele care se spală pecap în ziua Schimbării la Faţănu le mai creşte părul, iar oameniicare nu-şi văd umbracapului la răsăritul soarelui,în dimineaţa acestei zile, vormuri până la sfârşitul anului…• Gospodinele din sate ducprimele roade ale viilor la bisericăpentru a fi binecuvântatedupă care le împart pentrusufletul celor plecați.• Este dezlegare la pește,vin și untdelemn în această zi,deci este bine să dați de pomanăcelor sărmani căci va fibine primit și pe lumea cealaltă.În același timp în tradițiapopulară se crede că cel caremănâncă struguri înainte de afi sfințiți în ziua de 6 augustîși „afurisește” mațele…• Se spune că până înaceastă sărbătoare anumitelucrări agricole precum cositulși făcutul fânului trebuieneapărat încheiate. La fel, tre-TradiţiiTradiții și obiceiuri înbuie adunate și plantele tămăduitoare,bune de leac.• Odată ce trece aceastăsărbătoare, se spune că iarbaîmbătrânește, florile încep săse treacă, fânul nu mai este pegustul animalelor, iar plantelede leac încep să-și piardă dinputerile lor vindecătoare.• Femeile însărcinate carecinstesc această sărbătoarevor avea parte de o naștereușoară si de copii sănătoși.• În această zi nu este binesă mergi la scăldat sau sădormi afară la lumina stelelorși sub bolta cerului, deoareceapele devin mai reci și cerbiivin de le spurcă, iar vremeaîncepe să se răcească.• Cei care se roagă cucredință și încredere în puterealui Dumnezeu să scape deo patimă care îl chinuie, aușanse mari să fie ascultați șivindecați.• Se spune că oamenii carenu reușesc să-și vadă umbracapului la răsăritul soarelui, îndimineața zilei de Pobrejenie,vor fi în pericol de moarte încursul acelui an.Sfânta Maria - Lăsatasecului pentru PrazniculAdormirii Maicii Domnuluidin 15 augustMaica Domnului sauluna augustFecioara Maria (din ebraicăMiryam ‏;םירמ n. Sepphorissau Ierusalim - d. Ierusalimsau Efes) a fost, conformscrierilor Noului Testament,mama lui Iisus din Nazaret.Conform protoevanghelieidupă Iacob, Fecioara M aria afost fiica lui Ioachim și Ana.Conform Noului Testament,în momentul conceperii luiIisus Hristos, fapt ce i-afost revelat de ArhanghelulGabriel (Numele „Gabriel”(Gavril sau Gavriil) semnificăîn limba ebraică Dumnezeueste puterea mea (latină:Sanctus Gabriel; italiană: SanFOTO: Schimbarea la Față - Mănăstirea PrislopAutor: Cristina TetileanuGabriello; arabă: Djibril), eaera logodnica lui Iosif dinNazaret. În tradiția creștină(ortodoxă, catolică, anglicanăși luterană) precum și în ceamusulmană, a rămas prin minunefecioară în timpul conceperiiși nașterii lui Iisus.Al treilea sinod ecumenic,ținut la Efes în anul 431, convocatpentru a dezbate asupraînvățăturii dioprosopiste a patriarhuluiNestorie, a confirmatînvățătura B isericii primare cuprivire la Maica Domnului(gr. Theotokos, „Născătoareade Dumnezeu”). Conformdefinițiilor dogmatice adoptatede acest sinod ecumenic,la fel cum păcatul a venit înlume printr-o femeie (Eva), totprintr-o femeie (Maria) a venitîn lume și mântuirea. Maria afost denumită de aceea „nouaEvă”.Venerarea Mariei ca fecioarăjoacă un rol importantdeopotrivă în bisericile ortodoxe,cea catolică, cea anglicanăși cele orientale. Unnumăr foarte mare de bisericiși catedrale îi poartă numele(spre exemplu 70% din catedralelefranceze).Lăsata secului pentru P ostulSfintei Marii se face pe datade 31 iulie. În cazul în care 31iulie este în zi de miercuri sauvineri, se lasă sec în seara zileide 30 iulie.Cuvântul sec, din sintagma„lăsatul secului”, este înțelesde noi ca fiind sinonim cuuscat, fără grăsime, de post.