FILOSOFIA I ISTORIA RELIGIILOR - Andrei Gabur

More documents

Recommendations

Info

2 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MIRCEA ITU Filosofia şi istoria religiilor / Mircea Itu - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 308 p.; 20,5 cm ISBN 973-582-971-1 2(091) 291.1 © Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 Universitatea Spiru Haret
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI JURNALISM MIRCEA ITU FILOSOFIA ŞI ISTORIA RELIGIILOR EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2004 Universitatea Spiru Haret 3
Page 1: MIRCEA ITU FILOSOFIA ŞI ISTORIA RE
Page 5 and 6: CUPRINS Introducere ……………
Page 7 and 8: D) Religiile Orientului Îndepărta
Page 9 and 10: INTRODUCERE După ani grei de dicta
Page 11 and 12: sunt cele de religie, Dumnezeu, sac
Page 13 and 14: Prima parte FILOSOFIA RELIGIEI I. C
Page 15 and 16: statut de discipline şi au fost pr
Page 17 and 18: prevină sau să vindece boala 7 .
Page 19 and 20: Hermann Oldenberg, Heinrich Zimmer
Page 21 and 22: profane. Plecând de la aceastǎ î
Page 23 and 24: „Religia este geamătul fiinţei
Page 25 and 26: validitatea dovezilor clasice ale t
Page 27 and 28: Teologii teişti adaugă argumente
Page 29 and 30: emodelare a creştinismului. Teolog
Page 31 and 32: Alexandru Surdu, care propune conce
Page 33 and 34: dintotdeauna în religie şi define
Page 35 and 36: contact şi apoi în comuniune cu D
Page 37 and 38: cunoaşterea, desăvârşirea spiri
Page 39 and 40: sublimă. Scoatem în evidenţă c
Page 41 and 42: ideea că Dumnezeu este Unul în Fi
Page 43 and 44: inconştient la supraconştient. El
Page 45 and 46: dialectică existentă între sacru
Page 47 and 48: adevărată trăire. Reflecţia nu
Page 49 and 50: obiectivitatea lumii înconjurătoa
Page 51 and 52: experienţe, unele dintre ele, îns
Page 53 and 54:
În ceea ce priveşte mistica, Nich
Page 55 and 56:
terminologia preferată de SwΑmΙ
Page 57 and 58:
din Noun,/ şi sufletul meu este Du
Page 59 and 60:
sensibilitate, personal şi ontolog
Page 61 and 62:
Nostalgia perfecţiunii începuturi
Page 63 and 64:
sihăstria, ci aşezarea comunită
Page 65 and 66:
acţionează în faţa crizelor car
Page 67 and 68:
desăvârşire: a) lepădarea - rid
Page 69 and 70:
evenimenţială şi la timpul ca du
Page 71 and 72:
timpului şi 5) ilustrare a acelor
Page 73 and 74:
tradiţională, mitică, rotundă,
Page 75 and 76:
universale (…). E vorba pur şi s
Page 77 and 78:
Paleoliticul inferior s-a desfăşu
Page 79 and 80:
iturile funerare caracterizau din p
Page 81 and 82:
socială se concentra în jurul fam
Page 83 and 84:
europenii au fost consideraţi str
Page 85 and 86:
maturitate. Divinaţia era şi ea l
Page 87 and 88:
erau matriarhale şi se închinau u
Page 89 and 90:
sprijineau pe ideea de putere şi p
Page 91 and 92:
de azi este naui-ollin sau „cele
Page 93 and 94:
mult mai puternice, de unde şi rav
Page 95 and 96:
plus centrul), 9 lumi inferioare sa
Page 97 and 98:
Vrăjitoria şi cercetarea mărunta
Page 99 and 100:
Abydos - pasărea ibis, reprezentâ
Page 101 and 102:
începuturi). Crearea lumii este ad
Page 103 and 104:
zeul pământului şi al lui Nut, z
Page 105 and 106:
era politică sau religioasă. Pent
Page 107 and 108:
zeul soare, dar şi pe faraon. Leul
Page 109 and 110:
modelarea unei imagini spirituale,
Page 111 and 112:
Tyr. Fenicienii au ridicat şi trei
Page 113 and 114:
3. Religia arameilor A) În istorie
Page 115 and 116:
cosmogonie sumbră şi o antropogon
Page 117 and 118:
C) Cosmogonia este ilustrată de po
Page 119 and 120:
Marduk - Jupiter. Animalul ei era l
Page 121 and 122:
Sărbătorile puteau fi: a) ordinar
Page 123 and 124:
D) Doctrinele religioase cele mai r
Page 125 and 126:
înclina în nici o parte, sufletul
Page 127 and 128:
de maniheism 228 . Hans Jonas disti
Page 129 and 130:
(UpaniΞad) 234 . În sens filosofi
Page 131 and 132:
III. UpaniΞad, fie incluse în Br
Page 133 and 134:
D) Doctrina religioasă specifică
Page 135 and 136:
În India, aşa cum scoate în lumi
Page 137 and 138:
de discipoli. Ele excelează prin s
Page 139 and 140:
1) În ceea ce priveşte teologia,
Page 141 and 142:
simbolizează viaţa în sine. Exis
Page 143 and 144:
(gnosis) prin care misterele tainic
Page 145 and 146:
H) Sufletul omului este nemuritor.
Page 147 and 148:
CaterjΙ, NyΑya exclude memoria di
Page 149 and 150:
Surendranāth Dasgupta, în tratatu
Page 151 and 152:
