Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Iulian-Mihail Vasile<br />
Iulian-Mihail Vasile<br />
<strong>Roznovul</strong><br />
<strong>Roznovul</strong><br />
în mărturii <strong>documentare</strong><br />
în mărturii <strong>documentare</strong><br />
(până la jumătatea veacului al XIX-lea)
Iulian – Mihail Vasile<br />
___________________<br />
<strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
(pânã la mijlocul veacului al XIX-lea)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României<br />
VASILE, IULIAN-MIHAIL<br />
<strong>Roznovul</strong> în mărturii <strong>documentare</strong> (până la mijlocul veacului al XIX-lea) /<br />
Vasile Iulian-Mihail – Piatra-Neamţ : Alfa, 2011<br />
Bibliogr.<br />
ISBN 978-606-8090-78-8<br />
94(498 Roznov)"../18"
Iulian – Mihail Vasile<br />
<strong>Roznovul</strong><br />
în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
(pânã la mijlocul veacului al XIX-lea)<br />
Carte tipărită cu b<strong>in</strong>ecuvântarea<br />
Înaltpreasf<strong>in</strong>ţitului Teofan<br />
Mitropolitul Moldovei şi Bucov<strong>in</strong>ei<br />
Editura ALFA<br />
Piatra Neamț - 2011
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mărturii <strong>documentare</strong><br />
I. Prolegomena<br />
Exemplară lucrarea preotului Iulian Vasile, dedicată unei comunităţi de care<br />
şi-a legat, astfel, def<strong>in</strong>itiv numele. Scrisă cu nerv de explorator care se <strong>in</strong>s<strong>in</strong>uează<br />
pînă în cele mai profunde limite ale cercetării, răscol<strong>in</strong>d rădăc<strong>in</strong>ile istoriei locului<br />
pentru a le stîrni viaţa care le-a animat pr<strong>in</strong> secole, monografia aceasta este, de fapt,<br />
o probă de iubire. D<strong>in</strong>colo de document e viaţa. D<strong>in</strong>colo de pag<strong>in</strong>a scrisă e<br />
zbuciumul atâtor dest<strong>in</strong>e. Familia roznovenilor îşi (re-)def<strong>in</strong>eşte, pr<strong>in</strong> această<br />
monografie, identitatea. Pentru un tînăr preot într-o comunitate veche şi orgolioasă<br />
cum este <strong>Roznovul</strong>, începerea carierei pr<strong>in</strong> realizarea unei monografii de mare<br />
ţ<strong>in</strong>ută înseamnă un plus de respect pentru tradiţie, respect pentru propria menire.<br />
Monografia aceasta se citeşte ca o poveste în care documentul e ca o geană<br />
de viaţă. Iar acolo unde documentul a fost neput<strong>in</strong>cios şi datele nu au fost<br />
suficiente, preotul Iulian Vasile a pus, cu generozitate, suflet.<br />
Profesor doctor Adrian Alui Gheorghe,<br />
Directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional – jud. Neamţ<br />
5
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
II. Prefaţă<br />
Fiecare localitate îşi are istoria sa. Are oameni care s-au remarcat în diferite<br />
domenii sau au rămas doar în conşti<strong>in</strong>ţa celor apropiaţi. „A scrie istoria unei comunităţi<br />
înseamnă a prezenta evenimente şi fapte ce s-au petrecut de-a lungul timpului pe un<br />
anumit teritoriu. De cele mai multe ori, ne <strong>in</strong>teresează acele acte cu rezonanţă mare, cu<br />
impact asupra unui număr însemnat de persoane. Uităm că există şi o altă istorie, la fel<br />
de adevărată, aceea a unor colectivităţi mici, care trăiesc, cu <strong>in</strong>tensităţi diferite viaţa de<br />
zi cu zi. Aproape nimeni nu s-a ocupat de ele. Şi totuşi, aici pulsează viaţa, aici sunt<br />
mii de fapte mărunte care ne ajută să recompunem segmente de istorie socială” 1 .<br />
Scrierea unei monografii complete este un deziderat greu de at<strong>in</strong>s, deoarece<br />
presupune abordarea unor realităţi complexe, istorice, geografice, sociologice,<br />
etnologice, demografice, toponimice, psihologice etc., lucru imposibil de realizat în<br />
lipsa unui colectiv de autori specializaţi în respectivele domenii 2 . Calitatea unei<br />
astfel de întrepr<strong>in</strong>deri este dată de cantitatea, calitatea şi valoarea <strong>in</strong>formaţiei pe<br />
care autorul o foloseşte, cu mai multă sau mai puţ<strong>in</strong>ă abilitate. Un număr însemnat<br />
de monografii apărute în ultimul timp nu au făcut altceva decât „să compromită,<br />
pr<strong>in</strong> amatorismul şi superficialitatea autorilor, o specie a literaturii istorice, mult<br />
mai b<strong>in</strong>e cotată în alte orizonturi culturale” 3 . Nu exagerăm cu nimic dacă afirmăm<br />
că astfel de monografii, scrise pe „înţelesul tuturor”, fac grave compromisuri faţă<br />
de adevărul istoric, cum ar fi: lipsa spiritului critic în <strong>in</strong>terpretarea evenimentelor,<br />
folosirea <strong>in</strong>formaţiilor neverificate, adesea legendare, uneori chiar absurde,<br />
exagerările cu privire la „faptele măreţe” la care au participat localnicii şi....<br />
exemplele pot cont<strong>in</strong>ua. Dar acesta-i adevărul? Nu cumva pornim de la idei<br />
preconcepute şi uneori încercăm să „păcălim” realitatea transmisă de <strong>in</strong>formaţiile<br />
<strong>documentare</strong> pentru a scrie aşa cum credem noi că s-au petrecut lucrurile? 4<br />
De asemenea, istoria unei localităţi nu trebuie confundată cu istoria<br />
naţională. În rândul multor autori de monografii există încetăţenită ideea că trebuie<br />
găsit cu orice preţ <strong>in</strong>formaţii ce pornesc d<strong>in</strong> comuna primitivă şi ajung până în ziua<br />
1<br />
Silviu Văcaru, Istoria comunei Sagna, în Sagna. File de monografie istorică, coordonator Dănuţ<br />
Doboş, Iaşi, 2003, p. 13.<br />
2<br />
Mircea Ciubotaru, Petroliana Zară, Comuna Horleşti, Iaşi, 1999, p. 5-6.<br />
3<br />
Mircea Ciubotaru, Comuna Vultureşti. I. Studiu de istorie socială. Onomastică, Iaşi, 2003, p. 5.<br />
4<br />
Silviu Văcaru, Horgeşti: moşia şi proprietarii (sec. al XV-lea – jumătatea secolului al XIX-lea), în<br />
„Bulet<strong>in</strong> Istoric”, nr. 10 (2009), Iaşi, p. 133.<br />
