Semiologie medicala-Medicala II_GhidStudiu - UMF

GHIDUL DE STUDIU 

Catedra Semiologie Medicala- Clinica Medicala II 

§ Titlul cursului: Semiologie Medicala 

§ Introducere 

− Tipul cursului: obligatoriu 

− Cui ii este adresat cursul: studentilor Facultatii Medicina Generala, anul III 

− Pot participa: studenti din ani mai mari, rezindenti 

− Importanta cursului; probleme abordate In cadrul acestui curs studentii vor 

invata notiuni de baza in ceea ce priveste modul de abordare a pacientului 

(culegerea datelor din anamneza, efectuarea examenului obiectiv general si pe 

aparate si sisteme), integrarea acestor date in cadrul sindroamelor clinice, 

formularea interpretarii clinice a patologiei prezentate. De asemenea vor 

invata sa faca corelatiile intre examenul clinic si necesitatea examinarilor 

paraclinice pentru confirmarea/diagnosticul diferential a diferitelor boli. 

Plecand de notiunea de sindrom se va ajunge la notiunea de boala. Reprezinta 

punctul de plecare a activitatii medicale pentru oricare dintre specialitatile 

medicale sau chirurgicale fiind prin aceasta indispensabila pregatirii unui 

clinician. 

− Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu 

alte discipline si notiuni studiate anterior. Semiologia Medicala face apel la 

toate cunostiintele acumulate la materiile preclinice studiate in anii anteriori. 

Fiecare semn sau simptom discutat in cadrul cursul sau al stagiilor clinice va 

fi explicat de notiunile dobindite anterior la anatomie, fiziologie, histologie, 

microbiologie, biochimie etc. Este de asemenea legata strans de materiile pe 

care studentul le parcurge in anul III- fiziopatologie, morfopatologie etc. 

Incadrarea in practica clinica a notiunilor teoretice predate la celelalte materii 

va face ca studentul sa priveasca organismul, pacientul, boala ca un intreg, sa 

integreze intr-un sistem coerent de gandire si abordare problemele ce pot 

aparea in patologie. Prin aceasta Semiologia Medicala ocupa un rol de baza in 

programa analitica. Este materia in care cunostiintele teoretice sunt aplicate la 

patul bonavului. 

§ Cunostinte si abilitati anterioare: este obligator ca studentul sa fi promovat toate 

examenele din anii de pregatire preclinica. La inceputul cursului nu este necesara 

testarea studentilor. 

§ Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: deoarece notiunile 

invatate in cadrul acestui curs sunt noi, nu se poate face o reactualizare propriu-zisa a 

cunostintelor. 

§ Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor actvitati 

Curs: 

- pe parcursul intregului an scolar (semestrul I si semestrul II) 

- locul de desfasurare: amfiteatrul Clinicii Medicale II 

- saptaminal, pe serii, conform orarului stabilit de Decanatul Facultatii 

1

- programul de consultatii va fi afisat anual la sediul catedrei pentru fiecare 

dintre cadrele de predare 

Stagii clinice 

- pe parcursul intregului an scolar (semestrul I si semestrul II) 

- locul de desfasurare: saloanele din Clinica Medicala II; impartirea grupelor 

pe saloane se va face la inceputul anului scolar si va fi anuntata la primul stagiu 

clinic, fiind de asemena afisat la sediul catedrei 

-orar: de doua ori pe saptamina conform orarului stabilit de Decanatul 

Facultatii 

-programul de consultatii oferit de cadrele de predare va fi afisat anual la 

sediul catedrei. 

In cadrul orelor de stagii clinice se vor organiza periodic, in functie de 

necesitati, dupa o planificarea stabilita anterior, seminarii pentru verificarea 

cunostiintelor si ateliere de lucru (pregatire pe fantom, scenarii clinice etc). 

Primul stagiu clinic va avea semnificatia de “Instructaj” asupra modului de 

functionare a unei Clinici Medicale, a indatorilor ce revin studentilor in timpul 

stagiului, a modului de comportament in prezenta pacientilor si a cadrelor medicale. 

Se va atrage atentia asupra necesitatii unui comportament civilizat, a respectarii 

intimitatii pacientilor si a bolilor acestora, a modului in care studentul trebuie sa se 

prezinte la stagiu (echipament de protectie, caiete, stetoscop etc), etc. 

Prima ora a fiecarui stagiu clinic va avea semnificatia de “Prezentari de 

caz/demonstratii practice” si se va desfasura in amfiteatru Clinicii Medicale II, cu 

intreaga serie. 

Incepand cu luna noiembrie se va desfasura lunar cate o intilnire a “Cercului 

de Semiologie Medicala”, in Biblioteca Clinicii Medicala II sau in amfiteatrul 

Clinicii Medicala II, in functie de numarul de participanti. Datele pentru aceste 

intilniri si programul intilnirilor vor fi anuntate in timp util la sediul catedrei. 

§ Tabla de materii: 

Semestrul I 

Obiectul semiologie medicale 

Anamneza 

Examenul obiectiv general 

Semiologia aparatului respirator 

Semiologia aparatului renal (urinar) 

Semestrul II 

Semiologia aparatului cardiovascular 

Semiologia aparatului digestiv 

Semiologa bolilor de nutritie si metabolism 

Semiologia sistemului hematoformator 

2

§ Evaluarea cunostintelor si a abilitatilor practice 

− Conditii pentru acceptarea la examen: 

- frecventarea a 70% dintre cursurile predate/semestru, 

- 0 absente nemotivate 

- 0 absente nerecuperate 

- sustinerea celor 2 teste de verificare a cunostiintelor din cursul 

semenstrului, promovarea a cel putin unuia dintre ele 

− Conditii pentru promovare: 

-nota 5 la examenul scris 

-nota 5 la examenul practic (format din doua componente: examenul 

de scenarii clinice, eliminator si examenul practic la patul bolanvului) 

− Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: 

-test din partea generala (anamneza si examen obectiv)- saptamina 7 

de scoala, semestrul I 

-test din Semiologia aparatului respirator si a aparatului renal- 

saptamana 14 de scoala, semestrul I 

-test din Semiologia aparatului cardiovascular- saptamana 8 de scoala, 

semestrul II 

-test din Semiologia aparatului digestiv/hematoformator/boli de 

nutritie si metabolism- saptamana 14 de scoala, semenstrul II 

-datele examenelor finale pentru semestru I si semestrul II va fi stabilit 

la sfarsitul fiecarui semestru dupa consultarea studentilor si a programului 

acestora pentru sesiunea respectiva 

− Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: va fi stabilit la 

momentul respectiv in acord cu programul stabilit de Decanatul Facultatii de 

Medicina Generala 

− Modul de desfasurare a evaluarilor: 

Testele pe parcursul semestrelor: 

1. test scris, intrebari cu complement simplu/multiplu, asocieri si 3 

subiecte redactionale din temele predate la curs. Durata testului 

60 minute. Subiect comun pentru toata seria. Locul desfasurarii- 

amfiteatrul Clinicii Medicale II. Responsabil- cadrul de predare 

a cursului 

2. evalurea abilitatilor practice. Locul desfasurarii: saloanele de 

stagii. Responsabil- asistentul de grupa 

Nota finala va fi media aritmetica a celor doua probe. 

Notele vor fi afisate dupa finalizarea acestora la sediul catedrei. 

Examenele de sfarsit de semestru 

1. examenul teoretic- test scris, intrebari cu complement 

simplu/multiplu, asocieri si 3 subiecte redactionale din temele 

predate la curs. Durata testului 60 minute. Subiect comun pentru 

toata seria. Locul desfasurarii- amfiteatrul Clinicii Medicale II. 

Nota minima de promovare- 5 

2. examneul practic- format din 2 componente: 

a) scenarii clinice- analiza unui scenariu clinic construit dupa materia 

predata in cursul semestrului, dupa modelele celor prezentate la 

stagii si cursuri in cursul semestrului. Vor fi 5 intrebari, notate 

fiecare cu 2 puncte. Nota minima pentru promovare- 5 

3

) examenul practic la patul bolanvului, cu efectuarea sub 

supravegherea unui cadru didactic de manevre, manopere, examen 

clinic, anamneza etc. Nota minima de promovare- 5 

Nota finala a examenul practic reprezinta media celor doua probe. 

In caz de nepromovare in sesiunea urmatoare se va repeta proba la care 

nu s-a obtinut promovarea- examenul toeretic sau examenul practic 

(ambele componente) 

− Modul de notare: 

Nota finala va fi compusa din: 

• 20% media testelor din cursul semestrului 

• 40% nota la examenul teoretic 

• 40% nota la examenul practic 

4

§ Cadrele didactice de predare: 

La sectia de predare in limba romana cadre didactice permanente sunt: 

Prof Dr Miahai Lucian Rusu 

Prof Dr Dan Dumitrascu 

Conf Dr Ioan Parasca 

Conf Dr Daniela Fodor 

Sef Lc Dr Lionel Dobre 

Sef Lc Laura Poana 

Asist univ Dr Flaviu Rusu 

Assist univ Dr Simona Costin 

Asist univ Dr Mihai Porojan 

La acestia se adauga cadre didactice asociate ce vor efectua o parte din stagiile clinice. Pentru 

anul scolar 2009-2010 vor participa la desfasurarea activitatii didactice: 

Dr Milas Dorin 

Dr Lupu Dragos 

Dr Mada Laura 

Dr Szanto Ioana 

Dr Olariu Raluca 

Dr Grad Cosmin 

Dr Simpetrean Aura 

Dr Kovacs Renata 

Dr Nadia Chita 

Dr Simori Gabor 

Dr Horvat Anamaria 

§ Programul bibliotecilor, cabinetelor, laboratoarelor sau salilor de studiu / alte facilitati 

de invatare si practica (cercuri stiintifice, granturi, conferinte, ateliere de lucru, etc) 

Programul lunar al “Cercului de Semiologie Medicala” va fi anuntat in timp 

util la sediul cateadrei (lunar, in Biblioteca Clinicii Medicala II sau in amfiteatrul 

Clinicii Medicala II, in functie de numarul de participanti). 

Conferinta Nationala de Semiologie medicala va avea loc 23-24 octombrie 

2009 

Celelate simpozioane si intaniri stiintifice ce se vor oragniza in cursul anul 

scolar vor fi aduse la cunostiita studentilor prin anunturi corespunzatoare. 

Particiaprea studentilor la activitatea stintifica, granturi va fi solicitata prin 

anunturi la sediul catedrei. 

5

CURSUL DE SEMIOLOGIE MEDICALA 

Abrevieri 

AB- astm bronşic 

ACO- arteriopatii cronice obilterante 

ACTH- hormonul adenocorticotrop 

AD- autosomal dominantă 

AH- antecedente heredocolaterale 

APP- antecedente personale patologice 

AR- autosomal recesivă 

BPCO- bronhopneumopatia cronică obstructivă 

CA- coarctaţie de aortă 

CH- ciroza hepatică 

CMD- caardiomiopatia dialtativă 

CMV- condiţii de muncă şi viaţă 

CPC- cord pulmonar cronic 

CPT- capacitate pulmonară totală 

DSA- defect de sept atrial 

CT- tomografia computerizată 

CV- capacitatea vitală 

EPA- edem pulmonar acut 

GNAD- glomerulonefrita acută difuză 

GNC- glomerulonefrita cronică 

Hg- hemoglobină 

hTA- hipotensiune arterială 

HTA- hipertensiunea arterială 

HTAP-hipertensiunea arterială pulmonară 

HTP- hipertensiune portală 

IA- insuficienţă aortică 

ICC- insuficientă cardiacă congestivă 

ICSR- insuficienţa corticosuprarenală 

IRA- insuficienţa renală acută 

IRC- insuficienţa renală cronică 

IMA- infarct miocardic acut 

IVD- insuficienţa ventriculară dreaptă 

IVS- insuficienţa ventriculară stângă 

MSH- hormonul melanostimulator 

MV- murmur vezicular 

LES- lupus eritematos sistemic 

LLC- leucemia limfatică cronică 

PNA- pilonefrita acută 

PNC- pielonefrita cronică 

PR- poliartrita reuamtoidă 

RAA- reumatism articual acut 

SAPL- sindrom antifosfolipidic primar 

SD- sclerodermie 

6

SM stenoza mitrala 

SN- sindrom nefrotic 

ST- stenoza tricuspidiană 

STH –hormon somatotrop 

TBC- tuberculoză 

UD- ulcer duodenal 

UG- ulcer gastric 

VCI- vena cavă inferioară 

VCS- vena cavă superioară 

VEMS- volumul expirator maxim pe secundă 

VR- volum rezidual 

7

Semenstrul I 

Curs 1: 

Titlu capitolului: Obiectul semiologie medicale 

-definitia semiologiei, a semnului, simptomului, sindromului, diagnosticului clinic 

Plan curs capitolul “Obiectul semiologie medicale” 

Obiective pedagogice 

• Cunoasterea importantei semiologiei medicale 

• Familiarizarea cu termenii: semiologie, semn, simptom, sindrom, diagnostic clinic 

Semiologia medicala- disciplina a carui domeniu de preocupari il constituie evidentierea si 

interpretarea diferitelor forme de manifestare a bolilor cu scopul de a stabili diagnosticul 

Simptom- manifestare a bolii care se exprima exclusiv sau in primul rand in sfera de 

perceptie a bolnavului 

Semn- orce manifestare patologica care este pusa in evidenta de catre medic utilizand 

simturile proprii 

Sindrom-ansamblu coerent si sistematizat de manifestari care corespund unei unitati clinice, 

morfologice si functionale cu caracter de generalizare, sintetizand trăsaturile mai multor 

individualitati nozologice 

Diagnostic clinic- activitatea de analiza si sinteza a simptomelor si semnelor de boala, cu 

formularea unei concluzii 

Titlu capitolului: Anamneza 

Subcapitole: 

-principii si metodologie 

-importanta anamnezei 

-etapele tehnice ale anamnezei: varsta, sex, motivele internarii, istoricul bolii actuale 

Curs 2: 

Titlu capitolului: Anamneza 

Subcapitole: 

-antecedente heredocolaterale 

-antecedente personale patologice 

-antecedente personale fiziologice 

-conditii de munca si viata 

-consumul de toxice 

-manifestari generale 

8

Plan curs capitolul “Anamneza” 


• Cunoasterea principiilor si metodologiei anamnezei 

• Cunoasterea importantei anamnezei in demersul diagnostic 

• Implementarea modului corect de efectuare a unei anamneze 

• Cunoasterea etapelor ce trebuie parcurse in cadrul unei anamneze 

• Familiarizarea cu diferitele tipuri particulare de pacient/anamneza 

I.Definitie: toate informaţiile pe care pacientul şi le aminteşte în legătură cu boala (din 

greaca: anamnesis- aducere aminte) 

II.Principii si metodologie 

• Conversaţia 

• Abordarea pacientului (interes, îngăduinţă, căldură şi simpatie, politeţe şi flexibilitate, 

optimism) 

• Tipuri de relatare 

-bolnavul inteligent 

-bolnavul confuz 

-bolnavul logoreic 

-bolnavul reţinut 

-bolnavul “informat” 

-bolnavul nesincer 

-bătrânii 

• Interogatoriul medical 

• Inregistrarea datelor 

Anamneza 

-convenţională 

-comprehensivă 

III.Etapele tehnice ale anamnezei 

1.Vârsta 

-particularităţi ale patologiei în funcţie de vârstă 

• Nou născut-(0-30z) : traumatismul obstretical, infecţii ombilicale, malformaţii 

• Sugar (30z-1 an): tulburări digestive 

• Copil: boli infecto-contagioase, infecţii acute, reumatismul articular acut 

(colectivitate) 

• Adolescent: tulburări hormonale, psihice; toxicomanii, tuberculoză, angine 

streptococice 

• Adult: boli cardiovasculare, HTA, sechele RAA; boli digestive- ulcerul 

gastroduodenal, litiaza biliară, colecistite; diabetul zaharat, hipertiroidism 

• Vârstnici: ATS (infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale), emfizem pulmonar, 

artroze, insuficienta cardiaca, senilitate, tumori maligne 

-evolutie boli in funcţie de virstă (tuberculoza, streptocociile, parotidita epidemica) 

9

2.Sexul 

Boli 

Bărbaţi 

Femei 

Exclusiv legate de sex Orhiepididimită, adenom Metroanexită, cancer uterin, 

prostată, cancer testicular patologie obstreticală 

Mai frecvente Cardiovasc. Insuficiena aortica, 

Stenoza mitrala, tromboflebite 

in funcţie de 

insuficienta mitrala, cordul 

sex 

pulmonar cronic, trombangeita 

obliteranta 

Respirator BPOC, bronşiectazie Astmul bronşic 

Digestiv Ulcerul duodenal Ulcerul gastric, litiază biliară, 

colecistite 

Renal Glomerulonefrita acuta, litiaza 

renală 

Infecţii căi urinare 

Endocrin Insuficienta 

crorticosuprarenala, 

acomegalie 

Hipertiroidism 

Reuma. Sindrom Reiter, gută Poliartrita reumatoida, lupusul 

eritematos sistemic, 

sclerodermia 

Tumori Neoplasm bronhopulmonar, 

gastric 

Neoplasm mamar 

10

• protecţia conferită de hormonii estrogeni sexului feminin 

3. Locul naşterii, domiciliul 

Patologia geografică, geomedicina 

• distrofia endemică tireopată- sol, apă cu conţinut scăzut de iod (munţii Apuseni, 

Maramureş); lipseşte pe litoral 

• malaria 

• nefrita tubulointerstiţială endemică (nefropatia balcanică) 

• lepra, holera, filarioza 

4.Motivele internării 

• semne, simptome ce aduc nemijlocit pacientul la medic 

• grupate, ierarhizate 

• nu se admit diagnostice 

Exemple: 

-generale: astenie, fatigabilitate, febră, frison, scădere pondrală 

-respirator:tuse, expectoraţie, junghi toracic, dispnee, wheezing 

-cardiovascular- dureri precordiale, palpitaţii, dispnee, cefalee, ameţeli, tulburări de 

vedere, acufene 

-digestiv: dureri abdominale, diaree, constipaţie, greţuri, vărsături, flatulenţă, eructaţii, 

pirozis 

-renal-dureri lombă, disurie, polakiurie, hematurie 

-osteoarticular: dureri articulare, impotenţă funcţionale, crepitaţii articulare, tumefieri 

articulare 

-sistem nervos: deficit motor, tulb de sensibilitate, dureri nevralgice 

5.Istoricul bolii actuale 

-debut 

-atitudinea bolnavului faţă de boală 

-cum au evoluat manifestările 

-ce anume l-a determinat să se prezinte la medic 

-toate motivele internării se regăsesc în istoric!! Sunt descrise în amănunt!! 

-nu se stabilesc diagnostice!! 

DUREREA-criterii de analiză semiologică 

1-localizare 

2-caracter 

3-intensitate 

4-iradiere 

5-durată 

6-condiţii de apariţie 

7-condiţii de dispariţie 

8-simptome de acompaniament 

6.Antecedente familiale (heredocolaterale) 

Agregare familială (prevalenţa bolii printre membrii unei familii este mai mare decât în 

rândul populaţiei generale) Penrose: k=prevalenţa familială/pervalenţa poplulaţională>1 

• Ereditatea 

-transmiterea mendeliană 

11

1.autozomal dominantă “unul din doi” ex: microsferocitoza ereditară, rinichi polichistici, 

porfirii, sindrom Marfan, osteogeneza imperfecta 

2.autozomal recesivă “unul din patru” ex. albinism, fenicetonurie, talasemie, siclemie, boala 

Wilson 

3.dominantă legată de sex ex. diabetul insipid nefrogen 

4.recesivă legată de sex ex: hemofilie, distrofia musculară Duchenne 

-ereditatea multifactorială (ereditate poligenică+factori endogeni sau de mediu); gravitate 

in funcţie de sex, frecvenţă mai mare printre colaterali decât descendenţăi 

ex: HTA, ulcer duodenal, litiaza, obezitatea, diabet zaharat tip 2, epilepsie, schizofrenie 

• Coabitare: rahitism, tuberculoza, parazitoze⇒contagiune intrafamilială 

• boli congenitale-boli ale dezvoltării intrauterine 

7.Antecedente personale patologice 

• Inregistrare cronologică 

-bolile infecţioase acute: scarlatină, hepatita acută, angine streptococice în repetiţie 

-boli infecţioase cronice: tbc, sifilis, infecţii de focar 

-boli venerice: gonoree, şancru moale, trichomoniaza 

-boli organice respiratorii, digstive, cardiovasculare, renale etc 

-evenimente patologice semnificative: intervenţii chirurgicale, traumatisme, transfuzii, 

intoxicaţii, hemoragii 

-tratamente medicamentoase (efecte adverse ficat, stomac, măduva, rinichi), calea de 

administrare 

8.Antecedente personale fiziologice 

-debutul menstruaţiei-menarha (precoce endocrin; întârziată constuţional, sindrom Turner, 

tumori hipofiză, diabet zaharat, fibroză chistică) 

-succesiunea ciclurilor menstruale (28 zile, amenoree, bradimenoree, tahimenoree) 

-durata fluxului menstrual (5 zile, polimenoree, oligomenoree, menoragie, metroragie) 

-cantitatea de sânge menstrual (150 ml, hipermenoree, hipomenoree) 

-sarcini, naşteri, avorturi, greutate copii (gigantism fetal peste 4000g) 

-climacteriu (premenopauza) 42-45 ani 

-menopauză 45-50 ani (normală, precoce, artificială) 

9.Condiţii de muncă şi viaţă 

• Locuinţa 

-factori alergici, contagiune intrafamilială, zoonoze 

• Alimentaţia- ancheta alimentară 

-regim alimentar 

-igiena alimentaţiei 

• Condiţii de muncă- boli profesionale 

-profesia, 

-tipul de efort fizic depus 

-orarul de muncă 

-microclimat 

-toxice 

-relaţiile la locul de muncă 

• Consumul de toxice 

• Alcool 

12

-ritmul consumului, cantitate, preferinţe 

-dezechilibru nutriţional- obezitate (↑ apetit, ↑ aport caloric); sindrom policarenţial 

(alimentaţie deficitară, deficit de buget, blocaje enzimatice) 

-boli -hepatice (steatoza, ciroza) 

-cardiace- cardomiopatia dilatativă 

-neurologice-polinevrite, 

-psihoze, demenţa alcoolică 

-digestive-gastrite, pancreatite 

-dependenţa 

• Fumatul 

-durata, cantitate, preferinţe 

Mecanisme de acţiune: 

-acţiune directă căi respiratorii 

-efect carcinogenetic 

-vasoconstricţie prin eliberare de CA 

-favorizarea aterogenezei 

-efect excitosecretor 

-dependenţa 

Fumătorul pasiv! 

• Cafea 

-efecte vasoconstrictoare şi excitosecretoare 

-favorizează aterogeneza 

-manifestări neuropsihice, cardiovasculare 

• Droguri 

10.Manifestări generale 

-apetit 

-curba ponderală 

-somn 

-scaun 

-micţiuni, volum urinar 

Curs 3 

Titlu capitolului: Examenul obiectiv general partea I 

Subcapitole: 

-starea psihica (tulburari de sensibilitate, perceptie, memorie, gandire, afectivitate, constiinta- 

inclusiv sincopa si coma) 

-tipul constitutional 

-dezvoltarea staturala (tipuri de nanism, gigantism) 

-modificari statice si dinamice (atitudinea activa, pasiva si fortata, tulburari dinamice- pareza, 

paralizia, modificari ale tonusului muscular si ale reflexelor, miscari involuntare, tulburari de 

echilibru si ale mersului) 

Curs 4 

Titlu capitolului: Examenul obiectiv general partea II 

Subcapitole: 

-fata si extremitatea cefalica (facies, modificari segmentare ale extremitatii cefalice- craniu, 

urechi, ochi si nas, tiroida) 

13

Curs 5 

Titlu capitolului: Examenul obiectiv general partea III 

Subcapitole: 

-tegumentul si mucoasele 

-culoare: paloare, roseata, cianoza, tulburari de pigmentare, icter 

-umiditate, elasticitate si mobilitate 

-leziuni cutanate primare (macula, papula, placa, nodulul, vezicula, chistul) si 

secunadare (scuame, cruste, lichen, cicatrice, fisuri, eroziuni, ulceratia, gangrena, atrofia) 

-leziuni vasculare: hemoragii (petesii, echimoze, sufuziuni, vibice) si dilatari 

(teleangectazii) 

Curs 6 

Titlu capitolului: Examenul obiectiv general partea IV 

Subcapitole: 

-fanere: parul si unghiile 

-tesut celular subcutanat 

-starea de nutritie: supaponderea, obezitatea, emacierea si casexia 

-edemul subcutanat: edeme generalizate (cardiac, renal, hepatic, endocrin) ;i edeme 

localizate (venos, limfatic, inflamator, alergic) 

-circulatia colaterala (ateriala si venoasa) 

-ganglioni limfatici (adenopatii localizate satelite infectioase/metastatice si 

poliadenopatii) 

Curs 7 

Titlu capitolului: Examenul obiectiv general partea V 

Subcapitole: 

-sistemul muscular: modificari de volum (hipertrofie, hipotrofie, atrofie), de tonus 

(hipertonie, hipotonie), alterarea contractilitatii (miastenia, miotonia) 

-sistemul osteoarticular: factura, deformarile osoase, artrita, artroza,mobilitatea articulara, 

nodulii subcutanati 

-temperatura corporala: subfebrilitatea, febra, curba termica, hipotemia 

Scenarii clinice din cazuri legate de anamneza si examenul obiectiv general 

Plan curs capitol “Examenul obiectiv general” 


• Cunoaşterea importanţei examenului obiectiv general în demersul diagnostic 

• Efectuarea sistematică a examinării (topografică şi comparativă) 

• Corelarea constatărilor examenului obiectiv cu simptomele şi celelalte date 

obţinute în cadrul anamnezei în scopul formulării unei interpretări clinice 

• Utilizarea eficienta a metodelor clasice de exmenen obiectiv (inspecţie, palpare, 

percuţie, auscultaţie) precum şi a celor instrumentare simple 

• Cunoaşterea etapelor tehnice ale examenului obiectiv general 

14

I.STAREA PSIHICA 

1. Tulburari de sensibilitate şi perceptie 

-hiperestezia, hipoestezia, anestezia 

-iluziile 

-halucinaţiile 

2.Tulburări de memorie 

-hipomnezia, amnezia, hipermnezia 

3.Tulburări de gândire 

-de formă: fuga de idei, bradipshihia, barajul psihic 

-de fond: ideile prevalente, obsesia, fobia, delirul 

4.Tuburările afectivităţii 

-hipertimia 

-anxietatea, angoasa 

-hipotimia 

5.Tulburări de conştiinţă 

-somnolenţa 

-obnubilarea 

-stupoarea 

-pierderea cunoştiinţei: sincopa si coma 

II.TIPUL CONSTITUŢIONAL 

Constituţie- aspectul psihosomatic şi metabolic al individului 

Habitus- legat de trăsăturile fizice, antropometrice 

Clasificarea Sheldon- tipuri 

1. endomorf: dezvoltarea predominantă a ţesuturilor provenite din endoderm (tipul 

picnic, extrovertit) 

2. ectomorf- aspectul fizic al letptosomului astenic şi cu trăsături psihice de introvertit 

3. mezomorf- cu înfăţişare de om musculos, stenic, intermediar 

III.DEZVOLTAREA STATURALĂ 

Statura determinată de factori 

-ereditari 

-endocrini (hipofizari, tiroidieni, gonadali) 

-”distrofianţi" (mediul geoclimatic, alimentaţie, boli intercurente etc.) care interferează cu 

creşterea osoasă 

Nanismul hipofizar (armonios, cu infantilism hipofizar) 

-produs prin secreţia insuficientă a STH în copilarie 

-subiecţii cu înălţime sub 120-150 cm, greutate corespunzătoare taliei 

Nanismul dismorfic 

-mixedem congenital: cap mare, cu partea anterioară mai puţin dezvoltată 

-rahitism: dismorfii craniene, anomalii dentare, toracice, vertebrale 

Nanismul acondroplazic 

-în osteocondrodisplazii 

-trunchi normal, membre scurte, groase şi încurbate 

Gigantismul hipofizar 

-secreţie în exces a STH în copilărie 

15

-talie peste 2 m, păstrarea psoporţiilor 

Eunucoidismul 

-în insuficienţele gonadale survenite înainte sau cu ocazia pubertăţii- neînchiderea cartilajelor 

de creştere 

-sexualizare deficitară, hipertrofie staturală disarmonică 

IV. MODIFICARI STATICE SI DINAMICE 

Atitudinea 

Def: poziţie pe care pacientul tinde să o adopte în pat sau în cabinetul de consultaţie, în 

legătură cu boala sa 

1. activă- in bolile mai puţin grave; posibiliate de deplasare, mişcare în pat, acte 

elementare de igienă 

2. pasivă- bolnavul este ţintuit la pat, zace inert, fără tonus muscular 

3. forţată 

a) antalgică (reducerea intensităţii durerii) 

-pleurită- decubit contralateral 

-UG, UD- ghemuit, cu pumnul în epigastru 

-arteriopatii cronice obliterante- picioarele atârnând la marginea patului 

-iritaţie peritoneală- decubit dorsal cu coapsele în semiflexie 

-IMA, colica renală- instabilitate poziţională 

-pancreatita acută- “de ou” 

b) antidispneizantă (diminuă dispneea) 

-ortopneea- poziţia ridicată a toracelui 

-pleurzia exudativă- decubit ipsilateral 

-pericardita exudativă- toracele aplecat înainte 

-angiocardiopatii congenitale- ghemuit 

c) antitusigenă- decubit ipsilateral in bronşiectazie 

d) prin contracturi musculare 

-tetanus: opistotonus, emprostotonus, pleurostotonus 

-hernia discală lombară: scolioză limitată, spate în “baionetă” 

-torticolis: răsucirea capului şi gâtului datorită contracturii 

sternocleidomestoidianului şi trapezului 

-sindroame meningiene: în “cocoş de puşcă” 

-tetania acută: miospasm, “botul de ştiucă”, “mâna de mamoş” 

Tulburări dinamice 

1. paralizia/pareza- pierdere completă/scădere a forţei musculare 

a) în leziuni motoneuron central: 

-hemiplegie, monoplegie, paraplegie, teraplegie 

-afazie 

-paralizie spastică 

-modificări ale reflexelor- semnul lui Babinski 

b) în leziunile motoneuronului periferic 

-paralizie flască 

-hipotrofie muscualră 

-abolirea reflexelor 

16

2. mişcările involuntare 

a) fibrilaţii, fasciculaţii: contracţii rapide la suprafaţa muşchiului 

b) tremurături 

-de repaus 

-de atitudine 

-de acţiune 

Exemple: 

-tremurăturile din emoţii, consum exagerat de cafea, surmenaj 

-tremuratura parkinsoniană 

-tremurătura cerebeloasă 

-tremurătura striată 

c) asterixis- flapping tremor 

d) mişcările coreice şi atetozice 

e) convulsiile 

-tonice 

-clonice 

-tonicoclonice 

3. tulburările mersului 

-mersul hipodinamic 

-claudicaţia intermitentă 

-mersul ebrios 

-mersul ataxic 

-mersul spastic 

-mersul stepat 

-mersul parkinsonian 

V. FAŢA ŞI EXTREMITATEA CEFALICA 

A. Faciesul 

Fizionomia- în funcţie de factorii constituţionali şi ereditari 

Modificări faţă determinate de muşchii mimicii, modificările structurale sau de culoare 

Facies- aspectul general al feţei ce evocă o anumită boală 

1. Alterări ale scheletului facial 

• Acromegalia- hipersecreţie STH la vârsta adultului 

-proeminarea arcadelor orbitare şi zigomatice 

-creşterea în volum a pavilioanelor urechilor, nas “in picior de marmita” 

-buze îngroşate, menton împins înainte (prognatism), dinti “in evantai” 

-mâini, picioare, unghii bombate, striate 

• Faciesul adenoidian- copii cu vegetaţii adenoide 

-îngustare nas, narine 

-proeminare buză, arcada superioară 

-bolta palatină înaltă 

-hipoacuzie, aspect de stupiditate 

17

• Lues congenital 

-frunte înaltă 

-nas în şa 

-dinţi Hutchinson 

• Facies mongoloid, oriental- sferocitoza, beta talasemie, sindrom Down 

-diametrul longitudinal al craniu predomină 

-bombarea frunţii 

-nas în şa 

-hipertelorism 

-ochi migdalaţi, epicant 

-boltă palatină înaltă 

• Facies zigomatic- în UD complicat cu stenoză pilorică 

2.Modificările părţilor moi ale feţei 

• Mixedemul- în hipotiroidism 

-faţa rotundă 

-pleoape tumefiate 

-nas aplatizat 

-buze umflate, limba groasă 

-semn Hertoghe 

-aer adormit 

• Sindromul, boala Cushing- hipersecreţie de glucocorticoizi 

-faţa “de lună plină” 

-”gură de peşte” 

-obezitate androidă 

-ceafa de bizon 

-vergeturi roşii 

• Sclerodermie sistemică 

-faţă “de mască”, “icoană bizantină” 

-buze subţiri 

-semnul ”pungii de tutun” 

-nas “în cioc” 

-microstomie 

-”pasăre de pradă” 

-sindromul CREST: Calcinoză cutanată, S. Raynaud, modif. Esofagiene, 

Sclerodermie, Teleangectazii 

• Facies hipocratic, preagonal- în peritonite, ocluzii, gangrene 

-pământiu 

-fose temporale scobite, ochii înfundaţi în orbite 

-nas ascuţit 

• Sindr Sjogren 

- facies “de hârciog”, Mikulicz 

18

• Policondrita recidivantă 

- urechi “in conopida” 

• Lepra, LLC- facies leonine 

3.Modificări de culoare 

• faţa de păpuşă tbc 

• facies mitral- SM 

• faciesul lui Corvisart- ICC 

• faciesul negroid-angiocardiopat cong. cianogene 

• facies vultuos 

• rinofima 

• Rubeoza diabetică 

• Lupus 

-eritematos systemic- vespertillio 

-discoid- hiperkeratoză solzoasă 

• Dermatomiozita 

-ochelarii dermatomiozitici 

-pleoape de porţelan 

-papulele Gottron 

4. Modificări oculare 

• Hipertiroidism (boala Basedow) 

-exoflalmie 

-retracţia pleoapei superioare 

-mimică de teroare 

5.Modificări ale mimicii faciale 

• Masca tetanică (râsul sardonic) 

• Miastenia (”om adormit”) 

B. Modificari segmentare ale extremitatii cefalice 

Craniu 

-microcefalie 

-macrocefalie 

Urechi 

-pavilionul urechii- malformaţii, culoarea pielii, noduli auriculari 

-modificări ale conductului auditiv extern, utilizarea speculului auricular 

-testarea acuităţii auditive- proba lui Rinne şi proba lui Weber 

-surdităţi 

-de percepţie 

-de conducere 

Ochii 

-edemul palpebral 

-blefarita, 

19

-xantelasma, 

-şalaziom, 

-inspecţia mucoasei conjunctivale 

-exoftalmia, enoftalmia, 

-xeroftalmia, 

-gerontoxon, 

-inelul Kayser-Fleischer 

-mioza, midriaza 

-cataracta 

-anizocoria 

Nasul 

-examenul priamidei nazale 

-examnarea palpatorică a sinusurilor nazale 

Tiroida 

-examinarea tiroidei- insecţie, palpare 

-descrierea guşei 

-cervicală, cervicotoracică, mediastinală 

-mică, mijlocie, mare, gigantă 

-elastică, dur-elastică, dură 

VI.TEGUMENTE SI MUCOASE 

Repere de interes semiologic: 

• Culoare 

• Elasticitate 

• Umiditate 

• Leziuni cutanate 

A. CULOAREA 

• În funcţie de: 

-sex, vârstă, rasă, stare fiziologică 

-expunere la soare 

-grosimea epidermului 

• 4 factori permanenţi: 

oxihemoglobina 

hemoglobina redusă 

melanină 

pigmenţi galbeni (bilirubina, urocrom, caroten) 

+vasomotricitatea 

PALOAREA 

Culoarea deschisă a tegumentelor prin: 

-scăderea cantităţii de oxihemoglobină din sânge 

-scăderea circulaţiei superficiale 

20

1.Paloarea generalizată 

• anemii, 

• vasoconstricţii 

-apreciere palme; cute palmare palide- Hg sub 7 g% 

-anemii, nuanţa: 

- “ca varul”- posthemoragică acută 

-verzuie- cloroza tinerelor fete 

-gălbuie (paloare+icter)- anemia Biermer 

-teroasă- neoplazii, supuraţii cronice, boli renale 

-cafea cu late (paloare+cianoză)-endocardita bacteriană subacută 

-vasoconstricţie periferică: mixedem, sindrom nefrotic, SD, IA, şoc, sincopă 

2.Paloarea localizată 

-ischemică: sindromul Raynaud, embolii arteriale, ACO 

-edem subcutanat masiv (golire pat capilar dermic)- Phlegmatia alba dolens 

ROSEAŢA 

• Prin: 

-vasodilataţie 

-↑ oxihemoglobina 

1. Trecătoare: secunde, zile 

-în efort fizic, eritem actinic, eritem de pudoare, boli febrile, intoxicaţie cu CO (↑ 

carboxiHg), procese inflamatorii (congestie) 

-dermografism-dungile lui Trousseau (normali, hipereactivitate vasomotorie, urticaria 

mecanică) 

-sindrom carcinoid 

2.Persistentă 

- poligobulii primare, secundare 

-facies cushigoid, diabetic, etilic 

-eritroza palmară- vasodilataţie, teleangiectazii, ↑ debit cardiac - hepatita cronică, CH (liver 

palms), PR 

-LLC- “oamenii roşii” 

CIANOZA 

• culoarea albastruie prin cresterea Hb reduse>5g% 

• depinde de: 

-volumul capilarelor 

-grosimea, transparenţa învelişului cutaneomucos 

-pigmentaţia pielii 

-asocierea icterului 

-hemoglobină 

• identificare: inspecţie, palpare 

1.Cianoza centrală generalizată 

Prin: 

• perturbarea hematozei pulmonare 

-altitudine 

-tulburare ventilaţie alveolară: AB 

21

-↓ suprafaţa de schimb: pneumonie, EPA 

- ↓difuziunea gazelor: fibroze interstiţiale 

• amestec sânge arterial cu sânge venos: angiocardiopatii congenitale 

Caracteristici: 

-cianoza CALDĂ!!! 

