07-corviniana-acta-musei-corvinensis-muzeul-castelul-corvinestilor-VII-2001

ACTA MUSEI CORVINENSIS 11
Aşezarea este menţionată de M. Roska în al său repertoriu 22 , menţionând faptul că
materialele ceramice de aici sunt identice cu cele de la Turdaş, alături de care aminteşte existenţa
câtorva fragmente litice Uasp).
Repartizarea materialelor arheologice descoperite, precum şi câteva particularităţi ale
terenului, ne-au obligat să distingem trei zone: zona sudică (pornind de la ultimele case ale comunei
până în dreptul unei zone lipsită de materiale arheologice), zona centrală (văzută ca o zonă distinctă
în care reapar materiale ceramice) şi zona nordică (aceasta fiind plasată la nord de o amenajare 23 (?)
care ne conduce spre vest în lunca inundabilă a râului Cerna).
Ila. Analiza materialului arheologic
Artefactele recoltate din partea sudică a zonei cunoscute sub toponimul La ţărmure, sunt
dominate de prezenţa fragmentelor ceramice încadrabile culturii Turdaş, alături de care apar
materiale caracteristice complexului cultural Starcevo-Criş.
Remarcăm faptul ca materialul arheologic aparţinând culturii Turdaş este bogat, constând
din resturi ceramice, piese litice şi bucăţi de chirpic de diferite dimensiuni.
1. Ceramica
a) Factura: fragmentele ceramice încadrate complexului cultural Starcevo-Criş aparţin
speciei semifină, culorile pereţilor fiind cărămiziu (pl. V /1) şi cenuşiu (pl. V /2), degresanţii utilizaţi
constituindu-se din nisip şi pleavă, mărunt tocată. Pereţii recipientelor au fost atent neteziţi, iar în
urma arderii nu foarte puternice, miezul pereţilor acestora, prezintă o culoare cenuşiu închis.
În ceea ce priveşte materialul ceramic turdăşean, din punct de vedere al facturii, el poate fi
inclus speciilor uzuală, semifină (intermediară) şi fină.
Ceramica aparţinând primei specii este confecţionată dintr-o pastă omogenă, amestecată cu
nisip, pietricele şi rar mâl, culorile dominante fiind brun-cărămiziu (pl. V/4) şi brun-cenuşiu (pl.
VIl/5).
Ceramica încadrabilă speciilor fină şi semifină, se caracterizează printr-un amestec omogen
al lutului, degresanţii utilizaţi fiind nisipul fin, nisipul cu pleavă, rar cu mică sau mâl. Culorile
predominante sunt: gălbui (pi. VI/I, VIl/3), cărămiziu (pi. V/5, 8; Vl/4; VIl/2, 4, 7, 8), bruncărămiziu
(pl. V/3 , 4; VIl/9) şi cenuşiu (pl. V/7; Vl/2, 3, 5, 7; VII/I, 6). Se remarcă o bună netezire
în cazul ceramicii fine şi semifine şi o ardere bună la toate speciile ceramice.
b) Formele: în lipsa unor elemente minimale care să dea o imagine asupra formelor
ceramicii aparţinând complexului Starcevo-Criş din această aşezare, vom aborda palierul cronologic
ocupat de cultura Turdaş, din acest punct de vedere.
Dintre forme, se disting vasele tronconice, cu pereţii uşor invazaţi (pl. Vl/1-4), evazaţiarcuiţi
(pi. VI/5, 6), alături de vase patrulatere (pl. VII/3, 5, 7-9). Cupele sunt reprezentate de
exemplare masive, având o scobitură în interiorul postamentului (pi. V/7). Sunt întâlnite, de
asemenea, vasele bitronconice (pi. V/6) şi oalele (pl. V/8).
c) Decorul: pentru materialele Starcevo-Criş, a putut fi distins un ornament plastic spiralat,
aplicat pe un perete de vas, căruia din păcate, nu i se poate cunoaşte întreaga sa desfăşurare pe
corpul recipientului .
Pentru artefactele ceramice atribuite culturii Turdaş, ornamentele incizate ramân cele
predominante în ceea ce priveşte decorul. Ornamentele ceramicii fine şi semifine constau din benzi
incizate, umplute cu tăieturi scurte (pl. VIl/2, 3, 5, 7), impresiuni rotunde (pi. VIl/9), incizii
alungite, dispuse unghiular (pi. VIl/8) şi triunghiuri incizate (pl. VIl/6), alături de care apar
ornamente meandrice, umplute cu incizii scurte (pi. VIl/4). Fragmentele prezentate la pi. V/3,
prezintă un decor barbotinat, realizat prin netezirea în direcţie oblică a barbotinei, alături de alveole
pe buză. Un fragment ceramic este decorat linii inciz;:ite, dispuse orizontal (pi. VIl/ 1 ).
2. Materialul litic: zona în care s-au descoperit materiale litice este cea sudică, acestea fiind
două fragmente de lamă, confecţionată dintr-un silex de bună calitate de culoare brun-gălbuie (pl.
22
Roska 1942, 17 (cu bibliografia veche), fără menţionarea toponimului sau topomimelor.
23 Aceasta se prezintă sub forma unei văioage, a cărei lungime este de circa 15 m, o lăţime de 5-6 m şi o adâncime de 2
m, amenajare plasată perpendicular pe albia râului.
https://biblioteca-digitala.ro