6
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mărturii <strong>documentare</strong><br />
de astăzi, că există o cont<strong>in</strong>uitate neîntreruptă de locuire pe teritoriul acelei<br />
aşezări 1 . Aşa se face că „în loc să ne cunoaştem mai întâi proprii noştri strămoşi,<br />
trecutul familiei şi neamului nostru, apoi pe acela al colectivităţii mai mici sau mai<br />
mari d<strong>in</strong> care facem parte” 2 , ştim mai multe despre „Decebal decât despre bunici şi<br />
străbunici trăitori cu doar o jumătate sau trei sferturi de veac în urmă” 3 . Oare câţi<br />
d<strong>in</strong>tre noi mai ştim zilele de naştere ale bunicilor sau câţi pot face o genealogie a<br />
propriei familii pe mai mult de trei generaţii? D<strong>in</strong> acest motiv „nedepr<strong>in</strong>şi cu<br />
gândul că doar scrisul fixează pentru viitorime ceva d<strong>in</strong> substanţa momentului<br />
prezent, oamenii lasă să zboare clipa, ziua şi anul şi, câteodată, cu ele, timpul,<br />
istoria, memoria” 4 .<br />
Lucrarea de faţă, rodul strădaniei de mai mulţi ani a preotului Iulian –<br />
Mihail Vasile, încearcă să aducă în faţa cititorului <strong>in</strong>formaţii d<strong>in</strong>tre cele mai diverse<br />
referitoare la istoria <strong>Roznovul</strong>ui. Acest volum are ca punct de rezistenţă istoria<br />
moşiei Roznov până la reforma agrară înfăptuită de domnitorul Alexandru Ioan<br />
Cuza. Celelalte surse <strong>documentare</strong> nu fac altceva decât să completeze universul în<br />
care au trăit oamenii locului. Autorul are meritul de a se fi consultat cu specialişti<br />
în domeniu aproape pentru fiecare ipoteză avansată, lucru pe care cu corectitud<strong>in</strong>e<br />
îl recunoaşte în notele de subsol. A înţeles că este necesar să elim<strong>in</strong>e adevăruri<br />
nesusţ<strong>in</strong>ute de niciun document, dar cunoscute de toată lumea. În acelaşi timp, s-a<br />
străduit să scrie cu onestitate despre localitatea în care trăieşte şi slujeşte,<br />
respectând pe cât este posibil, adevărul transmis de documentele istorice. De aceea<br />
considerăm că monografia de faţă poate fi încadrată în rândul acelora care se<br />
adresează unui public avizat.<br />
Abundenţa şi noutatea <strong>in</strong>formaţiei este o altă caracteristică a prezentei<br />
lucrări. Strădania de a strânge la un loc cât mai multe mărturii <strong>documentare</strong> este<br />
lăudabilă, mai ales că, pentru c<strong>in</strong>e va dori să scrie o altă monografie a aceleaşi<br />
localităţi, nu mai este nevoie să caute în atâtea locuri acte referitoare la Roznov. E<br />
foarte posibil să mai existe acte nedescoperite pr<strong>in</strong> arhive, dar un prim pas s-a<br />
făcut. Această monografie constituie o piedică în calea uitării trecutului, o păstrare<br />
a memoriei îna<strong>in</strong>taşilor, care pr<strong>in</strong> strădania lor au lăsat valori ce merită a fi preţuite.<br />
Dr. Silviu Văcaru,<br />
Cercetător şti<strong>in</strong>ţific grad II la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi<br />
1 Ibidem.<br />
2 Idem, Comuna Ipatele. I. Studiu istoric. Toponimele, Iaşi, 2000, p. 7.<br />
3 Ibidem.<br />
4 Ibidem.<br />
7
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
I. Cuvânt către cititori<br />
Pasionat fi<strong>in</strong>d de istorie, odată cu venirea mea ca preot în satul Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici<br />
(Roznov), mi-am propus să aflu cât mai multe <strong>in</strong>formaţii despre aceste meleaguri.<br />
Am început căutările pr<strong>in</strong> lucrările de specialitate şi arhive, dar greutăţile<br />
întâmp<strong>in</strong>ate în aprofundarea unor evenimente m-au determ<strong>in</strong>at să apelez şi la<br />
specialişti în domeniu. Rodul muncii noastre de câţiva ani şi a colaborării<br />
menţionate mai sus este lucrarea de faţă pe care o oferim spre lectură tuturor celor<br />
<strong>in</strong>teresaţi de trecutul <strong>Roznovul</strong>ui.<br />
Aşa cum semnalam şi în titlu, cartea de faţă este o radiografie istorică a<br />
faptelor şi evenimentelor petrecute la Roznov pe parcursul a peste două secole şi<br />
jumătate. Am ales acest <strong>in</strong>terval de timp deoarece considerăm că multe d<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>formaţiile pe care le publicăm, <strong>in</strong>edite în cea mai mare parte, v<strong>in</strong> să aducă<br />
lămuriri în ceea ce priveşte istoria acestei localităţi.<br />
Cercetarea noastră nu s-a oprit doar asupra <strong>Roznovul</strong>ui, ci asupra întregii<br />
moşii cu acelaşi nume, deoarece majoritatea documentelor păstrate, mai ales cele<br />
fiscale, nu fac deosebire între satele componente ale moşiei. Pentru a evita, pe cât<br />
posibil, unele erori de <strong>in</strong>terpretare, am folosit materialul aşa cum este el în<br />
documente, lăsând cercetătorii care se vor ocupa de acum încolo de istoricul<br />
<strong>Roznovul</strong>ui să descâlcească „iţele” încurcate ale statisticilor.<br />
În lucrările scrise până acum despre Roznov, este drept, nu de specialişti în<br />
domeniu, s-au strecurat o mulţime de erori, unele d<strong>in</strong>tre ele preluate necritic d<strong>in</strong><br />
carte în carte. Aşa se face că ele nu au fost luate în considerare, deşi în ediţiile mai<br />
noi de documente editorii arătă, fără nicio put<strong>in</strong>ţă de tăgadă, că o parte d<strong>in</strong><br />
documente sunt false. Porn<strong>in</strong>d de la început de la ipoteze false s-a ajuns, cum era şi<br />
firesc, să apară neconcordanţe între adevărul istoric şi ce este îndeobşte cunoscut de<br />
oamenii d<strong>in</strong> Roznov.<br />
Am încercat, în limita experienţei noastre în cercetarea istorică, să lămurim<br />
o serie de amănunte cu privire la începuturile localităţii, să aducem <strong>in</strong>formaţii<br />