-↓după adm de oxigen 

-digitopresiune fără culoare intermediară 

2.Cianoza centrală localizată- în 

-persistenţa canalului arterial- în 1/2 inferioară a corpului 

-fistule artriovenoase- distal de fistulă 

3.Cianoza periferică generalizată- în 

-vasoconstricţie: frig, IVD 

-stază venoasă generalizată: pericardita constrictivă, ST 

Caracteristici: 

-rece 

-numai pielea nu şi mucoasele 

-scade după frecarea zonei tegumentare 

-digitopresiune- recolorarea cu nuanţă intermediară de roşu 

4.Cianoza periferică localizată- în 

-obstacole VCS: “în pelerină” 

-obstacol VCI 

-obstacol trunchiuri venoase mijlocii: tromboflebite 

-embolia arterială (paloare+cianoză) 

-fenomenul Raynaud 

TULBURĂRI DE PIGMENTARE 

Melanina: asigură culoare şi protecţie împotriva radiaţiei solare 

1.Hipomelanoze 

• Albinismul 

-boală AR 

-piele, păr alb 

-iris transparent 

• Fenilcetonuria 

-hipomelanoză cutanată şi pilară 

-retardare 

• Vitiligo (idiopatic AD; dobândit: hipertiroidism, Addison, Biermer) 

• Leucodermie: arsuri, dermatoze 

2.Hipermelanoze 

• Boala Addison (ICSR) 

-creşte MSH şi ACTH 

-hiperpigmentări 

-pete “de ardezie” 

-astenie, ↓ greutate, diaree, hTA 

• Boala Basedow: 

-hiperpigmentare în jurul orbitelor, mâini dorsal, interfalangian, gambe 

• Efelidele (pistruii) 

• Melasma, cloasma (masca gravidică) 

• Hemocromatoza idiopatică (diabetul bronzat) 

- boală AR 

22

-hemosiderina+melanina culoare metalică 

-depuneri: tegument, ficat, pancreas, cord, sistem endocrin 

-tratament 

• Porfiria cutanată tardivă 

-boală AD 

-mâini, faţa 

-fotosensibilitate 

• Alcaptonuria 

-boală AR 

-alcaptonul 

-ocronoza 

-ardezie 

+artropatie degenerativă 

+urină închisă la culoare 

ICTERUL 

• Bilirubinemia totală 1mg% 

• 1-2 mg%- subicter- sclere, mucoasă bucală+urină colurică 

• peste 2mg% - icter franc 

Icter: 

-prehepatic (hemolitic)- creşte bilurubina neconjugată; în sferocitoza, hemoglobinopatii, 

malarie, anemii hemolitice autoimune 

-hepatic- cresc ambele tipuri de bilirubină; în hepatitele acute şi cronice, CH, intoxicatii 

-posthepatic (obstructiv)- creşte bilirubina conjugată; în litiaza coledociană, neoplasm de cap 

de pancreas 

Nuanţa: 

• Icter flavin (icter+paloare)- hemolize 

• Icter rubin- hepatita virală acută 

• Icter verdin (BC oxidată la biliverdină)- ictere posthepatice 

• Icter melas (negru) 

Pseudoictere- bilirubina normală 

-carotenismul- xantodermie palmoplantară 

-IRC- urocromogeni+anemie- zone cutanate expuse 

-mepacrina- sclere doar în zona fantei palpebrale 

B. UMIDITATEA TEGUMENTE, MUCOASE 

• Hiperhidroza- transpiraţie excesivă: temperature crescute, efort, emoţii, 

hipervagotonie, febră, hipertiroidism 

• Hipohidroza : deshidratare, hipotiroidism 

• Mucoase uscate: limba prăjită, sindromul sicca 

C. ELASTICITATE, MOBILITATE 

• plica cutanată 

• hipelaxitate: Ehlers-Danlos, Marfan 

• rigiditate: SD 

• turgor 

D.LEZIUNI CUTANATE 

23

1.Primare 

• Macula 

-sub 1 cm 

-in planul cutanat 

-poate fi dată de tulburări de pigmentare, hemoragii cutanate sau zone de vasodilataţie 

paralitică- dispar la digitopresiune 

Rugeola 

-maculopapuloasă, roz 

-începe cefalic 

-confluare 

-piele catifelată 

-semnul Koplik 

Rubeola 

-macule roze 

-apar cefalic 

-prurigioase 

-fugace 

-micropoliadenopatie 

Febra tifoida 

-macule puţine- rozeole tifice 

-abd, torace 

• Papula 

-proeminentă 

-sub 0,5 cm 

Scarlatina 

-micropapuloasă, respectă faţa 

-”rac fiert” 

-rugoasă 

-masca lui Filatov 

-semnul Pastia-Grozovici 

-descuamare 

-limba de “zmeură” 

Urticaria 

-paule, plăci alb-gălbui, halouri roşietice 

-pruriginoase 

• Placa 

-elevată, circumscrisă 

-peste 1cm 

Erizipel 

-placă roşie aprinsă 

-burelet 

-sensibilă, caldă 

Dermatomiozita- semnul lui Gottron 

• Nodul 

-palpabil, dermic sau hipodermic 

-semimobil 

Eritem nodos 

-noduli mici, gambe 

-roz-gălbui apoi violacei 

-sensibili 

24

-cu febră, dureri articulare 

-în RAA, TBC, sarciodoză 

Xantoame 

Noduli gutoşi 

• Vezicula 

-elevată, bine circumscrisă 

-sub 1 cm 

-lichid clar sau opalescent 

Varicela 

-generalizată 

-macule-papule-vezicule clare-vezicule tulburi-cruste-eroziuni-cicatrici 

-polimorfism lezional 

Herpes 

-maculopapulă, placă, vezicule, eroziune, crustă 

Zona zoster 

-grupate unilateral in teritoriul cutanat al unui nerv senzitiv 

• Bula 

-veziculă peste 1 cm 

• Chist 

-colecţie încapsulată 

2.Secundare 

• Scuama 

-acumulare de celule cheratinizate ce se pot descuama uşor (furfuraceu, solzos, în 

lambouri) 

-în dermatita exfoliativa, psoriazis 

• Cruste 

-depozite din exudate solidificate prin coagulare sau uscare 

-herpes, zoster, pe ulceraţii, eroziuni 

• Lichenificarea 

-îngroşare a dermului, cute, aspră 

-coate, genunchi, dermatoze 

• Cicatrice 

-ţesut fibros de vindecare 

-cheloidul 

• Fisuri- ating dermul 

-liniare, cu lizereu inflamator 

-în plicile cutanate, comisuri 

• Eroziune- doar epidermul 

• Ulcer 

-interesează şi dermul 

-irigare deficitară (obstrucţie, stază, compresiune) 

-ulcer varicos 

-ulcer perforant plantar 

• Gangrena 

-necroză coagulativă 

-fără sensibilitate 

-nu săngerează 

-uscată/umedă/gazoasă 

• Escara 

25

-gangrenă umedă, circumscrisă, profundă (până la os) 

-în zonele supuse presiunii externe (gangrenă “de presiune”) 

• Atrofia 

-tegumente subţiri 

-în anemii, SD, ischemii 

• Vergeturi 

-prin ruperea fibrelor elastice din derm 

-albe sau roşii 

• Necrobioza lipoidică 

-papule dure-atrofie cu centrul ceros, halou eritematos 

3. Vasculare 

a) hemoragiile 

Hemoragii focale tegumentare = purpură 

Hemoragii tegumentare+mucoase = purpură hemoragică 

-epistaxis 

-gingivoragie, stomatoragie 

-hematoemeză, melenă, hematochezie 

-hemoptizie 

-menoragie, metroragie 

-hematurie 

-hemotorace, hemoperitoneu, hemartroză 

-hematom 

Nu dispar la digitopresiune 

• Peteşii 

- sub 1 cm 

-în sindr hemoragipare trombocitare şi vasculare 

• Echimoze 

-peste 1 cm, 

-dermohipodermice 

• Sufuziuni- regiuni întinse 

• Vibice- la plicile cutanate 

• Diateza hemoragică 

b) dialtări vase mici = teleangectazii 

• teleangectazia arahnoidă (angiom stelat, steluţa vasculară) 

• boala Rendu-Osler 

• 

VII. FANERE 

1. Părul 

Modificări: 

-hipotricoză- hipotroidism, boala lui Addison, insuficienţe gonadale 

-claviţie- pierderea pilozităţii într-o arie delimitată 

-alopecie- pierderea rădăcinii parului (frontoparietal, central, areat) 

-hipertricoză- creşterea densităţii pilare cu respectarea arealului normal 

-hirsutism- hipertricoză cu areal depăşit: sindrom Cushing, tratament cu hormoni androgeni 

-modificări calitative 

26

2. Unghiile 

Modificări: 

-onicogripoza- degetele hipocratice (aspect, cauze) 

-coilonichia 

VIII. TESUTUL CELULAR SUBCUTANAT 

A. STAREA DE NUTRITIE 

Definiţie: raportul între aportul alimentar, cheltuieli energetice şi dezvoltarea corpului, diferit 

în funcţie de vârstă şi sex. 

Indicele de masa corporala 

1.Supaponderea, obezitatea 

Suprapondere- creşteri ale greutăţii între 10-20% faţă de greutatea corporală ideală 

Obezitate- creşteri ale greutăţii peste 20% faţă de greutatea corporală ideală 

Cauze 

Tipuri 

-androidă 

-ginoidă 

-mixtă 

2.Emacierea si casexia 

Emaciere- deficit ponderal între 15-30% din greutatea corporală ideală 

Caşexie- deficit poderal peste 30% din greutatea corporală ideală 

Cauze 

B.EDEMUL SUBCUTANAT 

EDEM- tumefierea ţesuturilor prin creşterea lichidului interstiţial (visceral, în cavităţi 

seroase, subcutanat) 

• inspecţie: modificare contur regiune anatomică 

• piele întinsă, lucioasă, palidă, cu semne lăsate de lenjerie 

• palpare- godeu, scăderea elasticităţii pliului cutanat, 

• edeme moi şi dure 

• preedem, edem 

• cauze: 

-↑presiunii hidrostatice capilare (hipervolemie, stază venoasă) 

-↓presiunii coloidosmotice plasmă 

-obstrucţie limfatică 

-↑permeabilitatea capilară 

1.Edeme generalizate 

Anasarcă: edem subcutanat+edem visceral+edem în seroase 

-hidrotorace 

-ascita 

-hidropericard 

-hidrartroză 

-hidrocel 

EDEMUL CARDIAC 

27

• ↓debit renal, ↑presiune hidrostatică, ↑permeabilitate capilară 

• IVS (EPA), IVD- edem subcutanat 

• vizibil iniţial în zonele declive (gravitaţie) 

• accentuare progresivă spre anasarcă 

• iniţial vesperal apoi permanent 

• moale, albastru, rece 

EDEMUL RENAL 

• GNAD, SN 

• ↓filtrării glomerulare, pierderi de proteine 

• evident în zonele cu ţesut lax 

• evoluţie spre anasarcă 

• matinal 

• alb, moale 

EDEMUL PRIN HIPOPROTENIEMIE 

• hepatita acută, CH (hipoalbuminemie+ HTP): moale, alb, ascita 

• carenţă alimentare 

• maldigestii, malabsoţii 

• pierderi de proteine 

EDEMUL ENDOCRIN 

• mixedemul: faţă, alb, piele uscată, fără godeu 

• hiperfoliculinismul- ziua 14-15 ciclu menstrual, alb, moale, pleoape, sâni 

• hiperaldosteronismul secundar 

2.Edeme localizate 

EDEMUL VENOS 

• compresiuni extrinseci, tromboflebite, insuficienţă venoasă, 

absenţa pompei musculare 

• localizat, albastru, rece 

• obstrucţia VCS, VCI, tromboza vena portă 

EDEMUL LIMFATIC 

• hipoplazia, obstrucţia, distrugerea vaselor limfatice 

• localizat 

• progresiv accentuat, voluminos, persistent, dur, modificări tegumentare 

• elefantiază 

EDEMUL INFLAMATOR 

• în vecinătatea unor procese inflamatorii 

• localizat, moale, cald, dureros 

• edemul revelator alb şi nedureros 

EDEMUL ALERGIC (Quincke) 

• extremitatea cefalică, fugace 

• voluminos, indolor, pruriginos, moale, alb sau roz 

+urticarie, limbă, epiglota, laringe 

C. CIRCULATIA COLATERALA 

Definiţie: dilatarea unor traiecte vasculare la nivelul trunchiului )în condiţiile obstrucţiei 

parţiale sau totale a unui vas sanguin de calibru important) care devin astfel vizibile. 

1. Arterială-în coarctaţia de aortă 

2. Venoasă 

28

Tipuri: 

-cavo-cav superior- în obstrucţia VCS 

-cavo-cav inferior- în obstrucţia VCI 

-porto-cav- obstacol pe vena portă 

D.GANGLIONII LIMFATICI 

Adenopatie, adenomegalie- creşterea în volum a ganglionlor limfatici 

-superficiali 

-profunzi 

• ex. obiectiv: 

-inspecţie 

-palpare: localizare, număr, volum, 

-consistenţă, sensibilitatea, mobilitatea, 

-starea tegumentului supraiacent 

1.Adenopatii localizate 

Adenopatii satelite infecţioase (adenite satelite) 

• inflamaţii acute piele şi ţesut cellular subcutant (furuncul, abces,erizipel, zona zoster, 

panariţiu) angine, otite, infecţii dentare 

-ganglioni măriţi în volum, sensibili, moi, edem tegumentar; pot abceda, supura 

• lues primar (şancru dur)- inghinal, mandibular 

- ganglioni duri, indolori, mobili, “cloşca cu pui” 

• TBC ganglionară- 

- ganglioni multipli, volum inegal, consistenţă variabliă, sensibili, mobili sau aderenţi, 

fistulizare (modificări tegum), cicatrici- scrofuloză 

Adenopatii carcinomatoase metastatice 

• mici, duri, insensibili→mari, duri, aderenţi 

• cancer mamar- ganglioni axilari 

• cancer gastric- fosa supraclaviculară stg- ganglionul Virchow-Troisier 

2.Poliadenopatii 

Popliadenopatii infecţioase 

• mononucleoza infecţioasă (virusul Epstein-Barr): mici, uşor sensibili, 

elastici, mobili 

• rubeola-micropoliadenopatie cervicală simetrică 

• lues secundar- ganglioni insensibili, mobili 

• TBC ganglionară generalizată (micropoliadenopatie) 

• infecţia HIV- limfadenopatie generalizată persistentă peste 3 luni 

Poliadenopatii în tezaurismoze 

• generalizată, splenomegalie, agregare familială 

In: 

-boala lui Gaucher- cerebrozide 

-boala Niman Pick- lecitină 

-boala Hans Schuller Christian-colesterol, acizi graşi 

“Boli de sistem” 

• Boala Hodgkin (limfom malign) 

-ganglioni moderaţi, inegali,elastici, nedureroşi, 

-mobilizabili iniţial (prurit, dureri postalcool) 

• limfomul limfocitic- şi alte structuri limfatice, ganglioni mari, duri, aderenţi 

• leucemia limfatică cronică (limfoleucoza cronică): ganglioni mari, elastici, 

mobili iniţial, nedureroşi 

• sarcoidoza- ggl mici, duri, insensibili, prescalenic, epitrohleeni, mediastinali 

29

IX. SISTEMUL MUSCULAR 

1. modificări de volum 

-hipertrofie muscualră generalizată- sportivi, hiperandrgenism 

-hipertrofia selectivă a unor grupe muscualre- sportivi 

-hipotrofia/amiotrofia generalizată- caşexie 

-hipotrofia/amiotrofia selectivă a unor anumite grupuri muscualre- leziuni motoneuron 

periferic, miozite, miopatii 

2.modificări de tonus muscular 

-hipertonie generalizată/localizată 

-hipotonie 

3.alterarea contractilităţii musculare 

-miastenia 

-miotonia 

X. SISTEMUL OSTEOARTICULAR 

Oasele: 

- factura 

-deformările osoase 

Articualţiile: 

-artrita 

-artroza 

-mobilitatea articulară (anchiloză, hipermobilitate, crepitaţii) 

-nodulii subcutanati 

XI.TEMPERATURA CORPORALA: 

-subfebrilitatea, 

-febra, 

-curba termica (febra continuă, remitentă, intermitentă, recurentă, ondulantă) 

-hipotemia 

30

Curs 8 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului respirator- partea I 

Subcapitole: 

-anamneza in bolile apartaului respirator 

-simptome ale aparatului respirator 

-durerea toracica 

-dispneea 

-tusea 

-expectoratia, hemoptizia 

-examenul obiectiv general in bolile aparatului respirator 

-examenul obiectiv al aparatului respirator (inspectie, palpare, percutie, auscultatie) 

Curs 9 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului respirator- partea II 

Subcapitole: 

Sindroame ale căilor respiratorii 

1. sindromul traheal: traheite acute, cronice 

2. sindromul bronşic: -bronşita acută, cronică 

-bronşiectazia 

-astmul bronşic 

-obstrucţia bronşică (atelectazia) 

Curs 10 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului respirator- partea III 

Subcapitole: 

Sindroame pulmonare 

1.condensare pulmonară: -pneumonia francă lobară 

-bronhopneumonia 

-infarctul pulmonar 

-supuraţii pulmonare (abces, gangrenă) 

-fibroze pulmonare 

-tumori 

Curs 11 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului respirator- partea IV 

Subcapitole: 


1.hiperinflaţie pulmonară: -emfizemul pulmonar/BPOC 

2.cavitar 

Sindroame pleurale: 

1. pleurita; pleurezia 

31

2. pneumotoracele 

3. pahipleurita 

Curs 12 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului respirator- partea V 

Subcapitole 

Sindromul mediastinal 

Sindromul insuficienţei respiratorii 

Scenarii clinice din patologia legata de aparatul respirator 

Plan curs capitol “Semiologia aparatului respirator” 


§ Cunoaşterea principalelor etape ale examenului obiectiv a aparatului respirator 

§ Recunoaşterea originii respiratorii a durerii, dispneei, tusei şi expectoraţiei. 

§ Cunosterea semnelor generale în afecţiunile respiratorii 

§ Cunosterea semnelor specifice ale afectiunilor respiratorii 

§ Cunosterea principiilor de explorare paraclinică: biologice, radiologice, funcţionale 

§ Cunoasterea principalelor sindroame cardiovsculare 

§ Integrarea modificărilor patologice ale aparatului respirator în tabloul global de boală 

§ Cunoaşterea interdependenţei între modificările aparatului respirator, modificările 

decelate la examenul obiectiv general şi datele din anamneză 

32

I. ANAMNEZA IN BOLILE APARTAULUI RESPIRATOR 

Vârsta 

-noi născuţii prematuri- sindromul detresei respiratorii 

-copilul mic- infecţii ale căilor aeriene superioare 

-adolescenţii, tinerii- TBC 

-adulţi, vârstnici- bronşita cronică, bronşiectazia, emfizem pulmonar, tumori 

Sexul 

-bărbaţi: bronşita cronică, bronşiectazia, emfizem pulmonary, neoplasm bronhopulmonar 

-femei: astm bronşic, emboila pulmonară 

Locul naşterii şi domiciliul 

-Ab mai frecvent în ţările dezvoltate 

-patologia respiratorie legată de poluarea atmosferică 

Antecedente heredocolaterale 

-determinismul ereditar în fibroza chstică 

-predispoziţia atopică în AB 

-agregarea familială în bronşita cronică 

-posibilitatea contagiunii intrafamiliale 

Antecedente personale fiziologice 

-hemoptizii în endometrioză 

Antecedente personale patologice 

-cronicizarea bolilor infecţioase acute 

-TBC 

-leziunle valvulare cardiace 

-diabetul zaharat 

-alergiile 

Condiţii de viaţă şi muncă 

-locuinţa necorespunzătoare 

-alimentaţia 

-fumatul 

-pneumoconiozele 

Motivele internării- simptomele în bolile aparatului respirator: 

Durerea toracică 

Dispneea 

Tusea 

Expectoraţia 

Hemoptizia 

33

II.SIMPTOME ALE APARATULUI RESPIRATOR 

A.DUREREA TORACICĂ 

1.Durerea retrosternală 

-traheită:precoce, înaltă, se accentuează la tusea seacă, scade cu expectoraţia 

-mediastinală (mediastinită,emfizem, tumori): difuză, intensitate redusă, constrictivă, iradiere 

gât, braţe, independentă de efort 

2.Opresiunea toracică 

-datorită efortului de tuse- tracţiune inserţii muşchi- surdă, bilaterală, la baza toracelui sau 

anterior, accentuată de tuse, mişcări 

3.Junghiul 

-durere pleurală- intensă, pongitivă, unilaterală, accentuată de respir, tuse, efort, mobilizare 

(↑ presiunea intratoracică, mobilizare pleură) 

a) în bolile pleurale 

-pleurita: intens, extins, lateral sau posterolateral, atitudine antalgică, diminuă cu colecţia 

Forme: 

• pleurita diafragmatică: bazal cu iradiere în umăr sau cervical (nervul frenic) 

• pleurita mediastinală: retrosternal 

• pleurita interlobară: în eşarfă 

-empiem pleural: tenace, persistent 

-pneumotorace: brusc, anterior, constrictiv, iradiere 

-infecţia cu Coxsackie B (pleurodinie epidemică): bilateral, foarte intens +durere musculară 

b)în boli pulmonare 

-pneumonia lobară: mamelonar, iradiere în spate, de la debut, 2-3 zile 

-abces, gangrenă- moderat, cu accentuare progresivă, cedează după evacuare 

-embolie pulmonară: intens, brusc, tranzitor 

-neoplasm pulmonar- în invazie: durere mixtă, tenace progresivă 

-HTAP- pseudoanginos, cedează la repaus şi oxigen 

4.Durerea parietotoracică 

- mai puţin accentuată, se intensifică la mişcări, sensibilitate la palpare 

B.DISPNEEA 

= dificultate în respiraţie, “sete de aer” 

• criterii de analiză: 

-mod de instalare: acut, cronic 

-evoluţie: continuă- stabilă, progresivă, paroxistică 

-factori declanşatori: efort, poziţie, alergeni, inhalare 

-intensitate 

-tipul: inspiratorie/expiratorie, respiraţii 

-atitudini antidispneizante 

-simptome de acompaniament 

• scala analogă vizuală 

Dispneea obstructivă 

-obstrucţia parţială a căilor aeriene→ scăderea ventilaţiei → ↑ necesităţi → ↑ tensiunea 

muşchi 

In: 

-obstrucţii căi respiratorii mari (laringe, trahee, bronşii mari) de cauze extrinseci, intrinseci, 

funcţionale: dispnee inspiratorie (cu stridor, cornaj, tiraj) 

34

-obstrucţia difuză a căilor respiratorii mici: AB, bronşita cronica, bronşiolită: dispnee 

expiratorie, wheezing, respiraţie pufăită (exemplul tipic: criza de AB) 

Dispneea restrictivă 

-↓ expansiunii plămânului → capacitatea pulmonară totală → ↑ efortul de ventilaţie 

Cauze: 

- parietale (funcţia mecanică, mobilitate), 

-↓ complianţei pulmonare datorită bolilor pulmonare sau extrapulmonare 

Diagnostic diferenţial cu 

-dispneea extrarespiratorie 

-dispneea psihogenă 

C.TUSEA 

• Act reflex 

• analiză: frecvenţă, caracter, simptome de acompaniament, orar, circumstanţe de 

declanşare 

1.în boli aparat respirator: 

LARINGIANĂ: 

-laringite acute: aspră, răguşită, dureroasă 

-tuse convulsivă: accese repetate de tuse cântătoare, expectoraţie mucoasă, 

emetizantă 

-pareza corzilor vocale: caracter bitonal, afonă 

TRAHEALĂ 

-traheite acute: sonoră, aspră, uscată, dureroasă 

-tumori: seacă, accese →persistentă, severă 

-fistule traheoesofagiene: intraparandială 

BRONŞICĂ 

-bronşita acută: seacă, opresiune →productivă 

-bronşita cronică: sezonier, seara sau dimineaţa, factori declanşatori → 

dispneizantă, şuierătoare, ineficientă 

-astm bronşic: seacă →productivă, şuierătoare 

-bronşiectazia: productivă, poziţională 

PLEUROPLUMONARĂ 

-pneumonie, abces, infarct pulmonar: uscată →umedă, “reţinută” 

-procese interstiţiale- seacă 

-pneumotorace- tuse metalică 

-pleurezie: poziţională 

2.extrapulmonară 

-cardiacă (stază): nocturnă, uneori bifazică, la efort 

-faringiană: persistentă 

-esofagiană 

-psihogenă 

Semnificaţii 

• utilă (tusea umedă) 

• inutilă (tusea uscată) 

• dăunătoare (incidente, accidente) 

35

D.EXPECTORAŢIA 

=totalitatea materialului eliminat prin tuse 

• totdeauna patologică: secreţie, exudat inflamator, transudat alveoloar, sânge, produse 

drenate bronşic 

• recoltare spută 

Examen macroscopic 

• cantitatea 

-abundentă în bronşiectazie, abces, gangrena pulmonară, EPA, pertusis 

Bronşiectazie: 3-500 ml/zi, matinală- pseudovomică 

Vomica- eliminare pe cale bronşică masivă a unei colecţii de material patologic (100-1000 

ml): abces, TBC, chist hidatic, empiem, abces subfrenic 

-spontană sau după tuse; durere toracică intensă, tuse asfixiantă 

• aspect, culoare, miros 

-seroasă, clară sau tulbure, aerată, rozacee- EPA 

-mucoasă, vâscoasă- traheite, bronşite acute, astm bronşic (perlată Laennec, spirale 

Curschmann) 

-purulentă- abces, empiem 

-mucopurulentă- opacă, densă, galben verzuie: bronşita acută, cronică, bronşiectazie 

-seromucopurulentă- bronşiestazie, gangrena pulmonară 

-sanguinolentă (hemoptoică): 

-striată-bronşita cronică, neoplasm pulmonar 

-rubiginoasă-pneumonia pneumococică, 

-negră, vâscoasă, aderentă- infarctul pulmonar 

-ca “pelteaua de coacăze-neoplasm bronhopulmonar 

Microscopic, Bacteriologic 

E.HEMOPTIZIA 

=eliminare sânge aerat de sub etajul subglotic (cel puţin 2 ml) 

• dgiagnostic diferenţial de: 

-hemoragii supraglotice 

-hematemeză 

• cauze: 

– boli respiratorii 

-bronşiectazia (repetată, periodică) 

-bronşita cronică 

-neoplasm bronhopulmonar (moderată, persistentă, capricioasă) 

-TBC 

– boli cardiovasculare 

-SM, IVS, HTA, anevrism aortic rupt, boala Rendu-Osler 

– diateze hemoragice 

III.EXAMENUL OBIECTIV GENERAL IN BOLILE APARATULUI RESPIRATOR 

-starea psihică (febră, encefalopatia hipercapnică) 

-atitudinea (antidispneizantă, antalgică, antitusigenă) 

-facies (vultous, teros, de fluture, buhăit) 

36

-tegumente, mucoase (cianoza, paloare, roşie-violacee, herpes, eritem nodos, degete 

hipocratice) 

-circulaţie venoasă colaterală 

-edem (in CPC, în pelerina, Quincke, revelator) 

-adenopatii 

-temperatura 

IV.EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR 

1. Inspecţia 

-conformaţia toracelui: simetric; eliptic 

-tipul respirator: superior femei, inferior bărbaţi 

-frecvenţa respiraţiilor-16-20/min 

-mişcări respiratorii anormale: 

-asincronism, asimetrie 

-forţarea inspiraţiei (contracţie muşchi sternocleidonmastoidieni, dilatare narine, gură 

întredeschisă, tiraj) 

-forţarea expiraţiei (tiraj intercostal, supraclavicular, foseta jugulară; bombare 

expiratorie a părţilor moi torace; contracţie m. abdominali, repiraţie pufăită) 

2. Palparea 

-perete toracic 

-mişcări repiratorii 

-puncte sensibile (Valleix) 

-freamătul pectoral 

-frecătură pleurală 

3. Percuţia 

-sonoritate pulmonară 

-mobilitatea activă pulmonară 

-patologic: matitate, timpanism, hipersonoritate 

4. Auscultaţia 

-respiraţia fundamentală: murmur vezicular, suflu tubar 

-zgomote supraadăugate: 

- raluri: 

-bronhoalveolare-crepitante 

-bronşice uscate: sibilante şi ronflante 

umede: buloase: mari, mijlocii, mici (subcrepitante) 

-frecătura pleurală 

Explorări paraclinice ale aparatului respirator 

- Probe biochimice, hemoleucograma, Astrup 

- Examenul sputei 

- Puncţie pleurală 

- Probe funcţionale ventilaorii 

- Radioscopie, radiografie toracică 

- CT toracic 

- Bronhoscopie, lavaj bronhoalveolar 

- Scintigrafia pulmonară 

37

V.SINDROAME RESPIRATORII 

Clasificare: 

A.Sindroame ale căilor respiratorii 

1.sindromul traheal: traheite acute, cronice 

2.sindromul bronşic: -bronşita acută, cronică 




B.Sindroame pulmonare 






-tumori 


3.cavitar 

C:Sindroame pleurale: -pleurita; pleurezia 

-pneumotoracele 

-pahipleurita 

D. Sindromul mediastinal 

A. SINDROAME ALE CĂILOR RESPIRATORII 

1.SINDROMUL TRAHEAL 

Cauze: 

-inflamatorii: traheita acută (virală, bacteriană) rar cronică; 

-autoimună (policondrita recidivantă- traheomalacie) 

-alergice 

-obstrucţie extrinsecă (ganglioni, tumori mediastin, esofag, timus, guşă), intrinsecă (corp 

străin, tumori) 

Simptome 

-durere retrosternală înaltă 

-tuse 

-expectoraţie (+/-hemoptizie) 

-dispnee obstructivă inspiratorie 

-cornaj 

-voce răguşită 

-disfagie 

Semne (examen obiectiv) 

-palpare traheea 4-5 cm în foseta jugulară 

-zgomote respiratorii: stridor sau cornaj traheal- intens, muzical, în ambele faze ale 

respiraţiei, accentuat în inspir şi tuse 

-semne de forţare ale inspirului: tiraj intercostal, supraclavicular, jugular (gradient de 

presiune) 

Explorări paraclinice 

38

-brohnoscopie- lumen 

-radiologie 

-CT 

2. SINDROAME BRONŞICE 

Definiţie: simptome, semne datorate modificărilor calibrului bronşic (edem, inflamaţie, 

spasm, obstrucţii etc) 

BRONŞITA ACUTĂ 

Cauze: -infecţioase: virale, bacteriene 

-boli infecţioase generale: tusea convulsivă, rugeola 

-toxice: amoniac, acizi, sulfaţi, nitraţi 

Anamneza 

-debut: nfecţii acute ale căilor respiratorii superioare 

-vârsta: copii, tineri- colectivităţi 

-locul naşterii, domiciliul- zone poluate 

-AH- contagiune intrafamilială 

-APP- boli pulmonare, cardiace, generale ce determină stază sau scad rezistenţa 

-CMV: expunere la noxe, intemperii, locuinţă necorespuzatoare 

Simptome generale: astenie, cefalee, subfebrităţi, mialgii, curbatură 

Simptome locale: 

• faza de cruditate (debut) 2-3 zile: tuse uscată, durere retrosternală, opresiune toracică 

• faza de cocţiune 5-6 zile: tuse productivă, expectoraţie moderată, mucoasă, 

mucopurulentă 

Examen obiectiv 

• general: herpes, temperatură 

• inspecţie: ronchus traheobronşic 

• palpare- freamătul ronchal sau bronşic 

• percuţie- normal 

• auscultaţie: 

-raluri umede (buloase) mari, mijlocii, mici- caracter umed, ambele faze ale 

respiraţiei, se modifică la tuse 

-raluri uscate: ronflante, sibilante 


-laborator 

-radiologia 

-examen citologic, bacteriologic spută 

-explorări funcţionale respiratorii- eventual obstrucţie minimă 

BRONŞITA CRONICĂ 

Definiţie: inflamaţie cronică, nespecifică a peretelui bronşic, cu acutizări repetate, evoluţie 

progresivă 

Cauze: 

-bronşite acute repetate 

-agresiune directă cronică: fumat, noxe 

Anamneza 

-debut: insidios 

-vârsta: adulţi, vârstnici -sex: bărbaţi 

-locul naşterii, domiciliul: zone poluate 

-AH: ereditate multifactorială (hipereactivitate bronşică) 

39

mucoviscidoza: AD, mucus vâscos 

deficite imune; IgA, hipogamaglobulinemia esenţială 

-APP: bronşite acute repetate 

procese inflamatorii nasofaringiene 

-toxice: fumatul 

-CMV: profesii cu expunere la noxe (mineri, oţelari, forjori etc); intemperii 

(agricultori, constructori); poluare atmosferică SO2, CO, NO2, hidrocarburi 

Simptome generale- doar în puseele de acutizare 

Simptome locale: tuse, expectoraţia (mucoasă, mucopurulentă, purulentă), hemoptizia, 

dispnee- la început absentă, se instalează odată cu emfizemul 

Examen obiectiv general: 

-stare psihică: apatie, somnolenţă, sincopa tusigenă 

-atitudine antitusigenă; 

-facies blue bloater 

-cianoză centrală, poliglobulie 

-hipocratism digital 

Examen obiectiv local: 

-inspecţie: ronchus 

-palpare: fremăt ronchal, ↓freamăt vocal 

-percuţie- normal 

-auscultaţie: MV ↓, expir prelungit, raluri bronşice uscate, în acutizări buloase 

Paraclinic 

-biologic 

-radiologic 

-examen spută, 

-explorări funcţionale resp (CV normală; VEMS ↓) 

BRONŞIECTAZIA 

Definiţie: anatomic: dilatare segmentară a bronşiilor (distrugerea componentelor musculare 

şi elastice); clinic: expectoraţie abundentă 

Cauze: 

-congenitale 

-dobândite: infecţii bronşice trenante, pertusis complicat, retracţii scleroase, stenoze 

TBC, inflamatorii 

Simptome: 

-debut insidios 

-AH mucoviscidoza; ereditate multifactorială; 

Simptome generale- în puseele de acutizare 

Simptome locale: 

-tusea 

-expectoraţia 

-hemoptizia, 

-dispneea 

Examen obiectiv general: atitudine antitusigenă, hipocrat dig 

Examen obiectiv aparat respirator: 

4 sindroame: 

1. sindrom bronşic (stenoză cu dilatare retrogradă) 

2. sindrom de condensare pulmonară (fibroză, atelectazie) 

3. sindrom pleural 

4. sindrom cavitar 

40

Auscultaţie: MV↓+ raluri bronşice umede grupate “în buchet” 

Paraclinic: 

-biologic, 

-examen spută, 

-examen radiologic, 

-bronhoscopia 

ASTMUL BRONŞIC 

Definiţie: obstrucţie generalizată a căilor aeriene, reversibilă (spasm, edem, hipersecreţie) 

Cauze: 

-AB extrinsec, exogen, alergic: antigene specifice, mecanism alergic Ig E 

-AB intrinsec, endogen, infecţios (idiosincrazic) 

Simptomatologie 

-vârsta: copii, bătrâni- infecţios 

-sex feminin- alergic, până la pubertate B:F=3:1 

-domiciliu: zone temperate, nordice, poluare 

-AH: ereditate multifactorială- hiperreactivitatea bronşică; HLA B35 debut precoce, 

alergic; HLA A3- tardiv, nealergic; alergii diverse 

-APP: alergii 

bronşite ac repetate 

polipi nazali(+intoleranţă la aspirină) 

personalităţi nevrotice 

-toxice: alergii med, fumat+ CMV poluare, noxe 

-debut brusc uneori cu prodrom 

-dispnee-criza de astm bronşic: dispnee paroxistică expiratorie, cu wheezing + 

opresiune toracică, cianoza centrală, anxietate, minute, ore; peste 24 ore- status de rău 

asmatic- urgenţă !! 

-tusea 

-expectoraţia 

Examen obiectiv general: 

-stare psihică- anxioşi în criză; de fond nevrotici 

-atitudine- antidispneizantă-ortopnee 

-cianoza în criză 

Examen obiectiv ap respirator- in criză: 

-inspecţie: respiraţii superficiale, bradipnee (

1. SINDROMUL DE CONDENSARE PULMONARĂ 

Definiţie: totalitatea simptomelor, semnelor, datelor de laborator date de suprimarea 

conţinutului aeric a unei regiuni a parenchimului pulmonar (exudat fibrinoleucocitar, proces 

tumoral, proliferare conjunctivă): 

PNEUMONIA FRANCĂ LOBARĂ 

Definiţie: inflamaţia fără supuraţie a parechimului pulmonar evidenţiabilă clinic (sindrom de 

condensare pulmonară) şi/sau radiologic (opacitate) 

Cauze: 

-bacteriene 70%: pneumococ (90%), streptococ, stafilococ, klebsiella pneumoniae, 

Haemophylus influenzae etc 

-virale, mycoplasma, chlamydia 25% 

-micotice- candida, aspergilus etc 

-protozoare- pneumocystis carinii 

-alergice 


• debut- brusc, în plină sănătate: 

-frison- unic, solemn, prelungit 10-30 min 

-febra- 40C 

-junghi submamelonar 

• perioada de stare 

-junghi 3-4 zile, se reduce (persistenţa- evoluţie spre abcedare!!!) 

-dispnee cu polipnee 

-tuse seacă iniţial apoi umedă, “reţinută” 

-expectoraţia- după 2-3 zile- ruginie, vâscoasă, aerată, aderentă 

Semne generale 

-febra continuă, scade “în criză” 

-tahicardie 

-facies vultuos, herpes labial 

-cefalee, astenie, mialgii, somnolenţă, confuzie 

Semne locale- sindromul de condensare pulmonară cu bronşie permeabilă 

Debut – faza de congestie pulmonară: 

- inspecţie - normal; 

- palpare - accentuare discretă a freamătului vocal; 

- percuţie - submatitate; 

- auscultaţie - respiraţie suflantă, raluri crepitante de inducere; 

Radiologic - opacitate slabă, lobară sau segmentară 

Perioada de stare - bloc pneumonic 

- inspecţie - asincronism, asimetrie respiratorie 

- palpare - accentuarea freamătului vocal (condensare peste 10-12 cm). Modificarea 

lipseşte în pneumonia masivă (Grancher) cu bronşia aferenta obstruată sau în cea 

centrală, profundă. 

- percuţie - matitate netă corespunzatoare topografic lobului afectat; 

- auscultaţie - suflu tubar patologic, corespunzator ariei de proiecţie a lobului respectiv. 

La periferia acestuia există o coroană de raluri crepitante. Ulterior, odată cu resorbţia 

procesului pneumonic apar raluri crepitante de întoarcere + raluri buloase mici 

(subcrepitante); 

Laborator: ↑L, VSH, fibrinogen; examen spută 

Forme clinice: 

42

-după simptomatologie: forme abortive (congestie pulmonară); forme prelungite, hipertoxice 

-după localizare: 

centrală- fără junghi, ex ob sărac; 

masivă Grancher (exudat şi în bronşii)- silenţium respirator 

-după teren: copii, bătrâni, alcoolici 

Complicaţii: 

pleurezia para-, metapneumonică; 

abces, 

mediastinita 

BRONHOPNEUMONIA 

Definiţie: pneumonie acută gravă, focare multiple de condensare pulmonară 

lobulară+inflamaţie bronşie, în general la vârste extreme şi organisme debilitate 

Cauze: 

-primitive 

-secundare- complicaţii gripă, rujeolă, imunodeprimaţi 

Simptomatologie: 

-frisoane 

-febră 40C 

-stare generala profund alterată 

-durere toracică atipică 

-dispnea!!, cianoza 

-tuse 

-expectoraţie 

Semne generale- mult mai exprimate!! 

Examen obiectiv local- discordant cu starea generală profund alterată 

Inspecţie: respiratii superficiale 

Palpare: ↑ freamăt vocal (dacă focarele sunt mari, confluente, >10-12 cm) 

Percuţie: submatitate, matitate zone afectate 

Auscultaţie: ST patologic sau respiraţie suflantă, raluri bronşice uscate şi umede, 

crepitante în focare 

Radiologic: opacităţi nodulare intense, diseminate uni sau bilateral 

PNEUMONIA INTERSTIŢIALĂ (ATIPICĂ) 

Definiţie: procese inflamatorii în pereţii alveolari, ariile interlobulare, pereţii bronşilor mici, 

alveole cu exudat redus 

Cauze: virale, Mycoplasma, Chlamydia, 

Clinic: 

-debut insidios 

-predomina simptomele generale: febră, frisonete, astenie, cefalee, mialgii, artralgii 

-simptome respiratorii: tuse uscată, uneori expectoraţie mucoasă, dispnee uşoară 

Examen obiectiv: submatitate, MV diminuat, izolate şi rare raluri crepitante 

Radiologic: desen interstiţial accentuat 

INFARCTUL PULMONAR 

Definiţie: obliterarea acută a unei ramuri a arterei pulmonare, cu apariţia unui sindrom de 

condensare pulmonară (necroză, ↑permeabilităţii vasculare, extravazare sânge-infarct roşu) 

43

Cauze: embolie (tromboflebite);tromboză in situ (SM, IVS, SAPL) 


-brusc: junghi toracic submamaelonar 

-dispnee, polipnee 

-tuse seacă iniţial 

-expectoraţie hemoptoică redusă, vâscoasă, aderentă 

Semne generale: 

-alterarea stării generale, 

-anxietate, 

-febră/subfebrilităţi, 

-tahicardie 

Semne locale: sindrom de condensare pulmonară cu bronşia permeabilă 

Paraclinic 

-radiologic-opacitate omogenă triunghiulară 

-EKG: deviere axială dreapta, modificări de repolarizare în derivaţiile toracice drepte, 

tulburări de ritm, S1Q3 

-scintigrafia de perfuzie- zona neperfuzată 

-angiografia- precizează vasul 

SUPURAŢII PULMONARE 

Definiţie: inflamaţia supurativă (purulentă) a parenchimului pulmonar 

Cauze: 

-primitive: 

• abcesul pulmonar- colecţie localizată (bacterii piogene aerobe, anaerobe, fungi, 

protozoare); 

• gangrena pulmonară- supuraţie pulmonară difuză (microbi foarte virulenţi, gravitate 

crescută) 

-secundare- cavităţi preformate, evoluţie nefavorabilă procese patol pulmonare 

ABCESUL PULMONAR 


1. faza de constituire 

-ca şi o pneumonie acută, dar junghiul este rezistent, dispnee severă, alterarea stare 

generală 

-paloare teroasă, cianoză 

-febră neregulată 

-VSH, L, fibrinogen crescute 

2.faza de deschidere după 8-10 zile 

-expectoraţie abundentă, purulentă, vomică 

3.faza de supuraţie deschisă- perioade de activare şi de acalmie 

-febră neregulată, frisoane, transpiraţii, anorexie, scădere în greutate 

-tuse cu expectoraţie purulentă, fetidă, abundentă 2-300 ml/zi, stratificată 

Semne fizice- posibilităţi: 

• minime, necaracteristice +/- fremăt vocal acc, submatitate/matitate suspendată, MV↓, 

raluri crepitante 

• sindr de condesare 

• sindrom cavitar 

• nimic 

Paraclinic 

-ex spută, sindrom inflamator 

44

-radiografie 

-bronhoscopie 

TUMORI PULMONARE 

• Benigne: adenoame, fibroame, condroame- rare 

• Maligne- primitive; secundare (metastaze cancer ovar, sân, intestin, testicul etc.) 

CANCERUL PULMONAR PRIMITIV 


-debut insidios rar brusc cu hemoptizie, junghi 

-simptome generale: ↓ greutate, inapetenţă, subfebrilităţi, astenie, modificarea plăcerii de a 

fuma 

-tusea: frecventă, precoce, rezistentă la tratament 

-expectoraţia hemoptoică, sanguinolentă, “jeleu de coacăze”, uneori bucăţi de tumoră 

-hemoptizia (mare, mică) 

-junghi toracic- tardiv, localizat,persistent, progresiv, rezistent la trat 

-dispneea- progresivă, intensă 

-sindroame paraneoplazice (OAHP, hipocratism digital, polimiozita/dermatomiozita, 

polinevrite, hipercorticism, ginecomastie, anemii, tromboflebite recidivante etc) 

Semne locale- posibilităţi: 

-sindrom de condensare 

-sindrom de atelectazie 

-sindrom mediastinal 

-sindrom pleural 

-sindrom cavitar 

In neoplasmele apicale: sindromul Pancoast-Tobias: 

-bombarea fosei supraclaviculare, 

-dureri în umăr, braţ (compresie plex brahial), 

- degete hipocratice unilaterale (compresie arteră sbclaviculară) 

-sindrom Claude-Bernard-Horner (mioză, ptoză palpabrală, enoftalmie, anhidroză 

facială) prin compresia nervilor simpatici cervicali şi toracici 

Paraclinic 

• radiologic: cancer centrohilar- atelectazie progresivă 

cancer periferic- nodul, cu fine prelungiri 

• bronhoscopia 

• bronhografia 

• examen citologic spută 

• scintigrafia 

• pucţia transparietală 

• toracotomia exploratory 

• 

FIBROZELE PULMONARE 

Definiţie: afectarea difuză a interstiţiului pulmonar cu tendinţă la fibroză parietoalveolară şi 

evoluţie spre “plămân în fagure de miere” 

Cauze: 

- cunoscute: infecţii virale, inhalare de gaze, vapori toxici, medicamente 

(Cciclofosfamida, metotrexat, hidralazina, nitrofurantoin), radiaţii ionizante, pulberi 

anorganice (azbest, siliciu, cobalt), colagenoze (PR, LES,SD, DM etc) 

- necunoscute, idiopatică- sindromul Hamman-Rich 

Simptomatologie- apare tardiv 

45

-general: apetit scăzut, scădere în greutate, subfebrilităţi, mialgii, artralgii, transpiraţii 

-dispneea!!- progresivă 

-tuse uscată, slab productivă 

-dureri toracice vagi 

-cianoza 


Semne 

-necaracteristice (+/-submatitate, MVdim) 

-scade mobilitatea activă pulmonară 

-raluri crepitante fine bazale 

Paraclinic 

-radiologic: aspect granular, reticulonodular 

-probe funcţionale respiratorii:↓CV, VR, CPT 

-gaze sanguine 

ATELECTAZIA PULMONARĂ 

Definiţie: defect de ventilaţie a unui teritoriu pulmonar, cu păstrarea perfuziei 

Cauze: 

-compresie: pleurezii masive, pneumotorace, pericardita exudativă masivă, tumori 

cutie toracică 

-obstrucţii bronşice- corpi străini, tumori bronşice, stenoze severe, 

-hipoventilaţie- decubit dorsal prelungit, toracotomie 

-alterarea surfactantului (boala membranelor hialine) 


-legată de boala de bază 

-dispnee (intensă în instalarea bruscă) 

Examen obiectiv general 

-hipocratism digital, cianoză 

Examen obiectiv aparat respirator 

-inspecţie: asimetrie, asincronism respirator, retracţie hemitorace cu îngustare spaţii 

intercostale. 

