cercetări histologice şi imunohistochimice în ... - "Gr.T. Popa" Iasi

iologic a tumorilor. Astfel, selecţia pacienţilor prin evaluarea expresiei receptorilor
hormonali în vederea primirii hormonoterapiei, noi parametri biologici prognostici
dar şi predictivi îşi dovedesc utilitatea în managementul cazurilor de cancer mamar.
Exemplul cel mai revoluţionar al ultimilor ani este supraexpresia oncoproteinei Her2
(receptorul factorului epidermal de creştere)/neu sau cerbB-2; el a fost identificat
iniţial ca un factor independent de prognostic iar ulterior ca un factor predictiv pentru
pacienţii ce nu răspund la tamoxifen sau la regimurile chimioterapice ce nu conţin
antracicline. Astăzi acesta constituie un parametru biologic obişnuit în indicarea
tratamentului ţintit cu Herceptin.
Progresele din ce în ce mai importante atât în tehnogii dar mai ales în
determinarea profilului genic a variatelor tipuri şi subtipuri de cancere mamare face ca
fiecare studiu în acest domeniu să constituie o provocare pentru fiecare specialist sau
chiar pentru echipe de specialişti implicaţi în diagnosticul şi tratamentul cancerului de
sân.
În acest sens studiul de faţă îşi propune abordarea din punct de vedere
morfologic, prin metode clasice dar şi moderne a cazuisticii tumorale mamare pe o
perioadă de 5 ani într-un mare spital ieşean în care evaluarea imunohistochimică a
carcinoamelor invazive a intrat ca metodă de rutină dând astfel un preţios ajutor
oncologilor în monitorizarea tratamentului postoperator a pacienţilor cu tumori
mamare maligne în vederea îmbunătăţirii supraveţuirii dar şi a calităţii vieţii.
Lucrarea de faţă este structurată pe două părţi: o parte generală - stadiul
cunoaşterii şi o parte personală - contribuţii proprii.
În prima parte, structurată pe patru capitole am încercat să realizez o
prezentare a datelor teoretice cele mai recente din literatura de specialitate privind
subiectul abordat.
Primul capitol a fost rezervat datelor succinte de embriologie şi anatomie ale
glandei mamare precum şi datelor de histologie şi fiziologie ale acestui organ atât de
important din punct de vedere fiziologic, patologic şi estetic la femei.
Epidemiologia şi cei mai importanţi factori de risc ai cancerului mamar sunt
prezentate în capitolul doi, leziunile mamare premaligne încheind acest capitol.
Capitolul trei a fost rezervat clasificării histologice a tumorilor glandei
mamare şi prezentării aspectelor morfologice ale celor mai importante tipuri de
carcinoame mamare.
Metodele morfologice de diagnostic în cancerul de sân, incluse în capitolul
patru prezintă alături de tehnicile de prelevare chirurgicale metodele clasice de
diagnostic histopatologic dar şi cei mai moderni markeri ce sunt evaluaţi
imunohistochimic în marea majoritate a serviciilor de specialitate.
Partea a doua, rezervată contribuţiilor proprii prezintă în capitolul cinci
motivele şi scopul alegerii acestei teme iar în capitolul şase cazuistica utilizată precum
şi metodele histopatologice clasice dar şi cele moderne – imunohistochimia.
Analiza statistică clinică şi morfologică a cazurilor luate în studiu au făcut
obiectul capitolului şapte, prelucrarea informatizată a datelor permiţându-ne
aprecierea obiectivă a caracteristicilor legate de pacient dar şi de tumoră pe toată
perioada studiului.
Capitolul opt prezintă principalele aspecte morfologice ale cazurilor de
carcinoame mamare studiate atât cele clasice cât şi cele relevate prin testele
imunohistochimice utilizate în acest studiu. Cele 125 de microfotografii şi 39 de
grafice prezintă sugestiv rezultatele acestui studiu retrospectiv complet.
Ultimele două capitole au fost destinate discuţiilor rezultatelor obţinute în
paralel cu datele din literatura de specialitate şi concluziilor care relevă importanţa
2