Însă, secul pe care îl cerepostul ortodox este seclum(saeculum), adică lumea împătimită.Cum trebuie să postimLunea, miercurea și vinerease ajunează până dupăFOTO: Pelerini de Sfânta Maria - MaramureșAutor: Cristina Tetileanuorele 15,00, când se mănâncămâncare uscată. Marțea șijoia se mănâncă legume fierte(fără untdelemn), iar sâmbătași duminica este dezlegare launtdelemn și vin. Pe 6 august,de Schimbarea la Față estedezlegare la pește, untdelemnși vin.Lăsatul secului semnificărenunțarea la mâncare cugrăsimi, dar are și un altfelde înțeles: acela al renunțăriila spiritul lumesc în favoareaunei vieți duhovnicite.Postul Adormirii MaiciiDomnului este cel mai noudintre cele patru posturi aleanului. Originile sale se aflăprin secolul al V-lea cânds-a dezvoltat și cultul MaiciiDomnului.La început, acest post nu seținea peste tot la fel. Creștiniidin Antohia posteau doar o singurăzi la praznicul Schimbăriila Față a Domnului. Creștiniidin Ierusalim posteau optzile, iar cei din parteaConstantinopolului doar patruzile.În 1166, la Constantinopoleare loc un sinod convocat depatriarhul Luca Chrysoverghi,care stabilește ca postul săînceapă la 1 august și să durezepână la 15 august, laPraznicul Adormirii MaiciiDomnului.Documentare:Sfântul – Autor: MariaPastourmadzishttp://www. crestinortodox.ro/sarbatori/duminicacuvioasei-maria-egipteanca/maria-egipteanca-drumul-ladesfranare-sfintenie-118138.htmlhttp://www.cuvantul-ortodox.ro/category/sfanta-mariaegipteanca/

Reţete de la cititori AUGUST2015 21Ciorbă de burtăRețetă de la Bogdan ChișIngrediente• 1,5 kg burtă• 1 kg rasol de vită• 500 g smântână• 8 gălbenușuri de ou• 2 cepe mari• 1 țelină mică• 1 păstârnac• 1 rădăcină de pătrunjel• 2 morcovi• 1 căpățână de usturoi• 1 borcan de gogoșari murați• 3 ardei iuți (proaspeți saumurați)• 2 foi de dafin• oțet, sare grunjoasă• piper boabe verde și negruMod de preparare:Dacă folosim burtă proaspătă,o spălăm mai întâi înapă cu oțet, în 2 – 3 ape, apoio frecăm cu sare, să-i scoatemmirosul. Punem la fiertrasolul și burta, în cazul încare e proaspătă, împreunăcu piperul boabe și foile dedafin, în 5 – 6 litri de apă,spumuim și completăm cuapă când e cazul. Curățămțelina, păstârnacul, pătrunjelul,ceapa și morcovii, apoile adăugăm întregi la fiertîn oala cu rasolul. Curățămcăpățâna de usturoi (să nu neplictisim cât fierbe carnea).Când rasolul e bine fiert (carnease desprinde ușor de peos), îl scoatem din oală și-llăsăm să se răcorească. La felprocedăm și cu legumele.Lăsăm burta la fiert o jumătatede oră, timp în caredăm prin blender legumelefierte și tăiem mărunt carneade vită, după care leadăugăm din nou în ciorbă.Tăiem fideluță ardeii iuți șigogoșarii (oțetul în care austat gogoșarii nu se aruncă!).Perpelim repede gogoșariiîn ulei, apoi îi adăugăm înciorba de burtă, împreunăcu ardeii iuți. Adăugăm usturoiulzdrobit, apoi facemfocul mic. Pregătim liezonul– omogenizăm smântâna cugălbenușurile de ou, adăugămciorbă din oală pesteliezon cu lingura și cu răbdare,amestecând cu abnegație,până când liezonul ajunge lao temperatură apropiată cuciorba din oală (astfel, înlăturămriscul de a supunesmântâna din liezon