cercetări histologice şi imunohistochimice în ... - "Gr.T. Popa" Iasi

dependente de caracteristicile tumorale şi individuale ale pacienţilor ca şi în
dezvoltarea de noi metode terapeutice direcţionate pe ţinte moleculare.
19. Din studiul nostru rezultă că examenul imunohistochimic tinde să devină cu
mult succes un examen de rutină, absolut indispensabil pentru monitorizarea cazurilor
de carcinom mamar.
20. Ceea ce în trecut reprezenta doar un domeniu de cercetare, aplicat sporadic
din cauza dificultăţilor tehnice şi a costurilor mari, astăzi face parte din arsenalul
investigaţiilor morfologice cu implicaţii clinice importante.
21. Investigaţia imunohistochimică utilizată în cercetările personale a făcut
posibilă introducerea unei noi clasificări a carcinoamelor mamare bazată pe profilul
molecular cu relevanţă practică în diagnostic şi terapie: subtipul luminal (A + B),
subtipul cu supraexpresia Her2 şi subtipul bazal-like.
22. În studiul nostru, identificarea celor patru subtipuri principale pe baza celor
trei markeri (RE, RP şi Her2) a arătat o frecvenţă de 45,61% pentru subtipul luminal
A, 10,53% pentru luminal B, 6,14% pentru tumorile cu supraexpresia Her2/neu şi
18,21% pentru subtipul bazal-like; 19,30% din cazuri nu au putut fi incluse în nici
unul din cele patru subtipuri principale.
23. Asemănător datelor din literatura de specialitate, studiul nostru a demonstrat
că subtipurile tumorale luminal A şi B apar semnificativ mai frecvent la pacienţii cu
vârste peste 60 de ani, în timp ce subtipurile bazal-like şi Her2+ apar la cei sub 60 de
ani. Subtipurile Her2+ şi bazal-like sunt asociate tumorilor slab diferenţiate iar cele
luminale tumorilor bine- sau moderat diferenţiate. Stadiile precoce ale carcinoamelor
mamare cercetate au aparţinut subtipurilor luminale în special luminal B, pe cînd
celălate subtipuri au predominat la cazurile în stadiul IIIB.
24. Cercetarea noastră este utilă specialiştilor din domeniul morfologic,
oncologic, chirurgical, aducând argumente pertinente pentru un examen complex
multidisciplinar care vizează în primul rând optimizarea calităţii vieţii şi o nouă
speranţă de viaţă pentru pacientul cu carcinom mamar.
Bibliografie
1. Aapro SM, Von Minckwitz G. Molecular basis for the development of novel taxanes in the
treatment of metastatic breast cancer. EJC Suppl, 2008, 6:3-11.
2. Adnane J, Jackson JR, Nicosia VS, Cantor B, Pledger JW, Sebti MS. Loss of p21 WAF!/CIP1
accelerates Ras oncogenesis in a transgenic/knockout mammary cancer model. Oncogene,
2000, 19:5338-5347.
3. Akay FM. Support vector machines combined with feature selection for breast cancer
diagnosis. Expert Syst Appl, 2009, 26:3240-3247.
4. Aldean H, Ravichandram D, Allen S. Mammographic screening of women aged 70 years and
over: Experience of a large breast screening centre in England. EJSO, 2008, 34:1155
5. Allred DC, Mohsin SK, Fuqua SA. Histological and biological evolution of human
premalignant breast disease. Endocr Relat Canc, 2001, 8:47-61.
6. André MR, Esteves S, Santos E, Moreira A. Treatment of older women with breast cancer:
analysis and outcomes in a Portuguese Cancer Center (IPOLFG). Crit Rev Oncol Hematol,
2008, 68: S44
7. Andrews R, Holland P, Gateley C. Which preoperative method best assesses invasive breast
cancer size? EJSO, 2008, 34:1179.
8. Anton E. Cancerul glandei mamare – Biologie moleculară şi markeri tumorali. Ed. Corson,
Iaşi, 1999.
9. Antoni MH, Lechner S, Diaz A, Vargas S, Holley H, Phillips K, McGregor B, Carver CS,
Blomberg B. Cognitive behavioral stress management effects on phychosocial and
physiological adaptation in women undergoing treatment for breast cancer. Brain Behav
Immun, 2009, 23: 580-597.
10. Antoniu AC, Easton DF. Models of genetic susceptibility to breast cancer. Oncogene, 2006,
25, 43:5898 - 5905.
24