- Page 1 and 2: MIRCEA ITU FILOSOFIA ŞI ISTORIA RE
- Page 3: UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATE
- Page 7 and 8: D) Religiile Orientului Îndepărta
- Page 9 and 10: INTRODUCERE După ani grei de dicta
- Page 11 and 12: sunt cele de religie, Dumnezeu, sac
- Page 13 and 14: Prima parte FILOSOFIA RELIGIEI I. C
- Page 15 and 16: statut de discipline şi au fost pr
- Page 17 and 18: prevină sau să vindece boala 7 .
- Page 19 and 20: Hermann Oldenberg, Heinrich Zimmer
- Page 21 and 22: profane. Plecând de la aceastǎ î
- Page 23 and 24: „Religia este geamătul fiinţei
- Page 25 and 26: validitatea dovezilor clasice ale t
- Page 27 and 28: Teologii teişti adaugă argumente
- Page 29 and 30: emodelare a creştinismului. Teolog
- Page 31 and 32: Alexandru Surdu, care propune conce
- Page 33 and 34: dintotdeauna în religie şi define
- Page 35 and 36: contact şi apoi în comuniune cu D
- Page 37 and 38: cunoaşterea, desăvârşirea spiri
- Page 39 and 40: sublimă. Scoatem în evidenţă c
- Page 41 and 42: ideea că Dumnezeu este Unul în Fi
- Page 43 and 44: inconştient la supraconştient. El
- Page 45 and 46: dialectică existentă între sacru
- Page 47 and 48: adevărată trăire. Reflecţia nu
- Page 49 and 50: obiectivitatea lumii înconjurătoa
- Page 51 and 52: experienţe, unele dintre ele, îns
- Page 53 and 54: În ceea ce priveşte mistica, Nich
- Page 55 and 56:
terminologia preferată de SwΑmΙ
- Page 57 and 58:
din Noun,/ şi sufletul meu este Du
- Page 59 and 60:
sensibilitate, personal şi ontolog
- Page 61 and 62:
Nostalgia perfecţiunii începuturi
- Page 63 and 64:
sihăstria, ci aşezarea comunită
- Page 65 and 66:
acţionează în faţa crizelor car
- Page 67 and 68:
desăvârşire: a) lepădarea - rid
- Page 69 and 70:
evenimenţială şi la timpul ca du
- Page 71 and 72:
timpului şi 5) ilustrare a acelor
- Page 73 and 74:
tradiţională, mitică, rotundă,
- Page 75 and 76:
universale (…). E vorba pur şi s
- Page 77 and 78:
Paleoliticul inferior s-a desfăşu
- Page 79 and 80:
iturile funerare caracterizau din p
- Page 81 and 82:
socială se concentra în jurul fam
- Page 83 and 84:
europenii au fost consideraţi str
- Page 85 and 86:
maturitate. Divinaţia era şi ea l
- Page 87 and 88:
erau matriarhale şi se închinau u
- Page 89 and 90:
sprijineau pe ideea de putere şi p
- Page 91 and 92:
de azi este naui-ollin sau „cele
- Page 93 and 94:
mult mai puternice, de unde şi rav
- Page 95 and 96:
plus centrul), 9 lumi inferioare sa
- Page 97 and 98:
Vrăjitoria şi cercetarea mărunta
- Page 99 and 100:
Abydos - pasărea ibis, reprezentâ
- Page 101 and 102:
începuturi). Crearea lumii este ad
- Page 103 and 104:
zeul pământului şi al lui Nut, z
- Page 105 and 106:
era politică sau religioasă. Pent
- Page 107 and 108:
zeul soare, dar şi pe faraon. Leul
- Page 109 and 110:
modelarea unei imagini spirituale,
- Page 111 and 112:
Tyr. Fenicienii au ridicat şi trei
- Page 113 and 114:
3. Religia arameilor A) În istorie
- Page 115 and 116:
cosmogonie sumbră şi o antropogon
- Page 117 and 118:
C) Cosmogonia este ilustrată de po
- Page 119 and 120:
Marduk - Jupiter. Animalul ei era l
- Page 121 and 122:
Sărbătorile puteau fi: a) ordinar
- Page 123 and 124:
D) Doctrinele religioase cele mai r
- Page 125 and 126:
înclina în nici o parte, sufletul
- Page 127 and 128:
de maniheism 228 . Hans Jonas disti
- Page 129 and 130:
(UpaniΞad) 234 . În sens filosofi
- Page 131 and 132:
III. UpaniΞad, fie incluse în Br
- Page 133 and 134:
D) Doctrina religioasă specifică
- Page 135 and 136:
În India, aşa cum scoate în lumi
- Page 137 and 138:
de discipoli. Ele excelează prin s
- Page 139 and 140:
1) În ceea ce priveşte teologia,
- Page 141 and 142:
simbolizează viaţa în sine. Exis
- Page 143 and 144:
(gnosis) prin care misterele tainic
- Page 145 and 146:
H) Sufletul omului este nemuritor.