unui șoctermic care să ne taie ciorba).Adăugăm în ciorba de burtăliezonul astfel aclimatizat.Punem în farfurii, lăsând ladispoziția fiecărui meseanoțet din acela în care au statgogoșarii, să și-o acreascădupă gust, precum și suplimentde ardei iute și smântână,pentru cine dorește.Oțetul nu se pune în oalamare, că „brânzește” smântâna!Poftă bună!Vițel la cuptorîn sos de bereIngrediente• 1 kg carne de vițel• 2 cepe• 1 căpățână de usturoi• 1 ardei gras• 1 litru de bere• 1 rămurică de rozmarin• 1 lingură de boia dulce• 1 lingură de boia iute• 1 lingură de bulion• piper negru boabe• piper negru măcinat• sareMod de preparare:Începem prin a împănatemeinic carnea de vițel cujumătate din cantitatea deusturoi și ace de rozmarin.Așezăm carnea împănatăîntr-o tavă termorezistentă, opudrăm cu boiaua iute și risipimprin tavă piperul boabe.Tăiem cubulețe ceapa și ardeiulgras, apoi le călim în ulei.Când ceapa devine translucidă,adăugăm boiaua de ardei dulceși, după ce o perpelim scurt șipe ea, stingem cu berea. Punemaceastă compoziție din bere,boia și legume peste carneade vițel din tavă, acoperim cucapacul din dotare, dacă există,sau cu folie de aluminiu, șibăgăm la cuptor, la foc mediu,pentru o oră și jumătateLa expirarea timpului, adăugămbulionul, restul de usturoipisat, sare și piper, apoimai introducem tava timp de15 minute la cuptor, descoperită,astfel încât să se rumeneascăfrumos. Poftă bună!Plăcintă cu brânză șiIngredientePentru aluat:• 450-500 g de făină• 1 cană cu apă fierbinte• 1 cană cu ulei• un praf de sare• 1 linguriţă de bicarbonat desodiuPentru compoziţie:• 1 kg de brânză dulce• 150 g de stafide• 4 ouă• 100 g zahăr• 1 zahăr vanilinat• esenţă de romMod de preparareÎnainte de orice, puneţihârtie de copt în tava de lacuptor.Tot acum ar fi bine să puneţişi stafidele, împreună cuapa şi esenţa de rom, într-unvas pentru a se umfla şi a căpătagust de rom.Se amestecă pentru începutfăina cu apa fierbinte, linguriţade bicarbonat de sodiu (stins înprealabil în oţet) şi un praf desare, după care lăsăm să treacă5 minute pentru ca aluatulsă se răcească. Apoi se adaugătreptat uleiul şi se frământăpână când se obţine o cocădestul de moale, dar fermă.Dacă mai este cazul, puteţi sămai adăugaţi un pic de făină.stafideAluatul astfel obţinut seîmparte în 2 părţi. Fiecareparte se întinde pe masă, înaşa fel încât să se obţină câteo foaie la fel de mare cât tavade la cuptor.Ingredientele pentru compoziţie(adică branza dulce,stafidele scoase din rom, zahărulvanilinat şi ouăle) seamestecă bine şi apoi se toarnăpeste prima foaie.Aveţi grijă când întindeţifoaia de dedesubt! Lăsaţi unpic de margine, pentru ca astfelcompoziţia să nu iasă dintavă.După ce punem compoziţiarulăm cea de a douăfoaie pe care o punem pestecompoziţie, având grijă săîmpăturim/împreunăm binealuatul pe margini.Se lasă la copt timp deaproximativ o oră, la foc mic,în cuptorul încălzit în prealabil.Verificaţi din când încând consistenţa aluatuluicu o scobitoare, înfigândoîn plăcintă. În funcţie decum coace cuptorul, timpulpoate fi prea lung şi atunciplăcinta se va arde. Dacăatunci când scoateţi scobitoareaaceasta are aluat peea, înseamnă că aluatul nue copt şi mai trebuie lăsatla cuptor.După ce se scoate de lacuptor, înainte de a fi pudrată,plăcinta cu brânză dulce şistafide se lasă circa 1/2 de orăpentru a se răci.

