07-corviniana-acta-musei-corvinensis-muzeul-castelul-corvinestilor-VII-2001

ACTA MUSEI CORVINENSIS 9
fragment ceramic ce prezintă aşa-numita pseudobarbotină 11 (pl. I/6). Ultimul tip de decor pe care-l
putem observa pe acest lot ceramic este cel în relief, prezent sub forma unui buton alungit (pl. I/ 10)
şi a unei toarte de formă ovoidală cu perforare orizontală, ce are însă, un rol mai mult funcţional
decât decorativ (pi. I/ 4).
2. Materialul litic-în cadrul acestei categorii de material arheologic putem include puţine
piese, unele fiind obţinute prin cioplire iar altele prin şlefuire.
În cadrul materialelor litice cioplite includem o piesă confecţionată dintr-un silex de culoare
brun închis, trapezoidal în secţiune, cu aspect de lamă fragmentară, ce prezintă pe partea superioară
retuşe, ce-l transformă într-un gratoir pe lamă (pl. IV/6) şi o aşchie de silex gălbui, triunghiulară în
secţiune, ce păstrează o mică parte din cortexul galetului din care a fost confecţionată (pl. IV/7) 1 2.
În ceea ce priveşte uneltele litice obţinute prin şlefuire, cercetările de suprafaţă au condus la
identificarea a trei piese, prima dintre ele fiind fragmentară, confecţionată, după toate probabilităţile
dintr-o rocă de origine vulcanică, având o culoare verzui-cenuşie, funcţionalitatea piesei fiind,
probabil, aceea de zdrobitor, combinând acţiunile de apăsare şi frecare (pl.N/8). Cea de-a doua
piesă din această categorie este confecţionată din gresie, de culoare brun-cenuşie, fină ca şi
granulaţie, piesă care, după aspectul general, poate fi considerată o unealtă de ascuţit, cel mai
probabil pentru piesele din os (pl. N/9). Ultima piesă litică, descoperită la Haţeg-Câmpul Mare,
este confecţionată dintr-o rocă dură, vulcanică, cenuşie cu aspect pestriţ, posibil un grandiorit 13 ; din
punct de vedere morfologic şi funcţional este o dăltiţă 14 , aflată într-o stare de conservare excelentă,
nepărând a fi fost folosită vreodată în scopul funcţionalităţii sale 15 .
II. Încadrarea cultural-cronologică a descoperirilor
Apartenenţa lotului ceramic şi litic complexului cultural Starcevo-Criş este evidentă, mult
mai dificilă fiind încadrarea acestor piese din punct de vedere strict cronologic.
Prezenta speciei fine şi semifine cu slip roşu 16 , a ornamentelor realizate prin impresiuni cu
degetul 17 (impresso), absenţa barbotinei organizate, prezenţa pseodo-barbotinei 18 şi apariţia în
număr redus a ornamentelor plastice, ne sugerează, cu rezervele de rigoare (numărul redus de
fragmente), încadrarea acestor descoperiri în etapa II B a complexului cultural Starcevo-Criş, după
regulile tipologico-stilistice stabilite de Gh. Lazarovici 1 9 .
HUNEDOARA-Str. Elisabeta Margineanu
I. Amplasarea sitului
Materialele au fost descoperite, cu ocazia săpării unei conducte de gaz metan, de către prof.
Tiberiu Mariş în anii '80.
li. Analiza materialului arheologic
Materialul arheologic este compus exclusiv din ceramică, fiind vorba de 4 fragmente
ceramice (pi. Il/3-5, 9) ce aparţin categoriei intermediare, degresarea pastei făcându-se cu nisip şi
pleavă, arderea fiind relativ slabă, trei dintre fragmente (pi. Il/3, 5, 9), prezentând un miez negru,
rezultat al coacerii ceramicii. Ornamentele prezente sunt barbotina organizată în şiruri paralele,
plasate vertical pc corpul vasului (pi. 11/3-5), alveole pe buză şi aplicaţii plastice sub forma unui
brâu alveolat (pi. 11/9). Singura formă identificată este o strachină de dimensiuni mici (pi. Il/9).
III. Încadrarea cultural-cronologică
11 Lazarovici 1979, 36, tip bl.
12 Această păstrare a cortexului e văzută, în unele opinii, ca şi o prelucrare pc loc a respectivelor piese din bulgări aduşi
din alte zone (Ciută 2000, 59).
13 Pârvu 1983, 158.
14 Lazarovici 1979, 30, pi. IV C/35, 36.
15 Piesa se află în colecţia personală a d-lui Constantin Găină (Hunedoara).
16 Lazarovici 1979, 44.
17 Ibidem.
18 Ibidem, 43.
19 Idem 1983, 62-64.
https://biblioteca-digitala.ro