GogaIT, 288p..pdf - Adevarul.ro

Un infrânt: Aurel Bratu. *)
Nicairi nu e atat de neputincioasd mintea noastra, ca in
fata mormantului deschis. Aici se frange sborul ei, avantul
i-se curmd si ca pasare ranitä se sbate zadarnic, sd se mai
ridice in vazduh. In clipe and simti rotind deasupra fruntii
tale ingerul mortii, and deslusesti adierea infricosata din
aripile lui inghetate, atunci sufletul tau se opreste in drum si
std pironit locului fära putere si fara ajutor, ca un drumet
infrant in mijlocul unei pustietati. Toate gandurile, toate indemnurile
tale fug in aceste clipe, ca o turma de caprioare
speriate si tu ramai asa despoiat si grozav de parasit... Intreg
rostul ti-e coplesit de o singura putere rece si nemi-
!oast': legea trecerii eterne.
Asa invins stau si eu in fata mormantului ce s'a gatit
pentru prietenul meu Aurel Bratu. Cu ant mai sdrobit mi-e
sufletul, cu cat imi dau seama de legaturile dragostei fratesti,
cu care m'a intovárasit acest om smuts dintre noi, din cea
rnai depärtata copilarie si pana astazi... Cu moartea unui
prieten se coboara in pamant o particied din tine insuti... De
aceea mi-e atat de greu sa-mi adun acum gandurile si sa-ti
zic famas bun, caci simt ca cu plecarea ta ma despart de
multe din ale mele. Trecutul, ne-a purtat adese pe aceleasi
carari si in acest drum ne-au impintenat aceleasi sperante,
ne-au oprit aceleasi stavile si ne-aa luminat de multe ori in
departare razele aceluias ideal... and te duci tu acum, iubite
prietene, in mine se räscolesc toate amintirile acestui drum
indelung, bdtut irnpreund, si aducerea aminte ma poartd Inapoi
pe caile vietii...
Stau si ma gandesc acum la despartire. Imi rasar crimpeie
de amintiri fugare din copilaria de acutn douazeci de
ion.
') Discurs finut la in artea profesorului A. Bratu in Sibiiu 114 Iunie