- Page 147 and 148:
CaterjΙ, NyΑya exclude memoria di
- Page 149 and 150:
Surendranāth Dasgupta, în tratatu
- Page 151 and 152:
mirosul, savoarea şi tactul formea
- Page 153 and 154:
cea a şcolii SāΜkhya, şcoala de
- Page 155 and 156:
al VII-lea d. Hr. O contribuţie su
- Page 157 and 158:
moment să-şi concentreze atenţia
- Page 159 and 160:
urmează prΑΝΑyΑma, oprirea pro
- Page 161 and 162:
9) SamΑdhi reprezintă enstaza. Pa
- Page 163 and 164:
omân adaugă, însă, etapa tarka,
- Page 165 and 166:
Deus est 318 . Yoginul respectă pr
- Page 167 and 168:
nondiferenţierii, ŚuddhΑdvaita l
- Page 169 and 170:
Raportul dintre Brahman şi māyā
- Page 171 and 172:
hinduism ceea ce înseamnă Cântar
- Page 173 and 174:
Sikhismul A) Istoria arată că rel
- Page 175 and 176:
E) Pantheonul zeilor este sărac. E
- Page 177 and 178:
(Vajrayāna). Vajrayāna (Calea de
- Page 179 and 180:
RΑmaputra, de la care deprinde teh
- Page 181 and 182:
dar totuşi profundă şi nu lipsit
- Page 183 and 184:
Viaţa individului este impermanent
- Page 185 and 186:
sanscrită. NirvΑΝa nu este spaţ
- Page 187 and 188:
calea de mijloc, care nu înseamnă
- Page 189 and 190:
uddhismul ne învaţă că oamenii
- Page 191 and 192:
D) Doctrinele religioase sunt polit
- Page 193 and 194:
infuzii de mercur extrem de toxice,
- Page 195 and 196:
E) Au existat mai mulţi maeştri s
- Page 197 and 198:
B) Izvoarele daoismului sunt lucră
- Page 199 and 200:
350 . Ca şi în buddhism, dorinţa
- Page 201 and 202:
4. Religiile japonezilor a. Shintoi
- Page 203 and 204:
extraordinar, dar este şi o mărtu
- Page 205 and 206:
Orient se produce atât pe terenul
- Page 207 and 208:
dacilor. În ceea ce priveşte cre
- Page 209 and 210:
Irlanda şi Hochmichele în Germani
- Page 211 and 212:
militar (dacă acceptau, puteau de
- Page 213 and 214:
sau metal. Erau monogami. Doar căp
- Page 215 and 216:
Se practica sacrificiul animalelor.
- Page 217 and 218:
E) Cultul avea loc mai ales în ves
- Page 219 and 220:
Denumirea de arian provine de la cu
- Page 221 and 222:
fiind fraţi în mitologia indiană
- Page 223 and 224:
2. Religia romanilor A) Istoria pop
- Page 225 and 226:
Genius era protectorul poporului ro
- Page 227 and 228:
existenţei” 384 . Confruntarea d
- Page 229 and 230:
Asklepios era zeul vindecător, zeu
- Page 231 and 232:
altceva decât suflet, înţelepciu
- Page 233 and 234:
E) Ritul funerar consta în înhuma
- Page 235 and 236:
adevărat ordin religios cuprinzân
- Page 237 and 238:
această înghiţire simbolică se
- Page 239 and 240:
Burebista a pus bazele întâiului
- Page 241 and 242:
Gebeleizis a fost identificat cu Zb
- Page 243 and 244:
Fără îndoială că noul cult al
- Page 245 and 246:
unul din obiectele de aur, argint s
- Page 247 and 248:
E) Pantheonul zeilor se caracteriza
- Page 249 and 250:
umane, dar şi ca lege supremă în
- Page 251 and 252:
(ultimul) 431 etc. El este sursa î
- Page 253 and 254:
Lupta spirituală şi simbolică a
- Page 255 and 256:
convertit la islam, a cărui filoso
- Page 257 and 258:
C) Mitologia şi cu predilecţie mi
- Page 259 and 260:
eligioasă, înlocuind politeismul
- Page 261 and 262:
doctrină secretă, divizată într
- Page 263 and 264:
diversele lor modificări pe baza u
- Page 265 and 266:
crezând, viaţă să aveţi în nu
- Page 267 and 268:
că crede pentru a înţelege şi n
- Page 269 and 270:
Potrivit lui Rudolf Bultmann, credi
- Page 271 and 272:
iubirea era îndeplinirea cu bucuri
- Page 273 and 274:
exprimată implicit sau explicit ş
- Page 275 and 276:
talisman şi luminare” 480 . Pent
- Page 277 and 278:
sfinte. Impunerea religiei islamice
- Page 279 and 280:
erau următoarele: 25 florini de au
- Page 281 and 282:
1) recunoaşterea Papei; 2) împăr
- Page 283 and 284:
1) Creştinismul cosmic nu se defin
- Page 285 and 286:
ândul său, marchează trecerea di
- Page 287 and 288:
Sânzâienele sau Drăgaica este zi
- Page 289 and 290:
„într-un cadru cosmic de asemene
- Page 291 and 292:
Bachelard, Gaston, Apa şi visele.
- Page 293 and 294:
Champeaux, Gérard de şi Sterckx,
- Page 295 and 296:
Delumeau, Jean, Religiile lumii, tr
- Page 297 and 298:
Govinda, Lama Anagarika, Bazele mis
- Page 299 and 300:
Jonas, Hans, La religion gnostique.
- Page 301 and 302:
Eseu despre natura şi funcţia sac
- Page 303 and 304:
Pettazzoni, Raffaele, Essays on the
- Page 305 and 306:
Swāmī Jagadānanda, Śrī Rāmak
- Page 307 and 308:
Zimmer, Heinrich, Myths and Symbols
- Page 309 and 310:
Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnored
- Page 311 and 312:
PENTRU COPERTA CĂRŢII: Mircea Itu