-palpare:freamăt vocal↓ sau abolit 

-percuţie: submatitate, matitate mai redusă decât proiecţia lobului afectat (precedată 

de hipersonoritate şi skodism) 

-auscultaţie: silenţium respirator 

Paraclinic 

-radiologic- opacitate zonală, deplasarea trahee, mediastin spre partea afectată 

-bronhografie 

-bronhoscopie 

-CT 

2.SINDROMUL HIPERINFLAŢIEI PULMONARE: 

EMFIZEMUL PULMONAR 

Definiţie: dilatarea ireversibilă a căilor aeriene terminale (bronşiole, ducturi alveolare, 

alveole) 

Cauze 

-atrofic, primar- iniţial la periferie apoi se extinde în tot lobulul- panlobular 

46

-secundar obstrucţiei bronşice- iniţial centrolobular 

Factori etiologici 

-peste 50 ani 

-factori genetici- deficitul de alfa1AT 

-bronşita cronică, fumat, poluare, infecţii respiratorii 

Simptome- în general intricate: BPCO 

Tip A 

- predominant emfizematoşi (pink-puffer, fighter) 

-dispnee de efort progresivă, permnentă 

-tuse tardivă, uscată, iritativă 

Tip B 

- predominant bronşitici (blue-bloater, non-fighter) 

-tuse+expectoraţie 

-dispnee tardiv, variabil 

Examen obiectiv: 


-inspecţie: torace “în butoi, diametru anteroposterior ↑, baza largă, spaţii 

supraclaviculare mărite 

-palparea:freamăt vocal ↓ 

-percuţie: hipersonoritate pulmonară, coborârea limitei inf, ↓mobilit active pulm 

↓ matitate cardiacă şi hepatică 

-auscultaţie: MV ↓, raluri bronşice uscate 

Paraclinic 

• radiologic: hipertransparenţă pulmonară, coaste orizontalizate, diafragm coborât, 

aplatizat 

• probe funcţionale ↑VR, CPT 

• gaze sanguine mult timp normale, decompensare finală ireversibilă 

3. SINDROMUL CAVITAR 

Definiţie: formarea de cavităţi circumscrise în parenchimul pulmonar- caverna (după 

eliminarea conţinutului prin expectoraţie sau vomică) 

Cauze: 

-abces pulmonar 

-bronşiectazie 

-TBC pulmonară 

-neoplasm brpulm 

-chistul hidatic 

Simptome 

-ale bolii de bază 

-tease seacă iniţial 

-expectoraţie 

-vomica (uneori fracţionată) 

-hemoptizia 


-TBC: paloare, frumuseţea ftizică, adenopatie 

-neoplasm- paloare teroasă,emaciere, hipocratism 

-chist hidatic-urticarie, prurit, febră neregulată 

Semne aparat respirator 

-inspecţie: ↓amplitudinii mişcărilor resp 

47

-palpare: ↑freamăt vocal (aproape de perete, 6-8 cm, comunicare cu bronşia de 

drenaj) 

-percuţie: timpanism- clasic (4 cm, superficiale); metalic (>6 cm, pereţi regulaţi); oală 

spartă- comunicare cu exteriorul 

-auscultaţie: ST patologic, raluri cavitare (în ambele faze, se modifică după tuse, 

intense) 

Paraclinic 

Radiologic- zonă clară rotundă, ovalară, inel opac extern, nivel lichidian; CH: membrana 

pluteşte 

CT 

C:Sindroame pleurale: 

1.PLEURITA (PLEUREZIA USCATĂ) 

Definiţie: inflamaţia acută a pleurei (edem, congestie, depunere de fibrină) 

Cauze: TBC, infecţioase, asociat unei pneumonii, infarct pulmonar 


-junghi- intens, lateral, posterolateral, în semicentură, în eşarfă, accentuare la inspir, 

mişcări, tuse, 

-tuse seacă 

-dispnee 


-atitudine 

-febra, transpiraţii, paloare 

Examen obiectiv aparat respirator 

-inspecţie: asincronism respirator 

-palpare: frecătura pleurală 

-percuţie: sonoritate pulmonară 

-auscultaţie: frecătura pleurală 

2. REVĂRSATELE PLEURALE 

Diferenţierea dintre exudat (există un proces patologic pleural-pleurezie) şi transudat (pleură 

neafectată- hidrotorace) 

Caracteristica Exudat Transudat 

Aspect serocitrin palid, incolor 

Densitate >1018 3g% (>0,5)

-anamneză- contact infectant 

-sindrom de impregnare bacilară (subfebrilităţi, transpiraţii, ↓G, inapetenţă) 

-80% tineri 

-circumstanţe: surmenaj, malnutriţie etc 

-viraj tuberculinic recent 

• infecţioase para-, metapneumonice 

• neoplazice (primare, secundare) 

• ccolagenoze LES, PR 

• altele: pancreatita acută, abces subfrenic 

Simptome 

-junghi toracic 

-tuse iritativă 

-dispnee 


-inspecţie: bombarea hemitoracelui, asincronism respirator 

-palpare: freamăt pectoral ↓ sau abolit 

-percuţie:matitate lemnoasă 

• colecţie mică: bazală 3-5 cm 

• colecţie mijlocie 

-în funcţie de poziţia pacientului 

-limita superioară: linia Damoisseau-Ellis 

-mobilitate activă ↓ 

Oragne din jur: 

-submatitate triunghiul lui Garland (atelectazie) 

-matitate coloană şi juxtavertebral- semnul Signorelli, triunghiul Grocco- 

Rauchfuss 

• colecţie mare 

-limita superioară orizontală 

-deplasare mediastin (Rx) 

-atelectazie 

• colecţie intelobară: suspendată între 2 zone de sonoritate 

-auscultaţie: MV ↓ sau abolit (silenţium respirator), suflu tubar patologic- suflu pleuretic 

condensare+lichid în cantitate mică 

Paraclinic 

• examen radiologic, CT 

• analiza lichid pleural 

• biopsie pleurală 

• pleuroscopie 

Elemente specifice etiologiei 

• TBC: lichid pleural cu limfocitoză>80%, glucoza sub70% valoare din sânge 

• neoplazică: hemoragic, refacere rapidă după evacuare, citologie cu celule maligne 

• PR: lichid pleural cu glucoză ↓, LDH↑, colesterol 

• pancreatita acută: lichid cu amilaze ↑ 

Empiemul pleural- pleurezia purulentă (nespecifică, bacteriană sau specifcă, tuberculoasă) 

REVĂRSATE PLEURALE NEINFLAMTORII 

• hidrotorace (ICC, CH, nefropatii) 

• hemotorace (traumatism, diateze hemoragice, manevre terapeutice, tratament 

anticoagulant 

• chilotorace (ruptura, obstrucţia canalului toracic)-lichid lăptos cu proteine, grăsimi 

49

• 

3.PNEUMOTORACELE 

Definiţie: pătrunderea aerului în cavitatea pleurală cu colabarea plămânului spre hil 

Cauze 

• spontan intern (TBC, neopl, emfizem bulos) 

• spontan extern (fracturi costale, plăgi perforante) 

• terapeutic 


-junghi toracic violent, constrictiv, iradiat spre gât şi braţe 

-dispnee extremă, progresivă 

-tuse seacă 

-anxietate 


-inspecţie bombare hemitorace, spaţii intercostale. lărgite, asimetrie, asincronism 

respirator 

-palpare: freamăt pectoral ↓ sau abolit 

-percuţie: timpanism cu răsunet metalic sau oală spartă (comunicare cu bronşia); 

matitate (presiune mare) 

-auscultaţie: MV diminuat sau abolit (silenţiun respirator); suflu amforic 

Hidropneumotorace 

Paraclinic 

-radiologic: hipertransparenţă fără desen pulmonar, plămân împins spre hil 

-puncţia pleurală 

4.SECHELELE PLEURALE (PAHIPLEURITA) 

Definiţie îngroşarea şi simfizare foiţelor pleurale, secundară unor procese inflamatorii 

Cauze- pleurezia exudativă 


-asimptomatice 

-dureri toracice inconstante 

-tuse iritativă 

-dispnee 


-inspecţie: retracţie hemitorace, scolioză cu concavitatea spre partea afectată, 

↓amplitudinii mişcărilor respiratorii, asincronism respirator, spaţii intercostale ↓ 

-palpare: freamăt pectoral ↓,+/- frecătură pleurală 

-percuţie: submatitate 

-auscultaţie: MV ↓, +/-frecătură pleurală 

Paraclinic 

-radiologic: opacitate, retracţii în vecinătate 

D. SINDROMUL MEDIASTINAL 

Topografic mediastinul se împarte în : 

-superior: timus, ţesut adipos, prelungiri ale tiroidei 

-anterior: timus, ţesut adipos, ggl 

50

-mijlociu- superior: aortă ascendentă, crosă, vena cavă superioară şi inferioară, nervi frenici, 

nervul vag, trahee, bronşii principale, ganglioni, artera şi venele pulmonare; inferior- 

pericard, cord. 

-posterior: esofag, nerv vag, lanţ simpatic, aorta descendentă, vene azygos, ductul toracic 

limfatic, ganglioni limfatici 

Patologie: 

• tumori primitive ale organelor mediastinale 

• adenopatii (sarcoidoză, tbc, limfoame) 

• diverse: boli inflamatorii (mediastinita), boli esofag (diverticuli, megaesofag), 

anevrism aortic, emfizem mediastinal 

Manifestări clinice: 

• Sindrom de compresiune vasculară 

– arterială: trunchi brahiocefalic şi subclavie (insuficienţă circulatorie 

cerebrală; diferenţe de TA şi puls la nivelul membrului superior); artera 

pulmonară (cianoză, suflu sistolic la pulmonară) 

– venoasă: vena cavă superioară (edem şi cianoză “în pelerină”, circulaţie cavocavă, 

cefalee, ameţeli, somnolenţă etc.); vena cavă inferioară (cianoză şi edem 

“în pantaloni”, ascită, circulaţie colaterală); vena azygos (circulaţie colaterale 

vene intercostale dilatate, hidrotorax drept); vene pulmonare (hemoptizii, 

congestii pulmonare) 

• Sindrom de compresiune traheobronşică 

– tuse uscată, iritativă, rebelă; uneori spasmodică, lătrătoare; dispnee 

inspiratorie; tiraj, cornaj; sindrom de atelectazie segmentară sau lobară; 

• Sindrom de compresiune nervoasă 

– n. recurent stâng: disfonie, afonie; voce bitonală, spasm glotic; 

– n. frenic: sughiţ, paralizia diafragmului, durere în umăr; 

– n. intercostali: nevralgie intercostală, scăderea amplitudinii mişcărilor 

respiratorii 

– lanţ simpatic: tahicardie, paloare hemifacială, sindrom Claude Bernard- 

Horner 

– compresiuni medulare 

• Sindrom de compresiune esofagiană 

– disfagie, regurgitări, vărsături; 

• Sindrom de compresiune pe canalul toracic 

– edeme limfatice (torace, mbembre superior); revărsat chilos pleural sau 

peritoneal; 

MEDIASTINITA ACUTĂ 

Definiţie: Infecţie acută ale spaţiului celular mediastinal 

Etiologie: complicaţii posttraumatice, perforaţii esofag, bronşii (corpi străini, substanţe 

caustice), postoperator 

Clinic: 

-stare gravă, şoc, febră, frisoane 

-dispnee marcată 

-cianoză intensă 

-dureri retrosternale iradiate spre gât 

-tulburări esofag, nervi etc. 


-emfizem mediastinal: palpare supraclavicular, suprasternal- crepitaţii; ausculataţie- 

crepitaţii fine, superficiale 

51

Radiologic: lărgire mediastin, limite estompate, benzi clare ce conturează cordul şi limitele 

mediastinului 

V.SINDROMUL INSUFICIENŢEI RESPIRATORII 

Definiţie: Incapacitatea plămânilor de a face faţă schimburilor normale de gaze respiratorii la 

nivelul membranei alveolocapilare. Aceasta duce la ↓ presiunii parţiale arteriale a 

oxigenului- PaO2 sub 60 mmHg (hipoxie) şi la ↑PaCO2 peste 50 mmHg (hipercapnie). 

PaO2 – normal 100-96 mmHg (scade la 80 mmHg la vârste peste70 ani) 

-hipoxemie importantă < 60 mmHg; 

-hipoxemie severă < 45 mmHg; 

-hipoxemie cu risc letal < 35 mmHg; 

PaCO2 – normal 35-45 mmHg 

-hipercapnie uşoară 45 - 70 mmHg; 

-hipercapnie gravă > 70 mmHg ! Risc encefalopatie respiratorie; 

Etiologie : orice boală respiratorie 

Clasificare insuficienţă respiratorie 

– parţială: ↓ PaO2; normal s ↓ PaCO2 

– globală: ↓ PaO2; ↑ PaCO2; 

– latentă: ↓ PaO2 numai în cursul efortului fizic direct proporţional cu gradul 

efortului; 

– patentă: ↓ PaO2 în repaus 

Mecanisme: 

• Hipoventilaţia alveolară: 

-distribuţie neuniformă a aerului inspirat (bronşita cronică, astm bronşic) 

-reducerea ţesutului pulmonar (emfizem pulmonary, fibroze pulmonare, atelectazie, colecţii 

pleurale masive) 

-scăderea sensibilităţii centrului respirator la CO2 (bronşită cronică, comă barbiturică) 

-afecţiuni neuromusculare şi ale scheletului care afectează toracele (deformări toracice, 

miastenia gravis) 

• Alterarea raportului ventilaţie-perfuzie- normal 0,8 

-distrucţii parenchim pulmonar, 

• Scăderea capacităţii de difuziune (puterea de difuziune a CO2 este de 30 de ori mai 

mare ca şi a O2) 

-edem pulmonar acut, tromboembolism pulmonar, fibroze pulmonare 

• Scurtcircuitul anatomic dreapta-stânga (şunt)- angiocardiopatii congenitale 

Tablou clinic 

-hipoxia (fl PaO2) efecte: 

-cianoza - < 50mmHg; deci tardiv; testul administrării de O2 – cianoza se reduce şi 

dispare 

-sistem nervos central: tulb de vedere,disartrie, iritabilitate, confuzie, delir, comă 

-cardiovascular: insuficienţe miocardice, tulburări de ritm sau conducere, ↑debit 

cardiac, vasodilataţie 

-circulaţia pulmonară: vasoconstricţie arterială, ↑rezistenţa vasculară 

-măduva hematogenă: poliglobulie (↑ vâscozitatea) 

-ficat: necroză 

-hipercapnia (› PaCO2) efecte: 

52

-semne neuropsihice - encefalopatia respiratorie - > 70mmHg: cefalee matinală, 

agitaţie, insomnie, inversarea ritmului nictemeral (insomnie nocturnă, 

hipersomnolenţă diurnă), tremurături, mioclonii, convulsii, comă 

-rinichi: retenţie de apă şi sodiu - creşte reabsorţia bicarbonaţilor (compensator) 

-circulaţia pulmonară: vasoconstricţie 

-cardiovascular: vasodilataţie, hipotensiune arterială 

-simptomele bolii de bază 

-dispneea: ↓ PaO2 → hiperventilaţie fi respiraţie CheyneStokes; ↑ PaCO2 fi 

deprimă centrii respiratori; 


– Astrup – permite determinarea PaO2, PaCO2 şI a parametrilor echilibrului 

acidobazic (acidoză sau alcaloză) 

Curs 13 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului renal- partea I 

Subcapitole: 

Semiologie generala: 

-ananmeza in bolile aparatului renal 

-semne si simptome in bolile aparatului renal 

-examenul obiectiv general in bolile aparatului renal 

-examenul obiectiv al aparatului urinar 

Sindroame aparat renal 

Sindroame glomerulare: 

-Sindromul nefrotic 

Curs 14 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului renal- partea II 

Subcapitole 

Sindroame aparat renal: 

Sindroame glomerulare 

Sindromul nefritic 

-glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 

-glomerulonefrita rapid progresivă 

-sindromul hematuriei macroscopice recidivante 

-glomerulonefrita cronică 

Sindroame tubulointerstiţiale 

1. pielonefrita acută 

2. pielonefrita cronică 

Nefropatii vasculare 

1. stenoza de arteră renală 

2. tromboza de venă renală 

3. consecinţele renale ale HTA 

Sindromul insuficienţei renale acute 

Sindromul insuficienţei renale cronice 

53

Scenarii clinice din patologia aparatului urinar 

Plan curs capitol „Semiologia aparatului urinar” 


§ Cunoaşterea principalelor etape ale examenului obiectiv ale aparatului renal (urinar) 

§ Recunoaşterea originii renale/urinare a durerii lombare şi tulburărilor de micţiune. 

§ Cunosterea semnelor generale in afectiunile renale 

§ Cunosterea semnelor specifice ale afectiunilor renale 

§ Cunosterea principiilor de explorare paraclinica 

§ Cunoasterea principalelor sindroame renale 

§ Evaluarea corespunzatoare a implicării afectării renale în economia organismului 

I. ANAMNEZA ÎN BOLILE APARATULUI RENAL/URINAR 

Vărsta 

-nou născut, copil mic: malformaţii, tubulopatii ereditare 

-copil, adolescent- GNAD poststreptococică 

-adult- litiaza urinară, TBC renal, GNC, uropatii obstructive 

-vârstnici- adenom de prostată, scleroza renală 

Sexul 

-bărbaţi: GNAD, litiaza urinară 

-femei- infecţii urinare ascendente 

Locul naşterii 

-nefropatia tubuointerstiţială endemică 

Antecedente familiale 

-boli ereditare: agenezia/hipoplazia renală, rinichiul polichistic, sindromul Fanconi etc 

-contagiunea familială- GNAD poststreptococică 


-avorturile provocate 

-sarcina patologică 


-bolile infecţioase acute 

-infecţiile cronice 

-bolile aparatului cardiovascualr 

-coalgenozele 

-bolile metabolice (diabet zaharat, guta) 

-medicamente 

Condiţii de viaţă şi de muncă 

-locuinţa necorespunzătoare 

-alimentaţia 

-munca la temperaturi înalte 

II SIMPTOME BOLI APARAT RENAL/URINAR 

54

A. DUREREA 

1. Durerea lombară difuză 

-prin afectarea sau distensia capsulei renale sau a bazinetului 

-presiune, distensie, durere difuză în loja renală; iradiere spre flancuri, accent la ortostatism, 

trepidaţii, diminuă în poziţia culcat 

Origine 

-renală: 

-unilaterală: hidronefrză, pionefroză, tbc, tumori, litiază, abces 

(nefropatii“chirurgicale”) 

-bilaterală: GNAD, GNC, PNA, PNC, rinichi polichistic (nefropatii 

“medicale) 

-extrarenală: coloană vertebrală, boli pancreatice, biliare etc 

2.Colica renoureterală 

-distensia bruscă şi importantă a bazinetului şi calicelor prin obstrucţia acută a ureterului 

(litiază, coagul, sfacel, dop caseum)+spasm musculatura parietală 

-durere violentă, debut brusc, loja renală, unilateral, iradiere, continuă, ore, zile, cedează la 

antispastice, căldură, eliminare calcul, însoţită de greţuri, vărsături, meteorism 

3.Durerea hipogastrică 

-în patologia vezicii urinare: cistita acută, cronică, litiaza vezicală etc 

-continuă, însoţită de tulburări micţionale 

-în retenţia aută de urină (glob vezical): accentuare progresivă, caracter de distensie, cedează 

la sondajul vezical 

4.Durerea pelviperineală 

-în patologia ureterului terminal, prostatite acute/cronică, adenom de prostată, uretrită 

-înţepătură, tensiune,iradiere spre gland, cu tulb de micţiune 

B.TULBURĂRILE MICŢIUNII 

1.Polakiuria 

-↑frecvenţa micţiunilor (normal 3-5/zi) 

Datorită: 

-poliuriei 

-↓ capacităţii vezicii urinare 

-hiprereflexia muşchiului detrusor 

Polakiuria nocturnă- adenom prostată 

Pseudopolakiuria -desectazia colului vezical 

2.Durerea la micţiune 

-iniţială- adenom prostată, uretrita posterioară 

-terminală-cistită 

-totală-uretrită 

-postmicţional-pericistită 

Tenesm vezical: durere+necesitate imperioasă de de a urina+ polakiurie+senzaţia că vezica 

urianră nu e goală 

3.Disuria 

-senzaţia de eliminare dificilă a urinii+/-durere 

-totală, iniţială sau finală 

-în boli ale vezicii urinare, uretră posterioară, prostată 

4.Retenţia urinară 

-imposibilitatea de golire a vezicii urinare (diagnostic diferenţial cu oligoanuria) → 

glob vezical (urgenţă-sondaj) 

55

-datorită: obstrucţiei uretrale, tulburarea reflexului micţional 

5.Incontinenţa urinară (enurezis) 

=pierderea controlului voluntar asupra actului micţional 

-conştient, inconştient; permanent, ocazional 

Cauze 

-vezicale- sfincter insuficient 

-neurologice-leziuni SNC, n. ruşinos intern 

-psihiatrice 

• micţiunea automată, “prin supraplin” 

• enurezis nocturn 

• 

III. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL IN BOLILE APARATULUI RENAL 

Atitudinea şi starea psihică 

-instabilitatea poziţională în colica renoureterală 

-astenia şi atitudinea pasivă în IRC 

-coma uremică 

-sincopa micţională 

Modificările pielii 

-paloarea gălbuie (vasoconstricţie, anemie, reteţie de urocomogen) 

-uremie: chiciura uremică, tegumente usate, purpură 

Ţesutul celular subcutanat 

-edemul renal 

-emaciere- IRC, neoplasm renal 

Sistem osteoarticular 

-fracturi patologice- IRC, hemodializă 

Temperatura corporală 

-febra- infecţii 

IV.EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI URINAR 

Inspecţia 

-regiunea lombară 

-globul vezical 

-meatul urinar 

Palpare 

-rinichi- tehnică; patologic în hidronefroze, ptoze renală, rinichi polichistic, tumori 

maligne 

-vezica urinară- globul vezical 

-prostata- palpare endorectală 

-uretra anterioară 

Percuţia 

-în globul vezical 

Auscultaţia 

-stenoza sau anevrismul arterei renale 

Explorări paraclinice ale aparatului renal 

56

- Probe de laborator, examen sumar de urină, urocultură 

- Explorări funcţionale renale (clearence cu formula) 

- Ecografia renală 

- Puncţia biopsie renală 

- Scintigrafia renală 

- Urografia, pielografia 

- Endoscopia 

V.SINDROAME APARAT RENAL 

Clasificare 

A.Sindroame glomerulare 

1.sindromul nefrotic 

2.sindromul nefritic 

B.Sindroame tubulointerstiţiale 

1. Pielonefrita acută 

2. Pielonefrita cronică 

C.Nefropatii vasculare 

1. Stenoza de arteră renală 

2. Tromboza de venă renală 

3. Consecinţele renale ale HTA 

D.Sindromul insuficienţei renale acute 

E.Sindromul insuficienţei renale cronice 

A.SINDROAME GLOMERULARE 

1. SINDROMUL NEFROTIC 

Definiţie: SN se caracterizează prin prezenţa unei proteinurii abundente, de peste 3,5 g/24 

(selectivă sau neselectivă) care determină hipoproteinemie

- angină febrilă, edeme palpebrale matinale (sugerează glomerulonefrita acută) 

- episod febril neelucidat 

- edeme neexplicate 

- tromboze venoase 

-reducerea diurezei 

-vagi lombalgii 

-simptome generale: oboseală, cefalee, nelinişte, inapetenţă, 

-cefalee, ameţeli, scotoame şi acufene dacă există HTA 

Semne: 

- Edem renal. 

- Xantelasmă 

Explorări paraclinice: 

Sindromul urinar : 

- Examenul sumar de urină: 

• proteinurie importantă : +++ sau ++++ 

• hematurie cu hematii deformate (în SN impure) 

• cilindri hematici, granuloşi, hialini, grăsoşi 

• leucocituria cu bacteriurie- în infecţii urinare supraadăugate 

• leucociturie sterilă- în SN din lupusul eritematos sistemis 

- Proteinuria cantitativă pe 24 ore > 3,5 g/24 ore 

- Electroforeza proteinelor urinare pe acetat de celuloză - pentru a determina 

caracterul selectiv sau neselectiv al proteinuriei: 

- Hematuria micro- sau macroscopică 

Modificări serologice: 

- Proteine serice scăzute – hipoproteinemie

Cauze: 

-infecţioase: streptococ, virus Ebstein-Barr, pneumococ, leptospiroza, virusul hepatitic B, 

virusul mononucleozei infecţioase, virusul rujeolei, malarie, toxoplasmoză, tifos exantematic 

-boli de sistem: LES, vasculite, purpura Schönlein-Henoch, poliarterita nodoasă 

Glomerulonefrita acută difuză post streptococică 

Definiţie: apariţia bruscă sau rapid progresivă a edemelor şi a HTA la 1-4 săptămâni după o 

infecţie cu streptococ β hemolitic grup A (faringiană, dentară, sinusală, sau cutanată) 

Etiologie: streptococul β hemolitic grup A 

Simptome: 

-subfebrilităţi, astenie 

-dureri lombare difuze, surde 

-cefalee, ameţeli, scotoame, acufene determinate de HTA 

-simptome şi semne de edem pulmonar acut dacă apare această complicaţie 

-simptome şi semne de insuficienţă renală dacă survine alterarea funcţiei renale 

Semne: 

-edem renal (retenţie hiperosmomolară de Na/Cl) 

-HTA 

Sindromul urinar: 

-oligurie -urină cu densitate mare 

-hematurie macroscopică (urina este rosie, spumoasă) sau microscopică, cu hematii crenelate 

-proteinurie1-3 g/zi, neselectivă 

-cilindri hialini, granuloşi, hematici 

-sodiul urinar scăzut 

Determinări biologice: 

-examen bacteriologic de la nivelul porţii de intrare (faringe cel mai frecvent) care, în 

momentul apariţiei nefropatiei, poate fi negativ 

-markeri serologice ai infecţiei streptococice: titrul ASLO, dozarea antiribonuclezei B şi a 

antihialuronidazei. 

-creşterea produşilor de retenţie azotată dacă se asociază o IRA 

-VSH ↑, anemie, leucocitoză, complement şi mai ales fracţiunea C3 scăzute 

Complicaţii: 

1. edem pulmonar acut 

2. edem cerebal 

3. evoluţie progresivă spre insuficienţă renală cronică 

Glomerulonefrita difuză rapid progresivă (“malignă”) 

-debut brutal 

Simptome şi semne: 

-Acuze vasculo-cerebrale determinate de creşterea valorilor tensionale. 

-Edeme 

-Oligurie, chiar anurie 

Examinări paraclinice 

• Determinări urinare: 

- proteinurie 2-3 g/24 ore, constantă, neselectivă, cu produţi de degradare a fibrinei 

- hematurie constantă, des macroscopică 

• Determinări biologice: 

- creşterea în timp scurt a creatininei serice 

Biopsia renală se inidică de urgenţă pentru precizarea diagnosticului 

59

Glomerulonefrita cronică 

Etiologie: 

-primitivă 

-secundară: 

-poststreptococică 

-boli generale (DZ, amiloidoză, vasculite, LES, panarterită nodoasă, Wegener) 

-ereditare etc 

Simptome determinate de HTA care se asociază uneori, sau de IRC în stadiile finale. 

Semne: edem renal 


-proteinurie persistentă, în general peste 1 g/24 ore. 

-hematurie, de obicei, microscopică. 

Alte explorări paraclinice: 

Ecografia renală şi urografia evidenţiază ambii rinichi de aspect normal, în stadiile 

iniţiale ale bolii şi ulterior reduşi simetric în dimensiuni o dată cu apariţia IRC. 

Biopsia renală este indicată în cazurile în care rinichii sunt încă de dimensiuni 

normale, cu scopul de a determina morfologia glomerulonefritei. 

B.SINDROAME TUBULOINTERSTIŢIALE 

NEFROPATII TUBULOINTERSIŢIALE 

Definiţie: Sindroamele tubulo-interstiţiale cuprind totalitatea manifestărilor clinicoparaclinice 

determinate de afectarea tubilor renali şi a interstiţiului (spaţiul care separă tubii 

şi glomerulii renali). 

Etiologie: 

-Factori infecţioşi: bacterieni (E. Coli, Proteus, Klebsiella, bacilul Koch); virali: virusul 

citomegalic, virusul Febrei hemoragice); fungici: candida 

-Factori neinfecţioşi: metabolici (hiperuricemia, hipokaliemia, hipercalcemia, diabetul 

zahara)t; toxici: (medicamente-analgetice, AINS, sulfonamide, metale grele); factori 

imunalergici 

Clinic: 

-evoluţie tăcută, atipică în multe cazuri: 

-astenie, inapetenţă, cefalee, transpiraţii 

-edem rar, discret 

-HTA moderată, tardivă 

Paraclinic 


-proteinurie sub 2 g/zi, neselectivă, tubulară 

-leucociturie, piurie, cilindrii leucocitari, bacteriurie 

-hematurie redusă 

Sindrom de IR 

-debut prin ↓capacităţii de concentrare 

-tulburare de acidifiere a urinii (pH peste 5) 

-↓ratei filtrării glomerulare 

1. PIELONEFRITA ACUTĂ 

Definiţie: afecţiune bacteriană acută a ţesutului intertiţial renal şi a bazinetului 

Etiologie: -oricare agent microbian, frecvent bacili Gram negativi (E. Coli!!-90%) 

-ascendentă sau descendentă 

60

Manifestările clinice, indiferent de forma de pielonefrită, sunt similare: 

- debut rapid 

- frisoane (de obicei repetate) 

- febră (39-40ºC) 

- dureri lombare intense, uni- sau bilaterale cu iradiere anterioară abdominală, spre 

hipogastru 

- tulburări urinare: disurie, polakiurie (sindrom cistitic incostant, uneori precede 

debutul pielonefritei acute) 

- alterarea stării generale, vertij, cefalee, vărsături, transpiraţii, artralgii 

Examenul de urină: 

• volum urinar normal, oligurie sau oligoanurie doar în cazurile severe 

• piurie 

• proteinurie - redusă

-proteinurie moderată, sub 1 g/24 ore; electroforeza evidenţiază proteinuria de tip 

tubular (alfa 2-globuline, beta 2-microglobuline, lizozim, lanţuri uşoare de imunoglobuline) 

-piurie în nefropatiile infecţioase, 

-glicozurie dacă glucoza se elimină urinar 

-sodiul şi potasiul urinar pot fi crescute în „nefrita cu pierdere de sare” 

-sedimentul urinar: leucocite în număr mare, deformate, cilindri leucocitari şi celule 

tubulare descuamate. 

-urocultura poate fi pozitivă în episoadele de acutizare 

Modificări serologice: 

- uree, creatinină normale înaintea apariţiei deficitului funcţional renal 

- sodiul şi potasiul sanguin normale sau scăzute 

- acidoză hipercloremică 

Examinări imagistice 

Ecografia renală: 

- dimensiuni renale scăzute asimetric 

- contur renal neregulat 

- dimensiunile parenchimului renal reduse 

- dezorganizarea structurii aparatului pieocaliceal 

Urografia intravenoasă completează datele obţinute ecografic cu anumite aspecte legate de 

modificări ale funcţiei renale. 

C.NEFROPATII VASCULARE 

1. STENOZA DE ARTERĂ RENALĂ 

Etiologie: 

-ATS peste 60 ani 

-displazia fibromusculară la tineri 


- manifestări vasculo-cerebrale comune oricărei HTA 

- valori tensionale de obicei foarte mari, 

- HTA de tip sistolo-diastolic, rezistentă la tratament 

- suflu sistolic la auscultaţia regiunilor lombare cu are mare valoare diagnostică 

Examinări paraclinice: 

Modificări urinare: 

- proteinurie inconstantă şi mai mică de 1 g/24 ore 

- creşterea activităţii reninei plasmatice 

Examinarea Eco-Doppler a arterelor renale . 

- Urografia intravenoasă- asimetria morfologică şi funcţională a celor doi rinichi. 

Scintigrafia renală arată asimetria morfologică şi funcţională a celor doi rinichi. 

Arteriografia permite vizualizarea leziunii (localizare, aspect, întindere). 

2. TROMBOZA DE VENĂ RENALĂ 

Cauze: 

1. tromboza primară : 

-asociată sindromului nefrotic 

-asociată sarcinii sau consumului de anticoncepţionale orale 

-la copii cu deshidratare sau infecţii 

62

-în prezenţa unor stări de hipercoagulabilitate 

2. tromboza renală prin afectarea fluxului sanguin renal 

-cauze extrinseci: anevrism de aortă, adenopatii retroperitoneale 

-cauze intrinseci: invazia venei prin carcinom renal 


- dureri lombare 

- hematurie 

-proteinurie (care poate poate fi importantă luând aspectul evolutiv al unui sindrom 

nefrotic) 


-Examenul eco-Doppler. 

-Urografia intravenoasă 

-Cavografia. 

3. CONSECINŢELE RENALE ALE HTA 

a) Nefroangioscleroza benignă 

Manifestările clinice sunt cele ale hipertensiunii arteriale. Afectarea renală evoluează 

silenţios şi lent spre IRC 


Determinări urinare: examinările renale pot fi normale sau evidenţiază o proteinurie 

discretă. 

Determinări biologice: nu există modificări specifice nefroangiosclerozei renale. 

Apariţia IRC determină modificările caracteristice acesteia. 

Examenul fundului de ochi: aspect de retinopatie hipertensivă 

Ecografia abdominală – dimensiunile rinichilor şi conturul acestora sunt normale 

iniţial, ulterior se constată reducerea în dimensiuni a rinichilor, conturul lor rămânând 

normal. 

b) Nefroangioscleroza malignă = Hipertensiunea arterială malignă 

Hipertensiunea arterială malignă poate fi complicaţia atât a HTA esenţiale cât şi a 

celei secundare. Evoluează cu valori tensionale foarte mari şi cu complicaţii renale severe. 

Manifestări clinice 

- cefalee intensă 

- uneori se asociază vărsături 

- tulburări vizuale 

- simptome şi semne de insuficienţă ventriculară stângă acută 

- oligurie 


- proteinurie 

- creşterea marcată şi rapidă a ureei şi creatininei 

- hipopotasemie 

D.SINDROMUL DE INSUFICIENŢĂ RENALĂ ACUTĂ 

Definiţie: alterarea sau pierderea bruscă a funcţiilor renale, reversibilă în general. Reducerea 

rapidă a debitului filtrării glomerulare se produce în câteva ore-zile, având ca şi consecinţă 

imediată retenţia de potasiu, deşeuri azotate şi ioni de hidrogen 

Cauze: 

-IRA prerenală (funcţională): hipovolemie, hipotensiune arterială, şoc, ICC 

-IRA parenchimatoasă (intrisecă) 

63

-cauze specifice: GNAD, PNA, nefrite interstiţiale acute, necroza papilară, 

corticală, ocluzii artere, vene renale 

-cauze nespecifice: necroza tubulară acută prin toxice (antibiotice, citostatice, 

mercur), ischemie, precipitare Hb, miglobină (postrasfuzional, hemolize, 

traumatisme), şoc septic 

-IRA postrenală 

-obstrucţie căi urinare (uropatia obstructivă) 

-extravazare 

Stadii 

1.Faza preanurică, de instalare 

-clinic: simpt det de cauză 

-zile 

-oligurie progresivă 

-simptome incipiente de uremie 

-urina: cilindri, hematii, proteine, Hb, miglobina, ↓densitatea-1010 

-uree, creatinină în creştere 

2. Faza oligoanurică (leziuni constituite)- sindromul uremic 

-2-3 săptămâni 

-oliguria-anurie 

-creatinina ↑cu 2-3 mg/zi 

-ureea ↑ cu 20-30 mg%/zi 

-ac uric ↑ 

-electroliţi: Na, Cl, Ca ↓, K ↑ 

-acidoza metabolică 

Clinic 

-starea de hidratare 

-respirator: foetor uremic, respiraţie Cheyne-Stockes, Kussmaul, complicaţii 

infecţioase 

-cardiovascular: modificări ale tensiunii arteriale, tulburări de ritm, EPA, pericardita 

-digestiv: anorexie, grţuri, vărsături, diaree, HDS 

-neuropsihic: astenie, somnolenţă, agitaţie psihomotorie, convulsii, comă 

III. Faza de reluare a diurezei 

-2-3 săptămâni 

-poliurie 2-4000 ml, urini subizostenurice 

-tulburări hidroelectrolitice!!! 

-scădere progresivă subst azotate 

IV.Faza de restituţie, convalescenţă 

- luni, ani 

-filtrarea glomerulară se reia înaintea capacităţii de concentrare 

E. SINDROMUL DE INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ 

Definiţie reducerea progresivă şi definitivă a filtrării glomerulare determinată de distrugerea 

treptată a nefronilor. 

Cauze 

1.nefropatii glomerulare 

-GNC primitive 

-GNC secundare -amiloidoză 

-DZ 

-LED, PAN, Wegener 

64

2.nefropatii interstiţiale 

-PNC bacteriană 

-nefropatii cu obstrucţie pe căile urinare 

-secundare DZ, guta, oxaloza, toxice etc 

3.nefropatii vasculare 

-nefroscleroza 

-tromboza, obstrucţie arteră, venă renală 

-DZ 

4.nefropatii ereditare 

-rinichi polichistic 

STADIALIZARE 

FUNCŢIA 

RENALA 

STADIU 

I. PERFECTĂ 

COMPENSARE 

II. RETENŢIE 

COMPENSATĂ 

III. RETENŢIE 

DECOMPENSATĂ 

IV. UREMIE 

FG Cr 

mg% 

UREE 

mg% 

CAPACITATEA 

DE 

CONCENTRARE 

DIUREZA SEMNE 

CLINICE DE 

AZOTEMIE 

50%

-Sterilitate la femei 

-Distiroidie 

Modificări biologice 

1. Produşii metabolismului azotat 

a) Creatinina 

- reprezintă parametrul biologic esenţial pentru aprecierea deficitului funcţional renal. 

- iniţial scăderea clearence-ului la creatinină 

- ulterior creşterea progresivă a creatininei plasmatice 

b) Ureea – creşte, dar valoarea sa în reflectarea funcţiei renale este redusă. 

c) Acidul uric creşte 

2. Electroliţii: 

a) Sodiu 

- creşte numai în stadiul tardiv al IRC 

- scade în nefropatiile interstiţiale cu pierdere de sodiu 

b) Potasiu 

- creşte în stadiul tardiv, asociat acidozei metabolice 

c) Calciu 

- hipocalcemia este constant asociată deficitului de calcitriol 

d) Fosfor 

- hiperfosforemie secundară hiperparatiroidismului secundar 

3. Echilibrul acidobazic 

a) acidoză metabolică prin deficitul eliminării renale a acizilor 

Alte explorări paraclinice: 

1. Electrocardiograma – pentru depistarea tulburărilor de ritm şi conducere, a 

cardiopatie ischemice, a modificărilor de hiperpotasemie 

2. Ecografia cardiacă 

3. Ecografia abdominală – se măsoară dimensiunile rinichilor, se pot face aprecieri în 

privinţa etiologiei 

4. Radioscopia toracică – aspectul cordului, staza pulmonară 

5. Radiografii osoase – aprecierea modificărilor determinate de hiperparatiroidismul 

secundar şi de osteomalacie 

6. Gastroscopia – pentru a evidenţia substratul manifestărilor digestive. 

66

Semestrul II 

Curs 1 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului cardiovascular- partea I 

Subcapitole 

-anamneza in bolile cardiovasculare 

-simptome in bolile apartaului cardiovascular 

-durerea precordiala 

-dispneea 

-palpitatiile 

-examenul obiectiv general in bolile apartaului cardiovascular 

-examenul obiectiv al inimii si vaselor periferice (inspectie, palpare, percutie, ausculatie) 

Curs 2 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului cardiovascular- partea II 

Subcapitole 

Metode paraclinice de investigare a aparatului cardiovascular: 

-electrocardiograma 

-ecografia 

-angiografia 

Curs 3 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului cardiovascular- partea III 

Subcapitole 

1. Reumatismul articular acut 

2. Sindroame valvulare 

1.Stenoza mitrală 

2.Insuficienţa mitrală 

3.Stenoza aortică 

4.Insuficienţa aortică 

Curs 4 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului cardiovascular- partea IV 

Subcapitole 

1. Sindromul endocardic 

2. Sindromul miocardic 

1. Miocardita 

2. Cardiomiopatiile 

3 Sindromul pericardic 

4. Sindroame coronariene 

1. Angina pectorală 

2. Infarctul miocardic acut 

Curs 5 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului cardiovascular- partea V 

Subcapitole 

1. Semiologia aritmiilor coronariene 

1. Aritmii supraventriculare 

2. Aritmii ventriculare 

67

3. Tulburări în conducerea impulsurilor 

4. Sindroame de preexcitaţie 

5. Ritm de pacemaker 

2. Sindromul insuficienţei cardiace 

1. Insuficienţa cardiacă stîngă 

2. Insuficienaţa cardiacă dreaptă 

3. Insuficienţa cardiacă globală 

Curs 6 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului cardiovascular- partea VI 

Subcapitole 

1. Sindromul hipertensiunii arteriale 

2. Sindromele de ischemie arterială 

1. Sindromul de ischemie arterială acută 

2. Sindromul de ischemie arterială cronică 

3.Sindroame de tromboză venoasă 

1. Tromboflebita profundă a membrelor inferioare 

2. Tromboflebita superficială 

3. Alte tromboze 

Scenarii clinice din patologia aparatului cardiovascular 

68

Plan curs, capitol “Semiologia aparatului cardiovascular” 


§ Cunoaşterea principalelor etape ale examenului cardiovascular 

§ Recunoaşterea originii cardio-vasculare a durerii, dispneei, palpitaţiilor şi sincopei. 