<strong>in</strong>edite despre trecutul acesteia. Chiar dacă nu avem studii de specialitate, am<br />
încercat, sprij<strong>in</strong>iţi fi<strong>in</strong>d de reputaţi specialişti, să abordăm, pe scurt, şi controversata<br />
problemă a unor toponime d<strong>in</strong> zonă. Sperăm ca opţiunile noastre să fie cele corecte.<br />
Specialiştii şi timpul vor hotărî dacă avem sau nu dreptate.<br />
În alcătuirea textului am încercat să <strong>in</strong>troducem cât mai multe pasaje d<strong>in</strong><br />
actele cercetate. În felul acesta am lăsat să vorbească mai mult documentul decât<br />
8
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mărturii <strong>documentare</strong><br />
autorul acestor rânduri. Nu am <strong>in</strong>tervenit decât acolo unde am considerat necesar<br />
pentru a corecta greşelile de ortografie. Acest mod de a prezenta evenimentele ni se<br />
pare cel mai corect deoarece dăm posibilitatea cititorului să vadă cum se exprimau<br />
şi cum gândeau cei de la care am luat <strong>in</strong>formaţia.<br />
Dor<strong>in</strong>ţa noastră de a pune la dispoziţia cititorului cât mai multe documente,<br />
d<strong>in</strong> cele folosite în text şi considerate de noi reprezentative, s-a materializat în<br />
alcătuirea unei Anexe. Pr<strong>in</strong> aceasta oferim posibilitatea celor care vor dori să scrie<br />
despre trecutul <strong>Roznovul</strong>ui să aibă o bază de plecare mult mai consistentă decât am<br />
avut-o noi.<br />
Îna<strong>in</strong>te de a „porni la drum” cu istoria <strong>Roznovul</strong>ui, socot că-mi fac o datorie<br />
de suflet exprimându-mi şi pe această cale, gratitud<strong>in</strong>ea faţă de toţi care m-au<br />
sprij<strong>in</strong>it, într-un fel sau altul, pe întreg parcursul documentării mele: domnului<br />
Mircea Ciubotaru, Profesor dr. la Facultatea de Filologie, Universitatea „Al. I.<br />
Cuza” Iaşi, pentru răbdarea şi modul cum ne-a făcut să înţelegem controversatele<br />
probleme legate de toponimia locului; doamnei Livia Cotorcea, Profesor dr.<br />
consultant la Catedra de Slavistică, Facultatea de Filologie, Universitatea „Al. I.<br />
Cuza” Iaşi, pentru punerea la dispoziţie a materialelor referitoare la term<strong>in</strong>ologia<br />
slavă; domnului cercetător dr. Silviu Văcaru de la Institutul de Istorie „A. D.<br />
Xenopol” Iaşi, pentru ajutorul acordat în depistarea, colaţionarea şi <strong>in</strong>terpretarea<br />
documentelor şi tânărului cercetător Sor<strong>in</strong> Grigoruţă, de la acelaşi <strong>in</strong>stitut, pentru<br />
amabilitatea de a ne pune la dispoziţie fotocopiile de la Arhivele Naţionale Iaşi şi<br />
Bucureşti.<br />
Recunoşt<strong>in</strong>ţa noastră se îndreaptă, în aceeaşi măsură, către Preacuviosul<br />
Păr<strong>in</strong>te Protos<strong>in</strong>ghel Hrisostom Rădăşanu (Consilier pe probleme de învăţământ al<br />
Arhiepiscopiei Iaşilor), către domnul Profesor dr. Adrian Alui Gheorghe,<br />
(Directorul Direcţiei judeţene Neamţ pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural<br />
Naţional), care ne-au încurajat în demersul nostru şi au girat desfăşurarea<br />
evenimentelor şi către domnul Ionel Ciubotaru, Primar al oraşului Roznov, care s-a<br />
implicat în organizarea şi susţ<strong>in</strong>erea activităţii noastre.<br />
În f<strong>in</strong>al, doresc să mulţumesc familiei mele care a dat dovadă de înţelegere<br />
şi mi-a oferit cadrul necesar pentru aprofundarea cercetărilor. Dedic această carte în<br />
memoria tatălui socru Camel<strong>in</strong> Jireghie, care şi-a legat dest<strong>in</strong>ul de oraşul Roznov,<br />
pr<strong>in</strong> faptul că timp de douăzeci de ani a lucrat ca şef de depozit la Fabrica de<br />
cherestea „11 Iunie”.<br />
Preot drd. Iulian – Mihail Vasile,<br />
Paroh la parohia „Sf. Ilie” Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici (Roznov)<br />
9
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
IV. Aşezarea geografică<br />
Oraşul Roznov este situat în partea de sud a judeţului Neamţ la întersecţia<br />
paralelei de 46 0 50`08`` latitud<strong>in</strong>e nordică şi 26 0 31`42`` longitud<strong>in</strong>e estică. Porn<strong>in</strong>d<br />
de la comparaţia metaforică potrivit căreia teritoriul judeţului este dispus sub forma<br />
unui amfiteatru natural cu faţada expusă către est 9 . <strong>Roznovul</strong> ar trebui plasat<br />
undeva la mijlocul acestui amfiteatru ce-şi sprij<strong>in</strong>ă partea vestică pe culmile înalte<br />
ale Carpaţilor Orientali, mai precis în unitatea Subcarpaţilor Moldoveneşti. Situată<br />
la est de aria montană, unitatea subcarpatică se caracterizează pr<strong>in</strong>tr-un relief de<br />
dealuri şi depresiuni 10 , ea cupr<strong>in</strong>zând pe teritoriul judeţului Neamţ depresiunile<br />
Neamţ, Cracău-Bistriţa şi o parte d<strong>in</strong> depresiunea Tazlău 11 . Cea de-a doua<br />
depresiune, Cracău-Bistriţa, unde avea să se formeze şi actualul oraş Roznov, are<br />
aspectul unei unităţi relativ uniforme, cu fragmentare slabă, relieful, predom<strong>in</strong>ant<br />
deluros 12 , cunoscând o scădere progresivă de la nord la sud, în sensul de curgere a<br />
pr<strong>in</strong>cipalelor râuri care o traversează: Cracăul şi Bistriţa 13 . Cele două râuri sunt<br />
strâns legate de oraşul Roznov, punctul de vărsare a râului Cracău în albia Bistriţei<br />
fi<strong>in</strong>d situat la sud de oraş.<br />
La rândul ei, depresiunea Cracău – Bistriţa se subdivide în alte două<br />
compartimente: unul nordic, ce se înt<strong>in</strong>de până în dreptul Pietricicăi Neamţului şi<br />
cel sudic, aflat în lungul văii Bistriţei, acesta d<strong>in</strong> urmă purtând şi numele de<br />
Depresiunea <strong>Roznovul</strong>ui 14 .<br />
Altitud<strong>in</strong>ea maximă este de 415 m (dealul Hagiu), iar cea m<strong>in</strong>imă 260 m<br />
