click aici - Revista Pădurilor

Conform Protocolului de la Kyoto,
sumele rezultate \n urma valorific`rii
acestui disponibil de emisii de dioxid
de carbon se vor utiliza pentru investiţiile
de mediu [i pentru proiecte
Greenfield care s` \nlocuiasc` unit`]ile
care, la acest moment, emit dioxid de
carbon \n atmosfer`, a ar`tat ministrul
economiei, comer]ului [i mediului de
afaceri. De asemenea, domeniile \n
care vor fi utiliza]i banii ob]inu]i din
comercializarea surplusului de unit`]i
ale cantit`]ii atribuite prin Protocolul
de la Kyoto vizeaz` tehnologii curate,
incluzând co-generarea de \nalt` eficien]`,
modernizarea [i reabilitarea
grupurilor energetice, cre[terea producţiei
de energie din surse regenerabile,
\mbun`t`]irea utiliz`rii eficiente a
energiei \n cl`diri, reducerea emisiilor
de gaze cu efect de ser` \n agricultur` [i
\n transporturi, prin stimularea utiliz`rii
autovehiculelor hibrid [i a celor
electrice, managementul de[eurilor cu
reducerea emisiilor de gaze cu efect
de ser`, \mp`durirea unor suprafe]e de
teren.
Banii ob]inu]i \n urma valorific`rii
disponibilului de emisii de dioxid de
carbon vor fi gestiona]i prin Fondul de
mediu.
• Guvernul a adoptat un proiect de
lege care prevede mărirea amenzilor
contravenţionale în cazul tăierilor
ilegale de arbori.
Potrivit ministrului mediului,
Laszlo Borbely, proiectul prevede un
număr mult mai mare de sancţiuni,
având o valoare a amenzilor mult mai
mare în comparaţie cu legislaţia încă în
vigoare. În proiect sunt prevăzuţi mai
mulţi agenţi constatatori, din mai multe
instituţii ale statului: jandarmerie,
poliţia de frontieră, inspectoratul pentru
situaţii de urgenţă, personalul silvic din
parcurile naturale, structurile silvice.
Prin acest proiect de lege, aplicarea
sancţiunilor este mult simplificată.
Materialul lemnos pentru care
nu sunt documente de provenienţă
este confiscat pe loc, constatarea
contravenţiilor se face fără rezoluţia
şefului ocolului silvic.
Dl. ministru Borbely a declarat: ,,De
când am preluat ministerul, am făcut o
analiză şi am constatat că timp de 20 de
ani s-au făcut foarte multe tăieri ilegale
de arbori. Foarte puţini oameni au fost
condamnaţi. Scopul nostru nu este să
condamnăm oameni ci să prevenim, să
verificăm şi să protejăm pădurea“.
• Guvernul a adoptat un proiect de
lege pentru protejarea biodiversităţii
biologice în Carpaţi, în baza unei
convenţii semnate de România în
2008. ,,Obiectul acestei convenţii este
conservarea şi utilizarea durabilă a
diversităţii biologice şi peisagistice
prin intensificarea acţiunilor de
consevare, refacere şi utilizare durabilă
a diversităţii şi peisagistice - a spus
dl. ministru Borbely. Acest protocol
are ca scop promovarea unei politici
cuprinzătoare de protecţie şi dezvoltare
durabilă a Carpaţilor, unde noi suntem
interesaţi şi de întărirea cadrului legal
cu privire la posibilitatea de consevare
a ecosistemelor, habitatelor, speciilor
din Carpaţi.”
• ,,Numai 2% dintre români sunt
interesaţi de ecologie, în timp ce restul
preferă dezvoltarea economică în orice
condiţii şi cu orice preţ - a declarat într-o
conferinţă de presă din luna aprilie a.c.,
Cristian Apostol, secretar de stat în
Ministerul Mediului şi Pădurilor. „Deşi
2010 este anul biodiversităţii, fiind cel
mai bun moment pentru noi să arătăm
că avem biodiversitate, statisticile
arată că numai 2% dintre români sunt
interesaţi de aspectul ecologic, iar 98%
preferă dezvoltarea economică în orice
condiţii, cu orice preţ .”
Oficialul a amintit despre strategia
de conservare a biodiversităţii pe care
ministerul mediului o desfăşoară la
nivel naţional şi care se află în dezbatere
publică pe site-ul ministerului pentru
completare. Strategia va fi bugetată
abia după definitivarea proiectelor.
Liviu Mihaiu, membru fondator
şi preşedinte onorific al Asociaţiei
Salvaţi Dunărea şi Delta a declarat:
,,În România, lucrurile sunt mult mai
groaznice decât în alte ţări. Practic,
suntem într-o maşină care se deplasează
cu peste 200 km la oră direct spre un
zid de beton. Din păcate, în România,
cea mai mare luptă pentru protejarea
biodiversităţii o duce societatea civilă.
Pe de altă parte, şi românii, de cele
mai multe ori, cred că natura este
inepuizabilă, dar ei trebuie să înţeleagă
faptul că protecţia mediului ţine de
educaţie.”
• Comisia Europeană (C.E.) a lansat
o campanie privind responsabilizarea
socială pentru biodiversitate, în care
este inclusă şi România. La această
campanie participă Spania, Italia,
Olanda, Bulgaria şi Polonia, iar costul
estimativ, la nivel european, este
de cinci milioane de euro. În fiecare
din aceste ţări, se vor organiza evenimente
publice, în colaborare cu
artişti, autorităţi locale, celebrităţi şi
reprezentanţi U.E.
Între toate ţările membre U.E.,
România deţine cea mai mare diversitate
biogeografică, repartizată în cinci
regiuni biogeografice: continentală
(cea mai comună), alpină (în ţările cu
zone montane), panonică (se găseşte
în Ungaria şi în ţările vecine), pontică
(doar în România şi Bulgaria), stepică
(doar în România).
Suprafaţa totală a propunerilor de
situri Natura 2000 reprezintă 17,84%
din suprafaţa ţării. Urm`toarea raportare
pe care România trebuie să o
susţină în faţa oficialilor de la Bruxelles
este în 2013. În prezent se lucrează la o
definitivarea a unei cercetări realizate
de Institutul Naţional de Biologie. În
prima jumătate a anului 2011, C.E.
va prezenta un punct de vedere cu
privire la viitoarele surse de finanţare
a programului Natura 2000.
45