§ Recunoaşterea simptomelor funcţionale şi diferenţierea lor de cele organice 

cardiovasculare. 

§ Cunoaşterea semnelor generale in afectiunile cardio-vasculare 

§ Cunoaşterea semnelor specifice ale afectiunilor cardio-vasculare 

§ Cunoasterea principiilor de explorare paraclinica: biologice, electrocardiografice, 

radiologice, ecocardiografie, explorarile imagistice non-invazive, explorarile 

imagistice invazive. 

§ Cunoasterea principalelor sindroame cardiovsculare 

§ Corelarea datelor obţinute din examenul obiectiv al aparatului cardiovascular cu cele 

de la examenul obiectiv general, ale celorlalte aparate şi sisteme precum şi din 

anamneza 

69

I. ANAMNEZA IN BOLILE CARDIOVASCULARE 

Vârsta 

-nou născut, copil mic- angiocardiopatii congenitale cianogene sau non-cianogene 

-preşcolar, şcolar- cardita reumatismală 

-adult tânăr - sechele cardită reumatismală 

-adult, vârstnic- cardiopatia ischemică, cardiopatia hipertensivă, cordul pulmonar, 

cardiomiopatii toxice, metabolice sau din bolile de colagen 

Sexul 

- bărbaţii: angiocardiopatii congenitale (coarctaţia de aortă, cordul pulmonar, 

cardiopatia ischemică, valvulopatii aortice 

- femeile: DSA, valvulopatii mitrale, cardiotitreoză, determinări cardiace ale 

colagenozelor 


-ţările cu standard economic redus: cardiomiopatii carenţiale, infecţioase şi parazitare 

-ţările dezvoltate: cardiopatia ischemică 


Agregarea familială a unor boli cardiace poate recunoaşte cauze: 

- genetice (unele angiocardiopatii congenitale) 

- peristatice (miocardite virale, hipovitaminoze) 


- pletora foliculinică poate ocazional decompensa o cardiopatie subcompensată 

- sarcina, naşterea, alăptarea pot revela o cardiopatie sau ICC 

- menopauza: promovează tulburările funcţionale, debutul sau agravarea HTA, ATS 


- bolile infecţioase acute miocardite (în special RAA, febra tifoidă, difteria) 

- bolile infecţioase cornice cu tropism cardiac (lues, TBc, supuraţii cornice) 

- cauze de bacteriemii enbocardită infecţioasă 

- bolile cronice ale aparatului respirator şi ale cutiei toracice IVD, CPC 

Conditii de muncă şi viaţă 

- locuinţa aglomerată contagiune intrafamiliala miocardita infecţioasă (virală), 

cardita reumatismală (streptococ) 

- suprasoliciatrea profesională ATS, IMA 

- factorii alimentari şi nutriţionali ATS 

- consumul de toxice ATS, CMD 

II. SIMPTOME IN BOLILE APARTAULUI CARDIOVASCULAR 

A. DISPNEEA 

In bolile cardivascualre dispneea este inspiratorie şi se însoţeşte de tahipnee. 

Poate îmbrăca următoarele aspecte: 

1. de efort, progresivă (IVS cronică di cardiopatia hipertensivă, leziuni valvulare mitroaotrice, 

cardiopatia ischemică) 

2. de repaus 

a. cu ortopnee- prin evoluţia progersivă a dispneei de efort 

70

. paroxistică – în IVS acută )pusee hipertensive, IMA, tahicardii paroxistice etc). Are 

trei forme de manifestare care sunt de fapt etape de gravitate crescătoare a stării patologice 

care o determină: 

-Dispneea paroxistică nocturnă 

-Astmul cardiac (diagnostic diferenţial de astm bronşic) 

-Edemul pulmonar acut (hemodinamic) 

Cardiacii pot prezenta respiraţie de tip Cheyne-Stockes însoţită sau nu de dispnee. 

B. DUREREA PRECORDIALĂ 

• Diagnostic diferenţial durerea extracardiacă- durerea cardiovasculară 

• Datorită 

– ischemiei coronariene 

– suferinţelor pericardice 

– bolilor aortei 

– HTP 

Analiza Angina Angina pectorală Infarctul miocardic acut 

semiologică a pectorală stabilă instabilă 

durerii 

Localizare Precordială/ Precordială/ Precordială / retrosternală 

retrosternală retrosternală pe o suprafaţă mare 

Iradiere Umăr, membru Aceeaşi, Extinsă, diferită de 

superior stâng, sau într-un loc iradierile anterioare, 

până în ultimele nou 

iradiere în ambele braţe 

două degete sau suplimentar 

Caracter Constrictiv Constictiv Constrictiv exprimat, 

sfâşietor 

Intensitate Medie sau mare Mare Foarte mare, atroce 

Durată Maxim 

minute 

15 15-30 minute Peste 30 de minute 

Condiţii de Efort Prag anginos Repaus 

apariţie 

redus, repaus 

Condiţii de Repaus sau după Nitroglicerină Antialgice majore-opiacee 

dispariţie nitroglicerină sublingual doze 

sublingual, crescute, răspuns 

răspuns complet incomplet 

în 1-3 minute 

Simptome de Anxietate, Transpiraţii, Dispnee, angoasă, agitaţie 

acompaniament dispnee greaţă, palpitaţii psihomotorie, transpiraţii, 

greţuri, vărsături, paloare, 

hipotensiune arterială 

71

C. PALPITAŢIILE 

-au origine cardiacă dacă: 

-survin frecvent şi persistă în timp 

-se asociază cu alte simptome cardiovasculare 

-se datorează unor tulburări de ritm dovedite 

-apar la un cardiac cunoscut 

D. ALTE SIMPTOME 

-oboseala 

-tuse, hemptizie 

-greţuri, vomă, balonare, hepatalgii 

-oligurie, nicturie 

-cefalee, ameţeli 

III. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL IN BOLILE APARTAULUI 

CARDIOVASCULAR 

1. Starea psihica 

-sincopa cardiogena (obstructivă sau disritmică): posturală, de effort, în tahicardii, în 

bradiacardii (sincopa Adam-Stockes) 

2. Tipul constitutional, aspectul somatic general 

- tipul endomorf→ATS, tipul ectomorf→astenie neurocirculatorie 

- nanism (infantilism) cardiac- copii cu SM, angiocardiopatii congenitale 

- boli ereditare asociate cu defecte cardiace: sindromul Marfan- PVM, IM/IA,disectie 

de aortă; sindromul Klinefelter- DSA, angiocardiopatii congenitale; sindromul 

Turner- CA, tricuspidie aortică, stenoza pulmonară, CM dilatativa/hipertrofica 

3. Atitudinea 

- antalgică 

- criza de AP- imobilizati, fata crispata de durere 

- infarctul miocardic acut- agitati, “ nu-si gasesc locul” 

- pericardita acuta uscata- corpul aplecat inainte 

- disectia de aorta- toracele apasat pe spatarul scaunului 

- antidispneizanta : ortopnee/semiortopnee 

- IVS acuta sau cronica agravata 

- pericardita exudativa -“ruga mahomedana” 

- angiocardiopatii cangenitale- in timpul efortului “ghemuire” (squatting) 

4. Faciesul 

- stenoza mitrala- facies mitral (cianoza buzelor, pometilor, nasului şi vârful bărbiei) 

- cord pulmonar cronic cu insuficienţă respiratorie severă : cianoza intensă a pomeţilor, 

tumefierea pleoapelor, conjunctiva bulbară injectată şi edemaţiata, venectazii la nivelul 

obrajilor 

72

- insuficienţa cardiacă congestivă: facies buhait “Corvisart” (cianoza, edeme, anxietate) 

- angiocardiopatii congenitale: facies negroid (cianoza exprimată, creşterea în volum a 

buzelor) 

5. Examenul ochilor 

-exoftalmia: ICC gravă, cardiotireoza,, 

-sclerotice albastre: sindrom Marfan, osteogeneza imperfecta 

-semnul Argyll-Robertson- lues+/- IA 

-iridodoneza-subluxatie de cristalin- sindrom Marfan 

-hipus pupilar intermittent: IA 

-xantelasma 

6. Tegumente 

- cianoza -tip central: angiocardiopatii congenitale cu şunt dreapta-stânga 

-tip periferic: IVD cronică, pericardita contrictivă, stenoza tricuspidiană 

-tip mixt: IVS, CPC, SM 

- paloare - persistentă: ICC 

- ocazională: tulburari de ritm cu tahicardii, IMA, angina pectorală, IA, SM, 

endocaardita infecţioasă 

- icterul- staza hepatica îndelungată- ICC cronică, pericardita constrictivă 

- cardiomiopatie hemocromatozica 

- eruptii si hemoragii cutanate 

-RAA: eritem marginat, nodulii lui Meynet 

-endocardita infectioasă: noduli Osler (embolii septice), hemoragii subunghiale “in 

aschie” 

- tulburari trofice 

-degete hipocratice: angiocardiopatii congenitale (tardiv), andocardita infectioasă 

(precoce) CPC cu hipoxie severă 

-starea de nutriţie: caşexie (marasmul cardiac) în cardiopatii decompensate, în faze 

avansate 

- edemul cardiac 

IV. EXAMEN OBIECTIV APARAT CARDIOVASCULAR 

CORD 

1.Inspecţie: 

-bombări, retracţii regiunea precordială 

-pulsaţii vizibile (precordial, epigastru- semnul Harzer) 

2. Palpare 

-impulsul apical 

-clacmentele 

-freamătul cardiac 

-frecătura pericardică 

3.Percuţia 

-aria matităţii cardiace 

4. Auscultaţia 

-focar, zonă 

73

-zgomote cardiace (I,II) ritm, intensitate, dedublare 

-zgomote supraadăugate (III,IV,clicuri) 

-sufluri: 

-situarea în ciclul cardiac 

-sediu (intensitate maximă) 

-iradiere 

-durata 

-intensitatea (I-VI) 

-tonalitate 

-timbru 

-condiţii ce modifică intensitatea 

ARTERE 

Inspecţie 

-pulsaţii, pulsaţii anevrismale 

-senele periferice ale IA 

Palpare 

-pulsul arterial 

-examinare 

-modificarea peretelui arterial în ATS (rigid, indurat), arterita Horton (indurat, 

sensibil, neopiulsatil) 

-dispariţia undei pulsului- asfigmie: emboile, tromboză, ACO, arterita Takayashu- 

Onishi 

-simetria şi sincronismul 

-ritmicitatea 

-frecvenţa 

-calitatea pulsului (amplitudine, tensiune, celeritate) 

-freamătul arterial (tril) 

Auscultaţie 

Măsurarea tensiunii arteriale 

SISTEMUL VENOS 

Inspecţie 

-circulaţia venoasă colaterală 

-varicele 

-cordoanel flebitice superficiale 

-turgescenţa venelor jugulare 

-pulsul jugular 

Palpare 

-manevrele de provocare a durerii în tromboflebite (palparea directă, percuţia crestei 

tibiale,presiunea masei musculare, comprimarea cu manşonul tensiomentrului, manevra 

Homans) 

-pulsul jugular 

-refluxul hepatojugular, abdominojugular 

Auscultaţie- valoare redusă 

74

Explorări paraclinice ale aparatului cardiovascular 

- Probe biochimice (ex enzimele de necroză miocardică) 

- Electrocardiograma de repaus, testul de efort, înregistrarea ECG pe 24 de ore 

(Holter) 

- Radiografie toracică 

- Ecocardiografie 

- Scintografie miocardică 

- CT, RM 

- Coronarografie, cateterism cardiac 

V. SINDROAME APARAT CARDIOVASCULAR 

CLASIFICARE: 

1. Reumatismul articular acut 

2. Sindroame valvulare 

-Stenoza mitrală 

-Insuficienţa mitrală 

-Stenoza aortică 

-Insuficienţa aortică 

3. Sindromul endocardic 

4. Sindromul miocardic 

-Miocardita 

-Cardiomiopatiile 

5. Sindromul pericardic 

6. Sindroame coronariene 

- Angina pectorală 

- Infarctul miocardic acut 

7. Semiologia aritmiilor cardiace 

- Aritmii supraventriculare 

- Aritmii ventriculare 

- Tulburări în conducerea impulsurilor 

- Sindroame de preexcitaţie 

- Ritm de pacemaker 

8. Sindromul insuficienţei cardiace 

- Insuficienţa cardiacă stîngă 

- Insuficienaţa cardiacă dreaptă 

- Insuficienţa cardiacă globală 

9. Sindromul hipertensiunii arteriale 

10. Sindromele de ischemie arterială 

- Sindromul de ischemie arterială acută 

- Sindromul de ischemie arterială cronică 

11. Sindroame de tromboză venoasă 

- Tromboflebita profundă a membrelor inferioare 

- Tromboflebita superficială 

- Alte tromboze 

75

1. REUMATISMUL ARTICULAR ACUT 

Definiţie 

Reumatismul articular acut (RAA) reprezintă o complicaţie tardivă, nesupurativă a infecţiei 

cu streptococ beta hemolitic grup A, produsă prin mecanism imunologic şi afectând multiple 

ţesuturi de origine mezenchimală, în special articulaţiile şi aparatul cardiovascular 


• Prodromal- infecţie streptococică: angină, rinofaringită, scarlatină (nu infecţii cutante) 

• Debut: aproximativ la 2 săptămâni, brusc sau insidios, poliarticular (poliartralgii, 

poliartrite, febră), cardiac (paplitaţii, dur precord, IC), abdominal (dureri) 

• Perioada de stare 

1. manifestări generale: febră neregulată, astenie, transpiraţii 

2. sindromul articular: articulaţii mari mb (genunchi, glezne, cot), artrite, artralgii 2-3 zile, cu 

caracter migrator, durere, tumefacţie, impotenţă funcţională, vindecare fără sechele!!!! 

3.sindromul cardiac: 

-miocardita: palpitaţii, tahicardie discordantă cu temp, tulburări de ritm (Ex, FiA), de 

conducere (BAV gr I), cardiomegalie, IC 

-endocardita: valvulita: zg cardiace asurzite, apariţia de sufluri organice (regurgitare mitrală, 

mezodiastolic apexian Carey-Coombs, sistolice aortice) sau modificarea celor anterioare 

-pericardita: dureri precordiale, frecătura pericardică, ST supradenivelat 

-pancardita, 3-6 luni, valvulopatiile reumatismale cronice apar la 30% dintre pacienţii cu 

RAA 

4. sindromul neurologic 

-coreea Sydenham, după luni de zile -mişcări involuntare, dezordonate membre, cap, trunchi 

(incapacitate de coordonare mişcări), dislalie, tulburări sfincteriene. Remisiune completă 

5. sindromul cutanat: eritem marginat maculo-papulos, roşu violaceu, centru clar, migrator, 

nodulii cutanţi Meynet la nivelul: genunchi, coate, craniu; duri, nedureroşi 

Paraclinic 

• sindrom inflamator 

• ASLO- indică infecţia anterioară cu streptococ, nu RAA. Crescut până la 

6 luni 

• ECG: BAV I, tahicardie sau bradicardie 

• Rx toracic 

• ecocardiografia 

Criteriile Jones 

Majore Minore 

Cardita Febră 

Poliartrita Aartralgii 

Coree APP de RAA 

Eritem marginat VSH, PCR crescute 

Noduli SC interval PR prelungit 

+evidenţe de infecţie streptococică: scarlatină, streptococ în cultura faringiană, 

ASLO crescut 

Dg pozitiv: 2M sau 1M+2m / întărit de evidenţe 

76

2. SINDROAME VALVULARE 

STENOZA MITRALĂ 

Definiţie: ingustarea orificiului valvular mitral cu cresterea consecutiva a gradientului 

transvalvular si o serie de efecte hemodinamice secundare. 

Etiologie: RAA; congenitală; extravalvulară; mai frecventă la femei; 

Morfopatologie: fibroză, calcifiere; valve rigide, îngrosate, sudate; cordaje sudate; AS 

creşte, VS este normal sau mai mic; HTP; 

Fiziopatologie: creşte AS, creşte retrograd presiunea în capilarele pulmonare, HTP, cresc 

cavităţile drepte, fenomene de IVD, scade debitul cardiac sistemic, nanismul (dacă apare la 

copii) 

Clinic 

• Simptomatologie: 

– dispnee - prin staza pulmonară; hemoptizii – prin stază pulmonară şi 

dilatări bronşice 

– durere interscapulovertebrală prin creşterea AS 

– angină pectorală – prin scăderea debitului coronarian 

– palpitaţii prin tulburări de ritm 

– accidente trombembolice 

– disfagie, disfonie prin compresiunea exercitată de AS 

• Examen obiectiv: 

– Inspectie generală - facies mitral; palpare: şoc apexian - deplasat 

lateral; freamăt diastolic; eventual CDM; pulsatii epigastrice VD 

(Harzer); percutia: mărire transversală a AMC; 

– Auscultaţie: zgomot I accentuat; zgomot II dedublat numai dacă apare 

HTP; CDM; uruitura diastolică, se accentuează în decubit stg şi după 

efort; suflu presistolic (dispare în Fia) 

Paraclinic 

• Rx: bombarea arcului mijlociu stg; Vs este normal sau redus, AS bombat 

• ECG: HAS 

• Fonocardiograma: CDM, uruitura, suflu presistolic, zg II dedublat; 

• Ecografia: aspectul caracteristic al VM, remanierea valvulară, aria orificiului 

mitral, cavităţile. 

INSUFICIENŢA MITRALĂ 

Definiţie: trecerea unei cantitati de sange din ventricului stang in atriul stang in cursul 

sistolei, ca urmare a unor anomalii organice sau functionale valvulare. 

Etiologie: RAA; endocardita bacteriană, degenerativă, congenitală, ischemie- necroză 

Morfopatologie: perforaţii, rupturi de cordaje sau pilieri, calcifieri ale inelului mitral 

Fiziopatologie: sângele regurgitat determină creşterea presiunilor retrograd, creşterea AS, 

HTP, în final IVD; VS creşte ca urmare a volumului suplimentar de sânge, în timp ICC. 

Clinic 


– asimptomatic; descoperire stetacustică sau doar în momentul IVS; 

– dispnee; 

– palpitaţii prin tulburări de ritm 

– semne de IVD 


77

– inspecţie - facies mitral; palpare – şoc apexian - deplasat lateral şi în 

jos; freamăt sistolic; percuţia - mărire în ambele sensuri (în jos şi 

lateral) a AMC; 

– auscultaţie: zgomot I – normal sau diminuat, zgomot II – accentuat în 

HTP, suflu sistolic intens, holosistolic, tonalitate ridicată, timbru 

muzical, în platou, intensitate maximă la vârf; iradiere axilă; 

Paraclinic 

• Rx: AS mărit; dilatare AP; dilatare VS; semne HT pulmonară linii Kerley; 

• ECG: FiA; HVS; HAS 

• Fonocardiograma: suflu holosistolic “în platou” 

• Ecografia: evidenţiază jetul regurgitat, evaluarea cavităţilor, HTP 

Prolapusl de valvă mitrală 

Definiţie: Prolapsul valvei mitrale este un sindrom realizat de pătrunderea valvei mitrale în 

atriul stâng, în cursul sistolei. Se poate asocia cu insuficienţa mitrală. 

Etio-patologie: Boala poate fi primară, când leziunea principală este degenerescenţa 

mixomatoasă a valvelor, sau secundară, asociată cu numeroase afecţiuni: defect de sept atrial, 

cardiopatia ischemică, boala Ebstein, sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Marfan. 

Clinic: asimptomatic de cele mai multe ori, sau fenomene vegetative, la femei tinere: 

palpitaţii (prin diverse tulburări de ritm), lipotimie, tahicardie de repaus, dureri toracice 

necaracteristice. 

Examen obiectiv: inspecţie necaracterictică, palpare, eventual clic mezosistolic, percuţie 

necaracteristică, ausculataţie clic mezosistolic accentuat în ortostatism şi la aplecarea 

trunchiului înainte, eventual urmat de susflu sistolic de ejecţie mezo-telesistolic. 

Paraclinic: ecocardiografia pune diagnosticul. 

STENOZA AORTICĂ 

Definiţie: ingustarea orificiului valvular aortic, cu cresterea gradientului transvalvular si 

hipertrofierea ventricului stang. 

Etiologie: congenitală (bicuspidie); RAA; degenerativă, endocardita bacteriană; 

Morfopatologie: valve remaniate, îngustarea orificiului aortic; HVS cocentric; 

Fiziopatologie: HVS determină disfuncţie diastolică, creşterea presiunilor retrograde, HTP; 

în timp, apare ICC; anterograd, sindrom de debit cardiac scăzut 

Clinic 


– asimptomatic 

– dispnee de efort; 

– angina pectorală de efort; 

– sincopa de efort 

– moartea subită 


78

– semne periferice: puls tardus et parvus; TA - N sau scăzută; 

palpare: şoc apexian deplasat în jos; freamăt sistolic; percuţia: mărire 

longitudinală a AMC; 

– auscultaţie: zgomot II - dedublat (întârzie componenta Ao); dedublare 

paradoxală în stenozele severe; clic de ejecţie; suflu sistolic de 

intensitate maximă la aortă, iradiere către claviculă şi vasele gâtului, 

intensitate mare şi foarte mare, mezo-tele sistolic, tonalitate joasă, 

timbru aspru, răzător, rugos. 

Paraclinic 

- Rx: HVS, calcifieri sigmoidiene aortice şi dilatarea butonului aortic; 

- ECG: normal (SA largă), sau semne de HVS 

- Fonocardiograma: suflu mezo-tele sistolic “crescător - descrescător ”, romboidal 

- Ecografia: aspectul valvelor, deschiderea, gradientul, HVS 

INSUFICIENŢA AORTICĂ 

Definiţie: trecerea unei cantitati de sange din aorta in ventriculul stang pe parcursul diastolei. 

Etiologie: RAA; sifilis; Marfan, endocardita infectioasă, congenitale (bicuspidia aortică); 

Morfopatologie: valve deformate, VS - dilatat 

Fiziopatologie: în timpul diastolei, sângele refluează din marea circulaţie, VS este 

supraîncărcat, în sistola următoare trimite un volum crescut de sânge; semne periferice: 

transmiterea variatiilor de presiune la periferie; 

Clinic 


– asimptomatic, uneori mulţi ani; 

– angina pectorală de efort; 

– pulsaţii în gât, cefalee pulsatilă, zgomote ritmice în urechi; 

– HTA 


– semne periferice: puls Corrigan - săltăreţ (celer et altus); formulă 

tensională divergentă; “dansul arterial” la carotide; semn Musset 

(capul); puls capilar (unghii); pulsul luetei, hipus pupilar, puls 

amigdalian; dublu suflu sistolic arterial Durrozier; palpare – şoc 

apexian amplu, întins ca suprafaţă (“en dome”); percuţia - mărire 

longitudinală a AMC; 

– auscultaţie: suflu diastolic de intensitate maximă marginea stg. stern 

spaţiul III ic stg sau la aortă; iradiere în jos pe marginea sternului si 

către vârf , holodiastolic, intensitate variabilă, descrescătoar, tonalitate 

înaltă, timbru dulce, aspirativ, muzical (“ţipătul de pescăruş”); 

accentuat ridicat, trunchi aplecat înainte şi braţe sus sau în apnee după 

expiraţie forţată; suflu protodiastolic de SM relativă (Austin Flint) 

Paraclinic 

• Rx: VS dilatat, expansiunea amplă sistolică a aortei, “în basculă”; 

• Fonocardiograma: suflu diastolic, descrescător 

• Ecografia: flutter diastolic al foiţei anterioare a valvei mitrale; regurgitarea 

aortică, VS dilatat 

79

3. SINDROMUL ENDOCARDIC 

• Definiţie: boală inflamatorie a endocardului, cu debut brusc sau insidios, ce 

determină sau agravează leziuni cardiace preexistente, determinări sistemice; 

• Clasificare: după sediu; după etiologie: bacteriană, fungică, inflamatorie 

neinfecţioasă, paraneoplazica sau marantică 

• Categorii: Endocardita pe valve native (acută sau subacută); Endocardita pe valve 

protetice (precoce sau tardivă); Endocardita utilizatorilor de droguri iv 

ENDOCARDITA BACTERIANĂ ACUTĂ 

– etiologie: Stafilococ, Pneumo, Strepto grup A, Gono, Histoplasma etc; 

frecventă la utilizatorii de droguri IV 

– anatomopatologie: valve indemne, vegetaţii friabile, detaşabile, embolii; 

distrucţie, perforare, rupere de valvule sau cordaje; 

– Clinic: semne proces infecţios septic: alterare stare generală, febră, frison, 

anemie,paloare “café au lait”; semne de embolie la distanţă: viscerale 

(abcese splenice, hepatice, renale, etc) , cerebrale, periferice: noduli Osler - 

pulpa degetelor, palme, plante; mici, eritematoşi, sensibili; pete hemoragice 

Janeway; hemoragii “în aşchie”; semne de afectare cardiacă: sufluri 

cardiace la diferite orificii, caractere variabile, mobile de la o zi la alta cu 

evoluţia procesului şi/sau cu tratamentul 

– Paraclinic: VSH, anemie, sindrom renal - hematurie, albuminurie, 

cilindrurie; hemoculturi – criteriu de diagnostic; ECOCARDIOGRAFIA, 

mai ales cea transesofagiană – criteriu diagnostic 

ENDOCARDITA BACTERIANĂ SUBACUTĂ (LENTĂ) 

– etiologie: Streptococ viridans, Enterococul, Gram negativi, micoze - 

Candida; 

– factori favorizanţi: 

• endocard anterior lezat - valvulopatii reumatismale, boli congenitale, 

boli degenerative 

• reactivitatea organismului; 

– poarta intrare: extracţii dentare; intervenţii ORL; etc; 

– anatomopatologie: valve anterior lezate - aceleaşi modificări, se instalează 

mai lent; 

– Clinică (evoluţie lentă, până la un an) 

• APP: - cardiac cunoscut - manevre cauzatoare de bacteriemie; 

• semne proces infecţios : mai puţin evidente; febra la un cardiac 

cunoscut! 

• semne de afectare cardiacă: valvulopatia preexistentă + sufluri 

cardiace determinate de leziunea endocardică recentă - schimbarea 

caracterului unui suflu sau apariţia de sufluri noi – criteriu de 

diagnostic pozitiv 

• semne extracardiace: aceleaşi + hipocratism digital; 

4. SINDROMUL MIOCARDIC 

definiţie: afectarea inflamatorie sau infiltrativă a muşchiului cardiac; 

• etiologie: miocardite - infecţioase (bacteriene; virale, fungi); imune (RAA, LES); 

cardiomiopatii - hipertrofică, dilatată, restrictivă; 

80

• clinică: modificări de zgomote cardiace: intensitate (redusă); frecvenţă 

(tahicardie); ritm ( palpitaţii + aritmii diverse); modificări de contur cardiac. 

• paraclinic: Rx (contur cardiac dilatat); Echocardio (dilatări, hipertrofii globale sau 

parcelare, disfuncţii localizate sau generalizate) 

+/- semne de ICC 

CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ 

– anatomopatol: dilatarea cavităţilor ventriculare; grosimea pereţilor este 

normală; trombi intracardiaci; 

– etiologie: idiopatică; alcoolică, postpartum, infecţioasă (postvirală), 

citostatice; 

– clinică : ICC cu evoluţie severă 

– paraclinic: 

• Rx - ICT mărit, cord miopatic, stază pulmonară; 

• Echocardiografie – VS dilatat, fracţie de ejecţie mult scăzută, 

hipocontractilitate globală; 

• 

CARDIOMIOPATIA RESTRICTIVĂ 

– anatomopatol: infiltrarea pereţilor musculari uniform, ↓ cavităţilor 

ventriculare; 

– etiologie : idiopatică; secundară: amiloidoză, hemocromatoză, sarcoidoză, 

sclerodermia; 

– clinică : ICC hipodiastolică, tulburări de ritm 


• Rx - cord normal, stază pulmonară; 

• Echocardiografie: disfuncţie diastolică fără HVS 

• RMN 

• 

CARDIOMIOPATIA HIPERTROFICĂ 

– anatomopatol: hipertrofia miocardului, mai ales VS; simetrică sau asimetrică 

(în funcţie de afectarea septală); +/- obstrucţie dinamică; 

– etiologie : idiopatică (factor ereditar) 

– clinică : ICC + suflu dinamic de stenoză aortică, sincopa, moarte subită la 

vârste tinere 


• Ecocardiografia - sept îngroşat, raport sept/perete posterior > 1.3; 

cavitate ventriculară mică; valva mitrală cu miscare anterioară (SAM) 

obstrucţie dinamică, IM 

• cateterism cardiac 

MIOCARDITELE 

Definiţie 

Etiologie: virală, imună, postiradiere 

Clinică: nespecific, tahicardie, semne de ICC, durere precordială 

Paraclinic: 

• ecocardiografia: FE scăzută, cord global hipokinetic, 

hiperecogen 

• scintigrafia miocardică 

81

5. SINDROMUL PERICARDIC 

• Definiţie: inflamaţia pericardului cu sau fără colecţie seroasă; 

• Clasificare: 

– după prezenţa colecţiei: uscată sau exsudativă 

– după evoluţia clinică: acută sau cronică (constrictivă sau neconstrictivă); 

– după etiologie: infecţioasă (virale, TBC, bacteriene); inflamatorie (RAA, 

LES, colagenoze); alte cauze; 

PERCARDITA ACUTĂ USCATĂ 

– etiologie: TBC, RAA, idiopatică, uremică, lupica; bacteriană; neoplazică; 

– anatomopatologie: inflamaţie cu depozite fibrinoase a foiţelor pericardului; 

– clinică: semne proces infecţios septic: febră, frison; semne de afectare 

cardiacă: durere precordială cu iradiere spre gât, fose supraclaviculare, braţe; 

se accentuează la respiraţie, tuse, deglutiţie, mişcări toracice; frecătura 

pericardică - superficial (sub stetoscop), sistolodiastolică, creste la presiunea 

stetoscopului; se şi palpează; 

82

PERICARDITA ACUTĂ EXSUDATIVĂ 

– etiologie: aceeaşi 

– anatomopatologie: inflamaţie cu depozite fibrinoase a foiţelor pericardului + 

cantitate variabilă de lichid ; 

– simptome: 

• dispnee - depinde de cantitatea de lichid; 

• durere precordială + atitudine genupectorală, rugăciune 

mahomedană; 

• semne de compresiune - disfagie, disfonie, tuse, sughiţ, etc; 

– examen obiectiv: palpare – şoc apexian slab sau absent, în interiorul matităţii 

cardiace; percuţia - lărgirea ariei matităţii cardiace; auscultaţie - 

diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace; ±frecătura pericardică 

– Paraclinic: 

• Rx toracic - cardiomegalie globală, simetrică, “în carafă”, fără 

pulsaţii; 

• Echo – prezenţa lichidului, cantitatea de lichid, vechimea; 

• ECG - supradenivelare segment ST cu convexitatea în jos, decalare 

concordodantă; QRS hipovoltat; 

• puncţie pericardică - diagnostică sau terapeutică; 

PERCARDITA CRONICĂ CONSTRICTIVĂ - CONCRETIUS CORDIS, 

PANZERHERZ 

– definiţie: ingroşarea fibroasă şi densă a pericardului cu producerea de 

aderenţe intra şi extrapericardice, care comprimă cordul şi nu permite 

umplerea diastolică; 

– etiologie: TBC; rar postiradiere; 

– anatomopatologie: modificări fibroase, adezive, fibrocalcare; 

– fiziopatologie: umplere diastolică defectuoasă; insuficienţă cardiacă 

hipodiastolică; 

– clinică: ICC globală, predomină staza în marea circulaţie, discreţia 

semnelor cardiace: hepatalgie de efort, dispnee de efort; examen obiectiv 

cord: +/- zgomot supraadăugat protodiastolic - clic pericardic -zona VS, 

iradiază pe toată aria precordială, creste în inspir semne extracardiace: 

hepatomegalie de stază + reflux hepatojugular; turgescenţă jugulară; puls 

paradoxal Kussmaul 

– paraclinic 

• Rx: cord dimensiuni normale; calcifieri pericardice - “inima blindată 

sau în cuirasă” 

• Echocardiografie: aspectul pericardului, disfuncţia diastolică; 

• Cateterism cardiac presiune intraatrială dreaptă crescută 

• 

PERICARDITA CRONICĂ NECONSTRICTIVĂ - acretio cordis 

– etiologie: RAA, TBC, pericardita idiopatică benignă; 

– anatomopatologie: aderenţe între pericard şi ţesuturile din jur; 

– simptome : durere precordială - se intensifică la mişcări şi poziţii; +/- 

semne de ICC 

– examen obiectiv: palpare - retracţia permanentă sau sistolică a regiunii 

precordiale; percuţie - modificări variabile ale ariei matităţii cardiace; 

auscultaţie - clic pericardic - telediastolic; 

– Paraclinic 

83

• Rx - contur cardiac şters 

• Echocardiografie - aspectul pericardului; 

TAMPONADA CARDIACĂ 

Etiologie: toate cauzele de pericardită exudativă, dacă lichidul este în cantitate suficient de 

mare, IMA cu ruptură de miocard, traumatisme 

Clinic: sindrom de debit cardiac scăzut, IVD importantă prin afectarea umplerii 

Paraclinic: 

• Rx 

• ecocardiografie: lichidul pericardic, colaps diastolic al cavităţilor drepte şi/sau stg 

Este o urgenţă medicală majoră, risc de stop cardiac prin disociaţie electromecanică!! 

6. SINDROAMELE CORONARIENE 

Definiţie: afectarea vasculară coronariană cu dezechilibrul între aportul sanguin la miocard şi 

necesarul de oxigen pentru un metabolism normal 

Cauze: cardiopatia ischemică, stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică, vasculite 

coronariene, tulburări de ritm - tahicardii severe, bradicardii severe, anemie severă; 

Clasificare: 

• Cardiopatia ischemică nedureroasă ( moartea subită, insuficienţa cardiacă, 

tulburările de ritm, ischemia miocardică "silenţioasă”) 

• Cardiopatia ischemică dureroasă (angina pectorală stabilă, angina pectorală 

instabilă, infarctul miocardic acut) 

Clasificarea sindroamelor coronariene acute: 

1. Cu supradenivelare de ST: infarctul miocardic acut cu undă Q 

2. Fără supradenivelare de ST: angina pectorală instabilă; infarctul non Q 

(subendocardic) 

Factorii de risc: familiali (hipercolesterolemie familială, hipertrigliceridemie, 

hiperlipoproteina A); caştigaţi (fumat, dislipidemie, sedentarism, obezitate, HTA, DZ, alte 

boli) 

ANGINA PECTORALĂ DE EFORT STABILĂ 

Anamneza – durerea: CARACTRELE DURERII: localizare, iradiere, caracter, 

intensitate, durată, condiţii de apariţie, condiţii de dispariţie 

Examen obiectiv general & cord: normal, +/- elemente de teren - !!! 

ECG 

• normal la 1/3 din cazuri; 

• ishemie-leziune: subdenivelare segment ST, undă T simetrică, inversată 

Test de efort 

• în scop diagnostic: dureri atipice + ECG normal 

• în scop funcţional (măsoară rezerva coronariană): durere tipică + ECG 

normal 

• Post IMA! 

Explorări izotopice 

Coronarografia: nu este necesară în angina pectorală stabilă, este necesară în formele 

severe, angina instabilă, SA severă; 

84

Probe biologice - Ø ; sau factorii de risc 

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT 

Definiţie: obstrucţia completă şi subită a unei ramuri coronare cu necroza ischemică a unei 

părţi din miocard; 

Cauze frecvente : ATS (placa instabilă) 

Cauze excepţionale : arterite infecţioase (ricketsia), vasculite 

Anamneza – durerea: localizare, iradiere, caracter, intensitate, durată, condiţii de apariţie, 

condiţii de dispariţie 

Examen obiectiv general & cord: TA normală, crescută, sau scăzută în şoc; puls normal, 

tahicardic, bradicardic, şi/sau neregulat (tulb de ritm); auscultaţie – N, sau zgomote de 

galop; tulburări de ritm; suflu sistolic apical (IM); frecătură pleurală; 

Paraclinic: 

Sindromul umoral: eliberarea enzimelor miocardice: 

• CPK (izoenzima CK –MB): primele ore; max. 12; scade 24-48 ore; 

• TGO: 12 ore; max 48 ore; dispare în 3-4 zile 

• LDH (izoenzima 1): primele 24-48 ore;dispare în zile; 

• troponina 

nespecific: VSH; L; glicemie; fibrinogen; etc. 

ECG: faza supraacută: unda T amplă, pozitivă, simetrică, eventual înglobând segmentul ST 

- rar surprinsă; faza lezională: supradenivelarea convexitate superioară a segmentului ST 

cu înglobarea undei T; faza de necroză: unda Q patologică; revenirea seg. ST; unda T 

ishemică, inversă, simetrică, ascuţită; faza secheleară: unda Q persistentă, patologică; 

aspectul de imagine „îngheţată”. 

Explorări izotopice: scintigrafia miocardică 

Ecocardiografia: tulburări de cinetică regională, nu e diagnostică 

Coronarografia: evidenţiază sediul leziunii (scop diagnotic şi terapeutic) 

ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ 

• formă de sindrom coronarian cu durere persistentă, durataă mai mare decât AP 

stabilă, dar fără semne de necroză miocardică 

Forme clinice: 

- Angina pectorală de efort agravată: crize mai frecvente, mai prelungite (30 

minute), la eforturi din ce în ce mai mici, nu mai răspund la nitroglicerină la 

fel de prompt; Nu este IMA - deoarece nu are modificări ECG şi umorale 

tipice 

- Angina Prinzmetal (angina cu orar fix): spontan, uneori nocturn sau la aceeaşi 

oră din zi, intensă, prelungită, parţial influenţată de nitriţi, fenomene 

însoţitoare: lipotimii, sincope; bolnavi cu migrenă; risc moarte subită ! ECG - 

supradenivelare de segment ST; coronarografia - leziuni ATS + spasm; 

- Angina pectorală de repaus: caractere tipice, dar apare în repaus- noaptea, dar 

şi ziua ; activitatea zilnică în general nealterată; suferinţă miocardică mai 

severă ! 

- Angina pectorală restantă, postinfarct 

- Angina pectorală “de novo” (debut sub 30 de zile) 

85

7. SEMIOLOGIA ARITMIILOR CARDIACE 

a) Extrasistole atriale - stimuli ectopici care modifică regularitatea ritmului cardiac - focar 

ectopic atrial; 

Cauze: pe cord normal: emoţii, alcool, cafea, fumat; boli cardiace: congenitale, valvulare, 

cardiomiopatii; 

Clinic: negativ sau palpitaţii sau fenomene vegetative; 

Ex obiectiv: puls - ritm de bază regulat întrerupt de bătăi precoce; 

ECG: unda P diferită, precoce; urmată de compex QRS normal; pauză decalantă; izolate sau 

sistematizate; monomorfe sau polimorfe 

b) Flutter atrial- activitate atrială regulată, 250-350/ min, transmiterea AV se face prin bloc 

(2/1; 3/1) 

Cauze: cardiopatie ischemică, valvulopatii mitrale, hipertiroidism, alcoolism; 

Clinic: palpitaţii; auscultaţie: zgomote regulate, tahicardice; 

ECG: unde P absentă, înlocuită cu undele F de flutter; segment ST şi unda T greu de apreciat 

din cauza tahicardiei; 

Manevra vagală - creşte gradul blocului, rărind frevenţa ventriculară “în trepte”; revenirea 

tot “în trepte”; 

c) Fibrilaţia atrială - activitate atrială neregulată, (350-600/min), transmiterea AV este 

neregulată; poate fi paroxistică, persistentă sau permanentă (cronică) 

Cauze: aceleaşi ca şi Fl atrial; 

Clinic: mai rău tolerată - mai ales cea paroxistcă şi cu AV rapidă: palpitaţii şi/sau angină, 

risc de edem pulmonar acut; auscultaţie: zgomote neregulate, aritmie completă, tahiaritmie 

sau bradiaritmie, inegale ca intensitate, deficit de puls; 

ECG: unda P absentă, înlocuită de undele “f” de fibrilaţie; complexe QRS neregulate; 

Manevre vagale - fără efect; 

d) Tahicardia paroxistică supraventriculară - activitate regulată, rapidă 150-250/min; 

Clinic: palpitaţii, dispnee, dureri precordiale, ameţeli, cefalee sau lipotimii; începe şi se 

termină brusc (poliurie postcritică); puls – regulat, tahicardic; TA - tendinţă la scădere în 

accesele prelungite; 

ECG: frecvenţă crescută; unde P diferite dar greu de vizualizat; complex QRS normal sau 

lărgit, răspuns ventricular 1: 1, modificări ST-T reversibile. 

Manevrele vagale - opresc criza !, sau nici un efect 

e) Extrasistolele ventriculare stimuli ectopici care tulbură regularitatea ritmului cardiac - 

focar ectopic ventricular; 

Cauze: boli cardiace – CI, intoxicaţia digitalică, fumat, cafea, emoţii, etc; 

Clinic: nimic sau palpitaţii, ameţeli, lipotimii, angină, IVS; puls: ritm de bază regulat 

întrerupt de extrasistole; 

ECG: complex precoce - fără unde P, compex QRS lărgit, deformat, opoziţie de fază 

terminală; pauză compensatoare, izolate sau sistematizate; monomorfe sau polimorfe. 

f) Flutter şi fibrilaţie ventriculară (activitate neregulată, rapidă > 300-400/min), 

dezordonată şi ineficientă ; 

Clinic: stare foarte gravă; stop cardiac!, TA zero, puls nemăsurabil 

86

ECG: ondulaţii mari, complet nergulate, formă, durată şi amplitudine diferită, frecvenţă de 

300 - 350/min, se răresc progresiv până la încetarea activităţii electrice; există FiV cu unde 

mari şi FiV cu unde mici (greu de diferenţiat de asistolă) 

g) Tahicardia ventriculară (activitate regulată, rapidă > 150-220/min) 

Clinic: palpitaţii, anxietate, agitaţie, angor, AV rapidă, neinfluenţată de efort sau manevre 

vagale; puls rapid, regulat, mic, concordant cu AV; TA tendinţă la scădere; poate evolua cu 

stop cardiac! 

