Revista Coloana Infinitului nr. 66 - Brancusi

More documents

Recommendations

Info

Aniversarea a 140 de ani de la înfiinţarea Academiei Române reprezintă un moment potrivit pentru a evoca activitatea membrilor acestui prestigios for academic în domeniul ştiinţei, artei, culturii şi Teologiei bănăţene. Sesiunea omagială 140 de ani de viaţă academică în Banat, organizată de filiala locală a Academiei Române, evidenţiază, între altele, şi strădaniile depuse de unii ierarhi bănăţeni 1 pe tărâmul ştiinţei, culturii şi spiritualităţii, din rândul cărora face parte, de asemenea, Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului. Născut la 21 noiembrie 1923 în Caransebeş, din părinţii Elena (născută Oprea) şi Liviu, preot la biserica Sfântul Ioan Botezătorul 2 , Nicolae Corneanu urmează cursurile cunoscutului liceu „Traian Doda” în oraşul natal, din clasa I şi până la obţinerea diplomei de bacalaureat (1942), apoi se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1942-1946), fiind concomitent şi student al Facultăţii de Filozofie, apoi al celei de Litere, secţia Filologie clasică (1946-1948). Orientat către vocaţia sacerdotală prin modelul tatălui 3 şi al unchiului său, pasionat de patristică, filozofie şi limbi clasice, tânărul licenţiat în Teologie 4 se înscrie la doctorat, iar în data de 30 iunie 1949, la vârsta de numai 26 de ani susţine deja teza cu titlul Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului 5 , sub coordonarea ştiinţifică a renumitului patrolog Ioan G. Coman, creatorul unei noi discipline „patristica stră-română 6 , cu care se va afla permanent în relaţii de colaborare şi prietenie 7 . Chiar în perioada studiilor, tânărul teolog Nicolae Corneanu este hirotonit diacon necăsătorit (1943) pe seama catedralei episcopale din Caransebeş de către episcopul Veniamin Nistor, în acelaşi an fiind Aniversări - 85 NICOLAE CORNEANU (n. 1923) Contribuţia Mitropolitului Academician Nicolae Corneanu la dezvoltarea studiilor patristice româneşti şi la promovarea ecumenismului 2 Coloana Infinitului, anul XI, vol III. (nr. 66) 2008 Timiºoara Preot dr. Ionel PoPescu numit profesor suplinitor la Academia Teologică din Caransebeş, unde va funcţiona de la 1 aprilie 1947 şi până la 1 septembrie 1948. Din păcate, imediat după instaurarea regimului comunist-ateu, Episcopia Caransebeşului şi Academia Teologică au fost desfiinţate, diaconul profesor Nicolae Corneanu primind ascultări pe linie administrativ-bisericească 8 . Astfel, în anul 1949 este numit secretar eparhial, apoi referent principal la Centrul eparhial din Timişoara, iar între anii 1952-1956 funcţionează ca şi consilier cultural la Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului. Pregătirea teologică de excepţie, precum şi numeroasele articole şi studii pe teme patristice publicate în foile şi revistele bisericeşti, încă din primul an de studenţie, îl recomandă însă pe diaconul Nicolae Corneanu pentru continuarea activităţii didactice, astfel că, în anul 1956, este numit profesor la Seminarul Teologic din Caransebeş, unde predă greaca şi franceza până la 1 martie 1959 când devine conferenţiar universitar la catedra de Îndrumări misionare a Institutului Teologic de grad universitar din Sibiu, în această calitate predând Teologia simbolică şi Limba greacă. În anul 1960, diaconul Nicolae Corneanu primeşte hirotonia întru preot, iar la 15 decembrie, acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. 9 Peste un an şi o lună, respectiv la 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral Bisericesc îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului. 10 Devenit mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu valorifică pregătirea teologică şi culturală de excepţie şi cunoştinţele în domeniul limbilor clasice – greaca şi latina – dobândite în anii de studii, pentru continuarea activităţii ştiinţifice şi
de cercetare în domeniul Teologiei şi mai ales al vechii literaturi creştine 11 , în afara acestora elaborând şi alte lucrări de o deosebită însemnătate pentru Biserica Ortodoxă Română, în care abordează temele majore ale Teologiei şi lumii. 12 Astfel, articolele, recenziile (peste 40), traducerile şi studiile publicate încă din anii studenţiei în domeniul Patrologiei 13 , sunt urmate de altele, pe probleme de Îndrumări misionare, Istorie bisericească, Teologie sistematică, biblică, practică, Note şi însemnări, Miscelaneea, în care a abordat diverse aspecte ale Teologiei şi culturii clasice şi contemporane, unele fiind publicate în reviste de specialitate din străinătate 14 şi în cele aparţinând altor confesiuni creştine de la noi 15 . La cele arătate până acum trebuie adăugat că mitropolitul Nicolae Corneanu a tradus din limba greacă cunoscuta lucrare Scara raiului 16 şi Viaţa Fericitului Pahomie 17 , fiind totodată, iniţiatorul şi coordonatorul colecţiei „Comorile pustiei”, ce apare în cadrul editurii „Anastasia” 18 . Pe lângă articolele, studiile, traducerile, comunicările şi recenziile publicate şi susţinute de-a lungul anilor, Înalt Prea Sfinţitul Nicolae Corneanu a contribuit la dezvoltarea studiilor patristice româneşti cu câteva volume extrem de importante care pun în lumină „gândirea, spiritualitatea, psihologia, istoria, sociologia, poezia şi