22 AUGUST2015Corina Simionescu HudgensMedic terapeut – Norwich/ AngliaLucerna sau „Medicago sativa”este o plantă din regiuneamediteraneană, dar în zilelenoastre se cultivă pretutindeni.Cele mai utilizabile componentesunt frunzele uscate şiseminţele. În trecut, în Europa,planta era preponderent folosităîn hrana animalelor de povară,însă medicina naturistăa scos la iveală beneficiile pecare le poate aduce organismuluiuman.Sprijină coagularea sângeluiDenumită „vindecătorul cu1.000 de proprietăţi”, lucernaeste o plantă care dispune detoţi nutrienţii esenţiali pentruo funcţionare sănătoasă a corpuluiuman. Această buruianăTerapia cu sucuri proaspeteare ca principiu susținereanutriției optime prin asigurareanutrienților care luptăcu bolile care au apărutdin cauza deficiențelor saua toxicității. Consumândsucuri de fructe zilnic, vafi mult mai ușor să atingiaportul minim de 5 fructe șilegume.Dacă sunt preparate dinalimentele potrivite, sucurilepot deveni adevărate licori-medicament,în funcțiede afecțiunea pe care o areconsumatorul. Acest lucrupoate fi posibil datorităantioxidanților, vitaminelor,mineralelor, oligoelementelor,enzimelor și zaharurilornaturale conținute de legumeși fructe. În plus, sucurileconțin din abundențăelemente alcaline care ajutăla normalizarea echilibruluiacido-bazic din sânge șițesuturi.Trebuie să reții faptul cătoate sucurile trebuie preparatecu blenderul, nu custorcătorul. Astfel, nu veipierde nutrienții și fibrelecare se găsesc în coaja șipulpa alimentelor. Aceștinutrienți ajung repede însânge deoarece lichidelesunt digerate mai repededecât alimentele solide.Astfel, organismului îi2015 Terapia verdeLucernaVindecătorul cu1.000 de proprietăţiare o gamă largă de nutrienţi,precum proteine, minerale şivitamine. În ultimii ani, a devenittot mai cunoscută, pentrucă ajută corpul uman înmulte moduri şi pentru că esteeficientă în tratarea diferitelorprobleme de sănătate.De asemenea, lucernaîncetineşte procesul de îmbătrânire,întăreşte sistemulimunitar la copii şi adulţi,coagulează normal sângele,îl curăţă şi ajută la absorbţianutrienţilor. Toate acesteasunt un avantaj destul de marepentru inimă, tot mai slăbităîn zilele noastre din pricinastresului cotidian.Sucul este cel mai bunprodus obţinut din aceastăplantă, iar medicii recomandăconsumul a aproximativrămâne mai multă energiepentru a se focusa pe vindecareași repararea celulelorcu ajutorul nutriențilorușor digerați (gândiți-vă câtefort depune pentru a digeramesele bogate în grăsiminesănătoase).Sucurile naturale pot fiîmpărțite în 6 categorii:• dulci: prune uscate, stafide,struguri• sub-acide: mere, prune,pere, piersici, papaya, caise,cireșe• acide: portocale, mandarine,lămâie, grepfrut, căpșuni,ananas• din legume consideratefructe: roșii, castraveți• din legume cu frunzeverzi: varză, țelină, salatăverde, spanac, pătrunjel,năsturel• din legume rădăcinoase:sfeclă roșie, morcovi, ceapă,cartofi, ridichiÎn mare, sucurile defructe elimină toxinele dinorganism, în timp ce sucurilede legume ajută sistemulnervos, eliminândtoxinele într-un mod maiblând. În general, din cauzaacțiunilor lor diferite, fructelenu trebuie amestecatecu legumele în preparareasucurilor.Reguli generale deamestecare:Sucuri proaspeteBeneficii• fructele sub-acide se combinăcu fructele acide și dulci;• fructele acide se combinăcu fructele sub-acide și culegumele considerate fructe;• legumele considerate fructese combină cu fructeleacide și cu legumele cu frunzeverzi;• legumele cu frunze verzise combină cu legumeleconsiderate fructe și cu legumelerădăcinoase;• legumele rădăcinoase secombină doar cu legumelecu frunze verzi.• mentația variată.50 ml dimineaţa, înainte demasă. Lucerna conţine mulţinutrienţi într-o formă în caresunt uşor asimilaţi şi digeraţi.Conţine o cantitate considerabilăde betacaroten, clorofilăşi octacosanol. În compoziţiafrunzelor intră şi flavone,isoflavone, steroli şi derivatecumarine. Dintre vitamine şiminerale fac parte vitamineleA, B1, B6, C, E, K, calciu, potasiu,fier şi zinc.Chinezii o foloseau împotrivatulburărilor digestiveÎncă din Antichitate, mediciidin China şi India foloseaufrunzele de lucernă şi vârfurileflorilor în tratamentulpentru tulburările digestive.De-a lungul timpului, lucernas-a folosit pentru tratareamultor stări patologice. Plan-ta este folosită pentru larea alăptării, dar la fel estestimuutilizatăca tratament pentruindigestie, anemie, pierdereapoftei de mâncare.Lucerna este exact ca ocataplasmă (pastă medicinală)pentru arsuri şi înţepăturide insecte. Buruiana se administreazăca un tonic pentrurinichi şi pentru sistemul productiv. De asemenea, func-reţioneazăca tonic glandular şipentru aparatul locomotor.De curând, s-a dovedit călucerna are ca efect scădereacolesterolului, are acţiuneîmpotriva bacteriilor gramnegative, precum Salmonellatyphi, şi conţine cel puţin oproteină cu aşa-numita acti-vitate antitumorală. Lucernaalcalinizează şi dezintoxificătot corpul, în special ficatul,dar fortifică şi oasele, şi danturaşi regenerează mucoasaaparatului digestiv. Este beneficăpentru tulburări de coloană,hemoragie şi ajută funcţiaglandei pituitară.