ECG: succesiune complexe QRS largi; 

BLOCURILE ATRIOVENTRICULARE 

- Bloc AV grd I - alungirea intervalului PR > 0.20s cu transmiterea tuturor 

impulsurilor la ventriculi 

- Bloc AV grd II - tip Mobitz I, cu perioade Wenckebach - alungirea 

progresivă a intervalului PR până la pierderea unui complex, tip Mobitz II - 

intervalul PR se menţine constant, dar intermitent se blochează o undă P; 

blocul 2:1 tot a doua undă P nu se transmite, este o urgenţă!! 

- Bloc AV grd III - blocarea tuturor impulsurilor de la atrii la ventriculi, 

disociaţie atrioventriculară 

Cauze: normali; congenital; vârstnici (ATS, procese degenerative sist conducere); IMA; 

RAA; boli sistemice - PAR, LES, DM, SD, sarcoidoza; boli infecţioase acute- difteria, 

scarlatină, virusuri ; supradozaj digitalic; dezechilibre electrolitice (K, Mg, Ca, etc) 

Tablou clinic (mai ales pentru BAV complet ): bradicardie < 40/min, auscultaţie: zgomote 

asurzite (sistole in ecou); zgomote întărite (zgomot de tun); sincopa Adam Stockes! 

Fenomene de ICC. 

8. SINDROMUL INSUFICIENŢEI CARDIACE 

Definiţie: starea patologică în care inima nu este capabilă să preia si/sau să trimită anterograd 

cantitatea de sânge necesară nevoilor metabolice tisulare 

Clinic: semne de debit mic si/sau semne de congestie venoasă pulmonară sau sistemică; 

Fiziopatologie: cresterea frecvenţei cardiace, dilatarea si hipertrofia cavităţilor; scade 

eficienţa şi forţa contractiei; creşte consumul miocardic de oxigen; scade debitul sistolic şi 

creşte presiunea telediastolică VS şi VD; fenomenele apar iniţial doar la efort, ulterior ele 

sunt depăsite chiar si în repaus; 

Clasificare 

• Momentul ciclului cardiac predominat afectat: 

- insuficienţa funcţiei sistolice 

- insuficienţa funcţiei diastolice 

• Patogenetică 

- insuficienţă cardiacă retrogradă 

- insuficienţă cardiacă anterogradă 

• Evolutivă 

- insuficienţa cardiacă cronică 

- insuficienţa cardiacă acută 

• Anatomo-clinică 

- insuficienţa cardiacă stângă: dispnee plus stază pulmonară; 

87

- insuficienţa cardiacă dreaptă: edeme + hepatomeglie + stază jugulară; 

- insuficienţa cardiacă globală 

INSUFICIENŢA CARDIACĂ STÂNGĂ 

Cauze: HTA esentială sau secundară, valvulopatii aortice şi mitrale, cardiopatia ischemică 

acută sau cronică, cardiomiopatiile primare sau secundare 

Simptomatologie: Dispneea cronică: de efort, de repaus cu ortopnee, paroxistică: dispnee 

paroxistică nocturnă, astm cardiac, edem pulmonar acut; alte simptome: tuse, hemoptizie, 

astenie, fatigabilitate tulburări cerebrale: cefalee, ameţeli, somnolenţă diurnă, confuzie, 

obnubilare; oligurie, nicturia. 

Clasificarea NYHA 

I. Lipsa simptomelor în repaus şi la eforturi uzuale 

II. Simptome la eforturi obişnuite 

III. Simptome la eforturi mici 

IV. Simptome în repaus 

Ex obiectiv: ortopnee, cianoză, semnele bolii de bază 

Ex cardiovascular: palpare - deplasarea impulsului apical în jos (dilatare VS); auscultaţie: 

tahicardie sinusală; galop protodiastolic; suflu de regurgitare mitrală; puls mic, alternat , 

tahicardic; TA variabilă, până la şoc 

Ex respirator: raluri crepitante pe câmpii pulmonari bilateral 

INSUFICIENŢA CARDIACĂ DREAPTĂ 

Cauze: boli pulmonare cronice (BPCO, fibroze pulmonare, etc); boli pulmonare acute; 

valvulopatii tricuspidiene, pulmonare, mitrale, cardiopatii congenitale cu şunt; sdr Pickwick, 

deformări toracice; secundară IVS ; 

Clinic: Simptome de stază: hepatalgia de efort, dureri epigastrice sau hipocondru drept, 

dispnee - faze terminale ale IVD pure; se poate datora şi bolii pulmonare de bază precede 

IVD, se accenturază după apariţia ei; ameteală, sincope - în obstrucţiile severe, mai ales la 

efort; SP strânsă; oliguria - în perioada de formare a edemelor 

Examen obiectiv general: cianoza - periferică şi/ sau centrală; icter; caşexia cardiacă; 

edemul cardiac; semnele bolii de bază 

Ex cardiovascular: deplasarea impulsului apical (dilatare VD); pulsatii epigastrice; 

auscultaţie: galop protodiastolic; suflu de regurgitare tricuspidiană; distensia venelor 

sistemice + caracterul pulsului venos: turgescenţa venelor jugulare, pulsatile; reflux 

abdomino/ hepatojugular; 

Ex alte aparate şi sisteme: hepatomegalia; expansiunea sistolică (IT); reflux hepatojugular; 

splenomegalia; ascita – anasarcă; hidrotoracele uni sau bilateral - anasarcă ; 

INSUFICIENŢA CARDIACĂ GLOBALĂ 

Simptomatologie: simptome si semne de IVS + IVD - cu predominaţa dreaptă sau stângă; 

dispneea; DR > STG: toate semnele de stază pulmonară pulmonară diminuă, rămâne 

neinfluenţată doar dispneea de efort); STG > DR: dispneea bolii de bază pulmonare se va 

agrava la apariţia semnelor de IVS, greu de diferenţiat; cianoza - centrală + periferică; 

hidrotorace bilateral, dar mai exprimat în dreapta; va accentua dispneea; 

88

INSUFICIENŢA CARDIACĂ ACUTĂ 

• Edemul pulmonar acut 

• Dispneea paroxistica nocturna 

• Astmul cardiac 

Cauze: ICC severa, infract miocardic acut, aritmii severe, tamponada, puseu hipertensiv, 

iatrogen 

Explorări paraclinice în ICC: 

Radiografie toracică: mărimea inimii, configuraţia inimii, circulaţia pulmonară, încărcare 

vasculară: linii Kerley A şi B; “aripi de fluture”, acut în EPA; hidrotorace; aspect normal – 

nu exclude diagnosticul de ICC, mai ales acută! 

Echocardiografie: evaluarea funcţiei ventriculare, fracţia de ejecţie (FE); aspectul 

cavităţilor, hipertrofia, dilataţia, regurgitările valvulare; 

ECG: modificările bolii de bază sau semnele de HVS, HVD; 

Test de efort: pentru evaluarea clasei funcţionale şi a echivalentelor metabolice (METS) 

Ventriculografia izotopică pentru fracţia de ejecţie ventriculară; zone de hipomotilitate sau 

dismotilitate miocardică; 

Cateterism cardiac: identifică anomaliile hemodinamice - evaluează presiunile cavitare; 

9. SINDROMUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE 

Definiţie: cresterea constanta a valorilor tensionale peste limita stabilita de ghiduri (140/90 

mmHg) avand ca si urmare o serie de leziuni la nivelor tesuturilor si organelor. 

Clasificare: HTA primară “esenţială”; HTA secundară: vasculară: coartctaţie de aortă, 

insuficienţă aortică; endocrină: acromegalie, feocromocitom, sindrom Cushing, sindrom 

Conn, hipertiroidism; Renală: GNA şi GNC; pielonefrite, tubulopatii, stenoză de artera 

renală, microangiopatie renală, rinichi polichistic; medicamentoasă: corticosteroizi, 

contraceptive orale, AINS, cyclosporina. 

Clinic: asimptomatic, cefalee (asociată doar cu valorile mari ale TA), acufene, scotoame, 

ameţeli, complicaţii (ex AVC); auscultaţie: accentuarea zg II la focarul aortic 

Paraclinic: 

Evaluarea afectării organelor ţintă! 

- ECG: HVS 

- Ecocardiografie: cavitati, FE, HVS, disfuncţie diastolică 

- Doppler carotidian (evaluarea afectării vasculare) 

- Fund de ochi: modificări specifice vasculare şi retiniene 

- Rx toracic: HVS 

- Examen sumar de urină (pentru albuminurie) 

- Evaluarea factorilor de risc asociaţi (ex hipercolesterolemie, diabet zaharat) 

89

10. SINDROAMELE DE ISCHEMIE ARTERIALĂ 

ARTERIOPATIA CRONICĂ OBLITERANTĂ A MEMBRELOR INFERIOARE 

(SINDROMUL ISCHEMIEI ARTERIALE CRONICE) 

Cauza: ATS 

Factori de risc: fumat, HTA, hipercolesterolemie, DZ. 

Simptome: durere - claudicaţia intermitentă: localizarea depinde de sediul obstrucţiei; 

caracter constrictiv; durata - minute; apare la efort - indice de claudicaţie; cedează la repaus; 

„privitorii de vitrine”. Alte sedii: membru superior, masticatorie, abdominală; durere 

persistentă: tardiv, accentuată de frig, efort, nocturnă; atitudine antalgică - declivă (picioare 

atârnate); necesită antialgice majore; stadiu pregangrenos – durere atroce; nu se ameliorează 

poziţional; alte simptome: parestezii; astenia musculară distală - intermitente sau persistente; 

Durerea este localizata distal de sediul obstructiei: 

1. Durere in picior – obstructia a. pedioase 

2. Durere in molet – obstructia a. poplitee 

3. Durere in coapsa – a. iliaca 

4. Bilateral = sindrom Leriche 

Semne: lipsa pulsului distal de leziune; sufluri arteriale; tulburări trofice: scăderea 

pilozităţii (“picior chel”), tulburări trofice unghiale; tegumente subţiri, lucioase; reci; palide; 

ulceraţii → gangrena. TA membre inferioare mai redusă faţă de mb. superioare 


– Doppler arterial - analizează semnalul Doppler pe regiunea afectată, sediul 

obstrucţiei; 

– Raportul glezna/brat = indice de tensiune 

– Arteriografie! – sediul, numărul şi extensia obstrucţiei; 

Trombangeita obliternată 

Cauza: boală inflamatoate ocluzivă a arterelor medii şi mici,la bărbaţi tineri fumători; HLA- 

B5, A9; 

Simptome: claudicaţia intermitentă - mai ales distal, sindrom Raynaud, tromboflebite 

superficiale, modificări trofice exprimate - gangenă 

Explorări paraclinice: arteriografie; circulaţie colaterală; 

ISCHEMIA ARTERIALĂ ACUTĂ 

Definiţie: întreruperea bruscă a fluxului arterial într-un membru; viabilitatea depinde de 

sediul, extensia şi durata obstrucţiei; 

Cauza: embolie: sursă cardiacă, ateroembolism - blue toe syndrome etc; embolie paradoxală 

- tromb venos, dacă există şunturi; condiţii favorizante: efort, diuretice, deshidratare, 

schimbări de ritm cardiac; tromb “in situ”: ATS, by-pass, grefă; 

Clinic: 

Simptome şi semne - cei 5 P 

90

1. Pain – durere: violentă, caracter sfâşietor, se intensifică progresiv, nu se ameliorează 

după imobilizare, după antialgice; 

2. Palor – paloare cu răcirea tegumentelor 

3. Pulseless - dispariţia pulsului la un nivel = obstacol; 

4. Paraesthesias - parestezii, anestezie – > 15-20 min caracter de gravitate 

5. Paralysis - paralizia segmentului distal - impotenţă funcţională - parţială sau totală; 

ROT diminuate - dispărute; 


– Echo Doppler 

– Arteriografia: sediul obstrucţiei, dacă este embol sau tromboză, starea axului 

principal, starea circulaţiei colaterale; permite chiar dilatări sau embolectomii; 

ALTE BOLI ARTERIALE 

• Sindromul Raynaud 

• Boala Takayasu - boala fără puls, afectează crosa aortei ; clinic: claudicaţie mb 

superior, masticatorie, ameţeli, vertij, tulburări oculare, auz, AVC etc; 

• Anevrisme: dilataţie patologică a unui segment arterial; cauze: ATS, necroză chistică 

a mediei etc; clinic: nimic sau compresiune, embolizări; durerea = ruptura 

• Disecţia aortă: dehiscenţă circumferenţială sau transversală a intimei în aorta 

ascendentă, descendentă sau ambele; clinic: durere de intensitate foarte mare care 

necesită diagnostic diferenţial cu IMA , variaţii ale pulsului, care este asimetric; 

11. SINDROAMELE DE TROMBOZĂ VENOASĂ 

TROMBOZA VENOASĂ PROFUNDĂ (tromboflebita profunda) 

Definiţie: tromb + proces inflamator al peretelui adiacent; membrele inferioare sunt mai 

frecvent afectate 

Factori precipitanţi: stază, hipercoagulabilitate, leziune vasculară. Exemple: intervenţii 

chirurgicale, neoplasme (pancreas: semnul Trousseau), imobilizare prelungită, sarcină, alte 

situaţii (anticoncepţionale, LES etc). 

Simptome şi semen: durere, edem, cianoză, paloare, febra Mikaelis - moderată, fără 

frison, nu răspunde la AB, răspunde la anticoagulante; tahicardie relativă, adenopatie 

satelită; semn Homans ; semn Lisker (creasta tibială); manşon tensiometru; palparea 

venei interesate; 

Doua forme clinice: Phlegmatia alba dolens si Phlegmatia cerulea dolens 

Explorări paraclinice: Echo Doppler - sediul obstrucţiei, flebografia; scintigrafia 

venoasă - TC99; fibrinogen marcat I125- vizualizează trombul in constituire; biochmic: Ddimerii, 

fibrinogenul seric. Complicaţii: trombembolia pulmonară!! 

TROMBOFLEBITA SUPERFICIALĂ 

Definiţie: tromb + proces inflamator peretelui venos superficial tromboflebită; 

91

– mb inferioare > mb superioare (catetere centrale subclavie) 

Cauze: catetere venoase, injecţii intravenoase; varice, asociat celor profunde; neoplasme 

migratorii (mai ales pulmonar, pancreatic); vasculite; 

Clinic: cordon flebitic superficial, NU determină embolie 

VARICE 

Definiţie: vene superficiale dilatate, sinuoase, tortuoase, culoare albastră, vizibile prin 

transparenţa pielii; 

Cauze: primare : femei, AH pozitive, secundare: 

Clinic: durere surdă , senzaţie de greutate sau presiune, > ortostatism; scade la ridicarea 

picioarelor; discrete edeme; ulcer varicose; rupturi - hemoragii subcutanate sau 

exteriorizate; ţesutul învecinat – dermatita de stază; 

INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ 

Clinic: durere + varice superficiale; edem, cianoză; tulburări trofice cutanate; 

92

Curs 7 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului digestiv- partea I 

Subcapitole 

Sindromul esofagian 

-anamneza in bolile esofagului 

-simptome in bolile esofagului 

-durerea esofagiana 

-disfagia 

-pirozisul 

-regurgitarile 

-examenul obiectiv general in bolile esofagului 

-examenul obiectiv in bolile esofagului (inspectie, palpare, percutie, ausculatie) 

-explorari paraclinice in bolile esofagului 

Curs 8 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului digestiv- partea II 

Subcapitole 

Sindromul durerii abdominale 

1. Abordarea durerii abdominale 

2. Posibilităţi clinico-evolutive în durerea adbominală 

3. Particularitati ale durerii abdominale in: 

-ulcerul gastroduodenal 

-colica biliara 

-patologia pancreatica 

-abdomenul acut chirurgical (apendicita acuta, ocluzia intestinala, infarctul 

intestino-mezenteric, peritonita) 

Curs 9 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului digestiv- partea III 

Subcapitole 

Sindromul de insuficienţă evacuatorie gastrică 

Sindromul hemoragiei digestive 

1. Hemoragia digestivă superioară 

2. Hemoragia digestivă inferioară 

Sindromul diareic 

Sindromul constipatiei 

Sindromul de malabsortie 

Curs 10 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului digestiv- partea IV 

Subcapitole 

Ficatul: 

-anamneza, semne si simptome in patologia hepatica 

-examenul obisectiv general in bolile hepatice 

-examenul obiectiv al ficatului 

93

Sindroame in bolile hepatice: 

Sindromul ascitic 

Sindromul hipertensiunii portale 

Sindromul encefalopatiei portosistemica 

Curs 11 

Titlu capitolului: Semiologia aparatului digestiv- partea V 

Subcapitole 

Sindromul icteric 

Sindromul colestatic 

Sindroame clinice din ciroza hepatică 

Scenarii clinice din patologia aparatului digestiv 

94

Plan curs, capitol “Semiologia aparatului digestiv” 


§ Cunoaşterea principalelor etape ale examenului obiectiv al aparatului digestiv 

§ Cunoaşterea principalelor simptome de natură digestivă: durere, disfagie, greaţă, 

vărsături, inapetenţă. 

§ Recunoaşterea simptomelor funcţionale şi diferenţierea lor de cele organice digestive. 

§ Cunoaşterea semnelor generale in afectiunile digestive. 

§ Cunoaşterea semnelor specifice ale afectiunilor digestive. 

§ Cunoasterea principiilor de explorare paraclinica: biologice, radiologice, ecografice, 

explorarile imagistice non-invazive, explorarile imagistice invazive. 

§ Cunoasterea principalelor sindroame. 

§ Corelarea datelor obţinute din examenul obiectiv al aparatului digestiv cu cele de la 

examenul obiectiv general, ale celorlalte aparate şi sisteme precum şi din anamneză 

95

I. ANAMNEZA ÎN BOLILE APARATULUI DIGESTIV 

Vârsta 

-nou născut, copil mic- boli congenitale (ex stenoza pilorică congenitală) 

-preşcolar, şcolar – gastroenterocolite acute, toxiinfecţii alimentare 

-adult tânăr – ulcer, hepatite virale, intoleranţa la gluten 

-adult, vârstnic - ulcer, hepatite virale, ciroza hepatică de diverse etiologii, neoplazii, intestin 

iritabil. 

Sexul 

- bărbaţii: ciroza alcoolică, pancreatita acută şi cronică 

- femeile: litiaza biliară, hepatitele autoimune 


-ţările cu standard economic redus: boli infecţioase şi parazitare 

-ţările dezvoltate: cancerul colorectal 


Agregarea familială a unor boli digestive poate fi de natură: 

- genetică 

- multifactorială (litiaza biliară, ulcerul gastroduodenal) 


- menopauza: promovează tulburările funcţionale 


- transfuzii de sânge pentru hepatitele virale 


- suprasoliciatrea profesională ulcerul gastroduodenal 

- factorii alimentari cancerul colorectal (discutabil) 

- consumul de toxice ciroza hepatică 

96

II. SIMPTOME ÎN BOLILE APARATULUI DIGESTIV 

DUREREA 

Criterii de analiză: 

• localizare 

• iradiere 

• caracter - colică, crampă, arsură, sfâşiere, tracţiune, distensie etc. 

• durată - minute, ore 

• constantă sau intermitentă 

• debut - brusc sau insidios 

• factori de apariţie şi/sau agravare - corelaţie cu mesele, defecaţia, micţiunea, 

tranzitul, somnul 

• factori de dispariţie - mesele, defecaţia, somnul; atitudini antalgice; medicaţia; 

• simptome de acompaniament - greţuri, vărsături, tulburări de tranzit, curbă 

ponderală, apetit; 

• alte date anamnestice valoroase - medicamente; alimentaţie; 

• modificări de examen obiectiv 

CLASIFICARE: 

1. Viscerală 

– peretele organelor cavitare (stomac, intestin, veziculă biliară, coledoc, ureter, 

uter etc) 

– capsula organelor parenchimatoase 

– vasele sanguine 

– peritoneul visceral 

2. Parietală sau somatică 

– peritoneul parietal inervat cu fibre senzitive 

3. Iradiată - extraabdominală 

– torace superior 

– coloană vertebrală 

– pelvis 

4. Metabolică - intoxicaţii 

– endogene: uremie, cetoacidoză diabetică, porfirie acută, etc. 

– exogene: Hg, venin, etc. 

5. Neurogenă 

6. Psihogenă 

Abordarea pacientului cu durere abdominală 

• urgenţă: - hemoragia masivă cu prăbuşire tensională - 

• anamneză detailată: durere, debut, cronologie 

• examen obiectiv 

– abdomen: inspecţie – hernie; auscultaţie – peristaltismul; palpare - palpare 

superficială - împăstare, apărare musculară - abdomen de lemn; durere 

provocată - hiperestezie cutanată; puncte (zone sensibile); manevra 

Blumberg; palpare profundă - împăstare; tumori abdominale; percuţie; 

examinare rectală/vaginală 

• laborator: L, Hb, Ht; electroliţi, azot, creatinină; amilaze, transaminaze, bilirubina; 

• radiografie abdominală pe gol - aer ; nivele hidroaerice 

97

DISFAGIA 

• La ce nivel se opreşte bolul alimentar ? 

• Simptomul s-a dezvoltat în săptămâni, luni sau ani ? 

• Este intermitentă sau progresivă ? 

• Este diferită pentru solide şi/sau lichide ? 

• Există simptome asociate ? 

Tipuri de disfagie: 

Bucofaringiană – odinofagie, cause: locale: angine, abces sau flegmon amigdalian, 

glosite; de vecinătate: laringite, tumori laringiene, adenopatie laterocervicală; generale : 

tetanos, spasmofilie, anemii sideropenice; 

Preesofagiană - sfincter striat - boli musculare (distrofii musculare, miastenia gravis) 

sau neurologice; 

Esofagiană: obstructivă – mecanică: acelaşi nivel al obstrucţiei, indoloră, progresivă, 

intervale variabile. Exemple: neoplasm, esofagită cu stricturi postcaustice sau 

postreflux, compresiune externă. Funcţională: capricioasă, intermitentă, paradoxală: 

solide = lichide sau lichide >> solide, poziţii de apariţie şi ameliorare. Exemple: 

neoplasm, achalazie. Mixtă 

GREAŢA ŞI VĂRSĂTURILE 

• Centrale: debut brusc, fără greaţă, fără efort sau cu efort minim - “în jet”. Exemple: 

intoxicaţii, HT intracraniană, kinetoze, sarcină - hiperemesis gravidarum 

• Periferice – reflexe, cu greaţă, cu efort de vărsătură, cu alte semne vegetative. 

Exemple: boli digestive, IMA, insuficienţa renală. 

Criterii de analiză semiologică a vărsăturilor 

• Frecvenţa 

• ocazionale 

• repetate - stenoza pilorică 

• incoercibile, de nestăpânit - hiperemeză gravidică, intoxicaţii 

• Orar şi ritm 

• matinale - sarcină, etilism 

• postprandiale tardive - stenoză pilorică 

• nocturne 

• Volum: mici, repetate sau abundente, masive - stenoză pilorică 

• Miros 

• Conţinut: alimentare - stenoză pilorică, apoase, bilioase, fecaloide 

ALTE SIMPTOME DIGESTIVE SUPERIOARE 

• Hematemeza 

– cauze: HDS 

• Pirozis 

– hernia hiatală 

– reflux gastroesofagian 

– ulcer gastric sau duodenal 

• Eructaţia 

98

– Aerogastrie, aerofagie 

• Regurgitarea 

– esofagiană; 

– gastrică - fără efort, fără greaţă sau vomă; acide, conţinut alimentar; 

• Apetitul 

– anorexie - totală sau selectivă; simptom nespecific 

• boli digestive 

• insuficienţe de organ - renală, hepatică, cardaică, respiratorie 

• boli debilitante - TBC, neoplazii; 

• intoxicaţii exogene - alcoolism , droguri, medicamente 

• anorexia nervosa 

– hiperorexie sau bulimie 

• sarcină, DZ, insulinoame, hipertiroidism; 

– parorexia 

• psihoze 

• Curba ponderală 

• crestere sau scădere ? 

• cât şi în cât timp ? 

• de ce ? - alte simptome digestive - apetit, diaree, etc 

• alte semne ? - febră, toleranţă la frig etc. 

• “Dispepsia” şi “indigestia” 

• simptome subiective abdominale; Se descriu: caracter, orar, factori de 

agravare ţi ameliorare 

• tulburări funcţionale - reflux, dispepsie, diskinezii biliare, etc. 

99

III. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL IN BOLILE APARTAULUI 

DIGESTIV 

1. Starea psihica 

Encefalopatia porto-sistemică: agitaţie, somnolenţă, obnubilare, comă 

2. Tipul constitutional, aspectul somatic general 

- tipul endomorf: steatoza hepatică 

- tipul ectomorf: ulcerul gastroduodenal 

3. Atitudinea 

- antalgică 

- pancreatita acută: poziţia de “ou” 

- ulcerul gastric, gastritele acute: membrele inferioare flectate, mâna apăsată pe 

abdomen 

4. Faciesul 

- zigomatic in ulcer 

- hipocratic in bolile consumptive, cancer pancreatic 

5. Examenul ochilor 

- inelul kaiser Fleischer: boala Wilson, 

- sclerotice galbene: sindrom icteric 

6. Tegumente 

- icter: hepatite acute, cronice, ciroza hepatică, litiază coledociană 

- paloare: HDS 

- erupţii şi hemoragii cutanate: ciroza hepatică, boala Crohn (eritem nodos) 

- tulburari trofice: degete hipocratice: ciroza hepatică, boala Crohn; starea de nutriţie: 

caşexie în neoplasme 

- edemul din ciroza hepatică 

- circulaţia colaterală: ciroza hepatică 

100

IV. EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI DIGESTIV 

Inspectia: culoarea tegumentelor, caracteristicile de suprafata, circulatia colaterala, distensia 

abdominala (ascita, obezitate, sarcina). Miscarile respiratorii. 

Auscultatia: sunetele intestinale, borborismele, silentiu auscultatoric in ocluzia intestinala, 

suflurile vasculare in stenoze. 

Palparea: palparea superficiala, palparea moderata, palparea profunda, tinand cont de 

topografie. Palparea maselor abdominale, palparea ficatului (tehnica bimanuala, tehnica 

acrosajului); palparea splinei; palparea vezicii biliare; palparea vaselor mari; palparea vezicii 

urinare si a globului vezical. Punctele dureroase abdominale. 

Percutia: percutia abdomenului paote determina mai multe tipuri de zgomote: 

- Timpanism: muzical, tonalitate inalta, este sunetul normal 

- Hipersonoritate: intre timpanism si sonoritate. La baza plamanului stang 

- Sonoritate: tonalitate moderata, apare in mod normal la nivelul toracelui, 

uneori si pe abdomen 

- Matitate: pe organele solide, ex ficat, splina 

Semne abdominale asociate cu anomalii mai frecvente: 

- Aaron – durere ]n regiunea epigastrica aparuta la palparea punctului 

McBarney 

- Blumberg – durere de rebound 

- Cullen – echimoze periombilicale 

- Grey Turner – echimoze in flancuri 

- Kehr – durere abdominala iradiata in umarul stang 

- McBurney – durere ascutita si fen de rebound la palparea pct McBurney 

- Murphy – oprirea brusca a inspirului la plaparea pct cistic 

- Rovsing – durere in cadranul inferior drept accentuata la palparea cardanului 

inferior stg 

Explorări paraclinice ale aparatului digestiv 

- Probe biochimice, examne de scaun 

- Paracenteza 

- Ecografie abdominală, ecoendoscopie 

- Tranzit baritat, irigoscopie, radiografie abdominală pe gol 

- Pucţie biopsie hepatică 

- Scintigrafie hepatosplenică 

- Endoscopie digestivă superioară şi inferioară, colangiografie endoscopică 

retrogradă 

- Explorări funcţionale (manometrie, tranzit orocecal, pH metrie) 

- CT, videocapsula 

101

SINDROAMELE APARATULUI DIGESTIV 

1. Sindromul esofagian 

2. Sindroamele stomacului şi duodenului: ulcerul gastric, ulcerul duodenal, 

cancerul gastric 

3. Sindromul din HDS 

4. Sindromul din insuficienţa evacuatorie gastrică 

5. Sindromul diareic 

6. Constipatia 

7. Sindromul icteric: icterul prehepatic, icterul posthepatic, icterul hepatic 

8. Sindromul hipertensiunii portale 

9. Sindromul colestatic 

10. Sindromul ascitic 

11. Sindromul marii insuficienţe hepatice 

12. Sindromul EPS 

13. Hepatitele cronice şi ciroza hepatică 

14. Sindroamele pancreasului: pancreatita acută, pancreatita cronică, cancerul 

pancreatic 

15. Diabetul zaharat (pancreasul endocrin) 

16. Sindromul ocluziei intestinale 

17. Sindromul peritonitic 

18. Vezica si caile biliare 

102

1. Sindromul esofagian 

Cauze: Afecţiuni esofagiene: achalazia cardiei, hernia hiatală, esofagite de reflux sau 

postcaustice, tumori benigne sau maligne, Afecţiuni de vecinătate care determină 

compresiuni extrinseci – sdr mediastinal, Afecţiuni generale: sclerodermie, diabet zaharat, 

anemie feriprivă 

Simptome: Disfagia, odinofagia; durerea esofagiană - retrosternală, iradiere posterioară, la 

baza gâtului, mandibulă şi membre superioare; spontană sau la deglutiţie; pirozis - arsură 

epigastrică şi retrosternală; regurgitare esofagiană; sialoree 

Semne: examen general; examen local: inspecţia - diverticuli esofagieni superiori, 

auscultaţia 

Explorări complementare 

- Esofag baritat 

- Esofagoscopia: aspectul mucoasei, biopsii, extragere de corpi străini 

- Manometria esofagiană, pH metria esofagiană 

2. Sindromul din ulcerul gastroduodenal 

Morfopatologie: ulceraţia circumscrisă a mucoasei gastrice; discontinuitate a mucoasei - 

inclusiv a muscularis mucosa; infiltrat inflamator celular în jurul craterului; 

Patogeneză - dezechilibru între factorii de protecţie ai mucoasei şi factorii agresivi; factori 

agresori: endogeni - producţia HCl şi pepsină, exogeni - aspirină, alte AINS, steroizi, 

fumat, cofeină, alcool, Helicobacter pylori 

Clinic 

– durerea caracterul durerii; ritmicitatea (cu mesele, zi/noapte, sezonieră), 

localizarea, condiţii de apariţie şi de dispariţie, simptome de acompaniament. 

– alţi factori anamnestici 

• sexul; antecedentele familiale, factorii alimentari 

– examen obiectiv 

• atitudine antalgică; sensibilitate epigastrică; împăstarea regiunii; 

Paraclinic 

– explorarea funcţiei secretorii - hiperclorhidrie 

– radiologie - bariu pasaj - nişa benignă, regulată, afară din contur, colet, cu 

peristaltism în jur, pliuri converg spre nişă; 

– endoscopie – ulceraţia: aspectul regulat, stelar, liniar, pătat”salami”; 

benign/malign; biopsie, Helicobacter pilorii; starea mucoasei din jur; 

3. Sindromul din HDS 

Definiţie: hemoragie din esofag, stomac şi duoden; → ligamentul Treitz 

Clinica HDS. Hematemeză - sânge roşu proaspăt sau “zaţ de cafea”; diagnostic 

diferenţial cu hemoptizia, sau false hematemeze (gingivoragii, epistaxis). Melenă; 

hematemeză + melenă - cel mai frecvent 

Clinica depinde de cantitatea de sânge evacuat şi de timpul de remanenţă gastrică înaintea 

expulzării. 

Gravitatea HDS- instabilitatea hemodinamică 

– uşoare: < 1000 ml; TA scade cu 10-20 mmHg 

– medii: < 1500 ml; TAs-100 mmHg; 

– grave: > 2000 ml; TAs

Etiologia HDS 

– ulcer gastric 

– ulcer duodenal 

– gastrite erozive - medicamentoase (aspirină, AINS, steroizi) sau toxice 

(alcool) 

– cancer gastric sau esofagian 

– varice esofagiene 

– sindrom Mallory-Weiss 

– hernia hiatală 

– esofagita de reflux 

Activitatea HDS: puls, TA; sondă de aspiraţie; endoscopia; 

Prognosticul HDS 

– vârsta > 60 ani 

– istoric de ciroză - starea funcţională a ficatului - factorii coagulării 

– numărul recidivelor 

– etiologia cirozei - postvirală 

4. Sindromul din insuficienţa evacuatorie gastrică 

Etiologie 

– obstacol piloric funcţional - spasm 

– obstacol organic - stenoza pilorică benignă sau malignă 

Fiziopatologie 

– obstacolul piloric duce la dilatarea stomacului + hipertrofia muscularei + 

accelerarea peristaltismului; ulterior, apare epuizarea rezervelor functionale 

ale muscularei, alimentele stagnează, apare fermentaţia, putrefacţia, contracţii 

tonice antiperistaltice, vărsături 

– tulburări de digestie + absorbţie 

– dezechilibre hidroelectrolitice 

Simptome 

– durere postalimentară, devine cvasipermanentă, intensitate crescută, 

ameliorată de vărsătură; 

– vărsături postalimentare tardive, abundente, conţinut alimentar, miros 

penetrant, acid (hiperclorhidria), rânced (procese fermentative) ; 

– greţuri, eructaţii, pirozis 

Semne 

– facies zigomatic; 

– inspecţie 

• semn Kussmaul; 

• semn Bouveret (tensiunea epigastrică intermitentă 

• mişcări antiperistaltice 

– palpare 

• sensibilitate epigastrică difuză; 

• clapotajul gastric - dimineaţa sau > 8 ore de la masă 

• Investigaţii complementare 

– sondaj gastric - volum rezidual gastric “a jeun” crescut; 

– examen baritat 

– gastroscopie 

104

– biologie: alcaloză metabolică ; azotemie extrarenală; hipokalemie 

5. Sindromul diareic 

Definiţie: Complex de simptome şi semne clinice asociat emiterii de scaune frecvente (peste 

3/zi) de consistenţă scăzută (lichide sau semilichide), peste 200g/zi, cu resturi alimentare 

nedigerate 

1 .Diareea osmotică 

Cele mai frecvente cauze de diaree osmotică sunt: 

-carenţele dizaharidazice (ex. deficitul de lactază) 

-ingestia de ioni bivalenţi greu absorbabili utilizaţi ca şi laxative sau antiacide (sulfat 

de Mg, hidroxid de Mg, etc.) 

-administrarea unor cantitati mari de polialcooli (manitol, sorbitol, lactuloză) utilizaţi 

ca şi substituenţi glucidici sau în scop terapeutic (în acest caz se asociază şi stimularea 

motilităţii intestinale). 

2.Diareea secretorie 

Cauzele diareei secretorii sunt: 

-exogene: laxative (bisacodil); medicamente (colchicina, cofeina), în cazul toxiinfectiilor 

alimentare. 

-endogene: congenitale de transport; enterotoxine (vibrion holeric, E coli, Yersinia); tumori 

producătoare de hormoni (vipom, gastrinom, sindrom carcinoid, adenom vilos) 

3.Diareea exudativă (prin inflamaţie şi alterare/distrucţie enterocitară) 

Cele mai frecvente cauze de diaree exudativa sunt reprezentate de: 

-bacterii: Shigella, Salmonela, E coli 

-virusuri: rotavirusuri, HIV 

-paraziţi: Giardia, Ascarizi 

-hipresensibilitate: enteropatie glutenică, alergii alimentare, colite medicamentoase (Au) 

-autoimune: colita ulceroasă, boala Crohn, limfoame 

4.Diareea prin tulburari de motilitate 

a. prin hipermotilitate asincronism între pasajul conţinutului intestinal şi secretiile 

digestive sau o scurtare a perioadei de contact între acesta şi suprafaţa absorbtivă intestinală. 

b. prin hipomotilitate- presupune existenţa hipoperistaltismului intestinal segmentar 

sau difuz (neuropatie autonomă diabetică) cu suprapopulare bacteriană consecutiva. 

In acest caz diareea are la bază mecanisme complexe: componentă osmotică, 

componentă secretorie, componentă de steatoree. 

Clasificare clinică 

A. diareea acută - durata sub 1-2 săptămîni, aproape întotdeauna cu etiologie infectioasă, cu 

tablou clinic de: gastroenterită virală, enterocolită bacteriană, toxiinfectiile alimentare, 

infestaţii parazitare, diaree postmedicamentoasa. 

Complicaţiile sindromului diareic acut: deshidratare, pierderi electrolitice: K, Na, Mg, Cl, 

acidoză metabolică, tetanie (prin hipomagneziemie), iritatie (peri)anală 

B. diareea cronică- are durată peste 2 săptămâni 

Particularităţi clinice difera în funcţie de etiologie: 

1. diareea cronica apoasă 

-prin carenţă dizaharidazică (intoleranta la lactoza, fructoza, sorbitol etc.) 

-condiţionată de ingestie (postprandială) 

105

-precedată sau însoţită de borborisme, balonare, flatulenţă 

-tumori neuroendocrine 

-tumora pancreatica secretanta de VIP (vasoactive intestinal polypeptide) – 

diaree si hipokaliemie 

-tumori carcinoide secretante de bradikinină, serotonină, histamină şi 

prostaglandine. Tumorile digestive pot produce sindrom (sub)ocluziv. Tumorile 

extradigestive şi metastazele produc mai frecvent sindrom carcinoid: diaree, 

rash cu debut brusc, la faţă şi gât, însoţit de senzaţie de caldură şi prurit, 

precipitat de stress, alcool, efort sau consum de brânză şi wheezing. 

-sindromul intestinului (colonului) iritabil – varianta cu predominanţa diareei 

2. diareea cronica cu sânge în: 

-boli inflamatorii intestinale (boala Crohn şi colita ulceroasă) 

- colita ischemica, cancerul colorectal, polipii intestinali- sunt cauze mai rare. 

3. diareea cronica grăsoasă (cu steatoree) 

-pancreatită cronică, cancer pancreatic, fibroză chistică, rezecţie pancreatică prin 

deficit enzimatic pancreatic (lipaza) 

-sindromul Zollinger-Ellison prin inactivarea enzimelor pancreatice de către secreţia 

gastrică acidă excesivă. 

- colestaza intra- si extrahepatică 

-alterări ale mucoasei intestinului subţire (leziuni enterocitare) - enteropatia glutenică, 

rezectii intestinale, etc. 

-interferarea drenajului limfatic intestinal - limfangiectazia primară, limfoame, boala 

Whipple, etc. 

Investigatii paraclinice 

A. diareea acută - necesită investigaţii paraclinice (coprocultură, examen parazitologic, 

evaluarea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic) numai în situaţia în care se însoţeşte 

de simptome generale importante (febră), este severă sau cu sânge 

B. diareea cronica - presupune investigaţtii paraclinice “direcţionate” de aspectul scaunului: 

1. diareea cronica apoasă: 

-test de toleranţă la lactoză, trazit baritat, 

-determinari hormonale (acid 5-hidroxiindolacetic, VIP, histamina, PG etc.) 

2. diaree cronică cu sange: 

-colonoscopie şi biopsie 

3. diareea cronica cu steatoree: 

-evaluarea cantitativă a steatoreei 

-biopsie mucoasă intestin subţire 

-evaluarea pancreasului (secreţia enzimelor pancreatice, pancreatografie etc.) 

6. Constipatia 

Definiţie: Totalitatea manifestărilor clinice determinate de scăderea frecvenţei de evacuare a 

scaunului (mai puţin de 3/săptămână), în cantitate redusă şi de consistenţă crescută. 

Modificările calitative şi cantitative ale scaunului sunt însoţite de senzaţia de pasaj dificil, 

prelungirea duratei actului de defecaţie şi senzaţia evacuării incomplete. 

Clasificare si cauze 

1. constipaţia primară, idiopatică, funcţională: 

§ sindromul intestinului iritabil (SII) 

106

§ constipaţia simplă (constipaţia boală sau constipaţia habituală) 

-cu tranzit intestinal încetinit (slow transit) 

-prin dissinergia actului de defecaţie 

2. constipaţia secundară (simptomatică) din: 

§ boli endocrine şi metabolice: hipotiroidism, diabet zaharat, feocromocitom, 

hipopotasemie, hipercalcemie, hipomagneziemie 

§ sarcină 

§ boli neurologice: neuropatia autonomă, boala Parkinson, scleroza multiplă, 

leziuni medulare 

§ medicamente: opioide, anticolinergice, antidepresive, psihotrope, blocante de 

calciu 

§ anomalii structurale/organice ale regiunii ano-recto-sigmoido-colonice: 

-leziuni anale (fisuri, abcese, hemoroizi trombozaţi, tumori, stenoze) 

-leziuni rectale (rectită, prolaps, cancer ) 

-leziuni colonice (stenoze inflamatorii, ischemice sau tumorale) 

-compresiuni extrinseci (tumorale, inflamatorii) 

Tablou clinic 

Tabel.Criterii de diagnostic în SII şi constipaţia habituală 

SINDROMUL INTESTINULUI 

(COLONULUI) IRITABIL 

Durere abdominală: cu durata de>12 

săptămâni în ultimele 12 luni, nu în mod 

necesar consecutive, cu 2 din următoarele 

caracteristici: 

1.ameliorată de defecaţie 

2.debutul asociat modificării frecvenţei 

scaunelor (>3/zi sau 12 săptămâni în 

ultimele 12 luni, nu în mod necesar 

consecutive, cu 2 din urmatoarele 

caracteristici: 

1.defecaţie cu efort>25% din timp 

2.scaune tari sau fragmentate>25% din emisii 

3.senzaţia evacuării incomplete>25% din 

emisii 

4.mai puţin de 3 scaune/săptămână 

Asociat: 

§ absenţa scaunelor moi 

§ absenţa criteriilor suficiente pentru 

bolile inflamatorii intestinale 

Cea de-a doua etapă de diagnostic implică identificarea co-morbidităţilor: 

1. excluderea patologiei benigne ano-rectale (stricturi, fistule perianale fisuri anale, 

hemoroizi, prolaps etc.) prin examinarea regiunii perianale, tuşeu rectal şi 

rectosigmoidoscopie. 

