click aici - Revista Pădurilor

More documents

Recommendations

Info

- faza de maturitate; - faza de echilibru pe termen lung. Din m`sur`tori a rezultat c` \n faza de maturitate au loc cele mai mari acumul`ri de carbon, nivele de stocuri de peste 200 tone de carbon pe hectar \n timp ce \n faza de echilibru, acumul`rile sunt reduse prin pierderi naturale, atingându-se totu[i un nivel mediu de 165 tone pe hectar. Dac` p`durea este exploatat`, lemnul extras va fi utilizat pentru a creea produse cu valori adùgate, \n care carbonul r`mâne \nmagazinat \n continuare. |n acela[i timp se planteaz` mai mul]i arbori [i astfel p`durea î[i men]ine rolul de absorbant al carbonului. Cantitatea total` de carbon stocat` \n p`durile Europei, f`r` Federa]ia Rus`, este estimat` la 9522 milioane tone, cu o cre[tere anual` de 115,83 milioane tone carbon. |ntinsele zone \mp`durite ale Federa]iei Ruse \nmagazineaz` \nc` 37 000 milioane tone de carbon, cu o cre[tere anual` de 440 milioane tone carbon. (MCPFE/UNECE FAO, P`durile Europei, 2003). Contribu]ia produselor din lemn la stocarea carbonului Produsele din lemn sunt adev`rate depozite de carbon, mai mari decât cele care se disperseaz` \n natur`. Carbonul con]inut \n produsele din lemn r`mâne stocat pe tot parcursul ciclului lor de via]`: utilizare, reutilizare, reciclare [i recuperare, pân` la ardere sau putrezire. Din masa total` a unui produs din lemn, carbonul reprezint` 49%. Se estimeaz` c` stocul de produse din lemn \n Europa este de 60 milioane 48 tone [i astfel joac` un rol important \n reducerea schimb`rilor de clim` prin cantitatea de carbon \nglobat`. Extinderea stoc`rii carbonului Dup` ce produsele din lemn au fost utilizate \n scopul pentru care au fost realizate, ele pot fi reutilizate sau reciclate, \ntr-o ultim` etap` fiind arse sau l`sate s` putrezeasc`, moment când stocul de CO 2 este returnat \n atmosfer`. Lungimea vie]ii acestor produse \nseamn` un mare beneficiu pentru mediul \nconjur`tor. Dup` ultimele estim`ri, media de via]` a produselor din lemn variaz` \ntre dou` luni, pentru ziare, pân` la 75 de ani pentru lemnul din structurile caselor. Conform studiilor publicate \n octombrie 2002 de dr. A. Fruhwald (Centrul pentru [tiin]a [i tehnologia lemnului - Universitatea din Hamburg), \n Germania vârsta medie de via]` a produselor din lemn este de 33 de ani, din care: ziare - 2 luni, reviste - 5 luni, c`r]i - 25 ani, ambalaje - 2 ani, mobil` ieftin` - 10 ani, mobil` scump` - 30 ani, obiecte de exterior - 15 ani, decora]iuni exterioare - 30 ani, structuri de cl`diri - 75 ani. • Carbon redus prin substituire |nlocuirea altor materiale |n timp ce stocarea carbonului \n produsele din lemn contribuie la p`strarea CO 2 \n afara atmosferei, un efect [i mai mare \n evitarea polu`rii aerului s-ar ob]ine prin utilizarea lemnului \n locul altor materiale [i a combustibililor fosili. |n medie pentru producerea unui m 3 de lemn, se consum` cu 1,1 tone CO 2 mai pu]in decât pentru producerea unei cantit`]i echivalente de material energo-intensiv, precum o]elul, betonul sau materialul plastic. La aceast` cantitate adùgând cei 0,9 tone de CO 2 din compozi]ia lemnului, se deduce ca la fiecare m 3 de lemn utilizat \n locul altui material energo-intensiv se evit` eliminarea \n atmosfer` a unei cantit`ţi de 2 tone de CO 2 . (Dr. A. Fruwald, 2002). |nlocuitor pentru combustibilii fosili Dup` ce a fost utilizat ca produs, lemnul, poate servi drept combustibil \nlocuind combustibilii fosili f`r` a perturba echilibrul global. Lemnul utilizat ca surs` de energie, nu numai c` este regenerabil, dar [i produce emisii de CO 2 \n cantit`ţi mult mai sc`zute comparativ cu al]i combustibili. ECCM – Centrul pentru managementul carbonului din Edinburg, a publicat \n 2004, rezultatul studiilor privind intensitatea emisiilor de carbon produse de diverse surse de energie, inclusiv a emisiilor de CO 2 din timpul transportului [i procesului de producţie. Astfel, pentru ob]inerea unei energii de 1GJ, c`rbunele degaj` 100 Kg de CO 2 , gazul natural - peste 50 Kg de CO 2 , motorin` - peste 71 Kg de CO 2 , combustibilul Biodiesel - sub 30, iar lemnul degaj` \n atmosfer` sub 5 Kg CO 2 . |n concluzie, produsele din lemn reprezint` un mijloc eficient de extindere a stoc`rii carbonului din rezervorul de carbon care este p`durea. Majorarea eficien]ei [i importan]ei \n atenuarea schimb`rilor de clim`, se poate realiza prin: - extinderea pie]elor produselor din lemn prin promovare [i inovare tehnic`, - m`rirea duratei de via]` a produselor din lemn, - reciclarea a cât mai multor produse din lemn spre a extinde stocarea carbonului, - recuperarea energiei stocate \n lemn prin arderea produselor din lemn la sfâr[itul ciclului lor de utilizare. Ing. I. Sberea
Jaf „ca \n codru” |n Codrii Bucovinei FE}E BISERICE{TI „POFTESC” LA BUNUL PUBLIC, BUNUL POPORULUI ROMÂN La sfâr[itul anului 2009, Curtea de Apel Timi[oara a dat sentin]a de \mpropriet`rire a unor persoane particulare, constituite \ntr-o funda- ]ie zice-se “umanitar`”, denumit` Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, (FBORB) cu nu mai pu]in de 166.244 ha p`duri. L`ca[urile de cult din Bucovina de]in deja \n proprietate, prin aplicarea Legii Fondului Funciar, o suprafa]` de 166.244 ha. Adùgate celor ce fac obiectul sentin]ei men]ionate mai sus, ar rezulta o suprafa]` ce reprezint` circa 50% din \ntreg fondul forestier al jude]ului Suceava. Se dore[te, \n acest fel, revenirea la situa]ia din anul 1774 când, la data ocup`rii de c`tre austrieci, mai mult de jum`tate din suprafa]a Bucovinei se afla \n st`pânirea celor 31 m`n`stiri [i schituri existente, ceea ce a [i determinat, probabil, \ncamerarea averilor m`n`stire[ti, aceste averi devenind avere a statului, care [i este proprietarul acestor averi. Dar cine este FBORB? Este o funda]ie umanitar` de drept privat. Cu excep]ia a 5 din cei 22 membrii fondatori, to]i sunt prela]i sau salaria]i ai Arhiepiscopiei Sucevei [i R`dù]ilor (inclusiv contabil-[ef, revizori contabili, casier, referent) având \n frunte pe |PS Pimen Suceveanul Arhiepiscopul respectivei Arhiepiscopii. Nu poate s` nu trezeasc` mirare faptul c` instan]a judec`toreasc` care a hot`rât acordarea personalit`]ii juridice respectivei funda]ii, a \nc`lcat grav legile ]`rii. Conform prevederilor legale, membrii fondatori ai unei fundaţii pot fi “persoane fizice sau juridice”. Ori, \n eviden]ele populaţiei României nu exista nicio persoan` fizic` cu carte de identitate pe numele |PS Pimen Suceveanul, Arhimandrit Melchisedec Velnic s.a. Conform acelora[i prevederi, la constituire, funda]ia trebuia s`-[i destine [i s`-[i constituie un patrimoniu. Care a fost patrimoniul funda]iei la constituire? 49
Page 1 and 2: INTERVIU 3 LUNA PLANTĂRII ARBORILO
Page 3 and 4: În 14 februarie 2010, apare pe un
Page 5 and 6: devine necesară, în condiţiile
Page 7 and 8: 15 aprilie 2010, Ocolul Silvic Stoi
Page 9 and 10: „IDEEA ESTE DE A PROMOVA REGENERA
Page 11 and 12: PĂDUREA ARGEŞEANĂ ŞI MEDIUL Dat
Page 13 and 14: - paza şi protecţia pădurilor; -
Page 15 and 16: posesie, pe alte amplasamente, de r
Page 17 and 18: ace[tia f`când presiuni asupra noa
Page 19 and 20: ACTIVITATEA DE VÂNĂTOARE ŞI PESC
Page 21 and 22: UN PREFECT DE PROFESIE SILVICULTOR:
Page 23 and 24: forestier. După zece ani de la rep
Page 25 and 26: În perioada 12-16 aprilie 2010 a f
Page 27 and 28: . Din punct de vedere al arborilor
Page 29 and 30: Foto 3. Arboret de pin maritim în
Page 31 and 32: • Marea [ans` de a avea cadre did
Page 33 and 34: din produc]ie, \n cadrul Universit`
Page 35 and 36: la cei direct implicaţi, omenia de
Page 37 and 38: c` poate singur Beldie nu l-ar fi p
Page 39 and 40: de vânt a risipit dintr-o dat` neg
Page 41 and 42: CLIPA De câtva timp, \ncerc s`-mi
Page 43 and 44: Având dascăli buni, renumiţi, m-
Page 45 and 46: Conform Protocolului de la Kyoto, s
Page 47: PRODUSELE DIN LEMN |NMAGAZINEAZ~ CA
Page 51 and 52: cum sunt zeci de societ`]i [i \n pr
Page 53: şi conservarea pădurilor ţării
Page 56: P`durarul Sunt p`durar din tat`-n f

click aici - Revista Pădurilor

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?