filologia patristică 19 : Studii patristice. Aspecte din vechea literatură patristică, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1984; Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1987; Miscelaneea patristica, Ed. Amarcord, Timişoara, 2001; Farmecul scrierilor patristice, Ed. Anastasia, Bucureşti, 2002; Patristica-filisofia care mângâie, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2004. Bogata activitate teologico-ştiinţifică a mitropolitului Nicolae Corneanu este întregită însă şi de publicarea unor lucrări necesare instruirii credincioşilor în dreapta credinţă a Bisericii 20 , cunoaşterii fenomenului istorico-bisericesc din perioada creş-tinismului primar şi a trecutului istoric al Banatului şi Transilvaniei 21 , fără a neglija problemele de actualitate, care prezintă un real interes pentru activitatea Bisericii şi pentru viaţa credincioşilor, cum sunt cele referitoare la bioetică, genetică şi ecologie. Acestea nu se pierd în dezbateri abstracte şi sterile, ascunse posibilităţii de pătrundere, înţelegere şi aplicare a omului contemporan, ci reprezintă tocmai soluţii şi modalităţi de orientare Aniversări - 85 într-o lume secularizată şi desacralizată 22 . Spre a pune la îndemâna preoţilor materiale omiletice, Înalt Prea Sfinţia Sa a întocmit, de-a lungul anilor, nenumărate predici, pe care le-a publicat în revistele „Mitropolia Banatului”, „Mitropolia Ardealului” şi „Telegraful român” de la Sibiu, „Vestitorul” din Paris, în volumele Ieşit-a semănătorul, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1974 şi Popasuri duhovniceşti de la Crăciun la Paşti, Ed. Mitroipoliei Banatului, Timişoara, 2001, în acelaşi scop fiind făcute şi unele traduceri 23 . Tot cu osteneala şi purtarea de grijă a mitropolitului Nicolae Corneanu a apărut Culegerea de predici la cununii şi înmormântări, tipărită în Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1984. Înalt Prea Sfinţia Sa este totodată şi coordonator al lucrării Ortodoxia Româ-nească, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1992; „o culegere de texte apărute de-a lungul vremii în diferite publicaţii ale unor autori care şi-au câştigat un renume bun în teologia şi cultura românească” şi care doreşte să arate „felul nostru al ortodocşilor români de a teologhisi precum şi aportul românesc la îmbogăţirea teologiei în general, a celei ortodoxe în special” (p.3). Din anul 1962, mitropolitul Nicolae Corneanu coordonează revista „Mitropolia Banatului” (din 1990 „Altarul Banatului”), din 1980 iniţiază apariţia „Calendarului almanah al Arhiepiscopiei Timişoarei”, iar din 1990 poartă grijă de foaia „Învierea”, cu apariţie bilunară. De-a lungul timpului, Înalt Prea Sfinţia Sa a colaborat şi la diferite publicaţii laice precum: „Orizont” (Timişoara), „Gândirea” (Sibiu), „Jurnalul literar” (Bucureşti), la foarte multe posturi locale, naţionale şi internaţionale de radio şi televiziune. Mitropolitul Nicolae Corneanu este cunoscut însă în lumea teologică interna-ţională şi datorită implicării sale în mişcarea ecumenică, a deschiderii pe care o arată faţă de celelalte culte şi a dialogului permanent cu toate confesiunile creştine din Banat şi cu comunitatea izraelită. Ierarhul bănăţean promovează, de peste patruzeci de ani, un ecumenism practic bazat pe întâlniri de rugăciune şi pe organizarea de către reprezentanţii tuturor confesiunilor a unor acţiuni comune menite să promoveze cunoaşterea şi mărturisirea Evangheliei în ziua de azi. Autoritatea şi competenţa sa în acest domeniu sunt confirmate de participarea la numeroase întruniri teologice şi cu caracter ecumenic în ţară şi în străinătate 24 , prilej cu care a prezentat Coloana Infinitului, anul XI, vol III. (nr. 66) 2008 Timiºoara 3
Page 1: C.Brâncuşi - Cãuc În proiectul
Page 5 and 6: Centrului eparhial, s-a construit o
Page 7 and 8: din lirica ambroziană, în: „M.M
Page 9 and 10: câştiga o autoritate deosebită
Page 11 and 12: Quo vadis? Studii, note şi comenta
Page 13 and 14: personalităţilor în viaţă, al
Page 15 and 16: afectată, omul de cultură, scriit
Page 17 and 18: Timişoara, 18 aprilie 1979. Înalt
Page 19 and 20: Înalt Prea Sfinţiei Sale Domnului
Page 23 and 24: intereseze această carte ca un doc
Page 25 and 26: Vă urez la rândul meu viaţă în
Page 29 and 30: şi din stampele anexate, imaginea
Page 31 and 32: putea fi pus la dispoziţia publicu
Page 33 and 34: înfiinţarea acestei episcopii şi
Page 35 and 36: Dosare întocmite de Aurel Cosma ju
Page 37 and 38: prefect român al judeţului Timiş
Page 41 and 42: caracterele acestor litere, ca de p
Page 43 and 44: ătrâni şi săraci, vor rămâne
Page 45 and 46: scriu întruna. Aici la Zugraf mă
Page 47 and 48: mama, în scrisoarea din 27 iunie.
Page 49 and 50: a picturii murale cu cea executată
Page 51 and 52: apare şi în amintitul rezumat al
Page 53 and 54:
municare la cel de-al IV-lea Congre
Page 55 and 56:
27. Florin Medeleţ, Vasile Rămnea
Page 57 and 58:
din această zonă. Acest fapt a de
Page 59 and 60:
şi Eugen de Savoia. În felul aces
Page 61 and 62:
luminează înţelegerea propriei s
Page 63 and 64:
Consemnări LA TOPLIŢA-ÎNTâLNIRE
Page 65:
Viaţa cărţilor Contents DEBUTUL
show all

Revista Coloana Infinitului nr. 66 - Brancusi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?