(albia Bistriţei). Actualul teritoriu al oraşului se află în apropierea poalelor munţilor<br />
Goşman, a dealurilor Osoiu şi Şovoaia spre SV şi a dealului Cracăului şi dealului<br />
Izvoarelor spre NE.<br />
În preajma <strong>Roznovul</strong>ui, Bistriţa adună de pe partea dreaptă apele pârâului<br />
Iapa, iar de pe partea sângă pe cele ale Cracăului. Râul Bistriţa curge pe teritoriul<br />
oraşului aproximativ 3 km, lăţimea albiei majore fi<strong>in</strong>d, în medie, de 10 m.<br />
Adâncimea râului variază în funcţie de precipitaţii şi de cantitatea de apă eliberată<br />
de la hidrocentrala de la Bicaz. Alimentarea cu apă a Bistriţei, Cracăului, a pârâului<br />
9<br />
Ion Bojoi, Ioniţă Ichim, Judeţul Neamţ, Bucureşti, 1974, p. 9.<br />
10<br />
Ibidem, p. 29.<br />
11<br />
Gh. Dumitroaia (red. resp.), Judeţul Neamţ. Monografie, Piatra Neamţ, 1995, p. 10.<br />
12 Ibidem, p. 12.<br />
13 Ion Bojoi, Ioniţă Ichim, op. cit., p. 31.<br />
14 Ibidem, p. 33.<br />
10
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Iapa şi pâraielor este de timp pluvial moderat, 30%-40% pluvial şi d<strong>in</strong> zăpezi, iar<br />
d<strong>in</strong> ape subterane 10-35%. Pe teritoriul oraşului mai sunt şi pâraie cu scurgere<br />
temporară d<strong>in</strong>tre care am<strong>in</strong>tim: Bahna, Bagniţa, Bândeşti, Simeria, Papuc, Tudora<br />
etc.<br />
Clima este una temperat cont<strong>in</strong>entală, cu o temperatură medie de 8,5 0 -9 0 C,<br />
precipitaţiile multimedii anuale fi<strong>in</strong>d de aproximativ 650 mm.<br />
<strong>Roznovul</strong> se învec<strong>in</strong>ează la NV cu comuna Săv<strong>in</strong>eşti (3 km), la NE cu<br />
comuna Dochia (5 km), la E cu comuna Mărg<strong>in</strong>eni (15 km), la SE cu comuna<br />
Zăneşti (2 km), la S cu comuna Borleşti (5 KM) şi la SV cu comuna Piatra<br />
Şoimului (3 km).<br />
Cele mai apropiate centre urbane sunt municipiile Piatra Neamţ, la la o<br />
distanţă de 15 km şi municipiul Bacău la 45 km. Legătura cu aceste oraşe se face<br />
pe DN 15 şi pe calea ferată ce leagă cele două municipii, dată în exploatare la data<br />
de 17 septembrie 1892.<br />
11
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
V. Etimologia toponimului Roznov<br />
În documentele moldoveneşti toponimul Roznov apare pentru prima dată în<br />
a doua jumătate a secolului al XVI-lea.<br />
Nu cunoaştem de unde se trage acest nume. Există mai multe ipoteze<br />
susţ<strong>in</strong>ute de-a lungul timpului de filologi şi l<strong>in</strong>gvişti, dar şi de persoane fără<br />
competenţă în domeniul toponimiei.<br />
Până în prezent s-au emis mai multe ipoteze pe care le vom menţiona mai<br />
jos. Una d<strong>in</strong>tre ele, la care aderăm şi noi, acceptată şi susţ<strong>in</strong>ută de o parte d<strong>in</strong>tre<br />
cercetători, este aceea că Roznov v<strong>in</strong>e de la un antroponim. Conform părerii<br />
profesorului Mircea Ciubotaru „numele Roznov este un antroponim în genitiv slav<br />
cu sufixul –ov. Localitatea Roznov are un nume dat de români în secolul XV,<br />
porn<strong>in</strong>d de la o persoană numită Roznov, patronim de orig<strong>in</strong>e slavă” 15 .<br />
De obicei, o localitate îşi trage numele, fie de la stăpânul satului, fie de la<br />
întemeietorul lui. Roznov e un nume de persoană, ca atâtea altele în Moldova<br />
(Zelet<strong>in</strong>, Bohot<strong>in</strong>, Strahot<strong>in</strong>, Horga, Tǎutul, Dǎmǎcuş etc.), care s-a aşezat pe un<br />
teren, ca stǎpân sau întemeietor al aşezǎrii. Românii au creat toponimul românesc,<br />
<strong>in</strong>iţial La Roznov, ca de obicei, fǎrǎ sǎ ştie ce însemna antroponimul Roznov.<br />
La rândul ei, Livia Cotorcea 16 consideră că rădăc<strong>in</strong>a roz/raz v<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> slava<br />
comună orz, slava veche raz, rusa veche roz<strong>in</strong>o, în sanscrită ardhas, care înseamnă<br />
parte, jumătate.<br />
Sensurile cuv<strong>in</strong>telor cu rădăc<strong>in</strong>a roz/raz sînt: diferit, felurit, altul, de capul<br />
lui, <strong>in</strong>dependent, neasemenea, oricare, risipit, separat, despărţit –polonă różne,<br />
slovacă rôzne, cehă různé, rusă pазные, bulgară различни, ukra<strong>in</strong>eană різні, sârbă<br />
razlicyit, croată različitih etc. În limba rusă rădăc<strong>in</strong>a roz/raz a dat roznyj/raznyj<br />
pr<strong>in</strong> sufixare cu sufixul n, plus term<strong>in</strong>aţia adjectivală.<br />
Tot în rusă există substantivul rozn cu sensul de duşmănie, rivalitate, în<br />
bielorusă roznỉ, în polonă różny, în slovacă rôzny, în bulgară razen.<br />
Prezentăm în cont<strong>in</strong>uare argumentele altor două ipoteze care vor să<br />
15 Mulţumim pe această cale domnului Mircea Ciubotaru, prof. univ. dr. la Facultatea de<br />
Filologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, fost cercetător şti<strong>in</strong>ţific grad I la Institutul de filologie<br />
„A. Philippide” al Academiei Române (filiala Iaşi) pentru amabilitatea cu care ne-a oferit aceste<br />
<strong>in</strong>formaţii.<br />
16 Mulţumiri şi doamnei Livia Cotorcea, prof. univ. dr. consultant la Catedra de Slavistică,<br />
Facultatea de Filologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care ne-a pus la dispoziţie o bogată<br />
bibliografie referitore la cuv<strong>in</strong>tele de orig<strong>in</strong>e slavă în limba română.<br />
12
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
stabilească etimologia numelui Roznov.<br />
Prima ipoteză este analogia cu localitatea Râşnov (Râjnov) de lângă Braşov,<br />
pr<strong>in</strong> care s-ar putea susţ<strong>in</strong>e că numele <strong>Roznovul</strong>ui are aceeaşi semnificaţie.<br />
Se pare că primii colonişti saşi la Râşnov prov<strong>in</strong> de pe malul stâng al<br />
R<strong>in</strong>ului, d<strong>in</strong> ,,Rosenau”, o aşezare aflată în zona posesiunii de la Koblenz a<br />
