Revista Coloana Infinitului nr. 66 - Brancusi

Centrului eparhial, s-a construit o clădire nouă pentru
Seminarul Teologic de la Caransebeş şi pentru
tipografia eparhială, unde au fost tipărite până în
prezent valoroase cărţi din domeniul teologiei şi nu
numai, s-au înfiinţat aşezăminte monahale şi s-au
organizat colecţii de artă veche bisericească (la
Timişoara, Lugoj, şi Reşiţa), au fost trimişi la
studii teologice în ţară şi în străinătate numeroşi
tineri, a fost înfiinţat Studioul de Radio „Învierea”,
Liceul teologic din Timişoara şi Facultatea de Teologie
de aici 31 şi s-a dezvoltat sectorul de asistenţă
socială al eparhiei, în cadrul căruia funcţionează azi
cantine sociale, aşezăminte pentru persoane traficate
şi copii seropozitivi, case de tip familial etc.
Datorită acestor multiple realizări, mitropolitul
Nicolae Corneanu a fost ales membru de
onoare al Academiei Române, la 10 noiembrie
1992, în acelaşi an devenind şi membru al Uniunii
Scriitorilor din România. De asemenea, i s-a acordat
titlul de Doctor honoris causa de către Institutul
Protestant din Cluj-Napoca (1978), Universitatea
„Aurel Vlaicu” din Arad (2003), Universitatea de
Medicină şi Farmacie din Timişoara (2003), Universitatea
de Ştiinţe agricole a Banatului (2003) şi
Univer-sitatea de Vest din Timişoara (2003), fiind
totodată şi preşedinte de onoare a nume-roase
fundaţii şi societăţi. Oraşele bănăţene: Timişoara,
Lugoj şi Caransebeş i-au conferit titlul de
„cetăţean de onoare”, iar Grupul pentru Dialog
Social i-au oferit premiul „pentru întreaga viaţă
închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii” (1997).
În anul 2000 i se conferă ordinul naţional „Pentru
Merit” în grad de Mare Cruce al Preşedinţiei
României, iar în anul 2005 este nominalizat de
Departamentul de Stat S.U.A. ca „personalitate de
excepţie a României contemporane”.
Aşadar, mitropolitul Nicolae Corneanu este
un ierarh de înaltă ţinută morală şi academică,
creator al unei opere ştiinţifice impresionante,
care aşteaptă încă să fie analizată şi sistematizată,
o personalitate marcantă a Bisericii şi societăţii
contem-porane, un om de exemplară bunătate şi
evlavie, dăruit cu trup şi suflet misiunii sale şi un
„savant de talie naţională, ale cărui studii au şi un
vădit interes internaţional”. 32
NOTE
1 Episcopii academicieni Nicolae Popea (1889-1909),
Miron Cristea (1910-1919) şi Emilian Birdaş (1994-1996)
2 Unchiul mitropolitului a fost diaconul Cornel Corneanu,
secretar al episcopului Miron Cristea şi unul din cei mai
cunoscuţi teologi, publicişti, oameni de cultură şi politicieni
Aniversări - 85
ai Banatului acelor vremuri, vicepreşedinte al Camerei
Deputaţilor şi membru în toate forurile de conducere ale
Bisericii, a cărui viaţă şi activitate l-au influenţat foarte
mult pe viitorul mitropolit, după cum însuşi a mărturisit în
mai multe rânduri.
3 Robert Lazu, I.P.S. Mitropolit dr. Nicolae Corneanu
– membru de onoare al Academiei Române, în
vol Academia Română, filiala Timişoara. Istoric, 1951-1999,
Timişoara, 1999, p. 141.
4 Lucrarea de licenţă Contra lui Cels, susţinută la
catedra de Patrologie, a fost publicată sub titlul Origen şi
Celsus. Confruntarea creştinismului cu păgânismul, Ed. Anastasia,
Bucureşti, 1999.
5 Editura Amarcord, Timişoara, 1998.
6 Pr.prof. Ion Bria, Mari teologi români: Ioan Casian,
în „Ortodoxia”, an XXXIX, nr. 1, 1987, p. 158.
7 Cu purtarea de grijă şi postfaţa mitropolitului Nicolae
Corneanu, în editura Mitropoliei Banatului au apărut şi două
lucrări ale preotului profesor Ioan G. Coman: Frumuseţile
iubirii de oameni în spiritualitatea patristică, Timişoara,
1988, Şi Cuvântul trup s-a făcut, Timişoara, 1993.
8 În anul 1948, diaconul profesor Nicolae Corneanu a
fost arestat de autorităţile comuniste la Caransebeş şi timp de
patru luni a fost anchetat la Lugoj şi în beciurile Securităţii
din Timişoara, str. C.D. Loga, clădirile 38-42, arestul II,
nr.40, cf. Ileana Silveanu, Cărările Speranţei, vol.III, Ed.
Marineasa, Timişoara, 2002, pp. 133-138.
9 Călugăria a fost făcută la mănăstirea Cernica, în
data de 12 ianuarie 1961, iar hirotonia întru arhiereu a
avut loc în biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti,
la 15 ianuarie 1961, instalarea în funcţia de episcop al
Aradului făcându-se la 22 ianuarie, în catedrala episcopală
din Arad.
10 Instalarea noului mitropolit s-a făcut duminică, 4
martie 1962 în catedrala mitropolitană din Timi-şoara de către
patriarhul Justinian Marina şi alţi membri ai Sfântului Sinod,
în prezenţa multor preoţi şi credincioşi din Banat. În cuvântarea
rostită cu acest prilej, Înalt Prea Sfinţia Sa spunea: „… în clipele
acestea solemne fac juruinţă în faţa lui Dumnezeu şi a voastră
de a nu precupeţi nimic întru împlinirea tuturor îndatoririlor
ce-mi revin ca arhiereu, îndrumător şi conducător al turmei
duhovniceşti ce mi s-a dat spre păstorire, aşa încât să pot spune
mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm: „pe cei ce mi i-ai dat
[…] astfel i-am păzit că n-a pierit nici unul dintre ei” (Ioan 17,
12), cf. rev. „Mitropolia Banatului” (în continuare „M.B.”), anul
XII, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1962, pp. 40-41. Alte date privind
biografia, viaţa şi opera mitropolitului Nicolae Corneanu la:
Pr.prof.dr. Mircea Păcurariu, Dicţionarul teologilor români,
Bucureşti, 1996, p.119; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori
şi lingvişti timişoreni (1945-1999), Dicţionar bibliografic,
Ed. Marineasa, Timişoara, 2000, pp. 59-61; Constantin Toni
Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor, 1950-2000, vol. II,
Ediţie Selectivă, Iaşi, august 2001, pp. 54-55; George Dinu,
Toamna Mitropolitului Nicolae, Ed. Mirton, Timişoara 2002,
pp. 9-19; Liviu Mărghitan, Iulian Negrilă, Membrii Academiei
Române originari din judeţul Caraş-Severin, Ed. Multimedia
Internaţional, Arad, 2006, pp. 83-91; Dicţio-nar al scriitorilor
din Banat, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara, 2005,
concepţie, coordonare generală şi revizie Alexandru Ruja, pp.
190-196; Delia Melinescu, Direcţii teologice în opera I.P.S.
Coloana Infinitului, anul XI, vol III. (nr. 66) 2008 Timiºoara
5