2. excluderea bolilor inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulceroasă) 

3. excluderea cancerului colorectal prin colonoscopie. 

4. excluderea altor cauze de constipaţie organică “acută”: clismă baritată cu aspect 

caracteristic- îngustare progresivă, uniformă, a coloanei de bariu (volvulus), îngustare 

cu aspect “dinţat” a colonului (diverticulită). 

107

7. Sindromul Icteric 

Icter prehepatic 

Cauze: anemii hemolitice; hemoliză prin cauze extraeritrocitare: anemii hemolitice 

autoimune; defect de proteină transportoare membranară - sindrom Gilbert 

Fiziopatologie: exces de BR neconjugată prin supraproducţie sau lipsă de preluare 

Simptome şi semen: icter flavin - icter + paloare - grade variabile; alte semne: ameţeli, 

hTA, sufluri cardiace, tahicardie, splenomegalie, etc; 

Laborator: creşte BR indirectă; sindrom anemic, sideremie normală sau crescută, 

reticulocitoză; leucocitoză; trombocitoză; urină decolorată – (UBG nu colorează urina); 

scaune hipecolurice - stercobilinogen; 

Icter posthepatic – obstructiv 

Cauze: obstrucţii intrahepatice: postmicrosomiale ereditare- Dubin Johnson, Rotor, 

colestază intrahepatică - medicamentoasă, de sarcină; obstrucţii intrinseci : litiaza căii 

biliare - coledociană, angiocolită, stricturi postinflamatorii, ampulom vaterian; obstrucţii 

extrinseci : neoplasm de cap de pancreas, pancreatită cronică hipertrofică; 

Fiziopatologie: creşterea presiunii în sistemul biliar cu “inversarea” polului hepatocitar şi 

“vărsarea” bilei în sânge; 

Simptome şi semne: icter verdin; sindrom colalemic (retenţie săruri biliare) - prurit, 

bradicardie, hTA 

Laborator : creşte BR directă - conjugată; urină colurică; scaun decolorat; enzime colestază 

Icter hepatic 

Cauze: ereditare; premicrosomiale - deficit de preluare - sindrom Gilbert microsomiale - 

deficit de conjugare - sindrom Crigler Najjar - deficit de UDPT (enzima de conjugare); 

postmicrosomiale - deficit de “excreţie” - sindrom Dubin Johnson, sindrom Rotor - defect a 

mecanismului de transport postmicrosomal; alte cause: hepatite acute virale; hepatite 

cornice; ciroze hepatice; hepatite toxice sau medicamentoase 

Fiziopatologie: defect de preluare, conjugare sau excreţie hepatocitară a BR; 

Simptome şi semne: icter rubin, hepatomegalie, alte semne: astenie, hepatalgie, 

splenomegalie, etc; 

Laborator: cresc BR indirectă şi BR directă; urină colurică - ↑↑ pigmenţii (Lugol); ↑ UBG 

(Erlich); scaune culoare normală; probe hepatice alterate - hepatocitoliză, hepatopriv, 

inflamator; explorări morfologice: ecografie, scintigrafie, laparoscopie, PBH; 

108

8. Sindromul hipertensiunii portale 

Definiţie - ansamblu de simptome şi semne determinat de existenţa unui obstacol în 

circulaţia sângelui portal; 

Cauze: HT presinusoidală extrahepatică (tromboza venei porte); HT presinusoidală 

intrahepatică (HAV virale, boli mieloproliferative); HT bloc sinusoidal intrahepatic 

(ciroza hepatică); HT bloc postsinusoidal intrahepatic (policitemie, boli mieloproliferative, 

contraceptive orale); HT postsinusoidală extrahepatică (tromboza vene suprahepatice) 

Fiziopatologie: creşte presiunea portală cu inversarea circulaţiei şi deschiderea 

anastomozelor porto-cave; substanţe de provenienţă intestinală ocolesc ficatul, care este şi 

depăşit funcţional - encefalopatia hepatoportală; creşte presiunea şi staza în capilarele 

mezenterice - maldigestie, malabsorbţie; determină ieşirea lichidului în spaţiul peritonel - 

ascita; 


• boala de bază 

• repercursiuni asupra tubului digestiv: meteorism, flatulenţă, 

tulburări tranzit - diaree; 

• repercursiuni generale - mai ales SNC: astenie, conştienţă 

(somnolenţă, confuzie, comă), afectivitate (apatie, euforie, iritabilitate, 

anxietate, indiferenţă), personalitate, intelectuale (confundă noţiuni, 

dezorientare, agnozie, etc); asterixis (flapping tremor); tulburări 

mers, vorbire, clonus, hiperexcitabilitate; 

• circulaţie colaterală porto-cav- “cap de meduză” (recanalizare v. 

ombilicală) +/- cavo-cav inferior 

• hepatomegalie; splenomegalie, hemoroizi ; 

• ascită 

• Laborator 

• presiunea portală - splenoportografie > 15 cm H2O; 

• Bariu, gastroscopie - varice esofagiene 

• amoniemia ›NH3 ; 

9. Sindromul colestatic 

Definiţie 

Termenul de colestază desemnează reducerea fluxului biliar prin alterarea formării, excreţiei 

sau drenajului bilei de-a lungul arborelui biliar (începînd cu canaliculele biliare până la 

nivelul sfincterului lui Oddi). 

Cauze si clasificare 

A. colestaza intrahepatică: ciroza biliară primitivă (CBP), colangita sclerozantă primară, 

colangiocarcinom, colangită bacteriană, medicamente şi toxice, hepatite. 

B. colestaza extrahepatică: litiază, cancer, colangită sclerozantă primitivă, cancer 

pancreatic, pancreatită cronică (cu localizare cefalică), ampulom vaterian. 

109


Pruritul, simptom dominant, poate fi primul simptom, precedînd instalarea icterului, 

predominant nocturn, inţial localizat (palme şi tălpi), apoi difuz, însoţit de leziuni de grataj 

Icterul nu este obligatoriu, precedat de prurit, de tip obstructiv (asociat cu urini colurice şi 

scaune hipo-, acolice) 

§ combinaţia icter + durere – sugerează o obstrucţie subacută a sistemului ductal 

biliar 

§ icterul fără durere – sugerează obstrucţia malignă a arborelui biliar (mai ales 

dacă este progresiv şi se asociază cu anorexie şi scădere ponderală 

semnificativă) ! 

Xantelasma şi xantoamele 

Asociat: astenie, fatigabilitate, scădere ponderală etc. 

Malabsorbţie lipidică - steatoree (vezi sindromul diareic), deficit vitamina A, K, D, E 

Investigaţii paraclinice 

Biochimie, ecografia abdominală, colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (CPRE)- 

de elecţie pentru litiaza coledociană ţi cancerul pancreatic, tomografia computerizată 

10. Sindromul ascitic 

Definiţie: Totalitatea simptomelor şi semnelor determinate de acumulare patologică de 

lichid în cavitatea peritoneală. 

Fiziopatologie: teoria umplerii vasculare deficitare, teoria umplerii vasculare excesive, 

teoria vasodilaţiei 

Cauze: ascita cu peritoneu normal (de cauza neinflamatorie): hipertensiune portală, 

hiopalbuminemie, alte cauze: ascita chiloasă, pancreatică, boli ovariene. Ascita din bolile 

peritoneului (prin cresterea permeabilităţii capilarelor subperitoneale şi seroase): cauze 

infecţioase, cauze maligne, cauze rare 

Clinic: anorexie, greaţă, saţietate precoce, pirozis (prin favorizarea refluxului gastroesofagian), 

durere abdominală (caracteristică ascitelor maligne) , dispnee (prin ridicarea 

diafragmului şi/sau colecţie pleurală concomitentă) (in cazul cantitatilor mari de lichid) 


Cantitati mici: Timpanism, matitate periombilicală (în poziţia genu-pectorală), suprapubiană 

(în ortostatism, după micţiune), în flancuri (în decubit lateral) 

Cantităţi mari de lichid ascitic (> 1000 ml): abdomen destins cu bombarea flancurilor 

(“batracian”), cicatrice ombilicală ştearsă, proeminentă sau herniată, matitate declivă 

deplasabilă, hipersonoritate sau timpanism deasupra zonei de matitate, semnul “valului” 

Asocierea ascitei cu alte modificări obiective generale sau din partea altor aparate şi 

sisteme oferă potenţiale orientări etiologice. 

1. ascită + splenomegalie: orientare spre ciroza hepatică, tromboza de vena portă sau 

tromboza de venă splenică 

2. ascită + revarsat pleural: orientare spre insuficienţa cardiancă congestivă, ciroza 

hepatică, serozita din colagenoze (LES), sindrom Demon-Meigs 

3. ascită + edeme periferice: orientare spre insuficienţa cardiacă congestivă, 

hipoalbuminemie (sindrom nefrotic, ciroză hepatică etc.) 

110


Analiza lichidului de ascită deferenţiază ascitele cu peritoneu normal (transudat) de 

cele cu peritoneu patologic (exudat) sau cele neoplazice 

Tabel. Caracteristicile lichidului de ascită în funcţie de etiologie 

Lichidul de ascită Transudat 

(peritoneu normal) 

Exudat 

(peritoneu 

patologic) 

Neoplazică 

Aspect macroscopic Clar, serocitrin Oplescent, tulbure Tulbure, hemoragic 

Reacţia Rivalta Negativă Pozitivă Pozitivă 

Conţinut proteic Redus Crescut Crescut 

Fibrina Absentă Prezentă Absentă 

Numărul de celule Redus Mare Mare 

Tip celular Celule epiteliale Leucocite+celule Hematii, PMN, 

Examen 

bacteriologic 

epiteliale 

celule tumorale 

Negativ Pozitiv Negativ 

Alte examinări paraclinice folosite în evaluarea cantitativă/calitativă sau etiologică a 

sindromului ascitic sunt reprezentate de: examenul radiologic al abdomenului, ecografie 

abdominală, CT, biopsia peritoneală, alte examinări de laborator (probe hepatice, 

determinarea amilazelor etc.), examinare endoscopică (vizualizarea varicelor esofagiene 

etc.). 

11. Sindromul insuficienţei hepatice 

Cauze 

• hepatite acute virale fulminante 

• hepatite toxice - tetraclorură de carbon, fosfor, ciuperci etc.; 

• ciroze hepatice avansate 

• tumori hepatice primare sau secundare invazive 

Patogeneză: acute - necroza şi distrofie hepatică extinsă - coma hepatică; cronice - 

modificări metabolice complexe în condiţiile şuntării circulaţiei hepatice - encefalopatia 

hepatoportală 


• SNC - astenie, conştienţă (somnolenţă, confuzie, comă), afectivitate 

(apatie, euforie, iritabilitate, anxietate, indiferenţă), personalitate, 

intelectuale (confundă noţiuni, dezorientare, agnozie, etc); asterixis; 

tulburări mers, vorbire, clonus, hiperexcitabilitate; 

• Cutanat: icter, steluţe vasculare, liver palms, pupură, peteşii, 

circulaţie colaterală 

• respirator - respiraţie Kussmaul, complicaţii bronho-pneumonice 

• digestiv - dureri abdominale, tulburări tranzit, meteorism, flatulenţă, 

ascită, hepatomegalie (scăderea în volum a ficatului e semn de 

gravitate), splenomegalie; 

• cardiovascular - tahicardie, HTA, tulburări de ritm; 

111

Manifestări paraclinice: sindrom hepatopriv; sindom hepatocitoliză; sindrom bilioexcretor; 

tulburări electrolitice; ECG – diselectrolitemie 

12. Sindromul EPS 

Definiţie 

Reprezintă un complex de manifestări neuro-psihice datorate suferinţei cerebrale 

metabolice la pacienţii hepatici, fără leziuni cerebrale semnificative, potenţial reversibilă, în 

prezenţa unor factori precipitanţi şi cu tendinţă la recădere. 

Fiziopatologie: Mecanismul principal implicat în apariţia EPS este reprezentat de devierea 

sângelui portal, prin circulaţia colaterală, în circulaţia sistemică. Este importantă identificarea 

factorilor precipitanţi ai EPS: HDS, aport proteic excesiv, constipaţia, insuficienţa renal, 

infecţiile, administrarea de sedative, tranchilizante 

Tabloul clinic se caracterizează prin variabilitate, reversibilitate, recidivare 

modificări de comportament, agitaţie, nelinişte, euforie, depresie, neglijarea igienei 

personale, modificări ale afectivităţii 

tulburări somn- inversarea ritmului veghe-somn 

scăderea performanţelor intelectuale 

Examen obiectiv: semne ale bolii de bază, alterarea stării de conştienţă: dezorientare, 

confuzie, somnolenţă, comă, scăderea atenţiei, a capacităţii de concentrare, memorizare, 

asterixis (flapping tremor), foetor hepatic (datorat prezenţei mercaptanilor în aerul expirat), 

spasticitate, hipereflexie, semnul Babinski bilateral, reflexe osteotendinoase diminuate sau 

absente, pierderea tonusului motor, deviere conjugată globi oculari, în EPS cronică: dizartrie, 

tremor, rigiditate, mişcări involuntare 

Stadializare EPS: 

Stadiul I- astenie, apatie sau euforie, tulburări de somn 

Stadiul II- se mai adaugă modificări de personalitate, flapping tremor, somnolenţă, apar 

tulburări pe EEG 

Stadiul III- în plus confuzie, dezorientare, somnolenţă marcată, rigiditate, hiperreflexie, 

foetor hepatic discret 

Stadiul IV- comă, foetor hepatic, areflexie 

Examinări paraclinice: creşterea amoniemiei, electroencefalografia (EEG), CT, RMN sunt 

folosite pentru excluderea altor leziuni intracraniene. 

112

13. Hepatitele cronice 

Definiţie: proces necroinflamator cu reacţie fibroasă, care interesează ficatul în întregime sau 

parcelar; 

Cauze: virusuri - B, C, D, alcool, autoimună, toxice: solvenţi organici (tetraclorură C), 

chimicale, medicamente: hidrazidă, halotan, azathioprină, methotrexat, metabolice: 

hemocromatoză (Fe), boală Wilson (Cu), deficit de α1 antitripsină 

Morfopatologic: hepatită lobulară, hepatită cronică persistentă, hepatită cronică 

moderat activă, hepatită cronică intens activă sau agresivă, ciroză 

Clinica 

Anamneza: hepatalgia - HD şi epigastru, intensitate redusă - moderată,”jenă dureroasă “ , 

apăsare, iradiere posterioară şi subscapulară; dispepsia hepatică - inapetenţă, intoleranţă 

alimentară, balonare, flatulenţă, tulburări de tranzit; astenia, simptome SNC - encefalopatia 

hepatosistemică - grade variabile 

Examen obiectiv general: tegumente, mucoase: (sub) icter ; angioame stelate; liver palms; 

fotosensibilitate; purpură - echimoze, peteşii, sufuziuni; hipocratism digital; ţesut celular 

subcutanat: edem hepatic; emaciere, caşexie; 

Examen obiectiv al ficatului 

– hepatita cronică - hepatomegalie globală de grade variabile, margine 

anterioară rotunjită, suprafaţă anterioară netedă, regulată, consistenţă fermă, 

insensibil sau sensibilitate minimă, mobil; 

– ciroza hepatică - hepatomegalie globală (în formele hipertrofice), margine 

anterioară ascuţită, suprafaţă anterioară neregulată (fin sau grosier), 

consistenţă dură, insensibil, mobil; 

Examen obiectiv al abdomenului 

– ascita - bombare difuză, semnul “valului”, matitate declivă şi mobilă cu 

poziţia; 

– splenomegalia - mijlocie, consistenţă fermă, margine anterioară palpabilă cu 

incizură, suprafaţă netedă, insensibilă, mobilă; 

Laborator 

– explorare funcţională 

• sindrom hepatocitoliză 

• sindrom hepatopriv 

• sindrom bilioexcretor 

• sindrom inflamator 

– explorare morfologică 

• radiologie 

• scintigrafie 

• hepatomegalie cu hiperfixare omogenă sau neomogenă 

• echografie 

• puncţia biopsie hepatică 

• singurul diagnostic morfologic cert - inclusiv de activitate sau 

elemente etiologice 

– explorare etiologică 

• virusuri - markeri virali - B (Ag Hbs, e, c), C (anticorpi anti C), D 

113

• alcool - anamneză, fără hepatomegalie (ciroza atrofică Laennec), γGT, 

↑ IgA; 

• autoimună - femei tinere, icter febril, prurit, manifestări extrahepatice 

autoimune; 

• medicamente sau toxice - APT sau CVM 

• alte cauze metabolice – AH 

14. Sindromul din pancreatitele acute şi cronice 

Pancreatita acută 

Date generale: adulţi, bărbaţi; 

APP: Alcool, Biliopatii cronice - reflux duodenocoledocian - litiază, diskinezii biliare, 

colecistite, angiocolite; Alte cauze - boli stomac, intervenţii chirurgicale, boli infecţioase - 

febră tifoidă, parotidită epidemică, hiperlipemii - TG, medicamente - sterozi, 

imunosupresoare AZA, intoxicaţii - Pb, Hg etc; 

Simptome: durerea în bară- distensie + iritare chimică + plex solar; greaţă, vărsături 

(alimentare → bilioase→ mucoase→ poracee), meteorism, ileus paralitic, şoc - TA , febră, 

tahicardie; triada: durere + vărsături + şoc = “marea dramă abdominală Dieulafoy” 

Semne: general - atitudine antalgică supraghemuită “de ou”, facies hipocratic, 

• inspecţie - echimoze - semn Cullen (periombilicale), semn Turner (în 

flancuri, mai ales drept) 

• palpare - hiperestezia cutanată în semicentură, sensibilitate 

pancreatico-coledociană, pct. costomuscular stâng, împăstare 

epigastrică şi HS, manvera Grott 

Investigaţii complementare 

– enzimele pancreatice: amilaza serică şi urinară, leucocitoză, hipocalcemie 

– radiografia “pe gol”: “anse santinelă” jejunale, pareza hemidiafragm stâng; 

lărgirea cadrului duodenal, deplasarea stomacului 

– echografia: cresterea dimensiunilor (edem), hiperecogenitate (inflamaţie), 

colectii intraabdominale 

– CT abdominal 

– colangiopancreatografia retrogradă; 

• Complicaţii 

– pseudochiste / chiste, abcese, pancreatită cronică 

Pancreatita cronică 

APP: aceleaşi ca la pancreatita acută - alcool (adulti), mucoviscidoza (copii) + pancreatite 

acute 

Simptome: ∅, dispepsia pancreatică - jenă dureroasă, anorexie selectivă, sialoree matinală, 

greaţă, eructaţii; durere - persistentă/intermitentă, abdomen superior - iradiere “evantai” sau 

“bară”; diaree - steatoree 

114

Semne: generale: pierdere ponderală - emaciere, caşexie; paloare +/- malabsorbţie 


– triada: calcificări pancreatice + steatoree + diabet zaharat (1/3 pacienţi) 

– enzimele pancreatice - amilaza, lipaza - minime sau deloc; colestază BR, FA 

– examen scaun - scaun voluminos, păstos, decolorat “lutos”, strălucitor = 

steatoree, creatoree, se corectează la adaosul de enzime pancreatice 

– radiografia “pe gol” , echografia, ERCP - calcificări, dilatări canaliculare 

– teste funcţionale pancreatice 

• stimulare directă cu secretină + colecistokinină 

• stimulare indirectă cu AA, acizi graşi, peptide sintetice 

• studii de digestie intraluminală 

• măsurarea enzimelor pancreatice fecale 

Complicaţii: malabsorbţia pancreatică ; diabetul secundar / scăderea toleranţei la glucoză 

Cancer pancreatic 

Simptome şi semne: durerea - surdă, epigastrică, iradiere lombară, nopatea, decubit dorsal; 

senzaţie de obstacol persistent; sindrom impregnare malignă; icter “negru”, tromboflebite 

superficiale migratorii (semn Trousseau), HDS, splenomegalie; palpare - sensibilitate 

epigastrică; semn Curvoisier - Terrier - colecist palpabil; tumora - greu accesibilă - 

profundă, fixitatea cu respiraţia sau elementele din jur 


– imagistice - ecografie, CT, ERCP, etc 

– markeri tumorali - ACE, CA 19-9 

16. Sindromul ocluziei intestinale 

Definiţie: Complex de manifestări clinice şi bioumorale asociat întreruperii totale sau 

parţiale a pasajului conţinutului intestinal 

Clasificare 

1. ocluzie mecanică (ileus mecanic) - oprire (cvasi)completă a pasajului conţinutului 

intestinal datorată unui obstacol structural, mecanic 

2. ocluzie dinamică (ileus dinamic, paralitc) - paralizie a musculaturii parietale cu 

alterarea consecutivă (temporară) a peristalticii intestinale 

Ocluzia mecanica, cauze: duodenale (cancer pancreatic cu localizare cefalică, cancer 

duodenal), intestin subţire (jejun-ileon) (hernie încarcerată şi aderenţe postoperatorii), 

intestin gros: tumori, diverticulită (mai ales în localizarea sigmoidiană), volvulus 

Simptome: 

Ocluzia înaltă (intestin subţire): durere abdominală colicativă, cu caracter progresiv (în 

intensitate şi frecvenţă) ,centrată în jurul ombilicului sau în epigastru; durerea severă şi cu 

caracter continuu încă de la început; durere cu caracter peritonitic, în caz de perforaţie 

115

intestinal; vărsături precoce, cu conţinut alimentar, biliar sau intestinal ; oprirea tranzitului 

pentru materii fecale şi gaze 

Ocluzia “joasă” (intestin gros): durere abdominală colicativă, localizată în abdomenul 

inferior, însoţită de distensie abdominală şi constipaţie progresivă; vărsături; oprirea 

tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze 

Examen obiectiv general 

Deshidratare, hipotensiune arterială, tahicardie, şoc – mai ales în ocluziile înalte 

Examen obiectiv al abdomenului 

Inspecţie: distensie abdominală 

Palpare: masă tumorală palpabilă corespunzătoare sediului obstacolului. 

Palpare endorectală: ampula rectală goală 

Percuţie: timpanism 

Auscultaţie: iniţial, zgomote intestinale hiperactive, În evoluţie, odată cu “epuizarea” 

musculaturii parietale şi/sau apariţia peritonitei, zgomotele intestinale se estompează şi 

dispar. 


-radiografia abdominală pe gol: nivele hidro-aerice, ecografia abdominală, tomografia 

computerizată 

Ocluzia dinamica: Definiţie: Paralizia (temporară) a motilităţii intestinale, Cauze : 

traumatisme, chirurgie abdominală, tulburări hidroelectrolitice, peritonită pancreatită acută, 

ischemia mezenterică 

Simptome: durere abdominală, greaţă şi vărsături, tranzitul pentru materii fecale şi 

gaze: întrerupt 

Examen obiectiv: distensie abdominală, silenţium abdominal sau peristaltică intestinală 

minimală 

Examinari paraclinice: radiografia abdominală pe gol 

17. Sindromul peritonitic 

Definiţie: Complex de simptome şi semne caracteristic inflamaţiei acute a seroasei 

peritoneale. 

Clasificare şi cauze 

1. peritonita acută primară (prin inocularea pe cale hematogenă): peritonita pneumococică, 

peritonita bacteriană spontană, peritonita tuberculoasă 

2. peritonita acută secundară (prin inocularea directă a caviţăii peritoneale): prin perforaţia 

(sau necroza parietală) unui organ cavitar intraabdominal şi inoculare bacteriană 

consecutivă, peritonita chimică, peritonita localizată pelviană 

Simptome: durere abdominală “surdă”, imprecis localizată şi mai puţin intensă; ulterior 

intensă, persistentă şi mai bine localizată, în general în regiunea organului perforat. In 

evoluţie devine difuză; greţuri, vărsături; tulburări de tranzit intestinal: diaree sau oprirea 

tranzitului; alterarea stării generale, febră, frisoane, transpiraţii, agitaţie. 

116

Examen obiectiv general: facies peritoneal în caz de evoluţie severa, îndelungată, febra, 

tegumente şi mucoase uscate, sughiţ rebel, tahicardie, în cazurile severe hipotensiune 

arterială, oligurie, sau chiar şoc septic. 

Examenul obiectiv al abdomenului: Inspecţie: abdomen rigid (în faza iniţială), apoi destins 

din cauza meteorismului (ileus paralitic secundar), atitudine antalgică: decubit dorsal cu 

flexia şoldurilor şi genunchilor; palpare: rigiditate (“apărare musculară”); decomprimarea 

bruscă a peretelui abdominal determină o durere vie (semnul lui Bloomberg), la fel şi 

percuţia uşoara (semnul “clopoţelului” al lui Mandel); hiperestezie cutanată şi abolirea 

reflexelor cutanate abdominale; percuţtie: inlocuirea matităţii hepatice cu timpanism, 

matitatea flancurilor; auscultaţie: zgomote hidroaerice estompate îniţial apoi absente 


Examenul radiologic “pe gol” al abdomenului ; ecografia abdominală- are importanţă majoră 

în decelară colecţiilor peritoneale, generalizate sau localizate, biochimie, paracenteza 

diagnostică, laparatomia exploratorie. 

18. Vezica si caile biliare 

Boala Anamneza Simptome Semne generale Semne locale Investigaţii 

complementare 

Litiaza biliară - vârstă medie 

- colica biliară - agitaţie ♦ Inspecţia ♦ !!! Echografia 

veziculară - 

- 

♦ 

♦ 

♦ 

♦ 

femei 

contraceptive orale, 

sarcina 

AH - agregare 

familială 

multifactorală 

APP – anemii 

hemolitice, obeitate, 

DZ, pancreatită, 

ciroze, mixedem 

CVM – alimentaţie 

hipercalorică, 

sedentarismul 

! colecistokinetice, 

emoţii, trepidaţii 

- 

- 

psihomotorie “în 

căutarea poziţiei” 

icter 

hepatocelular 

hepatita 

“satelită” > 2-3 

zile 

+/ - febră 

- 

♦ 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

hidrocolecist 

/piocolecist 

Palparea 

hiperestezia 

cutanată 

pct colecistic 

zona 

pancreaticocoledociană 

pct toracice 

posterioare 

D7-D11 

manevra 

Murphy 

(rebord, 

inspiraţie) 

semn 

♦ 

♦ 

♦ 

- prezenţa calculilor, nr, 

localizarea – cistic, 

coledoc, aspectul 

căilor biliare, a 

organelor invecinate 

Sondajul duodenal 

- prezenţa/absenţa/intar 

zierea bilei 

- ex bilei M & m 

Ex radiologic 

- Rx simplă “gol” 

- colecistografia orală 

- colangiografia iv 

! Colangiografia 

endoscopică 

retrogradă / 

transcutană 

- imaginea arborelui 

biliar 

- 

Abrahams 

vezicula 

palpabilă – 

calcul 

voluminos/ 

hidrocolecist 

- terapie – litotripsie, 

papilotomie, drenaj 

Litiaza coledociană - idem - repetate colici biliare - icter obstructiv, 

verzui 

- + semn 

Curvoisier 

Terrier – 

veziculă 

nepalpabilă 

(îngrosarea, 

sclerozarea 

colecistului, 

rigid, nu se 

destinde ) 

♦ Echografia 

♦ Colangiografia 

endoscopică – permite 

extragerea calcului 

117

Boala Anamneza Simptome Semne generale Semne locale Investigaţii 

complementare 

- - - ♦ 

Diskinezie biliară 

hipokinetică 

hiperkinetică 

- adult tânăr 

- femei 

- ciclul menstrual 

♦ APP – neurore, boli 

abdominale – ulcer, 

metroanexită, 

intervenţii 

chirurgicale 

abdominale; 

- dispepsie biliară – 

durere, jenă, greţuri, 

gust amar, eructaţii, 

flatulenţă,, 

postalimentar > 

colecistokinetice 

- scaun jejunal, 

prurit, migrenă, 

etc. 

Colecistită acută - APP – litiază biliară - colică biliară / durere 

hipocondru drept – durere 

abdominală difuză ! 

perforaţie 

Colecistită cronică 

Tumori veziculare 

ampulom vaterian 

- pct colecistic 

- semn 

Abrahams 

(brusc! ½ 

ombilic-coasta 

IX) 

- febra , frison - hiperestezie 

cutanată 

- “apărare 

musculară” 

- semn 

Blumberg + 

- platronul 

colecistic 

- APP – litiază biliară, 

diskinezii biliare 

- dispepsia biliară - pct colecistic 

- vârstnici - sindrom impregnare - icter “melas” - semn 

malignă 

Curvoisier 

- fără colică 

Terrier + - 

obstrucţia 

veziculă 

palpabilă, 

elastică, 

insensibilă,, 

mobilă 

♦ Echografia 

- dg excludere 

- 

♦ Sondaj duodenal 

♦ Biologic – sdr 

inflamator, 

leucocitoză, 

hemoculturi +, etc. 

♦ Echografie 

♦ Colangiografia 

endoscopică 

118

Curs 12 

Titlu capitolului: Semiologia bolilor de nutritie si metabolism 

Subcapitole 

Diabetul zaharat 

Guta 

Prorfiriile 

Tezaurismozele 

Scenarii clinice din patologia legata de bolile de nutritie si metabolism 

15. Pancreasul endocrin 

Diabetul zaharat tip 1 – insulinodependent, autoimun (Ac anticelule beta pancreatice) 

– AH - rude gradul I - predispoziţie HLA DR3, DR4 

– APP - viroze (parotidită, Coxsackie B, rubeolă) 

Simptome: poliurie + polidipsie + polifagie + scădere ponderală; acidocetoză / comă 

inaugurală 

Investigaţii complementare: glicemia “a jeun” > 120 mg%; 

Diabetul zaharat tip 2 - al adultului, insulinoindependent / cu necesar de insulină - 

cantităţi variabile de insulină 

AH tip 2 nonobez (autosomal dominant cu transmitere incompletă) tip 2 obez (poligenică 

multifactorială - HADOU sau sindrom X metabolic) 

APF - sarcina - diabet gestaţional - macrosomie fetală, nasteri premature, mortalitate 

perinatală 

APP: diabet secundar - pancreatită cronică, tumori pancreatice; Cushing, feocromocitom, 

acromegalie; boli asociate; medicamente - steroizi, diuretice tiazide 

CVM: urban, alimentaţie hipercalorică, hiperglucidică, profesii suprasolicitante 


• glicemia “a jeun” 

• glicemia postprandială > 200 mg% la 2 ore 

• test toleranţă la glucoză - TTGO 

• corpi cetonici - reacţia Legal; acid lactic 

• alte teste pentru DZ secundar sau boli asociate 

Complicaţiile diabetului zaharat 

• Acute 

– Coma hiperglicemică, acidocetoza 

– Coma hiperglicemică hiperosmolară 

– Coma hipoglicemică 

• Cronice 

– Retinopatia, cataracta, glaucomul 

119

– Neuropatia periferică, neuropatia vegetativă 

– Nefropatia diabetică 

– Macroangiopatia - ATS 

– alte complicaţii - infecţii 

Curs 13 

Titlu capitolului: Semiologia sistemului hematoformator- partea I 

Subcapitole 

Sindromul splenomegalic 

Sindromul adenomegalic 

Sindromul anemic 

Curs 14 

Titlu capitolului: Semiologia sistemului hematoformator- partea II 

Subcapitole 

Sindroame leucocitare 

Sindroame hemoragipare 

Scenarii clinice din semiologia sistemului hematoformator 

Plan curs, capitol “Semiologia sistemului hematoformator” 


§ Cunoaşterea principalelor etape ale examenului obiectiv 

§ Cunoaşterea principalelor simptome si semne 

§ Cunoaşterea semnelor generale in afectiunile hematologice. 

§ Cunoaşterea semnelor specifice ale afectiunilor hematologice. 

§ Cunoasterea principiilor de explorare paraclinica: biologice, imagistice, 

histopatologice. 

§ Cunoasterea principalelor sindroame. 

§ Corelarea datelor obţinute din examenul obiectiv al aparatului hematoformator cu cele 

de la examenul obiectiv general, ale celorlalte aparate şi sisteme precum şi din 

anamneză 

120

V. ANAMNEZA ÎN BOLILE APARATULUI HEMATOFORMATOR 

Vârsta 

-nou născut, copil mic- boli congenitale (talasemia) 

-preşcolar, şcolar – infectii, sindroame hemoragipare, leucemii 

-adult tânăr – limfoame, leucemii, anemii secundare unor boli cronice 

-adult, vârstnic – leucemii, anemii caren’iale 

Sexul 

- bărbaţii: deficit de acid folic, limfoame (Hodgkin) 

- femeile: anemiile autoimune, anemia Biermer, 


Zone endemice pentru anumite boli, expunerea la radiatii (leucemii) 


Hemofilia, unele anemii hemolitice (talasemia) 


Anemia feripriva la femeile cu menstre abundente 


Gastrectomia: anemie feripriva sau megaloblastica 

Boli cronice: anemia cronica simpla 


Vegetarienii: anemii megaloblastice 

121

SINDROAMELE SISTEMULUI HEMATOFORMATOR 

1. Sindromul splenomegalic 

2. Sindromul ganglionar 

3. Sindromul anemic 

4. Sindroame leucocitare 

5. Sindromul hemoragipar 

SINDROMUL SPLENOMEGALIC 

Definiţie: Sindrom clinic complex în care elementul central este creşterea în volum a splinei 

(splenomegalia). 

Cauze: hiperplazia sistemului imun în caz de infecţii şi inflamaţii: septicemie, endocardită 

bacteriană, malarie, sarcoidoză etc., hiperplazia sistemului monocito-macrofagic: anemii 

hemolitice, trombocitemii immune, LES etc., congestia, prin alterarea fluxului sanguine: 

ciroză hepatică, tromboză de venă portă, procesele infiltrative: tezaurismoze, leucemii, 

limfoame, tumori primitive ale splinei, hematopoieza extramedulara: metaplazie mieloidă cu 

mieloscleroză, anemii hemolitice congenitale 

Hipersplenismul- defineşte situaţiile în care splenomegalia este însoţită de citopenie 

sanguină periferică şi hiperplazie medulară iar prin splenectomie se poate obţine corectarea 

acestor tulburări. Se datorează sechestrării patologice şi distrugerii exagerate a elementelor 

figurate la nivelul splinei fie printr-un mecanism imun fie prin modificări hemodinamice 

intrasplenice. 

Hiposplenismul sau asplenia- indică dimunuarea sau absenţa funcţiilor splinei. Apare 

postsplenectomie, în absenţa congenitală a splinei sau după infarcte splenice multiple (de 

exemplu în siclemie) 


-simptome, semne boala de bază 

-durere în hipocondrul stâng: redusă, constantă (spelnomegalii congestive); intensă, iradiată 

în torace, umăr stâng (abces, infarct, hematom postraumatic) 


-splenomegalie determinată prin percuţie sau palpare 

-deformarea abdomenului şi saţietate precoce prin compresiunea stomacului în 

splenomegaliile mari 

-frecătura splenică- în infarctul splenic, perisplenită 

-sufluri la nivelul splinei mărite 

Clinic se descriu trei grade de splenomegalie asociate cu diverse afecţiuni: gadul I (uşoară)- 

palparea polului inferior al splinei în inspir profund; gradul II (moderată)- splina depăşeşte 

rebordul costal cu 6-12 cm; gradul III (gigantă)- splina atinge creasta iliacă 

122

Splenomegalia poate fi: 

-izolată: tumori primitive, chist hidatic, tromboză venă splenică 

-asociată cu alte simptome şi semne: 

-febră, alterarea stării generale: infecţii acute, cronice (septicemii, endocardita 

bacteriană, mononucleoza infecţioasă, tuberculoza, malaria) 

-icter: ciroză hepaică, anemii hemolitice 

-adenopatii: leucemia limfocitară cronică, leucemia granulocitară cronică, sarcoidoza, 

tezeurismoze 

-paloare: anemii 

-sindrom hemoragipar: purpura trombocitopenică idiopatică 

-hepatomegalie: hepatita acută şi cronică, ciroza hepatică, hemocromatoza, tromboza 

sistemului port 


Ecografia, tomografia computerizată 

Scintigrafia splinei cu 99m Tc sau eritrocite marcate cu 51 Cr 

Splenoportografia cu substabţă de contrast- are azi indicaţii limitate. 

Examinări pentru boala de bază: exmenul sângelui periferic, a măduvei osoase, probe 

funcţionale hepatice, esogastroscopia etc. 

SINDROMUL GANGLIONAR 

Funcţiile sistemului limfatic 

– drenează spaţiul interstiţial 

– prezentarea antigenului şi activare limfocitară 

– producerea anticorpilor şi fagocitoza 

– implicarea în absorbţia şi transportul chilomicronilor de la nivel enterocitar 

Definiţie: complex de simptome şi semne locale şi generale determinate de o multitudine de 

boli în care elementul central îl reprezintă creşterea în volum a ganglionilor limfatici 

Cauze: 

Boli infecţioase 

Boli metabolice 

• infecţii bacteriene - 

• Salmonella, Brucella, Listeria monocytogenes, Pasteurella 

pestis; piogeni (Strepto, Staphilo) ; şancrul moale - 

Haemophyllus ducrey; limfogranulomatoza inghinală benignă - 

Miyagavanella lymphogranulomatosis ; 

• infecţii spirochetice - sifilis, leptospiroză, boală Lyme 

• infecţii mycobacteriene - TBC ganglionară - bacil Koch 

• infecţii chlamydiene - “boala ghearelor de pisică” limforeticuloza 

benignă de inoculare 

• infecţii virale 

• mononcleoza infecţioasă ; rubeola; AIDS 

• infecţii fungice - coccidiomycosis, histoplasmoză 

• infecţii parazitare - toxoplasmoză, tripanosomiază, microfilarioză; 

123

Metastaze 

• tezaurismoze - cerebrozide (boala Gaucher), lecitină (boala Niemann- 

Pick), colesterol şi acizi graşi (boala Hand Schuller Christian) 

• adenocarcinoame , sarcoame, blastoame, melanoame etc. 

Boli limfoproliferative 

• boala Hodgkin 

• limfoame nonhodgkiniene 

• leucemii 

• mielom multiplu, macroglobulinemie 

Alte boli 

• boli sau reacţii imunologice - PAR, LES, DM, reacţii medicamentoase, 

limfadenopatie angioimunoblastică 

• sarcoidoza 

Evaluarea unui pacient cu adenopatie 

Anamneza 

- vârsta; 

- sexul; 

- expunere profesională; 

- alte simptome sau semne asociate; 

- semne de adenopatie profundă; 


- inspecţie 

- palpare: pozitie 

- grupuri topografice accesibile palparii superficiale !!! 

Caractere semiologice: 

- localizare - localizată / generalizată 

- Adenopatii - localizate 

- infecţioase satelite 

- carcinomatoase 

- Adenopatii - generalizate 

- infecţioasă 

- metabolice 

- boli limfoproliferative 

- număr: 

- unică/multiplă; volum 

- consistenţă 

- sensibilitate 

- mobilitate între ei, intre ei şi planuri profunde, intre ei şi tegumente 

- starea tegumentului suprajacent 

Principală problemă diagnostic benign - malign 

Malign: 

- volum > 5 cm, 

124

- dură, 

- aderenţă faţă de piele si/sau straturi profunde, 

- compresiune pe organele vecine, 

- absenţa fenomenelor inflamatoare locale 

– Boli infecţioase - proliferare celule inflamatoare LT şi Mf ca răspuns la stimularea 

antigenică şi infiltrării cu celule inflamatorii 

– Bacteriene 

• inflamaţii acute ale pielii sau ţesutului celular subcutanat, dentare, 

amigdaliene, bucale, otice 

• şancrul moale, limfogranulomatoza inghinală benignă , 

• Spirochete - sifilis - Treponema 

• TBC ganglionară - bacil Koch -Localizată sau generalizata 

• Chlamydia 

• “boala ghearelor de pisică” limforeticuloza benignă de inoculare - 

– Virale 

• mononcleoza infecţioasă - virus Ebstein Barr 

• rubeola 

• AIDS - 

– Boli metabolice - infiltrare cu Mf încărcate cu lipide 

• tezaurismoze - 

• cerebrozide (boala Gaucher), 

• lecitină (boala Niemann-Pick), 

• colesterol şi acizi graşi (boala Hand Schuller Christian) 

– Invadare metastatică - invadare cu celule carcinomatoase 

• Adenocarcinoame plămân, sân, prostată, rinichi, tract gastrointestinal; 

melanoame, sarcoame, neuroblastoame, seminom, etc 

– cc mamar - ggl axilari 

– cc gastric - supraclavicular drept - Virchow Troisier; ggl 

prerectali - Strauss - Blumer 

– Boli limfoproliferative - populate cu celule leucemice sau transformate leucemoid 

• boala Hodgkin 

• limfoame nonhodgkiniene 

• leucoze acute - 

• leucoze cronice - mielocitară (splenomegalie gigantă, adenopatie 

moderată); 

» limfocitară (splenomegalie moderată, adenomegalie 

importantă) - 

• mielom multiplu, macroglobulinemie 

– Alte boli 

• Sarcoidoza - 

• Boli imunologice - 


- Examen bacteriologic al leziunilor primare sau materialului din fistulă 

- Examen serologic pentru alte infecţii - sifilis, mononucleoză (Paul Bunell) 

- IDR - TBC, atg Frei (boala Nicolas Favre) 

- Hemoleucogramă - mai ales seria albă 

- Medulogramă - leucoze, limfom, mielom 

125

- Puncţie - biopsie ganglionară 

SINDROMUL ANEMIC 

Definiţie: grup de simptome şi semne determinate de scăderea hemoglobinei circulante 

totale; limitele: bărbaţi < 13 g/dl, femei < 12 g/dl, vârstnici < 11g/dl 

Clasificarea etiopatogenetică a anemiilor 

1. Pierdere de sânge ( hemoragie ) 

A. Acută 

B. Cronică 

2. Distrugere crescută a hematiilor (hemoliză) 

A. Corpusculare (eritrocitare): congenitale: defect membranar: sferocitoza, ovalocitoza; 

defect enzimatic - deficit de Glu6PDH; anomalii ale Hb - talasemii; siclemie; câştigate: 

defect de membrană - hemoglobinuria paroxistică nocturnă 

B. Extracorpusculare (extraeritrocitare): imune: anemie hemolitică autoimună, 

medicamente, transfuzii incompatibile; neimune: distrucţii mecanice, anemie hemolitică 

microangiopată - CID, purpură trombotică trombocitopenică, sindrom hemolitic uremic; 

infecţii – malarie 

3. Producţie insuficientă de hematii 

A. Deficit nutriţional: fier - anemie feriprivă, anemia cronică simplă (din boli cronice); 

vitamine B12 - anemie Biermer, anemie megaloblastică prin defect de B12; acid folic - 

anemie megaloblastică prin defect de acid folic 

B. Reducere de precursori eritroizi: anemie aplastică; infiltrarea/ înlocuirea măduvei osoase - 

carcinoame, limfoame, mielom multiplu, mielofibroză; 

C. Eritropoeză ineficientă: boli cronice inflamatoare, insuficienţe endocrine - tiroidiană, 

hipofizară, insuficienţa renală cronică 

Clinica anemiilor 

AH: anemii hemolitice congenitale; anemia Biermer, teleangiectazia ereditară, polipoza 

familială; 

APP: gastrectomie, enterectomie, boli inflamatoare cronice; boli autoimune 

APT - alcool, medicamente sau toxice chimice sau fizice, hemoragii - AINS, steroizi, alcool, 

hemoliză - penicilină, chinidină, antifolice - methotrexat, biseptol, antiepileptice, aplazie 

medulară - solvenţi organici, radiaţii, citostatice 

CVM - obiceiuri alimentare - dietă vegetariană, malnutriţie, alcool 

IBA: durata simptomelor vechi/recente, hemograme anterioare 

126

Simptome nervoase: cefalee, ameţeli, zgomote auriculare - acufene, tulburări de vedere - 

scotoame, astenie, adinamie, somnolenţă, irascibilitate, confuzie, sete 

Simptome digestive: glosodinie (Biermer - glosita Hunter), odinofagie (sdr Plummer 

Vinson), dureri epigastrice, greţuri, vărsături; 

Simptome cardiovasculare: dispnee de efort şi/sau repaus, angina pectorală, palpitaţii, 

tahicardie; 

Clinica anemiilor - examenul obiectiv 

Semne cutanate şi mucoase: paloarea tegumentelor, starea patului vascular al dermului, 

grosimea şi pigmentaţia pielii, generalizată - < 7gr/dl; 

Nuanţă 

• albă, pură, nealterată, “ca varul” 

• galbenă, “ca paiul de grâu copt”, “ca lămâia” - paloare + icter 

• verzuie - cloroza 

• teroasă - paloare + impregnare, emaciere 

• cafea cu lapte anemie - paloare + cianoză 

Alte semne cutanate şi mucoase 

• tegumente - ↓ elasticităţii, uscăciune, descuamare; 

• unghii - fără luciu, friabile, striaţiuni verticale/orizontale; coilonichie - 

” în lingură”; 

• păr - subţire, mat, alopecie, depigmentat; 

Semne digestive 

• stomatită, odinofagie - sindrom Plummer Vinson - anemie feriprivă cr. 