ord<strong>in</strong>ului teuton. Astfel, denumirea germană, ,,Rosenau” (Valea Trandafirilor <<br />
germ. rosen – trandafiri şi au(e) – luncă, vale), poate fi o am<strong>in</strong>tire a orig<strong>in</strong>ii<br />
primilor colonişti germani.<br />
Prima menţionare documentară a Râşnovului datează d<strong>in</strong> 1331, însă sub<br />
numele româno-slav de Rosnou, într-un document emis de regele Ungariei, Carol<br />
Robert de Anjou, care se referă la locul de orig<strong>in</strong>e al nobilului Nicolaus Magnus.<br />
Mai târziu în 1343 apare cu numele de Rosnov, când este menţionat ca târg<br />
în care trăiau ţărani liberi şi meşteşugari organizaţi în bresle; în jurul anului 1377<br />
este menţionat cu numele Rasnow, Râşnovul fi<strong>in</strong>d una d<strong>in</strong> cele treisprezece comune<br />
săseşti 17 apoi, în 1388, sub denumirea de Villa Rosarum (Rosendorf), adică Satul<br />
trandafirilor.<br />
George Giuglea (1884-1967, l<strong>in</strong>vist şi etnolog) spunea următoarele:<br />
„Râşnov nu este altceva decât vechiul slav žrŭnovy «molae», adică « [satul sau<br />
valea] morii» şi arată că, întrucât nu se găseşte în niciuna d<strong>in</strong> formele slave,<br />
metateza s-a petrecut în limba română ca să se poată păstra şi într-un anume topic<br />
şi că numai după aceea a fost împrumutat de unguri care îi zic Rozsnyó şi de saşi<br />
care îl numesc, cu etimologia populară Rosenau, dar în secolul al XIV-lea<br />
Rasnov” 18 .<br />
Toponimicele formate cu sufixul –ov(a) şi varianta –av(a), constituite ca<br />
adjectiv, de orig<strong>in</strong>e slavă, sunt foarte numeroase şi v<strong>in</strong> să susţ<strong>in</strong>ă această idee:<br />
Bârnova (
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
curând Rojneu, ci trebuie pus în legătură cu verbul românesc a râjni, provenit la<br />
rândul său d<strong>in</strong> bulg. žrŭny. Genitivului žrŭnovy, dacă i se aplică metateza, apare<br />
rŭžnovy, adică „ [satul sau valea] morii” 20 . Afirmăm acest lucru în baza faptului,<br />
dovedit documentar, că <strong>in</strong>stalaţiile de <strong>in</strong>dustrie casnică: mori, pive, şteze nu lipseau<br />
d<strong>in</strong> satele aşezate lângă o apă curgătoare.<br />
Dacă toponimul Râşnov este de orig<strong>in</strong>e slavă Rosnou sau săsească Rosenau<br />
nu putem preciza cu siguranţă şi nu face obiectul cercetării noastre. Conform<br />
părerii toponimistului Mircea Ciubotaru, cert este că ipoteza are o deficienţă: între<br />
moară şi râşniţă (<strong>in</strong>stalaţie rudimentară de măc<strong>in</strong>at cerealele compusă d<strong>in</strong> două<br />
pietre suprapuse d<strong>in</strong>tre care cea de deasupra se învârteşte cu ajutorul unui mâner)<br />
există o deosebire evidentă, aşa încât <strong>Roznovul</strong> poate însemna pr<strong>in</strong> analogie doar<br />
„[satul sau valea] râşniţei”!<br />
Cealaltă ipoteză, oarecum similară, este aceea a preotului cărturar Victor<br />
Gervescu, susţ<strong>in</strong>ătorul ideii că satul a fost întemeiat de cei ce au construit Cetatea<br />
Neamţului. După term<strong>in</strong>area lucrului, unii s-au stabilit aici, făcându-şi case mari,<br />
cu livezi şi grăd<strong>in</strong>i cu flori, în special trandafiri, adevărate „curţi ale trandafirilor”,<br />
Rosenhoff, de unde şi numele de Roznov, care ar fi o etimologie populară, pr<strong>in</strong><br />
deformarea cuvântului german 21 .<br />
Victor Gervescu explică astfel teoria sa: „Le plăcea cavalerilor teutoni<br />
meleagurile nostre, şi au organizat o etapă pe valea Bistriţei cam la 15 km la sud de<br />
târgul «Pietrei lui Crăciun» şi i-au dat numele «Rosenhof», care înseamnă «Curtea<br />
Rozelor». Acest nume a stăruit a exista şi mai departe. Dar de pe la anii 1200 şi<br />
ceva până acum trei sute de ani, numirea de «Rosenhof» tot s-a muiat Rosenhof –<br />
Rosenof – Roznov” 22 .<br />
Acest toponimic nu a fost luat niciodată în discuţie în studiile de<br />
specialitate. Analiza în profunzime a acestei ipoteze arată că ea nu este sustenabilă<br />
pentru mai multe motive:<br />
1. Stabilirea unor grupuri de saşi sau a cavalerilor teutoni în zona<br />
<strong>Roznovul</strong>ui, după ce ar fi zidit Cetatea Neamţului (conform părerii lui B.P. Haşdeu<br />
şi A. D. Xenopol), ar fi trebuit să lase urme adânci în istoria localităţii, pentru ca să<br />
primească numele german Rosenhoff. În toponimia locului nu se găsesc nume şi<br />
20<br />
Nicolae Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei, Bucureşti,<br />
1933, p. 569.<br />
21<br />
Constant<strong>in</strong> Botez, Ioan Burduja, Constant<strong>in</strong> Turcu, Platforma <strong>in</strong>dustrială Săv<strong>in</strong>eşti şi<br />
împrejurimile, Piatra Neamţ, 1974, p. 37.<br />
22<br />
Vezi articolul „Rosenhof (Crâmpeie d<strong>in</strong> Monografia <strong>Roznovul</strong>ui)” în ziarul „Avântul”, Anul V<br />
Nr. 140, Piatra Neamţ, Dum<strong>in</strong>ică 17 iunie 1934, p. 3 semnat de Pr. Victor Gervescu.<br />
14
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
cuv<strong>in</strong>te de orig<strong>in</strong>e germană, ci predom<strong>in</strong>ă cele slave: Săucăuţi, Brăşăuţi, Văscăuţi,<br />
Girov, Ruseni, Calu-Iapa (s<strong>in</strong>onimul slav. kobyle); pr<strong>in</strong> urmare, nu se explicǎ aşazisa<br />
deformare a cuvântului german Rosenhof – Rosenof – Roznov pr<strong>in</strong> nicio<br />
evoluţie, s<strong>in</strong>copă etc. ori alte legi fonetice şi morfologice care să se înscrie în<br />
norme l<strong>in</strong>gvistice cunoscute. Altfel, scenariul denom<strong>in</strong>aţiei <strong>in</strong>iţiale ar fi unic în<br />
sistemul românesc al denumirii localitǎţii 23 .<br />
2. Op<strong>in</strong>iile sunt împărţite însă şi în priv<strong>in</strong>ţa toponimului Neamţ. O părere<br />
