cercetări histologice şi imunohistochimice în ... - "Gr.T. Popa" Iasi

More documents

Recommendations

Info

Contribuţii proprii Capitolul 5 Scopul şi motivaţia studiului personal 106 Capitolul 6 Material şi metode 109 6.1. Prelucrarea statistică 110 6.2. Examenul anatomo-patologic 110 Capitolul 7 Analiza statistică a cazurilor luate în studiu 119 7.1. Studiul statistic clinic 119 7.2. Studiul statistic morfologic 124 Capitolul 8 Aspecte morfologice ale carcinoamelor mamare studiate 145 8.1. Aspecte de microscopie convenţională 145 8.1.1. Carcinomul in situ 146 8.1.2. Carcinomul microinvaziv 153 8.1.3. Carcinomul mamar invaziv 157 8.1.4. Forme particulare de carcinom mamar 186 8.2. Aspecte imunohistochimice în carcinomul mamar 197 8.2.1. Statusul receptorilor hormonali 201 8.2.2. Statusul Her2 204 Capitolul 9 Discuţii 233 9.1. Date actuale privind carcinogeneza mamară 235 9.2. Stadiul actual al depistării precoce al cancerului mamar 241 9.3. Valoarea IHC în stabilirea tratamentului şi evaluarea pacientului diagnosticului, orientarea 252 Capitolul 10 Concluzii finale 266 Bibliografie 270
INTRODUCERE Cancerul este un grup de boli în care celulele din corpul omenesc cresc, se modifică şi se multiplică fără control. Obişnuit, cancerul este denumit după partea corpului în care îşi are originea; astfel, cancerele mamare se referă la creşterea dezordonată a celulelor care îşi au originea în ţesutul glandei mamare. Glanda mamară este sursa celor mai frecvente tumori maligne în populaţia feminină, termenul de cancer mamar referindu-se în general la formele maligne de origine epitelială – carcinoame mamare. În secolul 21 cancerul este încă principala cauză de deces în lumea întreagă. Conform statisticilor O.M.S. (2007) peste 10 milioane de oameni au fost diagnosticaţi cu boală canceroasă şi 6 milioane de oameni decedează prin această boală în fiecare an (Yeh şi col., 2008). În SUA, cancerul este a doua cauză de deces, ducând la aproximativ 25% din toate decesele. În plus, alocaţiile pentru asistenţa medicală şi utilizarea pentru cazurile de cancer ajunge la 263,3 bilioane de dolari pe an. În această patologie cu mare morbiditate şi mortalitate, cancerul de sân reprezintă cel mai frecvent cancer la femei, cu peste 1 milion de cazuri noi diagnosticate anual. Se estimează (Yeh şi col., 2008) că aproximativ 500.000 de femei vor muri de cancer de sân în fiecare an, devenind a doua cauză de deces prin cancer la femei cu un risc în timpul vieţii de ordinul 1/10. În 2007, aproximativ 178.480 de femei în SUA au fost diagnosticate cu cancer mamar invaziv, aproximativ 40.970 de femei decedând prin această boală în fiecare an. În Europa incidenţa cancerului de sân la femei este de 335.000 cazuri noi pe an constituind a doua cauză de deces prin cancer la femei (Wennekes şi col., 2008). În America de Nord şi Europa atât incidenţa cât şi mortalitatea asociată cancerului de sân cresc cu înaintarea în vârstă, cele mai multe decese apărând la femei peste 65 de ani (Balducci, 2008). Deşi aproximativ jumătate din toate cancerele mamare apar la femei peste 65 de ani, 1/3 din cazuri, în special în stadii precoce apar la femei sub 50 de ani, 15% fiind diagnosticate înainte de 45 de ani. Dezvoltarea noilor tehnologii în medicină cu implicaţii în diagnosticul precoce a tumorilor mamare alături de îmbunătăţirea tratamentului a dus la scăderea mortalităţii dar şi la creşterea ratei de supraveţuire, aproximativ 97% din femei pot supraveţui mai mult de 5 ani (Yeh şi col., 2008). Progresele constante, diagnostice şi terapeutice au permis încă de la sfârşitul secolului al XX-lea, o reducere semnificativă a mortalităţii prin cancer de sân. Acest câştig este legat de progresele obţinute în diferite etape ale evaluarii pacienţilor (Belkacémi şi col., 2008): În stadiul diagnosticului clinic – depistarea în stadii din ce în ce mai precoce a cancerelor a căror potenţial metastatic este limitat; reducerea incidenţei tumorilor avansate şi depistarea formelor precoce va duce la modificarea profilului şi a evoluţiei naturale a cancerelor de sân. În momentul tratamentului locoregional - printr-o chirurgie mamară din ce în ce mai conservatoare şi o explorare axilară limitată la ganglionii santinelă precum şi înlocuirea radioterapiei extinse prin cobalt 60 cu radioterapiile moderne utilizând tehnologiile avansate pentru o mai bună definire a volumelor şi prezervarea ţesutului sănătos. La momentul tratamentului sistemic se are în vedere combinarea chimioterapiei şi a terapiilor ţintite din ce în ce mai adaptate bolnavului şi profilului 1
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARM
Page 3: Capitolul 2 Epidemiologia şi facto
Page 7 and 8: practică a utilizării metodelor c
Page 9 and 10: gradarea şi stadializarea carcinoa
Page 11 and 12: Analiza statistică a distribuţiei
Page 13 and 14: 22,54 9 77,46 Maligne Benigne Fig.
Page 15 and 16: 60 50 40 30 20 10 0 6,2 35,66 20,93
Page 17 and 18: Fig. 30. Comedocarcinom cu zonă ce
Page 19 and 20: putând fi chiar neinvazivă. Fig.
Page 21 and 22: Fig. 57. Carcinom ductal invaziv NO
Page 23 and 24: Fig. 102. Carcinom cu conţinut bog
Page 25 and 26: precoce (0 şi I) şi să scadă la
Page 27 and 28: multe cazuri fiind o componentă a
Page 29 and 30: 11. Asad J, Jacobson FA, Estabrook
Page 31 and 32: quantitative assessment of biologic
Page 33 and 34: 105. Karadedou CT. Regulation of th
Page 35 and 36: 157. Pricop M. Patologie mamară be
Page 37 and 38: 207. Voduc D, Nielsen OT, Cheang CM

cercetări histologice şi imunohistochimice în ... - "Gr.T. Popa" Iasi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?