• glosita Hunter - limbă roşie, lăcuită, netedă, lucioasă, glosodinie; ! precoce 

anemie Biermer 

• gastrita atrofică - anemie Biermer 

Semne cardiovasculare 

• tahicardie, sufluri accidentale, hipotensiune arterială (lipotimii, sincope) → 

şoc 

Alte semne 

• splenomegalie 

• semne neurologice: parestezii, scăderea forţei musculare, pareze, tulburări ale 

sensibilităţii profunde - mieloza funiculară - anemia Biermer 

Investigaţii de laborator 

• Hematii - H - 4,5 mil femei (5 mil bărbaţi) 

• Hemoglobina - Hb - 11,5 - 15g/dl femei ( 13,5 - 17 g/dl bărbaţi) 

• Hematocritul - Ht = volum masă hematii/ volum plasmă - 40%femei (45% 

bărbaţi) 

• indicatori eritrocitari 

• volum eritrocitar mediu - VEM = Ht/ H * 10; v.n = 77- 99fl 

• hemoglobina eritrocitara medie - HEM = Hb/Ht; v.n.= 30-32 pg 

127

• concentraţia medie hemoglobinei eritrocitare- CHEM = Hb/Ht; 

v.n.=32-34 g%; 

Clasificare 

anemie hipocromă microcitară - anemia feriprivă, anemia cronică simplă “inflamatoare”, 

sideroblastice, anomalii ale Hb; 

anemie hipercromă macrocitară - anemia megaloblastică (vitamina B12, acid folic), 

alcoolism, hipotiroidism; 

anemie normocromă normocitară - anemie aplastică, posthemoragică, hemoliză; 

Frotiu sanguin 

- culoare: hipocrome (→ anulocite), hipercrome, normocrome, volum: 

normocite, macrocite, microcite; anizocitoză; formă: sferocitoza, ovalocitoza, 

echinocitoza, acantocitoza, schizocitoza, drepanocitoza, “în ţintă”, “în 

picătură”; poikilocitoza; structură: incluziuni (siderocite), granulaţii bazofile, 

corpusculi Howell Jolly; reticulocitele - v.n. 5-15%0; - hematii tinere 

policromazie sau bazofilie punctată; leucocite; trombocite 

POLICITEMIA VERA 

Definiţie: policitemia vera este o afectiune sanguina cronica, caracterizata prin cresterea 

numarului de celule sanguine produse de maduva osoasa: eritrocite, leucocite si trombocite. 

Este o afectiune mieloproliferativa, ceea ce inseamna ca maduva osoasa produce un numar 

crescut de celule intr-un interval de timp scurt. 

Clinic: majoritatea simptomelor pacientului sunt datorate cresterii volumului sangelui si 

vascozitatii acestuia. cefalee, acufene, oboseala, ameteala, dispnee, hipertensiune arteriala, 

furnicaturi sau senzatie de arsura la nivelul mainilor si picioarelor, hemoragii, ulcer gastric 

sau durere osoasa, tromboza, hiperuricemie. 

Examen obiectiv: tegumente roşii, hepatosplenomegalie. 

Paraclinic: policitemie, hematocrit crescut, hemoglobina peste limita normală, saturaţia 

normală în O2 a sângelui (pentru a o diferenţia de poliglobulia secundară hipoxiei cronice), 

puncţie sternală cu măduva hiperplazică şi hipertrofie a seriei roşii în special, dar şi a seriilor 

trombocitară şi leucocitară. 

SINDROAME LEUCOCITARE 

Modificări leucocitare asociate cu stări patologice benigne 

Număr scăzut de leucocite= leucopenia 

128

a) neutropenia- sub 3000 neutrofile /mm 3 se poate observa în: infecţii bacteriene, 

infecţii virale, boli imune: LES, sindrom Felty, consumul unor medicamente, boli ale 

măduvei osoase. Scăderea numărului de neutrofile sub 1000/mm 3 este denumită 

agranulocitoză. 

b) limfopenia- scăderea numărului de limfocite sub 1000/mm 3 , este pezentă în: 

sindroamele de imunodeficienţă congenitale sau câştigată (infecţie HIV), tratamentul 

cu corticosteroizi, citotoxice 

Număr crescut de leucocite=leucocitoza (peste 10 000/mm 3 ), realizată prin: 

a) neutrofilie. Apare în: condiţii fiziologice: stres, sarcină, lactaţie, infecţii acute 

bacteriene (piogene în special), boli inflamatorii acute, tulburări metabolice, tireotoxicoză, 

posthemoragic sau posthemolitic, necroze (infarct miocardic sau în alt viscer, gangrene) etc. 

b) eozinofilie apare în: infestări parazitare, boli alergice, dermatite, colagenoze. 

c) limfocitoza: infecţii virale, infecţii bacteriene 

Modificări leucocitare asociate cu malignitate 

Leucemiile- boli neoplazice ce rezultă din transformarea malignă a celulelor precursoare 

hematopoietice. Sunt boli clonale, apărând prin proliferarea unei singure celule. 

a) acute: mieloidă şi limfoidă (leucemia mieloblastică acută- LMA şi limfoblastică 

acută- LLA). 


-semne directe leucemice: 

-infiltraţia ţesuturilor, organelor cu celule leucemice: adenopatii, hepatosplenomegalie, 

leziuni tegumentare (leucemide), dureri osoase, sindrom menigeal cu paralizii 

de nervi cranieni, infiltraţia gonadelor, a glandelor salivare şi lacrimale (sindrom Mickulicz) 

-sindromul de leucostază şi hipervâscozitate (somnolenţă, comă, edem papilar, 

insuficienţă respiratorie, leziuni la nivelul vaselor mici cu hemoragii locale, gangrene etc.) 

-semne indirecte leucemice: 

-hematologice– proliferarea malignă suprimă hematopoieza normală. Consecinţe: 

anemie; granulocitopenie cu tendinţă la infecţii; trombocitopenie cu manifestări de sindrom 

hemoragipar 

-metabolice: hiperuricemie, hiperfosfatemie, hipocalcemie etc. 

Investigaţii de laborator: 

-numărul leucocitelor: crescut (în general moderat-50 000/mm 3 ), normal sau scăzut (mai rar) 

-frotiu periferic: celule blastice peste 30% în periferie; hiatus leucemic- prezenţa pe frotiu 

doar a celulelor leucemice şi a celor mature cu absenţa formelor intermediare 

-anemie, trombocitopenie 

b) cronice: granulocitară şi limfocitară (leucemia granulocitară cronică- LGC şi 

limfocitară cronică- LLC) 

Leucemia granulocitară cronică- se caracterizează prin: 

-debut insidios cu simptome generale: astenie, transpiraţii, scădere ponderală, paloare, jenă în 

hipocondrul stâng 

-splenomegalie importantă- domină tabloul clinic 

-hepatomegalie, dureri osoase, polimicroadenopatie 

-sindrom de leucostază şi hipervâscozitate 

-date paraclinice: leucocitoză peste 100.000/mm 3 cu devierea la stânga a formulei leucocitare 

până la mieloblast 

129

Leucemia limfatică cronică- este forma cea mai comună a tuturor leucemiilor, apărând mai 

frecvent la pacienţi în vârstă. Manifestări clinice: 

-adenopatii generalizate 

-spenomegalie, hepatomegalie 

-infiltraţie limfocitară la nivelul amigdalelor, a glandelor salivare, conjunctivă, tegumente, 

sistem nervos central etc 

2. Limfoamele- tumori maligne ale celulelor sistemului imun (limfocitul B şi T), 

localizate în diferite ţesuturi. În general proliferarea începe de la nivelul celulelor din 

structura organelor limfoide (ganglioni, splină, inel Waldeyer etc) cu generalizare în evoluţie. 

Există 2 forme majore de limfoame 

a) Boala Hodgkin- debutul este frecvent cu adenopatie laterocervicală şi 

supraclaviculară (ganglioni grupaţi, de consistenţă crescută, nedureroşi, de dimensiuni mari 

sau medii, deformând regiunea respectivă). 

b) Limfoame nonhodgkiniene cu debut ganglionar sau extraganglionar (limfoame 

gastro-intestinale, hepatice, splenice, osoase etc. 

Date paraclinice: 

-creşterea moderată a numărului de leucocite prin limfocitoză absolută 

-anemie, trombocitopenie 

-biopsia ganglionară- stabileşte tipul limfomului şi gradul său de agresivitate 

130

SINDROAME HEMORAGIPARE 

Definiţie - varietate de manifestări clinice a căror numitor comun este reprezentat de 

hemoragii manifestate la nivelul tegumentelor, mucoaselor şi/sau a organelor interne 

Fiziologia hemostazei 

Hemostaza primară: perete vascular, trombocite, factor von Willebrand, fibrinogen 

Coagularea: factorii coagulării 

Fibrinoliza: plasminogenul, activatorii plasminogenului, inhibitorii fibrinolizei 

Explorarea hemostazei 

• Teste de hemostaz[ primară 

• TS 

• rezistenţa capilară - testul manşetei > 5 peteşii 

• Teste peretele vascular - Ø 

• Teste trombocite 

• cantitativ - număr Tr - 150 000 - 400 000/mm3 

• calitativ - agregarea trombocitară, retracţia cheagului; 

• durata de viaţă a Tr - radioactiv 

• Teste factori plasmatici ai hemostazei primare 

• factor von Willebrand 

• fibrinogenul 

• Teste de coagulare 

• TQ, TH, INR 

• Teste fibrinoliză 

– explorare globală 

– explorare specifică 

Sindroame hemoragipare prin anomalii vasculare 

Purpura Schönlein-Henoch (reumatoidă) 


purpură palpabilă localizată în special la nivelul membrelor inferioare, cu apariţie în 

puseuri, febră, artrite (glezne, coate), dureri abdominale difuze, diaree sanguinolentă, 

hemoragie digestivă superioară, nefropatie (glomerulonefrită cu depozite de IgA- boala 

Berger) 

Date de laborator: 

teste de inflamaţie pozitive VSH, proteina C reactivă, fibrinogen 

leucocitoză 

timp de sîngerare, de coagulare şi numărul trombocitelor- normal, fragilitate capilară (proba 

garoului) uneori pozitivă 

Sindroame hemoragipare de cauză trombocitară 

Sunt determinate de: 

131

a) trombocitopenii prin: 

-distrugere exagerată: autoimună, postmedicamentoasă, coagulare intravasculară diseminată, 

anemie hemolitică microangiopatică 

-anomalii de distribuţie: sechestrare splenică (hipersplenism) 

-deficit de producţie: aplazie medularră, deficit de vitamina B12, acid folic, citostatice, 

iradiere etc. 

b) trombopatii: tulburări de adezivitate, agregabilitate a trombocitelor 

Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI)-boala Werlhof 

Manifestări clinice: debut frecvent brusc, rapid progresiv, purpură hemoragică nepalpabilă 

cu extindere pe întreaga suprafaţă a corpului, epistaxis, gingivoragii şi bule hemoragice în 

cavitatea bucală; 

Date de laborator: numărul trombocitelor- foarte scăzut, putând atinge 5000/mm 3 , timp de 

sângerare mult prelungit, timp de coagulare- normal 

Sindroame hemoragipare prin coagulopatii 

Dobândite, ca urmare a producţiei deficitare a factorilor de coagulare, consumului crescut: 

coagulare intravasculară diseminată, fibrinolizei primare, prezenţei anticoagulanţilor 

circulanţi 

Congenitale, interesează de obicei un singur factor al coagulării şi pot cauza hemoragii ce 

apar din prima parte a copilăriei. Deficitele în inhibitori ai coagulării (antitrombina III, 

proteina C sau S pot duce la apariţia de accidente tromboembolice. 

Hemofila este o boală ereditară cu transmitere autozomal recesivă legată de sex, caracterizată 

prin deficitul de factor VIII (hemofilia A) sau mai rar factor IX (hemofilia B). Băieţii 

prezintă boala clinică, iar fetele sunt doar purtătoare. Starea de homozigot este excepţională. 


-hemartroze (genunchi, coate, glenohumeral sau în oricare altă articulaţie). Fiind 

repetitive în timp vor duce la apariţia unei artropatii hemofilică cu anchiloze, atrofii 

musculare. 

-hematoame- musculare, retroperitoneale, intraperiotneale 

-hemoragii grave postraumatice 

Date de laborator 

-timpul de sîngerare şi timpul de coagulare- prelungite 

-dozarea factorilor VIII şi IX 

-număr trombocite- normal 

132

STAGIILE CLINICE DE SEMIOLOGIE MEDICALA 

Principii: 

-materia predata la curs va constitui tema principala a fiecarui stagiu. Se vor revedea la 

inceputul stagiului principalele notiuni teoretice predate la curs (5-10 minute) prin intrebari 

adresate pe rand studentilor. Se vor corecta eventualele greseli de intelegere si se vor discuta 

eventualele nelamuriri. 

-stagiile se desfasoara in saloane pentru a putea exemplifica in mod practic notiunile teoretice 

Obiective educationale generale 

Ce trebuie sa stie studentul 

-Esential: sa recunoasca in practica notiunile teoretice predate si sa poata 

efectua corect examenul obiectiv al aparatelor si sistemelor studiate 

-Important: sa integreze intr-un sistem unitar de gandire elementele de 

anamneza cu cele de examen obiectiv pentru a putea formula o interpretare clinica 

-Util: sa coroboreze datele de examen clinic cu cele de fiziopatologie, 

anatompatologie; sa inteleaga utilitatea solicitarii explorarilor paraclinice in functie 

de datele obtinute in urma examenului clinic; sa se adapteze fiecarei situatii clinice in 

parte 

-Facultativ: sa cunoasca elementele de baza ale tratamentului medicamentos 

si chirurgical indicate in fiecare caz studiat 

Ce trebuie sa faca studentul 

-Sa observe: modul in care indrumatorul de grup efectueaza anumite 

manopere, manevre; modul de abordare a pacientului de catre personalul medical 

calificat; 

-Sa faca personal, individual sau in echipa: anamneza la pacientii care i-au 

fost repartizati; examenul obiectiv general, pe aparate si sisteme, in functie de etapa 

de pregatire si de cerintele pe care indrumatorul de grup le are; diversele manevre, 

manopere care i-au fost anterior explicate. 

Desfasurarea activitatii pe capitole: 

I. Titlu capitolului: 

Anamneza 

Subcapitole: 

-principii si metodologie 

-importanta anamnezei 

-etapele tehnice ale anamnezei: varsta, sex, motivele internarii, istoricul bolii actuale 

-antecedente heredocolaterale 

-antecedente personale patologice 

-antecedente personale fiziologice 

-conditii de munca si viata 

-consumul de toxice 

-manifestari generale 

133

Obiective educationale 

Ce trebuie sa stie 

Esential: modul de abordare a pacientului, etapele tehnice ale anamnezei, 

importanta elementelor reiesite din conversatia cu pacientul pentru stabilirea 

diagnosticului tratamentului si prognosticului 

Important: modul de colectare si inregistrare a datelor obtinute de la pacient, 

efectuarea unei anamneze complete si corect conduse, analiza detaliata a simptomelor 

sub aspectul particularitatilor, asocierii si relatiilor reciproce 

Util: manifestarea in cursul anamnezei a interesului, ingaduintei, caldurii si 

simpatiei fata de suferinta bolnavului, in conditile utilizarii unui comportament 

politicos, flexibil si incurajator; adaptarea studentului la nivelul intelectual al 

pacientului si la tipul de personalitate a acestuia. 

Facultativ: colectarea datelor de anamneza de la apartinatori, in conditiile unor 

pacienti necooperanti (comatosi, cu tulburari psihice grave etc). 

Ce trebuie sa faca 

Sa observe: modul in care indrumatorul de grup interfereaza cu pacientul si 

efectueaza anamneza; modul in care pacientul este afectat de expunerea problemelor 

sale de sanatate si se incerece sa-si corecteze comportamentul sau abordarea daca 

acestea nu sunt corecte; felul in care fiecare categorie de pacienti isi expune istoricul 

bolii 

Sa faca personal, individual sau in echipa: anamneza la diferite categorii de 

pacienti (pacienti inteligenti, confuzi, logoreici, retinuti etc) pentru a se familiariza cu 

toate dificultatile ce pot interveni in cursul unei discutii cu pacientul; sa inregistreze 

in scris datele obtinute pentru a putea fi discutate mai tirziu. 

II.Titlu capitolului: 

Examenul obiectiv general 

Subcapitole: 

-starea psihica (tulburari de sensibilitate, perceptie, memorie, gandire, afectivitate, constiinta- 

inclusiv sincopa si coma) 

-tipul constitutional 

-dezvoltarea staturala (tipuri de nanism, gigantism) 

-modificari statice si dinamice (atitudinea activa, pasiva si fortata, tulburari dinamice- pareza, 

paralizia, modificari ale tonusului muscular si ale reflexelor, miscari involuntare, tulburari de 

echilibru si ale mersului) 

-fata si extremitatea cefalica (facies, modificari segmentare ale extremitatii cefalice- craniu, 

urechi, ochi si nas, tiroida) 

-tegumentul si mucoasele 

-culoare: paloare, roseata, cianoza, tulburari de pigmentare, icter 

-umiditate, elasticitate si mobilitate 

-leziuni cutanate primare (macula, papula, placa, nodulul, vezicula, chistul) si 

secunadare (scuame, cruste, lichen, cicatrice, fisuri, eroziuni, ulceratia, gangrena, atrofia) 



-fanere: parul si unghiile 

134



-edemul subcutanat: edeme generalizate (cardiac, renal, hepatic, endocrin) si edeme 

localizate (venos, limfatic, inflamator, alergic) 

-circulatia colaterala (ateriala si venoasa) 


poliadenopatii) 



-sistemul osteoarticular: factura, deformarile osoase, artrita, artroza,mobilitatea articulara, 

nodulii subcutanati 




Esential: recunoasterea leziunilor, modificarilor semiologie de baza proprii 

fiecarui subcapitol amintit mai sus 

Important: asocierea unei leziuni sau modificari patologice cu o boala sau 

sindrom; integrarea datelor obtinute in cursul examenului obiectiv general intr-un 

tablou unitar 

Util: cunoasterea mecanismelor patologice care au dus la aparitia leziunii si a 

interdependentei dintre diversele modificari patologice 

Facultativ: notiuni de terapie 


Sa observe: modul de examinare corect demonstrat de indrumatorul de grupa; 

modul de reactie al pacientului in cursul efectuarii unor manevre (grimase, reactie de 

retragere etc) 

Sa faca personal, individual sau in echipa: insepctia, palarea si percutia 

leziunilor: sa exectute diverse manevre diagnostice. 

La sfarsitul acestui capitol studentul trebuie sa aiba cunostiintele necesare (teoretice 

si practice) pentru a aprecia: 

-starea psihica a pacientului- se bazeaza in primul rand pe discutia purtata in timpul 

anamnezei. In cadrul acesteia, pentru pacientii comatosi- sa evalueze gravitatea comei 

(precoma, vigila, deanimata) si sa calculaze scara Glasgow pentru cuantificarea gradului de 

pierdere a cunostiintei 

-tipul constitutional dupa clasificarea Sheldon: endomorf, ectomorf, mezomorf 

-dezvoltarea staturală: normală si armonioasă, nanism armonios sau dismorfic, 

gigantism 

-atitudinea: activa, fortata (antialgica, antidispneizanta, antitusigena, prin contracturi 

musculare) si pasiva. 

-tulburarile dinamice: paralizia, miscarile involuntare (fibrilatii, fascicualtii, 

tremuraturi, asterixis, coree, convulsii) si, tulburarile de mers 

-faciesul: necaracteristic, prin alterari ale scheletului facial (acomegalic, adenoidian, 

mongoloid), prin alterari ale partilor moi ale fetei (mixedematos, Cushingoidian, 

sclerodermic, hipocratic), prin modificari de culoare (mitral, Corvisart, negroid, vultuos, 

rubeotic, lupic, dermatomiozitic), prin modificari oculare (Basedowian) si prin modificari ale 

mimicii faciale (masca tetenica, miasteniform) 

135

-modificari ale craniului (microcefalia, macrocefalia) 

-modificarile urechilor (malformati pavilion, surditati) 

-ochi- edem palpebral, blefarita, xantelasma, salaziom, mucoasa conjunctivala, 

exoftalmia, enoftalmia, xeroftalmia, gerontoxon, inelul Kayser-Fleischer, mioza, midriaza, 

cataracta, anizocoria 

-nas: in sa, rinofima 

-tiroida: prezenta gusii 

-tegumente: 

-culoare 

-paloare generalizata sau localizata, 

-roseata trecatoare sau permanenta, 

-cianoza generalizata sau localizata, centrala sau peferica 

-tulburari de pigmentare- albinism, vitiliga, boala Addison, efelide, 

melasma 

-icter- prehepatic, hepatic, obstructiv 

-leziuni cutanate primare- macula, papula, placa, nodulul, vezicula, chistul 

-leziuni cutanate secundare (scuame, cruste, lichen, cicatrice, fisuri, eroziuni, 

ulceratia, gangrena, atrofia) 



-fanere: parul (hipotricoza, hiperticoza, hirsutismul, canitia) si unghiile (onicogripoza 

degete hipocratice, coilonichia) 



-edemul subcutanat: edeme generalizate (cardiac, renal, hepatic, endocrin) si 

edeme localizate (venos, limfatic, inflamator, alergic) 

-circulatia colaterala (arteriala si venoasa cavo-cav si porto-cav) 


poliadenopatii infectioase, in hemopatii maligne) 



-sistemul osteoarticular: fractura, deformarile osoase, artrita, artroza, mobilitatea 

articulara, nodulii subcutanati 


De asemenea studentul trebuie sa execute/provoace/evalueze singur urmatoarele: 

-semnul lui Trousseau (mana de mamos) 

-semnul lui Chvostek 

-forta musculara: semnul pronatiei, proba lui Barre, proba lui Mingazzini 

-tonusul muscular: paralizie flasca sau spastica, hipotonie, hipertonie 

-reflexe: semnul lui Babinski 

-proba lui Rinne si proba lui Weber 

-reflexul pupilar fotomotor, reflexul de acomodare 

-motilitatea oculara 

-nistagmus 

-examnarea palpatoircă a sinusurilor nazale 

-palparea tiroidei: apreciere dimensiuni, consistenta, sensibilitate, grad de mobilizare, 

suprafata 

136

Caz 1 

-testul digiopresiunii pentru aprecierea cianozei 

-provocarea fenomenului Raynaud 

-diferentierea icter-pseudoicter 

-diferentierea prin digitopresiune a leziunilor cutanate 

-diferentierea prin palpare a maculei de papula 

-testul digitopresiuni pentru dilatarile vasculare 

-degetele hipocratice 

-calcularea indicelul de masa corporala 

-testul godeului 

-aprecierea sensului de curgere a sangelui in circulatia colaterala 

-palparea ganglionilor (cervical, supra si subclavicular, axilar, inghinal) 

-socul rotulian 

-mobilitatea articulara, crepitatiile articulare 

-nodulii Heberden, Bouchard, Meynet, reumatoizii, tofii 

-masurarea temperaturii corporale 

Scenarii clinice: 

Un pacient de 40 de ani, fără APP, prezintă brusc dupa un efort fizic important durere 

în lomba dreaptă care a iradiat pe partea posterioară a coapsei şi anterolaterală a gambei. 

Obiectiv: spate in "baionetă", pareza musculaturii anterolaterale a gambei, manevre de 

elongatie a sciaticului pozitive. 

1.Care este cauza tabloului clinic descris? 

2.Care este topografia afectării nervoase şi la ce nivel este aceasta? 

3.Ce tip de mişcare nu poate efectua pacientul? 

4.Cum se va modifica forţa şi tonusul muscular in zona afectată? 

5.Cum va fi reflexul cutanat plantar? 

Raspunsuri: 

1.hernie discală 

2.leziune motoneuron periferic-radiculară-L5 

3.mersul pe călcâie 

4.pareză sau paralizie flască 

5.normal 

Caz 2 

O pacienta de 30 de ani descrie de 3 luni creşterea in volum a regiunii cervicale 

anterioare. Obiectiv se constata o gusa mijlocie, elastica, bine conturata,insensibila si 

mobila.In ultima luna a aparut in regiunea pretibiala o zona de infiltrare dura, eritematoasa 

initial apoi bruna,pruriginoasa precum si exoftalmie bilaterala. 

1.Stabiliti diagnosticul de boala 

2.Cum se numeste modificarea regiunii pretibiale? 

3.Care este mecanismul exoftalmiei? 

4.In ce conditii ar scadea consistenta gusii? 

5.Care este rolul concentratiei de iod din mediul inconjurator in declansarea acestei boli? 

Raspunsuri: 

1.boala Basedow 

137

2.mixedem pretibial 

3.acumularea MPZ in spatiul retrorbitar sub actiunea LATS 

4.tratamentul antitiroidian 

5.nici unul 

Caz 3 

Pianist de 17 ani, longilin, cu numeroase luxatii si entorse la nivelul gleznelor, 

prezintă după un traumatism facial minor o scădere a acuitătii vizuale a ochiului drept. 

1.Care este diagnosticul de boală cel mai probabil? 

2.Care este cauza scăderii acuităţii vizuale? 

3.Ce modificări veţi găsi la examenul obiectiv al globilor oculari? 

4.Va fi afectat reflexul fotomotor direct? 

5.Părinţii pianistului vor fi afectaţi? 

Răspunsuri: 

1. sindrom Marfan 

2.luxaţia cristalinului 

3.iridodoneza 

4.Nu 

5.Transmitere autozomal dominantă- cel puţin unul dintre părinţi este afectat 

Caz 4: 

Femeie de 43 de ani se interneaza pentru astenie, scadere in greutate, diaree, subfebrilitati 

si tuse persistenta. Obiectiv se constată hiperpigmentare la nivelul liniei albe abdominale si a 

plicilor palmare. 

1. Ce boala sugereaza acest tablou clinic? 

2. Cum va fi mersul acestei bolnave? 

3. Cum va fi TA? 

4. Ce etiologie ar putea avea tusea persistenta si subfebrilitatile? 

5. Unde mai cautati zone hiperpigmentate? 

Raspunsuri: 

1. Boala Addison 

2. Hipodinamic 

3. hTA 

4. TBC 

5. Areole mamare, mucoasa bucală etc. 

Intrebări cu complement simplu/multiplu: 

Precizaţi cere dintre următoarele modificări patologice ale ochilor pot fi întâlnite în 

sindromul Marfan: 

1. scerotice albastre 

2. hipopion 

3. gerontoxon 

4. iridodoneza 

5. entropion 

Edemul localizat cu precădere la nivelul extremităţii cefalice, voluminos, indolor, moale, alb 

sau roz poate să apară în: 

138

1. hiperfoliculinism 

2. mixedem 

3. înţepătură de albină 

4. sindrom nefrotic 

5. compresie vena cavă superioară 

La un pacient care are o infecţie faringiană cu streptococ beta hemolitic s-ar putea decela la 

examenul obiectiv următoarele modificări: 

1. erupţie tegumentară micropapuloasă cu aaspect rugos la palpare 

2. placă de culoare roşie-aprinsă cu burelet marginal 

3. noduli gambieri de 0,5-1 cm violacei, sensibili 

4. papule sau plăci alb-gălbui cu halouri roşiatice 

5. erupţie maculopapuloasă roză, catifelată la palpare 

In care dintre următoarele situaţii sceroticele sunt colorate în întregime în galben? 

1. insuficienţa renală cronică 

2. intoxicaţii cu ciuperci 

3. tratament cu mepacrin 

4. carotinemie 

5. malarie 

Paloarea generalizată se întâlneşte în: 

1. mixedem 


3. insuficienţă aortică 

4. embolii arteriale 

5. scelodermie 

III.Titlu capitolului: 

Semiologia aparatului respirator 

Subcapitole: 

Anamneza in bolile aparatului respirator 

Simptome ale aparatului respirator 


-dispneea 

-tusea 

-expectoratia, hemoptizia 

Examenul obiectiv general in bolile aparatului respirator 

Examenul obiectiv al aparatului respirator (inspectie, palpare, percutie, auscultatie) 

Sindroame ale căilor respiratorii 

1. sindromul traheal: traheite acute, cronice 

2. sindromul bronşic: -bronşita acută, cronică 



139








-tumori 


3.cavitar 

Sindroame pleurale: 

1. pleurita; pleurezia 

2. pneumotoracele 

3. pahipleurita 

Sindromul mediastinal 

Sindromul insuficienţei respiratorii 



Esential: anamneza in bolile aparatului respirator; examenul obiectiv al 

aparatului respirator; integrarea datelor din anamneză-examne obiectiv într-unul 

dintre sindroamele aparatului respirator 

Important: asocierea constatărilor de la examenul obiectiv general cu bolile 

aparatului respirator; corelarea manifestărilor din anamneză-examen obiectiv aparat 

respirator cu patologia celolalte aparate si sisteme; explorările paraclinice de bază în 

patologia aparatului respirator (radiologia, tomografia computerizată, probe 

funcţionale respiratorii, etc) 

Util: cunoasterea mecanismelor patologice care au dus la aparitia 

sindroamelor respiratorii si a interdependentei dintre diversele modificari patologice 




modul de reactie al pacientului in cursul efectuarii unor manevre (accentuarea 

dispneei, wheezing, tuse, expectoraţie, grimase, reactie de retragere etc); aspectul 

macroscopic al sputei, lichidului pleural sau a altor produse patologice 

Sa faca personal, individual sau in echipa: anamneza în bolile aparatului 

respirator, examenul obiectiv complet al aparatului resapirator (inspecţie, palapre, 

percuţie, auscultaţie), reacţia Rivalta, analiza macroscopică a sputei. 

Scenarii clinice: 

Caz 1 

Bolnav în vârstă de 52 de ani, mare fumător prezintă de mai multe luni tuse iritativă, 

continuă, persistentă şi rezistentă la tratamentul antitusiv, cu expectoraţie în cantitate mică, 

hemoptoică cu aspect de “peltea de coacăze”, inapetenţă, scădere ponderală de 10 kg în 3 

140

luni. 

1. Care este diagnosticul cel mai probabil ? 

2. Dacă radiografia pulmonară evidenţiază opacitate hilară neregulată, cu bronhogramă 

aeriană, care va fi respiraţia fundamentală ce se va asculta pe zona procesului patologic ? 

3. Dacă procesul patologic amintit ar fi localizat apical ce v-aţi aştepta să găsiţi la examenul 

obiectiv general ? 

4. Dacă procesul patologic ar da şi colecţie pleurală de vecinătate ce caractere 

macroscopice, fizicochimice şi citologice, vă aşteptaţi să aibă lichidul? 

5. Pacientul descrie apariţie unor modificări la nivelul mânilor. Care credeţi că sunt acestea? 

Răspunsuri: 

1. Neoplasm bronhopulmonar 

2. Suflu tubar 

3. Sindrom Pancoast- Tobias (bombarea fosei supraclaviculare, matitate, dureri în umăr şi 

braţe, amiotrofie, hipocratism unilateral, sindrom Claude Bernard Horner) 

4. Lichid hemoragic, exsudat (Rivalta pozitiv), celule neoplazice în sediment 

5. Degete hipocratice 

Caz 2 

Bolnavă de 35 de ani se internează de urgenţă pentru criză de dispnee paroxistică, 

predominant expiratorie cu wheezing, instalată la câteva ore după ce făcuse curăţenie “mare” 

la domiciliu ? 

1. Care este boala cea mai probabila şi care forma a ei? 

2. Ce modificări auscultatorice va avea care să vă confirme diagnosticul ? 

3. Ce anume vă interesează din antecedentele personale patologice, din condiţiile de viaţă şi 

muncă şi care sunt factorii recenţi care au precipitat-o ? 

4. La încheierea crizei prezintă tuse umedă. Ce fel de expectoraţie va avea (inclusiv aspectul 

pe preparatul native) ? 

5. Ce vor evidenţia probele funcţionale respiratorii ? 

Răspunsuri: 

1. Astm bronşic extrinsec 

2. Murmur vezicular cu expir prelungit, raluri sibilante (si ronflante) diseminate 

3. Alte forme de alergii (urticarie, alergii alimentare, rinita sau conjunctivita alergică, edem 

Quincke), profesie (chimicale, pulberi, praf, păr, pene), recent: praful de casă şi 

detergenţii 

4. Expectoraţie mucoasă, cantitate redusă, gelatinoasă, translucidă, albă, perlată (Laennec) 

sau spirale Curschmann; cristale Charcot-Leyden 

5. Capacitate vitală (CV) normală şi VEMS scăzut – insuficienţă ventilatorie obstructivă 

Caz 3 

Femeie în vârstă de 28 de ani se internează la 6 săptămâni după naştere pentru tuse 

seacă, junghi toracic drept, dispnee, subfebrilităţi. La examenul obiectiv general prezintă 

atitudine în decubit drept, erupţie facială eritematoasă care interesează piramida nazală şi cei 

doi pomeţi, cu discret edem şi fotosensibilitate. 

1. Cum se numeşte acest tip de erupţie şi ce diagnostic vă sugerează ? 

2. Care vor fi cele mai probabile modificări palpatorice la nivelul toracelui ? 

3. Care vor fi cele mai probabile modificări percutorice la nivelul toracelui ? 

141

4. Care vor fi caracteristicile fizicochimice ale lichidului evacuat ? 

5. Numiţi alte două organe ce pot fi interesate în această boală ? 

6. 

Răspunsuri: 

1. Vespertilio (fluture sau liliac), lupus eritematos sistemic 

2. Diminuarea / abolirea freamătului vocal pe dreapta 

3. Matitate hemitorace drept, dură, lemnoasă, limita superioară curbă ascendentă spre 

unghiul omoplatului, porţiune descendentă spre linia axilară mijlocie şi stern (linia lui 

Damoisseau-Ellis), se modifică lent cu poziţia bolnavului, modificări percutorice ale 

organelor învecinate (hipersonoritate plămân opus, submatitate între porţiunea ascendentă 

a liniei şi coloana vertebrală - triunghiul lui Garland - atelectazia plămânului comprimat), 

matitate la percuţia coloanei vertebrale (semnul Signorrelli), matitate triunghiulară 

juxtavertebrală partea opusă deplasarea mediastinului (triunghiul Grocco- Rauchfuss), 

matitatea spaţiului Traube - umplerea fundului de sac costodiafragmatic, deplasarea 

contralaterală ariei matităţii cardiace. 

4. Exsudat - densitate > 1018, proteine > 3 %, reacţia Rivalta pozitivă, 

proteinemie/proteinopleurie > 0.5, glicopleurie < 60 mg%, LDH > 200 UI, LDH 

pleură/LDH ser > 0.6 

5. Rinichi, cord, SNC 

Caz 4 

Bolnav în vârstă de 25 de ani, fumător, alcoolic, fără domiciliu, cu tuse, subfebrilităţi, 

transpiraţii noctune şi scădere ponderală mică (3 kg în 6 luni), prezintă brusc opresiune 

toracică şi senzaţia de căldură retrosternală şi elimină cu un efort de tuse, o cantitate 

moderată de sânge roşu deschis, aerat, necoagulabil. Radiografia toracică în urgenţă, prezintă 

cavernă de 6 cm în lobul superior drept. 

1. Care este cea mai probabilă cauză a acestui fenomen ? 

2. Menţionaţi 5 cauze de hemoptizie (pulmonare şi extrapulmonare) ? 

3. Care sunt elementele de diferenţiere de hematemeză ? 

4. Ce veţi găsi la examenul obiectiv al toracelui ? 

5. Ce veţi găsi la examenul citologic şi bacteriologic al sputei ? 

Răspunsuri: 

1. Tuberculoza pulmonară (diferentiere de neoplasm bronhopulmonar - moderată, matinală, 

persistentă, capricioasă; bronşiectazie- repetată, periodică, sânge pur neamestecat cu 

sputa caracteristcă; bronşita cronică - alcoolici şi hipertensivi) 

2. Neoplasm bronhopulmonar, bronşiectazie, stenoza mitrală, IVSA, HTA, anevrism aortic, 

3. Balonare, greaţă, în efort de vărsătură, roşu închis, negru, neaerat, cheaguri, resturi 

alimentare; 

4. Accentuarea freamătului vocal ( aproape de peretele toracic, > 6 cm, comunicare largă cu 

bronşia de drenaj, înconjurată de ţesut densificat) 

5. Coloraţia May Grünwald Giemsa: limfocite; coloraţia Ziehl Nielsen: bacil Koch; culturi 

mediul Lőwenstein, inoculare la cobai; 

Caz 5 

O femeie in varsta de 45 de ani, a fost recent internată pentru o operaţie de hernie, cu 

anestezie generală. A fost externată bine în ziua urmatoare intervenţiei, dar la 3 zile de la 

142

externare este adusă de Salvare de urgenţă. Din momentul externării a simţit că este “răcită” 

şi a avut o tuse seacă. S-a simţit totuşi bine până în dimineaţa zilei internării, când a început 

să prezinte durere la baza hemitoracelui stâng, ascutiţă, violentă, “parcă mă împunge ceva”, 

accentuată puternic la inspir. Ea crede că există o zonă sensibilă pe torace acolo unde are 

durerea, deoarece a observat că nu poate sta culcată pe partea respectivă. A şi tuşit şi a 

expectorat o cantitate mică de spută galbuie, cu câteva striaţiuni de sânge. Nu crede ca ar 

avea dispnee, dar recunoaşte că nu a făcut nici un fel de efort de la operaţie. 

APF: bradi/tahimenoree – preclimax; 

APP: nimic semnificativ; fără tromboze; 

AH: fără tromboze; 

APT: fumat – 20 ţigarete/zi; fără medicamente – cu excepţia tratamentului substitutiv 

hormonal de premenopauză; 

Examenul obiectiv evidenţiază o pacientă anxioasă, tahipneică (20/min), temperatura 

37,8 0 C, TA – 110/60 mmHg, exemen cardiovascular normal. Respirator nu prezintă zonă de 

durere provocată sau sensibilitate la nivelul toracelui, percuţia cu sonoritate pulmonară, dar 

cu submatitate baza stângă, iar auscultaţia murmur vezicular normal cu raluri crepitante şi 

frecatură pleurală baza stângă. Examenul membrelor inferioare este normal. Are cicatrice 

postoperatorie pe abdomen fără supuraţie. 

1. Care sunt cele 3 diagnostice ce intră în discuţie în acest moment şi de ce ? 

2. Cum v-a ajutat examenul obiectiv să vă clarificaţi diagnosticul ? 

3. Ce investigaţii credeţi că ar fi necesare ? 

Răspunsuri: 

1. Trombembolism pulmonar (intervenţia chirurgicală ca factor de risc), pneumonie cu 

pleurezie parapneumonică şi durere perete toracic (fractură costală postanestezie, ruptură 

musculară, etc. 

2. Examenul obiectiv exclude afecţiunea de perete toracic şi mentine suspiciunea de 

trombembolism şi pneumonie. Sindromul de condensare cu reacţie pleurală pledeaza atât 

pentru pneumonie, cât şi pentru trombembolie, ca şi tahipneea şi subfebrilitatea. Pentru 

diagnosticul de tromembolism pulmonar lipsesc încarcarea cardiacă dreaptă (jugulare 

turgescente, hepatomegalie, zgomot 3 cardiac) şi semnele de tromboză profundă a 

membrelor inferioare 

3. Paraclinic: radiografie toracică, Astrup, scintigrafie pulmonara de perfuzie, arteriografie 

pulmonară, EKG, cultură spută, hemocultură, probe biologice de inflamaţie, 

hemoleucograma. 