deosebită de B.P. Haşdeu şi A. D. Xenopol a avut Ilie M<strong>in</strong>ea (1943) susţ<strong>in</strong>ut de<br />
l<strong>in</strong>gviştii şi istoricii Al. Lepădatu, N. Iorga, R. Rosetti, N. Constant<strong>in</strong>escu, N.<br />
Grigoraş, Gh. Cojoc, D. Constant<strong>in</strong>escu, C. Turcu, care consideră toponimul Neamţ<br />
de orig<strong>in</strong>e slavă, de la termenul nemetic, care înseamnă l<strong>in</strong>iştit sau tăcut, def<strong>in</strong><strong>in</strong>d<br />
caracteristicile zonei şi ale râului pr<strong>in</strong>cipal.<br />
3. Cultivarea rozelor (trandafirilor) la acel moment de timp, anul 1576,<br />
când este menţionat prima dată numele localităţii (când trandafirii abia dacă existau<br />
la curţile domneşti în secolul al XVIII-lea) nu se poate dovedi d<strong>in</strong> moment ce nu<br />
avem <strong>in</strong>formaţii despre această îndeletnicire a locuitorilor.<br />
4. Existenţa a numeroase localităţi în spaţiul ţărilor slave, cu nume identic<br />
ori similare cu numele <strong>Roznovul</strong>ui, arată clar că toponimul Roznov este de orig<strong>in</strong>e<br />
slavă, iar nu germană – două localităţi Roznov, în Cehia; o localitate Roznove şi<br />
şase localităţi Roznava în Slovacia; patru localităţi Roznow, respectiv Roznowo în<br />
Polonia.<br />
Întrebarea care se ridică astfel este următoarea: de ce ar fi apărut la o<br />
perioadă de peste două-trei secole acest nume de orig<strong>in</strong>e germană în condiţiile în<br />
care nu avem <strong>in</strong>formaţii despre o prezenţă germană consistentă în zona<br />
<strong>Roznovul</strong>ui? De ce nu există nici un toponim german în zonă? Existenţa unor<br />
strămoşi nemţi d<strong>in</strong> secolul XII–XIV care să fi dat în secolul al XVI-lea numele<br />
unui sat, aflat la circa 50 km distanţă de Cetatea Neamţului este puţ<strong>in</strong> probabilă!<br />
Toate aceste argumente arată astfel că numele Roznov este un<br />
antroponim în genitiv slav cu sufixul –ov (exemple: Rubliov, Cehov, Borisov,<br />
Carpov, Bulgakov, Rebrov, Romanov etc. care ar fi similare numelor româneşti<br />
de genul Ababei, Amariei, Aioanei, Alui Gheorhe etc.).<br />
23 Conform părerii lui Mircea Ciubotaru.<br />
15
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
VI. Toponime ce <strong>in</strong>terferează cu istoria <strong>Roznovul</strong>ui<br />
Sauca (Săuceşti, Seucăuţi). Fost sat la gura Cracăului. M. Costăchescu,<br />
afirmă că Sauca „era pe unde e <strong>Roznovul</strong> de astăzi” 24 , lucru <strong>in</strong>firmat de editorii<br />
colecţei naţionale Documenta Romania Historica, care consideră că acest sat s-ar fi<br />
aflat la actualul teritoriu al satului Slobozia 25 . Explicaţia este întemeiată,<br />
considerăm noi, pentru faptul că Slobozia se află pe râul Cracău, iar <strong>Roznovul</strong> pe<br />
râul Bistriţa.<br />
În ceea ce priveşte orig<strong>in</strong>ea toponimului Sauca, N. A. Constant<strong>in</strong>escu este<br />
de părere v<strong>in</strong>e de la numele Sava. Acesta a dat Savca apoi Sauca. Prefacerea<br />
sufixului –avca în –auca are orig<strong>in</strong>e, probabil, ucra<strong>in</strong>eană 26 .<br />
Pr<strong>in</strong> adăugarea sufixului patronimic românesc –eşti, Sauca dev<strong>in</strong>e Săuceşti;<br />
pr<strong>in</strong> adăugarea sufixului de orig<strong>in</strong>e ucra<strong>in</strong>iană –ovtsi (în limba română –ăuţi),<br />
Sauca dev<strong>in</strong>e Săucăuţi-Săvcăuţi-Seucăuţi 27 .<br />
Ştiri despre satul Seucăuţi de la gura Cracăului avem până la jumătatea<br />
secolului al XV-lea. Apoi el s-a desfi<strong>in</strong>ţat şi devenit silişte; nu se cunosc motivele<br />
care au stat la baza acestui fapt, însă acest fenomen (mutarea populaţiei d<strong>in</strong>tr-un loc<br />
în altul, apariţia „curăturilor” şi a siliştilor) era normal pentru acele vremuri. Acest<br />
fapt este întărit de documentule emise de Cancelaria domească a Moldovei d<strong>in</strong><br />
1599 28 şi 1600 29 .<br />
Slobozia. Prima menţiune a satului apare sub transcrierea de „Slobosia”, în<br />
1790, în „Topographische Beschreibung der fünf moldavischen Districten”<br />
(Topografia celor 5 ţ<strong>in</strong>uturi moldovene Suceava, Roman, Neamţ, Bacău şi Putna) a<br />
lui Otzellowitz, colaţionată parţial cu harta sa 30 . Aici se menţionează că satul<br />
24<br />
M. Costăchescu, Documente moldoveneşti îna<strong>in</strong>te de Ştefan cel Mare, Iaşi, 1932, p. 265.<br />
25<br />
Documenta Romaniae Historica, Seria A, Moldova, vol. I, întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu<br />
şi Leon Şimanschi, Bucureşti, 1975, vezi vocea de la <strong>in</strong>dice (în cont<strong>in</strong>uare se va cita DRH).<br />
26<br />
I. Iordan, op. cit., p. 339 (vezi explicaţia satului Ghilavca).<br />
27<br />
N. A. Constant<strong>in</strong>escu, Dicţionar onomastic român, Bucureşti, 1963, p. 142; vezi şi I. Iordan, op.<br />
cit., p. 421.<br />
28<br />
Vezi documentul d<strong>in</strong> 10 ianuarie 1959 de la Ieremia Movilă (DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol.<br />
IV, p. 242, nr. 296).<br />
29<br />
Document emis de Mihai Viteazul la 17 august 1600 la Alba Iulia (Ibidem, p. 300, nr. 366).<br />
30<br />
Cf. Tezaurul toponimic al României. Moldova, vol. I. Repertoriul istoric al unităţilor<br />
admnistrativ-teritoriale, 1772-1988, partea I1, A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), P-Z,<br />
16
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Roznov pierde o parte d<strong>in</strong> teritoriu, pe care se formează satul Slobozia.<br />
Satul s-a format a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, căci în Catagrafia<br />
d<strong>in</strong> 1774, la Roznov şi cătunele sale apar multe nume de persoane care se regăsesc<br />
astăzi în Slobozia.<br />
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor,<br />
