cercetări histologice şi imunohistochimice în ... - "Gr.T. Popa" Iasi

Analiza frecvenţei celor patru subtipuri în funcţie de grading-ul tumoral a arătat
că subtipul Her2/neu+ şi cel triplu negativ (bazal-like) sunt în marea lor majoritate
slab diferenţiate în timp ce subtipurile luminal A şi B apar semnificativ mai frecvent
asociate cu G1 (bine diferenţiat) şi G2 (moderat diferenţiat).
S-a constatat că subtipul luminal A se întâlneşte în toate stadiile, subtipul luminal
B este preponderent în stadiul IIA iar subtipurile Her2/neu+ şi bazal-like predomină
la pacienţii cu stadiul IIIB în procent de 33,33% şi respectiv 36,84%.
Într-o serie de cazuri tumorale au fost identificate alte combinări ale expresiei
celor trei markeri, cazuri ce nu au putut fi încadrate în unul din cele patru subtipuri
expuse mai sus. În acest sens toate cele 114 cazuri au fost clasificate în opt subtipuri
în funcţie de statusul celor trei indicatori şi a posibilităţilor de asociere.
Tipul RE+/RP+/Her2/neu – a apărut cu frecvenţa cea mai mare (45,61%), în
ordinea mărimii procentului urmând tipul RE-/RP-/Her2/neu- (18,42%); în procente
egale au fost subtipurile RE+/RP+/Her2/neu+ şi RE+/RP-/Her2/neu+ (10,53%).
DISCUŢII
În acest capitol au fost abordate date actuale privind carcinogeneza mamară,
stadiul actual al depistării cancerului de sân şi valoarea imunohistochimiei în
stabilirea diagnosticului, evaluarea prognosticului şi orientarea tratamentului.
CONCLUZII FINALE
1. Au fost studiate 951 de cazuri de tumori benigne şi maligne ale glandei
mamare urmărite în perioada 2004 – 2008 (5 ani). Cazurile au fost prelucrate în
serviciul de anatomie patologică şi prosectură ale Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf.
Spiridon” Iaşi fiind operate în clinicile de specialitate.
2. Distribuţia pe sexe a fost următoarea: 2,1% au fost reprezentate de bărbaţi şi
97,9% de femei.
3. Numărul de cazuri a crescut constant pe toată perioada studiului la ambele
sexe.
4. Limitele de vârstă s-au înscris între 19 şi 89 ani, vârsta medie fiind cuprinsă
între 50,70 şi 54,42 ani.
5. 77,46% din cazuri au fost tumori maligne (carcinoame) restul de 22,54%
reprezentând tumori benigne. Studiul nostru a avut în vedere numai carcinoamele
mamare.
6. Incidenţa carcinoamelor a prezentat cele mai mari procente la grupele de
vârstă 60 – 69 ani şi 70 – 79 ani, peste 50% din acestea apărând la pacienţii peste 50
de ani. Grupele de vârstă marginale 19 – 29 ani şi 80 – 89 ani au prezentat cele mai
mici nivele procentuale la toate tipurile de carcinoame mamare. Distribuţia diferitelor
tipuri de carcinoame pe grupe de vârstă n-a variat semnificativ de la un an la altul,
grupele cele mai afectate fiind 50 – 59 şi 60 – 69 ani.
7. Tipurile histologice s-au înscris într-o paletă largă de forme mergând de la
carcinoame ductale invazive tip NOS – care a însumat cele mai multe cazuri (571) la
care s-au adăugat: mucinos, tubular, lobular invaziv, mixt, medular, microinvaziv,
intraductal in situ, metaplastic, cribriform, papilar.
8. Carcinomul ductal in situ a fost diagnosticat rar ca leziune independentă –
doar în 13 cazuri, reprezentând 1,25% din totalul carcinoamelor luate în studiu, în
22