07-corviniana-acta-musei-corvinensis-muzeul-castelul-corvinestilor-VII-2001

ACTA MUSEI CORVINENSIS 13
Ornamente: se remarcă, în primul rând, ornamentele realizare prin impresiune, sub forma
unor alveole pe două rânduri pe o toartă ovală (pi. IX/l) sau adânci şi alungite (pi. IX/2). În aceeaşi
tehnică rezultă alveole sub buză (pi. IX/ l 1) şi o bandă incizată umplută cu mici impresiuni circulare
(pi. 005). Fragmentul de la pi. 009, aparţinând părţii superioare a unui vas, lucrat din A
tr-o pastă
fină, de culoare cenuşie închisă, prezintă caneluri orizontale, excelent realizate. In rândul
ornamentelor încadrăm şi alveolele adânci de pe buza unei vetre, care are la part ea inferioară o
albiere, constatare ce poate încadra această piesă în categoria vetrelor portabile (pi. IX/12).
III c. Încadrarea cultural-cronologică
Nesesizarea unor elemente tipice pentru orizontul vincian timpuriu şi prezenţa torţilorapucători
alveolate 3 7 , a ornamentelor canelate
38 , a picioarelor pline de cupă şi a formelor
bitronconice cu umăr bine profilat ne conduc spre o încadrare a acestor materiale la un orizont
contemporan cu fazele B2 şi C ale culturii Vinea. Încadrarea culturală a acestor materiale prezintă
probleme datorate în primul rând lotului ceramic redus numeric şi a lipsei vreunui reper stratigrafic,
inconveniente ce se pot depăşi doar în cazul unei cercetări sistematice a acestui sit.
PEŞTIŞU MARE-Tămăştilic
I. Amplasarea sitului
Aşezarea se află pe teritoriul satului, pe o terasă de stânga a râului Cerna, marginea staţiunii
dinspre sud fiind înconjurată de un mic pârâu.
li. Analiza materialului arheologic
1. Ceramica este singura categorie de material arheologic, aparţinând epocii neolitice din
această aşezare, materialul litic fiind rar, constând din aşchii fără urme de prelucrare şi un fragment
de râşniţă, dificil de atribuit unei anumite perioade, având în vedere faptul că aici mai există şi alte
materiale arheologice caracteristice unor epoci istorice mai târzii decât cea în discuţie.
Factura pastei, arderea, degresanţii, ornamentele şi formele vaselor, au condus la atribuirea
acestor descoperiri complexului cultural Starcevo-Criş.
a) Factura: din acest punct de vedere sesizăm două categorii ceramice, cea grosieră
(uzuală) având ca degresant multă pleavă tocată şi pietricele (pi. 11/11, III/9) şi cea semifină
(pi. 11/10; III/1-8, 10), folosind ca şi degresant pleava mărunt tocată, alături de nisip sau
pietricele.
Arderea este relativ bună, însă nu foarte puternică, astfel încât, în spărtură, piesele
prezentând un miez cenuşiu închis (pl. II/l O, 11 ; III/1, 3, 7, 1 O). Cazurile în care asistăm la o ardere
completă a peretelui vasului sunt cele în care aceşti pereţi sunt mai subţiri. Netezirea este în general
slabă, ea fiind în unele cazuri mai bună pe materialul ceramic de factură semifină, prezentând culori
mai închise (pi. llI/3, 4, 6, 10).
Culorile predominante pe suprafaţa exterioară a vaselor sunt: cărămiziu (pi. II/1 O; III/1, 3, 4,
10), cărămiziu-gălbui (pi. III/6), brun (pl. 111/2, 7, 9), brun-gălbui (pi. III/5, 8) şi brun-cărămiziu (pl.
II/1 1).
b) Formele: repertoriul formelor descoperite în această aşezare nu este foarte variat, acest
fapt datorându-se şi fragmentării materialului, recoltat dintr-o zonă cu intense lucrări agricole.
Se remarcă în primul rând, având în vedere frecvenţa aariţiei, tipul de vas globular, cu
diverse variante între care notăm cele cu gât lung, cilindric 3 (pl. IIl/8), fără buză modelată
dinstinct 40 (pi. 11119) şi cele cu buza arcuită uşor spre exterior 4 1 (pi. 111/10) . Alte forme prezente în
cadrul lotului ceramic sunt castronul cu pereţii uşor arcuiţi, având o înclinaţie de cca. 45 ° (pi. II/10)
şi un picior rotund şi gol, mediu din punct de vedere al înălţimii sale, provenind de la o cupă de
37 Lazarovici-Maxirn-Kalrnar 1991, pi. IV/3.
38 Draşovean 1996, pl.XXXVll/2; pl.XLJI/5; pl.L Vl/3; pl.LVIll/6.
39 Ciută-Ştefan 1999, 37.
40 Draşovean 198 1, 39.
41 Ibidem.
https://biblioteca-digitala.ro