Mica publicitate AUGUST2015 23Important pentru cititori!• Vă rugăm să verificaţitextul anunţului şinumărul de telefon înaintede a fi trimis spre publicareredacţiei noastre!• Publicaţia OccidentulRomânesc nu îşi asumărăspunderea pentru numerelede telefon greşitesau conţinutul anunţurilorde la mica publicitate!MUNCĂ - CERERI Doamnă, 51 de ani, cuexperiență, caut de muncă ca internăsau externă, bucătărie spaniolă,îngrijit persoane în vârstă,copii. Vorbesc limba spaniolă șigermană. Telefon: 642 668 193. Caut loc de muncă înComunitatea Madrid, ca internă.Am experiență și recomandărifoarte bune. Telefon: 642248 910. Doamnă serioasă, cu experiență,caut de muncă în domeniile:curățenie, îngrijit copil, ajutorde bucătar, curățenie în scăride bloc, sau internă la sfârșit desăptămână. Telefon: 642 054790. Doamnă, (40 ani) coafezăcu 20 de ani experienţă, caut demuncă în domeniu în comunitateaMadrid. Telefon: 668 565925. Familie de români cuexperiență, caută de muncă întoată Spania în agricultură (ecologică),fermă de animale. Telefon:642 763 702. Tânără, caut de muncă înA lcalá de Henares sau în apropiere,ca internă. Telefon: 642786 015.MUNCĂ - OFERTE Căutăm ospătar pentru CafepubParadisc din T omelloso(Ciudad Real). Telefon: 647 395836. Angajez ospătăriță cuexperiență, maximum 35 deani, cu carnet de conducere înO Grove (Pontevedra). Telefon:630 265 027 – Luis. Caut bucătar cu experiențăpentru un restaurant nou (produseecologice) în Bilbao ( Vizcaya).Telefon: 637 833 177. Angajez urgent internă înPonteceso (Coruña). Telefon:672 198 048. Angajăm ospătar cuexperiență în Madrid. Telefon:677 418 834. Selectăm persoane cu experiență,minim 2 ani, mașină proprie,pentru a lucra în curățenie,îngrijit persoane în vârstă, copii,de luni până joi de la 09:00la 12:00 și vineri și sâmbătăde la 19:00 la 21:00, în Alella(Barcelona). Telefon: 937 547262, 660 859 668. Avem nevoie de un însoțitorpentru o persoană cu alzeimer,muncă ușoară, menaj, înBarcelona. Cerințe: permis deconducere, seriozitate, referințe.Telefon: 637 711 725. Avem nevoie de persoane cureferințe și o vastă experiență încurățenie și călcat, la 20 km deMadrid. De luni până vineri, dela orele 07:45 - 13:30. Sunațidupă ora 18:00. Telefon: 629 373420. Avem nevoie de instalatorisanitari cu experiență, în Madrid.Telefon: 917 964 209, 695 481147.ÎNCHIRIERI Închiriez cameră în Vivalvaro,pentru o tânără. Condițiibune, internet, zonă liniștită.Telefon: 640 522 285.VÂNZĂRI CASEŞI TERENURI Vând apartament cu 3 camereîn Târgu Frumos, la 40 km deIași, 63m2, et.1, geamuri termopan,ușă metalică la intrare, apăși gaz separate, centrală. Baia,bucatăria și balconul renovate,vedere la stradă, balcon închis,preț 35.000 €. Detalii la telefon:624 461 164. Vând teren, 1000 mp, cuutilități și autorizație de construcțiela zi, în Limanu, pe malulmării, la 3 km de Mangalia, întrozonă extrem de frumoasă. Prețnegociabil, 9.000 euro. Telefon:637 109 068. Vând