Intrebări cu complement simplu/multiplu: 

Care din următoarele boli prezintă manifestări algice retrosternale? 

a) pneumonia lobară 

b) emfizemul mediastinal 

c) infecţia cu virus Coxackie B 

d) pleurita interlobară 

e) pleurita mediastinală 

Tusea nocturnă apare în următoarele boli 

a) paralizia corzilor vocale 

b) stenoza mitrală 

c) pneumotoracele spontan 

143

d) faringita acută 

e) hernia hiatală 

Ce semnificatie are toracele in butoi: 

a) rahitism 

b) modificare datorita vârstei avansate 

c) emfizem pulmonar 

d) cifoză rotundă 

e) TBC pulmonară diseminată (miliară) 

Insuficienţa ventilatorie obstructivă apare în 

a) colecţii pleurale 

b) fibrotorace 

c) bronşiolita acuta 

d) lexiuni ale nervului frenic 

e) pneumonie 

Hemoptizia poate să apară în: 

a) bronşita cronică 

b) angioamele bronşice 

c) boala Mallory Wiess 

d) chist hidatic pulmonar 

e) supradozarea anticoagulantelor 

IV.Titlu capitolului 

Semiologia aparatului renal 

Subcapitole: 

Semiologie generala: 

-ananmeza in bolile aparatului renal 

-semne si simptome in bolile aparatului renal 

-examenul obiectiv general in bolile aparatului renal 

-examenul obiectiv al aparatului urinar 

Sindroame aparat renal 

Sindroame glomerulare: 

-Sindromul nefrotic 

-Sindromul nefritic 

-glomerulonefrita acută difuză poststreptococică 

-glomerulonefrita rapid progresivă 

-sindromul hematuriei macroscopice recidivante 

-glomerulonefrita cronică 

Sindroame tubulointerstiţiale 

1. pielonefrita acută 

2. pielonefrita cronică 

Nefropatii vasculare 

1. stenoza de arteră renală 

2. tromboza de venă renală 

3. consecinţele renale ale HTA 

Sindromul insuficienţei renale acute 

144

Sindromul insuficienţei renale cronice 



Esential: anamneza in bolile aparatului renal; examenul obiectiv al aparatului 

renal; integrarea datelor din anamneză-examne obiectiv într-unul dintre sindroamele 

aparatului renal, examneul de urină. 


aparatului renal; corelarea manifestărilor din anamneză-examen obiectiv aparat renal 

cu patologia celolalte aparate si sisteme; explorările paraclinice de bază în patologia 

aparatului (ecografia, radiologia, tomografia computerizată, probe funcţionale renale, 

examenul de urină si modificările parametrilor sanguini specifici) 


sindroamelor renale si a interdependentei dintre diversele modificari patologice 



Sa observe: modul de examinare corect demonstrat de îndrumatorul de grupă; 

modul de reacţie al pacientului în cursul efectuarii unor manevre (Giordano, palparea 

lojei renale, a punctelor ureterale, a vezicii urinare, prostatei); aspectul macroscopic al 

urinii. 

Sa faca personal, individual sau in echipa: anamneza în bolile aparatului renal, 

examenul obiectiv al aparatului renal, examenul urinii cu bandelete. 

Scenarii clinice 

CAZ 1 

Pacient în vârstă de 58 de ani, cunoscut din tinereţe cu bronşiectazie bazală bilaterală 

cu repetate episoade de suprainfecţie bronşică, se prezintă pentru apariţia unor edeme 

palpebrale şi gambiere. Aceste edeme sunt albe, moi predominând dimineaţa la nivel 

palpebral. Bolnavul a făcut ambulator câteva examinări de laborator din care menţionăm: 

proteinuria de 4 g/24 ore, hipoproteinemie (proteine totale=5g/100dl). 

a) Ce diagnostic de sindrom puteţi formula ţinând cont de modificările apărute în 

evoluţia bolnavului? 

b) Care credeţi că ar putea fi mai probabil cauza acestei asocieri morbide? 

c) Cunoaşteţi o complicaţie cardiacă posibilă în acest context ? 

d) Ce alt tip de edem ar mai putea prezenta acest bolnav ? Pornind de la boala de 

bază găsiţi două posibile cauze ale acestui tip de edem. 

Răspunsuri: 

a) Sindrom nefrotic 

b) Amiloidoza (renală) 

c) Cardiomiopatia restrictivă asociată amiloidozei 

d) Edem cardiac în contextul nuni cord pulmonar cronic decompensat sau al insuficienţei 

cardiace prin decompensarea cardiomiopatiei restrictive. 

145

CAZ 2 

Pacient în vârstă de 13 ani se prezintă la consultaţie pentru acuze vasculo-cerebrale 

importante şi edeme palpebrale apărute brusc în cursul zilei precedente. Din antecedentele 

bolnavului reţinem că a avut odinofagie şi subfebrilităţi în urmă cu trei săptămâni pentru care 

mama i-a administrat câteva tablete de paracetamol. La examenul obiectiv pe lângă edemele 

palpebrale se constată valori tensionale de 180/100 mmHg. 

a) Ce diagnostic clinic de sindrom aţi formula în această situaţie? 

b) Ce examinări aţi solicita pentru confirmarea suspiciunii clinice şi cum ar trebui să 

fie modificate acestea ? 

c) Ce examinări aţi solicita pentru stabilirea etiologiei ? 

d) Ce complicaţie vă sugerează accentuarea cefaleei şi apariţia convulsiilor la acest 

pacient? 

Răspunsuri: 

a) Sindrom nefritic 

b) Examen sumar de urină : proteinurie şi hematurie; cilindri hematici; proteinurie 

cantitativă pe 24 ore între 1-3 g/24 ore 

c) Examen al secreţiei faringiene pentru confirmarea infecţiei streptococice, markerii 

infecţiei streptococice: titrul ASLO, dozarea antihialuronidazei şi antiribonucleazei. 

d) apariţia posibilă a edemului cerebral 

CAZ 3 

Pacient în vârstă de 42 de ani cunoscut cu diabet zaharat insulinodependent de la 

vârsta de 18 ani şi nefropatie diabetică de 9 ani prezintă de câteva luni o serie de acuze 

clinice care s-au instalat progresiv: astenie, scăderea poftei de mâncare, nicturie. La 

examenul obiectiv se constată paloare generalizată. A efectuat ambulator câteva explorări 

paraclinice dintre care menţionăm : proteinurie (1,5g/24 ore), Hgb=9,5 g%, Ht=32%, uree 

110 mg%, creatinină 4,5g%, glicemia=130 mg% 

a) Ce complicaţie a survenit în evoluţia acestui bolnav ? 

b) Cum vă explicaţi anemia ? 

c) Cum vă explicaţi nicturia ? 

d) Ce complicaţii osoase ar putea prezenta acest bolnav ? 

Răspunsuri: 

a) Bolnavul prezintă insuficienţă renală cronică, avţnd foarte probabil ca substrat nefropatia 

diabetică 

b) Prin deficit de sinteză a eritropoietinei. 

c) Prin scăderea capacităţii renale de concentrare a urinei. 

d) Complicaţiile osoase legate direct de insuficienţa renală cronică sunt determinate de 

hiperparatiroidismul secundar şi de osteomalacie. 

CAZ 4 

La o pacientă de 30 de ani, la 3 zile dupa un avort septic volumul urinar scade rapid si 

progresiv sub 50 ml/zi, urinile eliminate devin roşietice dar rămân limpezi şi apare icter 

flavin. 

a) Ce sindrom s-a constituit? 

b) In ce stadiu se afla acesta? 

146

c) Precizati mecanismul de aparitie al acestuia. 

d) Cum se va modifica creatinina serica? 

e) Ce a colorat urina rosietic? 

Răspunsuri: 

a) IRA 

b) stadiul de oligoanurie 

c) precipitarea hemoglobinei cu obstructia tubilor renali. 

d) creştere cu 2-3 mg/zi 

e) hemoglobina 

CAZ 5 

Un pacient de 40 de ani prezintă in ultimii ani episoade repetate de artrite la mai 

multe articulaţii, cel mai frecvent la articulaţia metatarsofalangiană a halucelui drept. 

Obiectiv se palpeaza noduli rotunzi, uşor sensibili, la nivelul articulaţiilor interesate şi la 

pavilionul urechii stingi. 

a) Precizati diagnosticul de boală. 

b) Ce reprezintă nodulii? 

c) Ce analiză de laborator este necesară şi suficientă pentru diagnostic? Precizati 

limitele normale. 

De 3 luni are o diureză în medie de 3 l/zi, cu valori ale densităţii ce nu depaşesc la 

proba de concentrare 1018. Microscopic sunt prezente multiple cristale de culoare gălbuie în 

"butoi" sau în "halteră" iar prin păstrarea urinii apare un sediment roşietic. 

d) Care este modificarea diurezei si tipul ei? 

e) Ce a determinat aparitia ei? 

Răspunsuri: 

a) guta 

b)depozite de urat de sodiu 

c) acidul uric, normal 4-6 mg% 

d) poliurie cu hipostenurie 

e) afectarea renala din gută (nefropatia interstiţială) 

CAZ 6 

O fetiţă de 10 ani prezintă de o săptamână dureri lombare difuze, constante, 

subfebrilităţi, edeme palpebrale matinale şi un volum urinar de 400 ml/zi. Obiectiv-paloare 

cu nuanţă gălbuie, temperatura 37,5°C, manevra Giordano pozitivă bilateral. Examenul de 

urină indică densitate 1034, proteinurie 2 g/24 ore cu albumine 85%, hematurie 

microscopica, cilindrii granulosi. 

a) Care este afecţiunea cea mai probabilă a pacientei? 

b) Denumiţi modificarea diurezei şi tipul ei. 

c) Cum va fi urocultura? 

d) Ce tip de proteinurie este prezentă în acest caz? 

e) Cum se explică paloarea? 

Răspunsuri: 

a) glomerulonefrită acută 

b) oligurie hipertonă 

c) sterilă 

d) proteinurie glomerulară selectivă 

e) vasoconstricţie 

147

CAZ 7 

Pacient în vârstă de 12 ani, prezintă o angină acută eritematoasă şi o erupţie 

micropapuloasă generalizată. După 2 săptămâni de la vindecarea acestei afectiuni acuză 

dureri lombare, oligurie, edeme. 

a) Precizaţi numele bolii eruptive şi etiologia ei. 

b) Ce aspect are erupţia cutanată la nivelul plicilor de flexiune? 

c) Care este afecţiunea ulterior apărută? 

d) Ce vă aşteptaţi să găsiţi la examenul chimic al urinei? 

e) Ce localizare au edemele în cea de-a doua afecţiune? 

Răspunsuri: 

a) scarlatină, streptococ beta hemolitic “nefritigen” 

b) erupţie mai marcată, aspect hemoragic liniar- semnul Pastia Grozovici 

c) GNDAPS 

d) proteinurie 

e) pleoape, faţă, organe genitale externe, membre inferioare 

IV. O diureză de 500ml/zi cu proteinurie 3,5g/l formată din proteine cu greutate moleculară 

între 65.000-150.000 d poate avea semnificaţia de: 


2. proteinurie trecătoare 

3. proteinurie tubulară 

4. glomerulonefrită acută 

5. pielonefrită acută 

Intrebări cu complement multiplu: 

O valoare a clearance-ului creatininic de 40 ml/min semnifică 

1. IRA faza de instalare 

2. Valoare normală la un pacient de 75 ani 

3. IRC faza compensată 

4. Diabet insipid diencefalohipofizar 

5. Diabet insipid renal 

Care dintre următoarele posibilităţi evolutive sunt adevărate? 

1. scarlatină→ pielonefrită acută →IRC 

2. uretrită gonococică→ glomerulonefită acută→IRA 

3. rinichi polichistic→glomerulonefirtă subacută→sindrom nefrotic 

4. diabet zaharat→pielonefrita cronică→IRC 

5. gută→litiază renală→IRC postrenală 

O diureză de 500ml/zi cu proteinurie 3,5g/l formată din proteine cu greutate moleculară între 

65.000-150.000 d poate avea semnificaţia de: 

1.sindrom nefrotic 

2.proteinurie trecătoare 

3.proteinurie tubulară 

4.glomerulonefrită acută 

148

5.pielonefrită acută 

Care dintre următoarele investigaţii sunt utile în diagnosticul glomerulonefritei acute 

poststreptococice? 

1. Examenul sumar de urină. 

2. Proba Esbach. 

3. Titrul ASLO. 

4. Radiografia abdominală simplă. 

5. Ecografia abdominală. 

V. Titlul capitolului 

Semiologia aparatului cardiovascular 

Subcapitole: 

Anamneza in bolile aparatului cardiovascular 

Simptome ale aparatului cardiovascular 


-dispneea 

-palpitatiile 

-sincopa 

Examenul obiectiv general in bolile aparatului cardiovascular 

Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular (inspectie, palpare, percutie, 

auscultatie) 

Sindroame : 

Reumatismul articular acut 

Sindroame valvulare 

-Stenoza mitrală 

-Insuficienţa mitrală 

-Stenoza aortică 

-Insuficienţa aortică 

Sindromul endocardic 

Sindromul miocardic 

-Miocardita 

-Cardiomiopatiile 

Sindromul pericardic 

Sindroame coronariene 

- Angina pectorală 

- Infarctul miocardic acut 

Semiologia aritmiilor cardiace 

- Aritmii supraventriculare 

- Aritmii ventriculare 

- Tulburări în conducerea impulsurilor 

- Sindroame de preexcitaţie 

- Ritm de pacemaker 

Sindromul insuficienţei cardiace 

- Insuficienţa cardiacă stîngă 

- Insuficienaţa cardiacă dreaptă 

- Insuficienţa cardiacă globală 

Sindromul hipertensiunii arteriale 

149

Sindromele de ischemie arterială 

- Sindromul de ischemie arterială acută 

- Sindromul de ischemie arterială cronică 

Sindroame de tromboză venoasă 

- Tromboflebita profundă a membrelor inferioare 

- Tromboflebita superficială 

- Alte tromboze 



Esential: anamneza in bolile aparatului cardiovascular; examenul obiectiv al 

aparatului cardiovascular; integrarea datelor din anamneză-examen obiectiv într-unul 

dintre sindroamele aparatului cardiovascular. 


aparatului cardiovascular; corelarea manifestărilor din anamneză-examen obiectiv 

aparat respirator cu patologia celolalte aparate si sisteme; explorările paraclinice de 

bază în patologia aparatului cardiovascular (ECG, Rx toracic, ecocardiografie, test de 

efort) 


sindroamelor cardiovasculare si a interdependentei dintre diversele modificari 

patologice 




modul de reactie al pacientului in cursul efectuarii unor manevre (accentuarea 

dispneei, grimase, reactie de retragere etc) ; palparea corecta a pulsurilor. 

Sa faca personal, individual sau in echipa: anamneza în bolile aparatului 

cardiovascular, examenul obiectiv complet al aparatului cardiovascular (inspecţie, 

palapre, percuţie, auscultaţie), interpretarea unei electrocardiograme. 

Caz 1 

O pacientă de 40 de ani, diagnosticată anterior cu stenoză mitrală reumatismală se prezintă la 

urgenţă pentru apariţia bruscă de palpitaţii, dispnee, anxietate. Obiectiv se constată frecvenţă cardiacă 

de 150/min, zgomote cardiace ritmice, clic de deschidere a mitralei, uruitură diastolică. La 

compresiunea sinusului carotidian frecvenţa cardiacă se reduce în trepte pâna la 75/min, cu revenire la 

valoarea iniţială în momentul încetării compresiunii. 

1. Denumiti aritmia. 

2. Ce modificări EKG vor fi în acest caz? 

Brusc, la 10 minute dupa debutul tulburării de ritm tonusul şi forţa musculară la nivelul 

membrului inferior stâng scad. 

3. La ce nivel de control al motricităţii voluntare este leziunea? 

4. Care este cauza apariţiei acesteia? 

5. Cum va fi reflexul cutanat plantar? 

Raspunsuri 

1. Flutter atrial 

2. Vezi subcapitolol „Semiologia artimiilor” 

3. Motoneuron central 

4. Embolie arterială la o pacientă cu atriul stâng mare, favorizată de tulburarea paroxistică de 

ritm 

5. Semnul lui Babinski 

150

CAZ 2 

O pacienta de 37 de ani, diagnosticată de 5 ani cu o valvulopatie reumatismală, are la 

auscultaţia cordului clic dupa zgomotul II, suflu diastolic cu caracter de uruitură, accentuat 

presistolic, la apex, fără iradiere. 

1. Precizaţi care este valvulopatia pacientei. 

2. Ce reprezintă clicul menţionat? 

La 3 zile după o extracţie dentară apare febră remitentă, palpitaţii, starea generală se alterează 

şi apar noduli mici, eritematoşi, sensibili, la nivelul pulpei degetelor. La apex a aparut un nou suflu 

sistolic. 

3. Care este cauza tabloului clinic descris? 

4. Cum se numesc nodulii şi explicaţi apariţia lor. 

5. Ce alte modificări obiective se mai pot întâlni? 

6. Propuneţi o soluţie pentru evitarea unor astfel de episoade. 

Raspunsuri 

1. Stenoză mitrală 

2. Clic de deschidere a mitralei stenozate 

3. Endocardită bacteriană 

4. Noduli Osler 

5. Vezi examen obiectiv „Sindromul endocardic” 

6. Antibioterapie profilactică 

CAZ 3 

Un pacient de 45 de ani prezintă de 10 zile simptomatologia unei infecţii respiratorii 

intercurente. Se prezintă în clinică cu durere iniţial retrosternală cu caracter pongitiv, ulterior difuză 

precordial, surdă, accentuată de hiperpnee, deglutiţie, tuse şi mişcările toracelui, dispnee, astenie, 

subfebrilităţi. Obiectiv: zgomote cardiace ritmice, de intensitate diminuată, AMC mărită în toate 

direcţiile, impuls apical în spatiul V i.c. stâng pe l.m.c. 

1. Din ce sindrom face parte simptomatologia bolnavului? 

2. De ce impulsul apical nu mai este la extremitatea laterală stânga şi inferioară a AMC? 

In evoluţie dispneea pacientului se accentuează iar amplitudinea pulsului scade mult în inspir. 

3. Denumiţi modificarea pulsului. 

4. Precizaţi cauza acestei modificări. 

5. Ce atitudine va adopta bolnavul? 

Raspunsuri 

1. Sindrom pericardic 

2. Vârful rămâne pe loc, matitatea fiind realizată prin colecţia pericardică 

3. Puls paradoxal 

4. Tamponada cardiaca 

5. Cu toracele aplecat înainte sau genupectorală 

CAZ 4 

Un pacient de 60 de ani se prezintă la urgenţă cu durere precordială aparută în urma cu două 

ore, intensă, iradiată la baza gâtului, care nu a cedat la nitroglicerină sublingual. Pe EKG se constată 

aspectul din imagine. La dozarea creatinfosfokinazei s-au obţinut valori de 2 ori mai mari decât 

normalul. 

151

1. Care este diagnosticul cel mai probabil? 

2. Precizati modificarea EKG 

3. Unde este localizată leziunea cardiacă? 

Familia relatează că pacientul a avut la scurt timp dupa apariţia durerii un episod de pierdere 

a cunoştiinţei cu durată de aproximativ 5 min cu cădere, paloare apoi cianoză şi convulsii tonico 

clonice de scurtă durată. 

4.Denumiţi episodul prezentat de pacient. 

5.Ce măsură este necesară pentru evitarea repetării acestui tip de episoade? 

Raspunsuri 

1. Infarct miocardic acut 

2. BAV gr. III 

3. Septal 

4. Sincopa Adam-Stokes 

5. Stimulare cardiacă artificială (pace-maker) 

CAZ 5 

Un pacient de 50 de ani diagnosticat în urmă cu 2 ani cu angină pectorală de efort se 

internează de urgenţă la o oră de la apariţia unei dureri precordiale intense, cu iradiere în ambele 

membre superioare pe care pacientul o descrie ca şi o "gheară", survenită după o situaţie stresantă 

intrafamilială. Şi-a adminstrat 3 tablete de nitroglicerină sublingual, fără efect. A devenit palid, cu 

transpiraţii, dispneic. 

1.Ce diagnostic vă sugerază tabloul clinic? 

2.Cum poate fi acesta confirmat? 

3.Ce trebuie administrat pentru ca durerile să cedeze? 

La internare se constată la examenul obiectiv frecvenţă cardiaca 110/min, zgomote cardiace 

ritmice, zgomot III în zona ventriculară stângă, raluri crepitante bazale, bilateral. 

4.Ce ritm realizează prezenţa zgomotului III în zona VS? 

5.Cum explicaţi modificările constatate la examenul obiectiv? 

Raspunsuri 

1. IMA 

2. EKG, enzime miocardice 

3. Analgezice majore 

4. Galop protodiastolic 

5. Insuficienţa ventriculară stângă acută 

CAZ 6 

Pacient de 67 ani descrie apariţia în urmă cu 30 min, în timpul plimbării de seară a unei dureri 

precordiale constrictive cu iradiere în ambii umeri şi care a cedat în câteva minute după repaus. 

Relatează că, cu o seară înainte a prezentat un episod cu simptome asemănătoare. Are HTA şi 

colesterol crescut şi urmează tratament cu Enalapril 2x10 mg şi Zocor 10 mg. Obiectiv: pacient 

anxios, TA 170/100 mmHg, 90/min, ritmic iar pe EKG se observă traseul din imagine : 

I. Care dintre următoarele diagnostice este cel mai probabil? 

152

1. IMA 

2. AP instabilă 

3. AP stabilă 

4. Pleurită 

5. Durere parietotoracică 

II. Care dintre următoarele caracteristici ale durerii a avut pentru dumneavoastră cea mai mare 

importanţă pentru stabilirea tipului de afecţiune? 

1. Iradierea în ambele braţe 

2. Durata 

3. Caracterul constrictiv 

4. Apariţia la efort 

5. Repetarea simptomatologiei 

III. Care dintre următoarele aspecte din anamneză are cea mai mare importanţă în etichetarea 

durerii ca fiind coronariană? 

1. Fumatul 

2. HTA 

3. Hipercolesterolemia 

4. Vârsta 

5. Sexul 

IV. Care determinare de laborator este indicată în momentul prezentării în urgenţă? 

1. Numărarea leucocitelor 

2 .CPK 

3. ASAT 

4. LDH 

5. ALAT 

V. Ce investigaţii aţi face acestui pacient? Argumentaţi! 

1. Radioscopia toracică 

2. Probe funcţionale respiratorii 

3. Hg, Ht 

4. Electroliţi 

5. Explorarea funcţiei renale 

VI. Care dintre modificările EKG au importanţă în prognosticul AP? 

1. Undele T negative 

2. Segmentul ST subdenivelat 

3. EKG anterior normal 

4. EKG anterior modificat 

5. Modificări suplimentare faţă de înregistrarea anterioară 

Raspunsuri 

I. AP instabilă 

II. Toate caracteristicile menţionate sunt importante. Pacientul este practic la a doua criză 

anginoasă (2 episoade în ultimele 2 zile), ceea ce determină încadrarea acestuia în 

categoria angină pectorală de novo, angină ce face parte din AP instabilă. 

III. Deşi toate elementele menţionate pot fi puse în legătură cu apariţia unei dureri 

coronariene, hipercolesterolemia se leagă direct de apariţia aterosclerozei coronariene 

IV. Nici una dintre probele enumerate nu se modifică semnificativ în prima jumătate de oră 

de durere anginoasă 

V. Radioscopia toracică- pentru diagnosticul diferenţial al durerii toracice; Hg, Ht- pentru a 

exclude o eventuală anemie ca şi factor precipitant al anginei pectorale; explorarea 

funcţiei renală şi electroliţii pentru evaluarea răsunetului HTA şi a tratamentului acesteia 

asupra rinichilor. 

VI. Modificările suplimentare faţă de înregistrarea anterioară confirmă caracterul evolutiv al 

anginei pectorale. 

153

VI. Titlul capitolului 

Semiologia aparatului digestiv 

Subcapitole: 

Anamneza in bolile aparatului digestiv 

Simptome ale aparatului digestiv 

-disfagia 

-greata 

-varsaturile, inapetenta 

Examenul obiectiv general in bolile aparatului digestiv 

Examenul obiectiv al aparatului digestiv (inspectie, auscultatie, palpare, percutie) 

Sindroame ale ap digestiv 

Sindromul esofagian 

Sindromul durerii abdominale 

Particularitati ale durerii abdominale in: 

-ulcerul gastroduodenal 

-colica biliara 

-patologia pancreatica 

-abdomenul acut chirurgical (apendicita acuta, ocluzia intestinala, infarctul 

intestino-mezenteric, peritonita) 

Sindromul de insuficienţă evacuatorie gastrică 

Sindromul hemoragiei digestive 

1. Hemoragia digestivă superioară 

2. Hemoragia digestivă inferioară 

Sindromul diareic 

Sindromul constipatiei 

Sindromul de malabsortie 

Sindroame in bolile hepatice: 

Sindromul ascitic 

Sindromul hipertensiunii portale 

Sindromul encefalopatiei portosistemica 

Sindromul icteric 

Sindromul colestatic 

Sindroame clinice din ciroza hepatică 



Esential: anamneza in bolile aparatului digestiv; examenul obiectiv al aparatului digestiv; 

integrarea datelor din anamneză-examne obiectiv într-unul dintre sindroamele aparatului 

digestiv. 

Important: asocierea constatărilor de la examenul obiectiv general cu bolile aparatului 

digestiv; corelarea manifestărilor din anamneză-examen obiectiv aparat digestiv cu patologia 

celolalte aparate si sisteme; explorările paraclinice de bază în patologia aparatului digestiv 

(bariu pasaj, endoscopie digestiva, ecografie abdominala etc). 

Util: cunoasterea mecanismelor patologice care au dus la aparitia sindroamelor digestive si a 

interdependentei dintre diversele modificari patologice. 



154

Sa observe: modul de examinare corect demonstrat de indrumatorul de grupa; modul de 

reactie al pacientului in cursul efectuarii unor manevre (accentuarea durerii, grimase, reactie 

de retragere etc); aspectul macroscopic al lichidului de ascita. 

Sa faca personal, individual sau in echipa: anamneza în bolile aparatului digestiv, 

examenul obiectiv complet al aparatului digestiv (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie). 

CAZ 1 

Bolnavă în vârstă de 54 de ani se prezintă pentru deglutiţie dificilă (senzaţia de oprire a 

bolului alimentar în regiunea retrosternală, undeva sub regiunea manubriului sternal), intermitentă, 

variabilă, uneori paradoxală, precipitată de emoţii sau stress, de aproximativ 5 ani. Asociat: episoade 

de durere retrosternală (cu caracter constrictiv, cu iradiere în gât şi la nivelul umerilor, fără legătură 

evidentă cu efortul fizic, cu apariţie inclusiv nocturnă) - frecvente la debutul bolii, mult mai rare în 

ultimul an; în ultimele 10-12 luni - regurgitaţii nocturne şi accese de tuse spastică, însoţite de 

wheezing, în cursul dimineţii. 

1. Desemnaţi simptomul dominant şi suspiciunea clinică de diagnostic. 

2. Ce semnificaţie are simptomatologia respiratorie descrisă ? 

3. Dar durerea retrosternală ? 

4. Care este prima investigaţie paraclinică pe care o solicitaţi în acest caz şi din ce motiv ? 

5. Ce elemente diagnostice oferă în acest caz examinarea radiologică cu substanţă de contrast a 

tractului digestiv superior ? 

Raspunsuri 

a. Disfagia. Achalazia. 

b. Aspiraţia, predominant nocturnă, în căile respiratorii a conţinului regurgitat din 

esofagul proximal dilatat cu declanşarea reflexului de tuse respectiv 

bronhoconstrictiv. 

c. Contracţii aperistaltice, repetitive, ale musculaturii corporeale esofagiene (cu 

ischemie musculară consecutivă), caracteristice fazei iniţiale, de achalazie 

“viguroasă”. 

d. Electrocardiograma; pentru excluderea originii coronariene a durerii retrosternale 

respectiv a anginei pectorale. 

e. Esofag mult dilatat, cu segmentul distal îngustat simetric şi regulat - “în cioc de 

pasăre”. 

CAZ 2 

Bolnav în vârstă de 60 de ani, se prezintă la medic pentru apariţia, de aproximativ 6-8 luni, a 

urinilor închise la culoare, a scaunelor decolorate şi a pruritului (predominat nocturn, insomniant). De 

aproximativ 4 luni sesizează apariţia icterului (precizind ca acesta este de intensitate variabilă!). 

Asociat: anorexie, scădere ponderală semnificativă (aproximativ 7 kg de la debutul 

simptomatologiei), senzaţia de plenitudine epigastrică şi saţietate precoce, vărsături postalimentare 

(unele conţinînd alimente nedigerate, ingerate în zilele precedente, fără conţinut biliar). De o 

săptămână descrie apariţia de ascensiuni febrile vesperale, precedate de frison, durere la nivelul 

hipocondrului drept, accentuarea icterului şi alterarea progresivă a stării generale. Obiectiv: emaciere, 

deshidratare, icter, paloare, leziuni de grataj, hepatomegalie sensibilă, clapotaj gastric. 

1. Precizaţi tipul de icter prezent în acest caz. 

2. Ce sindrom vă este sugerat de prezenţa vărsăturilor (cu caracteristicile menţionate), a 

senzaţiei de plenitudine epigastrică/saţietate precoce şi a clapotajului gastric? 

3. Dar prezenta triadei Charcot (icter, heptomegalie dureroasă, febră )? 

4. Ce modificări vă aşteptaţi să găsiţi la tuşeul rectal, în intervalele de remisiune parţiala a 

icterului? 

5. Menţionaţi suspiciunea diagnostică a bolii de bază şi a complicaţiilor acesteia. 

Raspunsuri 

a. Icter obstructiv, posthepatic, colestatic 

155

. Sindromul de insuficienţă evacuatorie gastrică 

c. Angiocolita 

d. Scaun cu aspect melenic. 

e. Ampulom vaterian; icter obstructiv, insuficienţă evacuatorie gastrică malignă, 

angiocolită, hemoragie digestiva superioară exteriorizată prin melenă. 

CAZ 3. 

Pacient în vârstă de 68 de ani, alcoolic, se prezintă pentru un istoric de 4-5 ani de durere 

abdominală (intermitentă, localizată medioepigastric, cu iradiere în mijlocul spatelui, uneori cu 

accentuare postprandială) şi scădere ponderală semnificativă în ultimii ani . 

1. Precizaţi cele mai frecvente două cauze de durere abdominală cronică intermitentă (cu 

caracteristicile menţionate) şi scădere ponderală la un pacient vârstnic. 

2. Absenţa cărui element auscultatoric (la auscultaţia abdomenului !) restrânge (parţial) 

interpretarea clinică ? 

Asociat, în ultimul an: modificarea aspectului scaunului (moale, uleios/grăsos, urât mirositor, 

care pluteşte în vasul de toaletă) şi valori glicemice crescute (160 mg/dl şi 180 mg/dl) la doua 

determinări efectuate cu ocazia unor controale medicale de rutină. 

3. Precizati tipul de diaree (cronică) prezent la acest bolnav 

4. Care credeţi că este cauza (cauzele) scăderii ponderale în cazul prezentat ? 

5. Care este investigaţia paraclinica de primă intenţie la care apelaţi în acest caz şi ce modificări 

anticipaţi ? 

Raspunsuri 

1. Pancreatita cronică şi ischemia mezenterică cronică, “angorul intestinal”. 

2. Absenţa sufluri arteriale la nivelul aortei abdominale 

3. Diaree cronica grăsoasa - steatoree 

4. Sitofobia şi sindromul de malabsorbţie secundar insuficienţei pancreatice exocrine 

5. Radiografia abdominală; calcifieri pancreatice - patognomonice pentru pancreatita cronică 

CAZ 4. 

Pacientă în vârstă de 55 ani, diabetică, obeză, cu repetate colici biliare în antecedentele 

recente (în ultimele 3-4 săptămâni) se prezintă pentru: dureri abdominale, oprirea tranzitului pentru 

materii fecale şi gaze, greaţă, vărsături, balonare, febră şi alterarea stării generale. La examenul 

obiectiv: absenţa halenei de acetonă şi a respiraţiei Kussmaul; absenţa pneumoperitoneului şi a 

sindromului de iritaţie peritoneală generalizată; absenţa icterului şi a hepatomegaliei. 

1. Pentru care dintre următoarele variante diagnostice opiniaţi ? 

a. colică biliară (litiaza biliara veziculară) + cetoacidoză diabetică 

b. colică biliară obstrucţie a canalului cistic cu colecistită acută (gangrenoasă) 

perforaţie “liberă” a vezicii biliare (cu peritonită biliară secundară) 

c. colică biliară obstrucţie coledociană cu angiocolită 

d. colică biliară pancreatită acută 

e. colică biliară colecistita acută (gangrenoasă) fistulă bilio-enterică ileus 

biliar 

2. În această etapă a demersului diagnostic care dintre următoarele date de laborator are cea mai 

mare valoare discriminativă ? 

a. prezenţa leucocitozei 

b. prezenţa sindromului de retenţie azotată (creşterea ureei şi creatininei serice) 

c. valoarea normală a amilazelor serice şi urinare [c] 

d. prezenta valorilor glicemice (moderat) crescute 

e. valoarea normală a bilirubinei serice 

3. Care dintre investigaţiile menţionate o consideraţi de primă intenţie şi care sunt modificările cu 

valoare diagnostică pe care le oferă ? 

a. radiografia abdominală pe gol 

b. examenul radiologic cu substanţă de contrast (tranzit baritat sau clisma baritată) 

156

c. esofagogastroduodenoscopia 

d. sigmoidoscopia, colonoscopia 

e. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă 

Raspunsuri 

1. d, e. 

2. c. 

3. a. Prezenţa anselor intestinale destinse şi a nivelelor hidroaerice; evidenţierea aerobiliei şi a 

calcului biliar - de obicei la nivelul ileonului terminal 

CAZ 5. 

Bolnav în vârstă de 50 de ani, alcoolic, tarat, fără domiciliu, fără loc de muncă, diagnosticat 

cu ciroza hepatică în urmă cu 5 ani, se prezintă pentru creşterea în volum a abdomenului, dureri 

abdominale difuze, subfebrilităti, anorexie, greaţa, vărsături, astenie şi alterarea starii generale. La 

examenul obiectiv general: icter sclero-tegumentar, paloare, eritroza palmară, steluţe vasculare, 

contractură Dupuytren, ginecomastie, “topirea” masei musculare. La examenul obiectiv al 

abdomenului: circulaţie colaterală evidentă, sensibilitate dureroasa difuză la palparea abdomenului, 

hepato-splenomegalie, hernie ombilicală. 

1. Care ar putea fi explicaţia durerilor abdominale şi a subfebrilităţilor în acest caz ? 

a. tromboza de vena portă (asociată carcinomului hepatocelular, complicaţie a 

cirozei hepatice) 

b. hepatita acută alcoolică 

c. peritonita bacteriană spontană 

d. peritonita tuberculoasa 

e. pancreatita acută 

2. Stabiliţi corelaţiile corecte dintre cele de mai sus (a, b, c, d, e) şi următoarele: 

1. lichid ascitic cu predominanţa polimorfonuclearelor neutrofile 

2. lichid ascitic cu predominanţa limfocitelor 

3. creşterea concentraţiei amilazelor în lichidul ascitic 

4. suflu sistolic perceput la nivelul ariei hepatice. 

5. creşterea enzimelor de citoliză hepatică (ASAT, ALAT) şi un raport de Rittis mai 

mare de 2. 

Raspunsuri 

1. a, b, c, d, e, 

2. a – 4; b – 5; c – 1; d – 2; 6 – 3 

157

VII. Titlul capitolului 

Semiologia aparataului hematoformator 

Subcapitole: 

Anamneza in bolile aparatului hematoformator 

Simptome ale aparatului hematoformator 

-astenia, fatigabilitatea, durerea maselor ganglionare 

Examenul obiectiv general in bolile aparatului hematoformator 

Examenul obiectiv al sistemului ganglionar si splinei 

Sindromul splenomegalic 

Sindromul adenomegalic 

Sindromul anemic 

Sindroame leucocitare 

Sindroame hemoragipare 



Esential: anamneza in bolile sist hematoformator; examenul obiectiv al 

sistemului hematoformator; integrarea datelor din anamneză-examne obiectiv întrunul 

dintre sindroamele sistemului hematoformator 


sist hematoformator; corelarea manifestărilor din anamneză-examen obiectiv aparat 

respirator cu patologia celolalte aparate si sisteme; explorările paraclinice de bază în 

patologia sist hematoformator (tomografia computerizată, punctia medulara, etc) 


sindroamelor hematologice si a interdependentei dintre diversele modificari 

patologice 




modul de reactie al pacientului in cursul efectuarii unor manevre (accentuarea durerii, 

grimase, reactie de retragere etc); 

Sa faca personal, individual sau in echipa: anamneza în bolile hematologice, 

examenul obiectiv complet al sistemului hematoformator (inspecţie, palapre, percuţie, 

auscultaţie – ganglioni,splina). 

CAZ 1 

1. Pacient în vârstă de 18 ani, se prezintă pentru artralgii la articulaţiile mari ale membrelor, 

dureri abdominale, vărsături în „zaţ de cafea”. La examenul obiectiv, la nivelul membrelor inferioare 

se constată apariţia unor leziuni purpurice maculopeteşiale care predomină la gambe. Erupţia nu 

dispare la digitopresiune şi este uşor elevată. Menţionează că în urmă cu două săptămâni a avut o 

infecţie respiratorie, care s-a remis cu tratament simptomatic. 

1. Ce fel de purpură prezintă pacientul ? 

2. Ce boală intră în discuţie cu cea mai mare probabilitate ? 

3. Ce altă afectare organică importantă se poate asocia ? 

Raspunsuri 

1. Purpură vasculară 

158

2. Purpura reumatoidă (Schonlein-Henoch) 

3. Afectare renală 

CAZ 2 

Pacient în vârstă de 65 ani se prezintă pentru inapetenţă, scădere ponderală, astenie, cefalee, 

ameţeli, acufene, dureri osoase, mai accentuate la nivelul coloanei vertebrale. La examenul obiectiv 

se constată paloare generalizată. Examinările de laborator evidenţiază: anemie moderată (Hg=9%, 

Ht=29%), VSH=110-135, iar pe radiografia craniană şi pe cea lombară se observă multiple zone de 

liză osoasă, bine delimitate. 

1. Ce afecţiune intră în discuţie cu cea mai mare probabilitate ? 

2. Care sunt principalele examinări paraclinice care vă ajută să confirmaţi diagnosticul? 

3. Cum vă explicaţi acuzele vasculocerebrale la acest bolnav ? 

Raspunsuri 

1. Mielomul multiplu 

2. Electroforeza proteinelor serice, proteinuria Bence-Jones, imunelectroforeza proteinelor 

serice şi urinare, puncţia sternală 

3. Cauza cea mai probabilă este sindromul de hipervâscozitate 

CAZ 3 

Pacient în vârstă de 63 ani, fără antecedente patologice semnificative, se prezintă pentru 

cefalee, ameţeli, acufene, scotoame. La examenul obiectiv se constată cianoză exprimată la nivelul 

pomeţilor, buzelor, nasului şi urechilor. Examinarea abdomenului evidenţiază hepatosplenomegalie, 

iar TA este de 180/80 mmHg. 

1. Ce boală, care ar putea să explice toate manifestările bolnavului, intră în discuţie cu cea 

mai mare probabilitate? 

2. Ce examinari aţi solicita pentru confirmarea diagnosticului? 

3. În timpul spitalizării bolnavul a prezentat brusc durere în flancul stâng, splina fiind 

sensibilă la palpare. Pe zona dureroasă s-a decelat stetacustic frecătură. Ce complicaţie credeţi că a 

dezvoltat acest pacient? 

Raspunsuri 

1. Policitemia vera 

2.Hemoleucograma care evuidenţiază poliglobiulie, eventual leucocitoză şi trombocitoză, 

Hematocrirul, puncţia sternală –evidenţiază hiperplazie eritrocitară de obicei asociat hiperplazie 

megacariocitară şi granulocitară 

3. Infarct splenic 

CAZ 4 

Bolnavă în vârstă de 66 de ani se prezintă pentru astenie, cefalee, ameţeli, parestezii la nivelul 

extremităţilor. La examenul obiectiv se constată paloare generalizată, cu tentă icterică, limba 

depapilată, splenomegalie moderată. Dintre examinările de laborator menţionăm: hematii = 2,4 

milioane, Hgb=7,2%, leucocite=3200/mmc, trombocite=90 000/mmc. 

1. Ce anemie prezintă, mai probabil, această bolnavă? 

2. Cum se numeşte modificarea de la nivelul limbii? 

3. Cum sunt reticulocitele? 

4. Ce modificare puteţi găsi la gastroscopie? 

5. Cum este fierul seric? 

Raspunsuri 

1. Anemie Biermer 

2. Glosita Hunter 

3. Scăzute 

4. Atrofie gastrică 

5. Normal sau crescut. 

159

CAZ 5 

Pacient în vârstă de 26 ani, se prezintă pentru astenie, inapetenţă, scădere ponderală, febră, 

transpiraţii profuze nocturne. La examenul obiectiv se constată paloare iar palparea ganglionilor 

evidenţiază adenopatie laterocervicală şi axilară. Ganglionii palpabili sunt mobili şi insensibili. Curba 

febrilă a acestui bolnav este de tip recurent. Pe radiografia pulmonară se observă adenopatie 

mediastinală unilaterală. 

1. Ce boală intră în discuţie cu cea mai mare probabilitate ? 

2. Ce examinare vă stabileşte diagnosticul cu certitudine ? 

3. Ce organe “reacţionează” concomitent cu sistemul ganglionar? 

Raspunsuri 

1. Limfomul Hodgkin 

2. Biopsia ganglionară 

3. Organele bogate în ţesut limfoid, de exemplu, splina, amigdalele, inelul Waldeyer 

160

Semiologie medicala-Medicala II_GhidStudiu - UMF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?