rezumat RO pt CD.pdf

More documents

Recommendations

Info

Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole bacteriene B1 şi B2 pot fi folosite în combaterea biologică, iar biopreparatele care ar putea fi obţinute pot fi sigure pentru mediu. CONCLUZII GENERALE 1. În experimente au fost utilizate 20 probe de sol şi de apă prelevate din diferite zone ale ţării: 5 probe de sol contaminat cu hidrocarburi provenit din Ploieşti Prahova, din apropierea zonelor de extracţie petrolieră; 5 probe de sol din localitatea Techirghiol, de pe un teren poluat cu deşeuri menajere, ape reziduale menajere şi hidrocarburi (în special benzină şi motorină); 5 probe de apă din Marea Neagră din zona Cazinoului şi zona Pescărie, Constanţa; 5 probe de apă din lacul Techirghiol. 2. Metoda de izolare a bacteriilor din sursele naturale poluate a permis obţinerea unui număr total de 80 colonii izolate a căror morfologie a fost examinată. Toate cele 80 de colonii bacteriene au fost testate pe mediu ce conţine ulei uzat, pentru alegerea izolatelor capabile de a produce biosurfactanţi. Dintre noile izolate bacteriene, numai 28 au fost capabile de a forma emulsii stabile în mediul testat. 3. Pentru că scopul principal al cercetărilor este acela de a identifica noi tulpini bacteriene capabile de a manifesta proprietăţi utile şi care să fie sigure pentru mediu şi pentru om, deci să nu fie patogene, studiile s-au concentrat asupra bacteriilor Gram-pozitive, aparţinând genului Bacillus. De aceea, cele 80 noi izolate au fost examinate în privinţa caracterului Gram, selectându-se în final 18 tulpini Gram-pozitive, dintre care doar 10 au manifestat capacitatea de a produce compuşi tensioactivi. 4. Pentru a limita şi mai mult numărul de bacterii de studiat, cele 10 de izolate Gram-pozitive posibil capabile de a produce biosurfactanţi au fost examinate şi în privinţa activităţii antifungice, faţă de o tulpină de Alternaria alternata (A. tenuis). În final doar două tulpini bacteriene au prezentat proprietăţile dorite, ele fiind notate B1 (izolată din sol poluat cu hidrocarburi din Ploieşti, Prahova) şi B2 (izolată din probele de sol poluat cu deşeuri menajere, ape reziduale menajere şi hidrocarburi - motorină, benzină, recoltate din localitatea Techirghiol). 5. Deoarece aplicaţiile practice ale oricărui organism nou sunt condiţionate, între altele, de identificarea speciei căreia îi aparţine, în experimente a fost utilizată o abordare polifazică 19
Obţinerea de biosurfactanţi şi utilizarea lor în protecţia mediului şi a culturilor horticole pentru identificarea celor două tulpini bacteriene. Metodele aplicate au fost variate: sistemul BIOLOG, tehnica FISH şi metode moleculare (ARDRA, PCR-specie specific). 6. Prin utilizarea sistemului BIOLOG s-a ajuns la concluzia că cele două izolate ar aparţine speciei B. subtilis, cu o probabilitate de aproximativ 85%. Tehnica FISH a permis diferenţierea între două noi izolate aparţinând genului Bacillus şi un izolat Gram-negativ, aparţinând genului Pseudomonas. Sondele moleculare utilizate au condus la evidenţierea unor deosebiri dar nu au permis identificarea speciilor cărora le aparţin izolatele testate. 7. Metodele moleculare constituie, de regulă, metodele ce asigură confirmarea de precizie a încadrării taxonomice a unor noi izolate. Deoarece condiţia de bază pentru a realiza asemenea experimente este izolarea şi purificarea ADN genomic, s-au testat mai multe metode de izolare, cele mai bune rezultate fiind obţinute cu ajutorul kit-ului comercial Promega. De asemenea, prin aplicarea tehnicilor moleculare bazate pe tehnologia PCR pentru analiza regiunilor din ADN ce codifică sinteza ARNr respectiv ARNt, a fost confirmat fa<strong>pt</strong>ul că tulpinile bacteriene B1, B2 şi B17 (tulpina de referinţă) aparţin aceleiaşi specii, Bacillus subtilis. 8. Tulpinile bacteriene, B1 şi B2 au manifestat, in vitro, activitate inhibitoare faţă de mai multe specii de fungi fitopatogeni: tulpini de A. alternata izolate de pe ardei sau de pe roşii, Fusarium oxysporum var. lycopersici şi, parţial faţă de Pytium spp., dar nu au avut efect inhibitor clar faţă de Sclerotium bataticola şi Rhizoctonia solani. Efectele antagoniste au fost mai evidente în cazul tulpinii B2, tulpina respectivă fiind folosită pentru teste in vivo. 9. În urma testărilor in vivo s-a constatat că tulpina B2 manifestă o activitate de stimulare a creşterii răsadurilor de ardei sau roşii. De asemenea, cele două tulpini bacteriene, în prezenţa fitopatogenului A. alternata f.sp. lycopersici la roşii sau A. tenuis (A. alternata) la ardei au asigurat protecţie pentru plantele tratate faţă de infecţia fungică. 10. Cercetările ce au avut ca scop determinarea unora dintre mecanismele de acţiune ale bacteriilor care au determinat stimularea creşterii plantelor, au permis evidenţierea producerii de către tulpina B2 a unei cantităţi importante de acid indolil acetic (IAA). 11. Prin examinarea microscopică a efectelor produse in vitro asupra hifelor de A. alternata, de interacţiunea cu tulpinile bacteriene B1 şi B2, s-au constatat o serie de alungiri ale hifelor, îngroşări ale peretelui celular, plasmoliză, fragmentarea membranelor citoplasmatice şi ruperea peretelui celular cu eliberarea conţinutului citoplasmatic. Efectele produse de bacterii asupra fungilor ţintă se datorează unor compuşi solubili, excretaţi de celulele 20
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
Page 3 and 4: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 19: Obţinerea de biosurfactanţi şi u
Page 25: Obţinerea de biosurfactanţi şi u

rezumat RO pt CD.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?