mirosul, savoarea şi tactul formea
Page 153 and 154:
cea a şcolii SāΜkhya, şcoala de
Page 155 and 156:
al VII-lea d. Hr. O contribuţie su
Page 157 and 158:
moment să-şi concentreze atenţia
Page 159 and 160:
urmează prΑΝΑyΑma, oprirea pro
Page 161 and 162:
9) SamΑdhi reprezintă enstaza. Pa
Page 163 and 164:
omân adaugă, însă, etapa tarka,
Page 165 and 166:
Deus est 318 . Yoginul respectă pr
Page 167 and 168:
nondiferenţierii, ŚuddhΑdvaita l
Page 169 and 170:
Raportul dintre Brahman şi māyā
Page 171 and 172:
hinduism ceea ce înseamnă Cântar
Page 173 and 174:
Sikhismul A) Istoria arată că rel
Page 175 and 176:
E) Pantheonul zeilor este sărac. E
Page 177 and 178:
(Vajrayāna). Vajrayāna (Calea de
Page 179 and 180:
RΑmaputra, de la care deprinde teh
Page 181 and 182:
dar totuşi profundă şi nu lipsit
Page 183 and 184:
Viaţa individului este impermanent
Page 185 and 186:
sanscrită. NirvΑΝa nu este spaţ
Page 187 and 188:
calea de mijloc, care nu înseamnă
Page 189 and 190:
uddhismul ne învaţă că oamenii
Page 191 and 192:
D) Doctrinele religioase sunt polit
Page 193 and 194:
infuzii de mercur extrem de toxice,
Page 195 and 196:
E) Au existat mai mulţi maeştri s
Page 197 and 198:
B) Izvoarele daoismului sunt lucră
Page 199 and 200:
350 . Ca şi în buddhism, dorinţa
Page 201 and 202:
4. Religiile japonezilor a. Shintoi
Page 203 and 204:
extraordinar, dar este şi o mărtu
Page 205 and 206:
Orient se produce atât pe terenul
Page 207 and 208:
dacilor. În ceea ce priveşte cre
Page 209 and 210:
Irlanda şi Hochmichele în Germani
Page 211 and 212:
militar (dacă acceptau, puteau de
Page 213 and 214:
sau metal. Erau monogami. Doar căp
Page 215 and 216:
Se practica sacrificiul animalelor.
Page 217 and 218:
E) Cultul avea loc mai ales în ves
Page 219 and 220:
Denumirea de arian provine de la cu
Page 221 and 222:
fiind fraţi în mitologia indiană
Page 223 and 224:
2. Religia romanilor A) Istoria pop
Page 225 and 226:
Genius era protectorul poporului ro
Page 227 and 228:
existenţei” 384 . Confruntarea d
Page 229 and 230:
Asklepios era zeul vindecător, zeu
Page 231 and 232:
altceva decât suflet, înţelepciu
Page 233 and 234:
E) Ritul funerar consta în înhuma
Page 235 and 236:
adevărat ordin religios cuprinzân
Page 237 and 238:
această înghiţire simbolică se
Page 239 and 240:
Burebista a pus bazele întâiului
Page 241 and 242:
Gebeleizis a fost identificat cu Zb
Page 243 and 244:
Fără îndoială că noul cult al
Page 245 and 246:
unul din obiectele de aur, argint s
Page 247 and 248:
E) Pantheonul zeilor se caracteriza
Page 249 and 250:
umane, dar şi ca lege supremă în
Page 251 and 252:
(ultimul) 431 etc. El este sursa î
Page 253 and 254:
Lupta spirituală şi simbolică a
Page 255 and 256:
convertit la islam, a cărui filoso
Page 257 and 258:
C) Mitologia şi cu predilecţie mi
Page 259 and 260:
eligioasă, înlocuind politeismul
Page 261 and 262:
doctrină secretă, divizată într
Page 263 and 264:
diversele lor modificări pe baza u
Page 265 and 266:
crezând, viaţă să aveţi în nu
Page 267 and 268:
că crede pentru a înţelege şi n
Page 269 and 270:
Potrivit lui Rudolf Bultmann, credi
Page 271 and 272:
iubirea era îndeplinirea cu bucuri
Page 273 and 274:
exprimată implicit sau explicit ş
Page 275 and 276:
talisman şi luminare” 480 . Pent
Page 277 and 278:
sfinte. Impunerea religiei islamice
Page 279 and 280:
erau următoarele: 25 florini de au
Page 281 and 282:
1) recunoaşterea Papei; 2) împăr
Page 283 and 284:
1) Creştinismul cosmic nu se defin
Page 285 and 286:
ândul său, marchează trecerea di
Page 287 and 288:
Sânzâienele sau Drăgaica este zi
Page 289 and 290:
„într-un cadru cosmic de asemene
Page 291 and 292:
Bachelard, Gaston, Apa şi visele.
Page 293 and 294:
Champeaux, Gérard de şi Sterckx,
Page 295 and 296:
Delumeau, Jean, Religiile lumii, tr
Page 297 and 298:
Govinda, Lama Anagarika, Bazele mis
Page 299 and 300:
Jonas, Hans, La religion gnostique.
Page 301 and 302:
Eseu despre natura şi funcţia sac
Page 303 and 304:
Pettazzoni, Raffaele, Essays on the
Page 305 and 306:
Swāmī Jagadānanda, Śrī Rāmak
Page 307 and 308:
Zimmer, Heinrich, Myths and Symbols
Page 309 and 310:
Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnored
Page 311 and 312:
PENTRU COPERTA CĂRŢII: Mircea Itu
show all

FILOSOFIA I ISTORIA RELIGIILOR - Andrei Gabur

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?