casă în Reșița, cu 6camere, 2 băi, pivniță, încălzirecentrală pe gaz, curte, anexe,grădină cu pomi fructiferi, 540mp. Mai multe informații la telefon:0040 / 744 615 904, saumail: jdraia@hotmail.comSERVICII Servicii funerare internaționale.Organizăm repatriereadecedaților din străinatate.Asigurăm transport funerar pânăla domiciliu, din toată Europa,sicriu omologat UE. Pass mortuar.Serviciile noastre au standardeeuropene la prețuri mici șisunt NON STOP. Maximă seriozitateși profesionalism. Telefon:0040 / 747 932 082, E-mail:alexstarliciu@gmail.comDIVERSE Confecţionez şi vând, naiuriprofesionale din bambus. Maimulte informaţii la telefon: 666355 548.MATRIMONIALE Domn, 38 de ani, cu stabilitateeconomică, din ProvinciaAlicante, caut o doamnă serioasăcu vârsta între 25 – 35 de ani,pentru o relație stabilă, frumoasă,bazată pe respect reciproc. Aventurierelesă se abțină! Telefon: 642048 743. Rog, nu sunați inutil! Bărbat, 44 de ani, 180/90, simpatic,din Comunitatea Madrid,doresc să cunosc o doamnă cuvârsta între 40 – 48 de ani, cu saufără obligații, internă sau externă,pentru o relație serioasă. Telefon:642 052 212. Doamnă, 53 de ani, dinDonostia, situație economicăstabilă, caut un domn de vârstăapropiată, din zonă, pentru orelație serioasă. Rog seriozitate!Telefon: 642 845 534. Doamnă singură, fără obligații,caut un domn pentru o relațiesinceră și serioasă. Telefon:617 213 363.Anunţurile de micăpublicitate suntGRATUITE!E-mail:redactia@occidentul-romanesc.comTelefon:617 080 531 - Orange642 298 948 - DIGI(de luni până vineri:09:00–20:00)Economia Spaniei a înregistrat în trimestrul doicea mai rapidă creştere din ultimii şapte aniEconomia Spaniei a înre- În primul trimestru, PIB- tul de statistică a anunţat că nucreşteregistrat în trimestrul al doilea ode 1% faţă de trimestrulprecedent, cea mai rapidădin ultimii şapte ani, potrivitdatelor preliminare publicatede biroul de statistică.Faţă de aceeaşi perioadă aanului trecut, economia a avansatcu 3,1%, susţinută de cerereainternă şi de angajările careau avut loc înaintea sezonuluituristic de vară. Datele au confirmataşteptările Guvernului şiale băncii centrale a Spaniei.ul Spaniei a avansat cu 0,9%faţă de trimestrul anterior şicu 2,7% comparativ cu aceeaşiperioadă a anului 2014.Biroul de statistică a maianunţat că preţurile de consumau scăzut în iulie cu 0,1%, dupăce au stagnat în iunie, dar risculdeflaţiei a scăzut. Instituţiaa precizat că declinul a fostgenerat de preţurile mici aleenergiei, în timp ce cererea deconsum s-a accelerat.Săptămâna trecută, institu-mărul persoanelor fără loc demuncă a scăzut în trimestrul aldoilea cu 295.600, la 5,15 milioane,în economie fiind create411.000 de posturi, cel mairidicat număr înregistrat din2005. Rata şomajului a scăzutla 22,4%, cel mai scăzut niveldin 2011.La începutul lunii iunie,Guvernul de la Madrid a îmbunătăţitestimarea de creştereeconomică pentru acest an dela 2,9% la 3,3%.