click aici - Revista Pădurilor

. Din punct de vedere al arborilor
de extras prin prima răritură
Numărul total al arborilor
consideraţi “de extras prin prima
răritură” de către echipele participante
la nivel de SD a oscilat între 14 şi 36,
ceea ce indică o intensitate a răriturii
pe număr de arbori (I ) de la 12,2% la
N
31,3%. Cele mai multe echipe (patru)
au ales ca arbori de extras între 25 şi
27 exemplare (intensitatea răriturii pe
număr de arbori = 21,7-23,5%).
În privinţa intensităţii răriturii pe
suprafaţă de bază (I ), aceasta a oscilat
G
între 14,1% şi 31,8%. Dominante (5
din 9) au fost echipele care au optat
pentru intensităţi pe suprafaţă de bază
cuprinse între 23% şi 27%.
Din compararea celor două intensităţi
(pe număr de arbori şi pe suprafaţă
de bază) se observă un rezultat fundamental
al acestui exerciţiu: indiferent
dacă intensitatea a fost moderată
(maximum 15%), puternică (16-25%)
sau foarte puternică (peste 25%), toate
echipele au adoptat şi aplicat rărituri
de sus, în care valorile lui lui I şi I N G
au fost sensibil apropiate, în general (7
echipe din 9) valoarea lui I depăşind-o
G
pe cea a lui I . N
În total, cele nouă echipe au ales ca
arbori de extras prin prima răritură 71
exemplare, din care doar 2 arbori (nr.
86 şi 93) au fost selectaţi de către toate
echipele. La acestea se adaugă 1 arbore
(nr. 12) ales de opt echipe, 5 arbori (nr.
7, 25, 26, 54, 106) aleşi de şapte echipe,
3 arbori (22, 36, 62) aleşi de şase echipe,
precum şi 5 exemplare (nr. 23, 40, 46,
56, 110) alese de cinci echipe. Aceasta
face ca doar 16 arbori din totalul celor
71 să fi fost aleşi pentru extragere de
majoritatea echipelor participante.
Pe baza celor constatate după
analiza rezultatelor obţinute de echipele
participante se pot trage cateva
concluzii interesante:
a. Chiar dacă toţi participanţii au
fost instruiţi asupra unui mod comun
de lucru şi s-au utilizat aceleaşi
criterii pentru alegerea arborilor de
viitor (vigoare, calitate, spaţiere), nici
numărul acestora, nici indivizii aleşi,
nu au fost identici în cele nouă echipe.
În general, însă, numărul de arbori de
viitor stabilit de către toate echipele nu
a depăşit 100 ex/ha.
b. Arborii de extras, ale căror criterii
de alegere (specii nedorite, exemplare
prea apropiate de arborii de viitor, cu
defecte diverse gen cancere, răni de
exploatare, aplecaţi, uscaţi etc.) au fost
prezentate în detaliu participanţilor
înainte de începerea exerciţiului, au
oscilat atât ca număr total/echipă, cât
şi ca indivizi/echipă. Cu toate acestea,
intensităţile lucrării pe număr de arbori
şi pe suprafaţă de bază, indiferent
de valorile realizate şi de echipa
participantă, au indicat o variantă de
sus a răriturii propuse.
Aceste concluzii care indică, în mod
cert, motivul pentru care silvicutura este
considerată atât o ştiinţă, cât şi o artă,
trebuie privite şi cu oarecari rezerve,
atât datorită mărimii oarecum reduse a
SD instalate, care conduce la limitarea
opţiunilor pentru alegerea arborilor
de viitor sau a celor de extras, cât şi a
nivelului de experienţă profesională al
celor trei cadre didactice participante,
în comparaţie cu studenţii francogermani.
Cu toate acestea, toţi participanţii
(foto 3) au considerat exerciţiul ca un
Foto 3. Participanţii la modulul franco-german, la finalul lucrărilor din u.a. 19.
instrument util pentru pregătirea lor
profesională, care ar trebui extins şi în
alte formaţii forestiere şi clase de vârstă
cât mai variate.
July ALET, Vanessa ANCEL, Hélène DELHAY, Marie LEROUX, Marie PARROT,
Bénédicte SCHENCK, Laura VINCENT, Benoît CHARLES, Jonathan DEBRUYNE,
Ludovic LEJOUR, Gauthier de BOISGELIN
Studenţi FIF2, AgroParisTech-ENGREF Nancy, Franţa
27