datorită lipsei de braţe de muncă, domnii Moldovei iau o serie de măsuri pentru<br />
aducerea în ţară a unui număr însemnat de oameni. Scutirile fiscale acordate<br />
acestror „stră<strong>in</strong>i”, oferirea de terenuri pentru casă şi hrană a făcut ca Moldova să fie<br />
locul de venire a multor emigranţi d<strong>in</strong> ţările d<strong>in</strong> jur. Cei mai mulţi d<strong>in</strong>tre ei veneau<br />
d<strong>in</strong> Transilvania, cunoscuţi în epocă drept ungureni sau ardeleni. Alături de aceştia<br />
au venit ruşi, unguri, polonezi, sârbi, bulgari etc. Pe mulţi d<strong>in</strong>tre ei populaţia locală<br />
i-a denumit după locul de unde au venit, în timp porecla deven<strong>in</strong>d nume<br />
(Ardeleanu, Ungureanu, Rusu, Bulgaru, Pruteanu ş.a.). Generic emigranţii purtau<br />
în epocă denumirea de bejenari, de unde şi numele Bejenariu.<br />
Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici. Este sat aparţ<strong>in</strong>ător oraşului Roznov. Prima sa menţiune apare<br />
sub transcrierea de „Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici”, în anul 1835, în Harta rusă d<strong>in</strong> 1835 31 .<br />
Satul s-a format la începutul secolului al XIX-lea, căci în Catagrafia d<strong>in</strong><br />
1820, la Roznov şi cătunele sale, apar multe nume de persoane care se regăsesc<br />
astăzi în Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici. Poiana „Pi hău” („Pihas” în alte documente) de peste Bistriţa,<br />
d<strong>in</strong> faţa satului Roznov, este aproximativ locul unde va apărea, la începutul<br />
secolului al XIX-lea, satul Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici.<br />
În ceea ce priveşte orig<strong>in</strong>ea numelui satului sunt mai multe ipoteze: numele<br />
va fi ven<strong>in</strong>d de la vreun termen comun „cântici” sau „chitici” (peştişori), ori un alt<br />
cuvânt care va fi primit sufixul –ici, ca de exemplu, „p<strong>in</strong>ten”, căci aşezarea se află<br />
lângă un p<strong>in</strong>ten de deal. Cuvântul „p<strong>in</strong>ten” a devenit „ch<strong>in</strong>ten” pr<strong>in</strong> palatizare, apoi<br />
„ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici”, un dim<strong>in</strong>utiv. Acestea sunt totuşi simple ipoteze, care nu au suport<br />
l<strong>in</strong>gvistic. Numele nu a fost discutat în niciun dicţionar toponimic.<br />
Profesorul Mircea Ciubotaru susţ<strong>in</strong>e că mai degrabă numele trebuie să ne<br />
ducă la un patronim cu sufixul posesivului slav mascul<strong>in</strong> –ici, sau chiar la un<br />
patronim care primeşte deodată sufixele posesivului slav –<strong>in</strong> şi –ici. Aceste sufixe<br />
înlocuiesc sufixul românesc –escul, a cărui funcţie patronimică nu era clară: de<br />
coordonator Dragoş Moldovan, Bucureşti, 1991, p. 1080.<br />
31 Constant<strong>in</strong> C. Giurescu, Pr<strong>in</strong>cipatele române la începutul secolului XIX. Constatări istoricogeografice,<br />
economice şi statistice pe temeiul hărţii ruse d<strong>in</strong> 1835, Bucureşti, 1957, p. 253-254.<br />
17
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
exemplu „Popovici” în loc de „al Popei sau Popescul” 32 .<br />
Personal, susţ<strong>in</strong> această ipoteză, pentru faptul că există astfel de nume, mai<br />
ales în nord-estul Moldovei, care primesc deodată sufixele –<strong>in</strong> şi –ici: Arm<strong>in</strong>ici,<br />
Aft<strong>in</strong>ici, Bad<strong>in</strong>ici, Cal<strong>in</strong>ici, Clat<strong>in</strong>ici, Cut<strong>in</strong>ici, Ir<strong>in</strong>ici, Magh<strong>in</strong>ici, Ol<strong>in</strong>ici, Tur<strong>in</strong>ici,<br />
Z<strong>in</strong>ici ş.a.<br />
În ceea ce priveşte etimologia patronimului Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici, Livia Cotorcea<br />
afirmă o posibilă <strong>in</strong>terpretatre: k<strong>in</strong>t<strong>in</strong>işce înseamnă „loc năpădit de iarbă” sau „loc<br />
populat”.<br />
Săv<strong>in</strong>eşti. Sat de lângă Roznov, pe Bistriţa, a purtat numele Sobolea şi<br />
Soboleştii. Pe o hartă de moşie d<strong>in</strong> anul 1802, privitoare la moşiile vec<strong>in</strong>e cu<br />
<strong>Roznovul</strong>, se precizează că moşia Săv<strong>in</strong>eşti cupr<strong>in</strong>de patru silişti: Brăşăuţi,<br />
Văscăuţi, Area şi Soboleştii.<br />
Brăşăuţi există şi azi ca sat, în comuna Dumbrava-Roşie; numele e<br />
menţionat în documentele vremii la 1411 33 .<br />
Văscăuţi îl găsim în documente la 1462 34 şi numele lui v<strong>in</strong>e de la un Vasco<br />
(nume de orig<strong>in</strong>e slavă corespunzător numelui românesc Vasile). Astăzi satul nu<br />
mai există.<br />
Area apare ca sat în documentul d<strong>in</strong> 15 septembrie 1462 35 , sub numele de<br />
Zdvij<strong>in</strong>ăţi de la Doamna. În actul d<strong>in</strong> 18 aprilie 1576 36 satul Drăj<strong>in</strong>ţi (Dvâj<strong>in</strong>ţi) se<br />
numeşte Area, apoi se uneşte cu <strong>Roznovul</strong> în 1616 37 ; mai târziu e trup în moşia<br />
Săv<strong>in</strong>eşti.<br />
Numele actual al satului Săv<strong>in</strong>eşti v<strong>in</strong>e de la un Sav<strong>in</strong> şi de la urmaşii lui,<br />
necunoscuţi documentar până acum. Catagrafia d<strong>in</strong> 1820 cupr<strong>in</strong>de multe persoane<br />
cu numele Sav<strong>in</strong>. În Moldova mai există un sat cu numele Săv<strong>in</strong>eşti, pe Bistriţa de<br />
Sus, lângă Galu. E posibil să fi fost cândva o roire de locuitori, d<strong>in</strong>tr-un loc în<br />
32<br />
N. A. Constant<strong>in</strong>escu, op. cit., p. XXXI şi LX).<br />
33<br />
6 ianuarie 1411 (DRH, A. Moldova, vol. I, p. 42, nr. 29).<br />
34<br />
Document emis de cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare la 15 septembrie 1462 (Ibidem,<br />
vol. II (1449-1486), vol. întocmit de Leon Şimanschi în colaborare cu Georgeta Ignat şi Dumitru<br />
