07-corviniana-acta-musei-corvinensis-muzeul-castelul-corvinestilor-VII-2001

ACTA MUSEI CORVINENSIS 45
continuându-se (intrând) în (sub) profil. Din locuinţă s-a păstrat podina groasă de lut (3-8 cm, pe
alocuri chiar 10- 12 cm !), aşezată direct pe pământ, care a fost puternic arsă, probabil cu ocazia
incendierii. Bucăţile de podină, bine conservate, de mari dimensiuni (aproximativ 20x 15 cm, uneori şi
mai mari) şi forme neregulate, erau completate de fragmente de chirpici din pereţii locuinţei precum şi
de două bucăţi masive de chirpici prezentând urme (amprente) de degete pe straturile succesive
depuse (straturi care s-au desprins, prin exfoliere), de formă relativ piramidală, reprezentând, probabil,
colţurile locuinţei. Pământul pe care a fost aşezată podina reprezintă sterilul arheologic, nisipos, de
culoare brun-gălbuie (loess). Dezvelirea integrală a complexului - aproximăm că a fost surprinsă nici
o pătrime din acesta (pe calea analogiilor cu locuinţe de acest gen descoperite în aria culturii Petreşti -
Paul 1992) - urmează a fi finalizată în campaniile următoare.
Ci>/r:rn - • ..fa f'OdirJc'i •
Sf?/ 1q9
..focwnla ..(I
z
...
ot
Ol
Q.(,00
h,gndâ:
!DLJ l-f"cn„,a \•1 1l;kilh:1 -Clool-&1- ro
Fig. 9. Planul locuinţei de suprafaţă, cu podină, Ll, din S IV/1998
Materialele arheologice, în special cele ceramice, descoperite în locuinţă sunt destul de
sărace - similare ca factură şi forme celor descoperite în secţiunile amintite mai sus - dovedind
apartenenţa la o fază foarte târzie turdăşană. Factura ceramicii, în special arderea, este excelentă,
amintind de cea petreşteană, ceea ce nu exclude, în acest caz după cum aminteam mai sus, posibile
contacte, directe sau indirecte, ale locuitorilor aşezării neolitice târzii de la Călan-La podină 11, cu
purtătorii acestei culturi eneolitice. În sprijinul acestei ipoteze vine şi tehnica de construire a
locuinţei, cu analogii indiscutabile în cadrul aşezărilor culturii Petreşti (Paul 1992).
Aceste ipoteze, emise pe baze tipologico-stilistice şi de ordin funcţional, completate,
sperăm, în viitor şi de posibile argumente de ordin stratigrafic, vor contribui, fără îndoială, la
definirea unor aspecte şi fenomene culturale care au dat naştere, se pare, culturilor neoliticului
târziu şi eneoliticului pe teritoriul Transilvaniei.
Deoarece rezultatele s-au dovedit a fi deosebit de promiţătoare, lucru care se reflectă,
credem şi din urma parcurgerii acestui studiu prelin1inar, cercetările arheologice sistematice din
situl neolitic de la Călan-La podină vor continua şi în anii ce urmează, prin extinderea
investigaţiilor în „Sectorul II" al sitului şi prin abordarea „Sectorului I", în care apare locuirea
neolitică timpurie.
Marius Ciută
https://biblioteca-digitala.ro