Agache, Bucureşti, 1976, p. 153, nr. 107).<br />
35<br />
Ibidem.<br />
36<br />
Documente priv<strong>in</strong>d Istoria României, A. Moldova, veacul XVI, vol. III (1571-1590), Bucureşti, p.<br />
68, nr 87 (în cont<strong>in</strong>uare se va cita DIR).<br />
37<br />
Radu Mihnea întărea Mănăstirii Bistriţa satul Roznov în a cărui hotar a întrat şi satul Area (DIR,<br />
A. Moldova, veacul XVII, vol. IV (1616-1620), Bucureşti, 1956, p. 29, nr. 43).<br />
18
altul 38 .<br />
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Zăneşti. Sat aflat la gura Cracăului, spre sud, lângă Roznov. Numele lui<br />
v<strong>in</strong>e de la un Zane (nume slav care a dat Zanevici). Exista în secolul al XVI-lea,<br />
când este întărit cu poiană şi vec<strong>in</strong>i Mănăstirii Tazlău (satele Zăneşti şi Stolnici,<br />
mai jos de gura Cracăului, fi<strong>in</strong>d numite D<strong>in</strong>gani şi Faur) 39 . A făcut parte d<strong>in</strong> moşia<br />
<strong>Roznovul</strong> şi fost stăpânit de Mănăstirea Tazlău 40 până la secularizarea averilor<br />
mănăstireşti.<br />
Biserica de la Zanevici (Zăneşti) este menţionată la 11 iulie 1428 41 întru-un<br />
act de la Alexandru cel Bun, fi<strong>in</strong>d înch<strong>in</strong>ată Mănăstirii Bistriţa. Actul fi<strong>in</strong>d fals nu<br />
putem să-l luăm în considerare în ceea ce priveşte vechimea satului.<br />
Fauri. Sat de lângă Roznov; în Catagrafia d<strong>in</strong> 1845 găsim două sate cu<br />
acest nume: „Faurii de Sus” şi „Faurii de Jos”, cotune ale <strong>Roznovul</strong>ui. Orig<strong>in</strong>ea<br />
numelui v<strong>in</strong>e de la ocupaţia locuitorilor (fauri, făurari sau fierari) ori, poate, de la<br />
un întemeietor numit Faur. Prima sa menţiune e într-un document d<strong>in</strong> 3 februarie<br />
1467 42 , când a fost donat Mănăstirii Bistriţa de către Ştefan cel Mare. Satul a făcut<br />
parte d<strong>in</strong> ocolul târgului Piatra şi avea îndatoriri speciale, legate de ocupaţia<br />
locuitorilor.<br />
Ivăneşti. În actele satului Troiţa de pe râul Cracău, se dist<strong>in</strong>ge clar că, în<br />
apropiere de satul Slobozia, în partea de răsărit, pe pâpâul Câlneş-Jideşti, era satul<br />
Ivăneşti, am<strong>in</strong>tit într-un suret d<strong>in</strong> 22 noiembrie 1621 43 . Ivănceştii şi Bilăeştii, moşii<br />
vec<strong>in</strong>e în regiunea Girovului, erau în stăpânirea Mănăstirii Pângăraţi. Nu putem lua<br />
în calcul actul d<strong>in</strong> 11 iunie 1428 44 , deoarece actul de danie al lui Alexandru cel Bun<br />
către Mănăstirea Bistriţa este unanim recunoscut ca fi<strong>in</strong>d fals.<br />
38<br />
C. Botez, I. Burduja, C. Turcu, op. cit., p. 30-40.<br />
39<br />
4 februarie 1592, satul Stolniceni care se numeşte D<strong>in</strong>ganii (DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol.<br />
IV, 1952, p. 47, nr. 55); 20 aprilie 1593, „Zăneştii şi Stolnicii ce se numesc D<strong>in</strong>ganii şi<br />
Faurii”(Ibidem, p. 79-80, nr. 98).<br />
40<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 218/1845, f. 9 v. – 10 r. şi urm.<br />
41<br />
DRH, A. Moldova, vol. I, p. 425, d. VI. Document fals, 11 iulie 1428.<br />
42<br />
DRH, A. Moldova, vol. II, p. 212, nr. 146.<br />
43<br />
„Carte moldov<strong>in</strong>ească de la Ştefan Tomşa voievod ci scrie la sluga domniei boeriul…. că după<br />
jaloba ce au dat rugătorii săi călugări de la mănăstire Pângăraţi, să nu superi satile monastirii, anume<br />
Ivăneştii, Bilăeştii şi morile ci le au acile moşii în apa Cracăului” (DIR, A. Moldova, veacul XVII,<br />
vol. V (1621-1625), Bucureşti, 1957, p. 78, nr. 103).<br />
44<br />
DRH, A. Moldova, vol. I, p. 425, nr. VI.<br />
19
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Numele satului poate veni de la un Ivan, stăpân al acestor pământuri. Inclus<br />
la Roznov până la 1887, apoi la Slobozia, satul a dispărut, astăzi fi<strong>in</strong>d trup de<br />
moşie în comuna Girov, lângă Troiţa.<br />
Negriteşti. Se crede că satul poartă numele boierului Negre, căci şi pârâul<br />
era numit în unele acte, Negriteasca ( –easca este un sufix pentru toponime, e un<br />
derivat normal d<strong>in</strong> Negriteşti, baza fi<strong>in</strong>d Negritu. Despre existenţa satului şi a<br />
bisericii d<strong>in</strong> Negriteşti nu putem vorbi sigur decât d<strong>in</strong> secolul al XVII-lea, deoarece<br />
primele două acte în care este menţionat satul sunt considerate false (actul de danie<br />
al lui Alexandru cel Bun către Mănăstirea Bistriţa d<strong>in</strong> 1428 45 şi cel d<strong>in</strong> 9 martie<br />
1479 46 , în care se afirmă că satului Podoleni, era la gura pârâului Negriteasca).<br />
Începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, satul apare sub stăpânirea<br />
Rosetteştilor. Toponimul este şi astăzi întâlnit, parte d<strong>in</strong> moşia <strong>Roznovul</strong>ui purtând<br />
numele de Negriteşti.<br />
Câmpul lui Dragoş. Aceast toponim care cupr<strong>in</strong>de o arie geografică mai<br />
mare apare în secolul al XV-lea şi este prezentă până în secolul al XIX-lea. Această<br />
unitate geografică (un adevărat „ţ<strong>in</strong>ut”, o „ţară” ca Vrancea, Bârladul, Câmpulung<br />
şi Dornele) e situată pe şesul d<strong>in</strong> dreapta râului Bistriţa, începând de sub masivul<br />
Cernegura, d<strong>in</strong> faţa <strong>Roznovul</strong>ui, şi până d<strong>in</strong>colo de Buhuşi, la Lespezi, iar în lăţime<br />
se înt<strong>in</strong>de de la apa Bistriţei şi până la valea Tazlăului. De-a curmezişul, Câmpul<br />
lui Dragoş este brăzdat de trei mari pâraie (Calu, Iapa şi Nechitul).<br />
Orig<strong>in</strong>ea numelui „Câmpul lui Dragoş” se explică de la s<strong>in</strong>e, însă părerile<br />
istoricilor sunt împărţite. Dimitrie Onciu afirma că am<strong>in</strong>tirea lui „Dragoş vodă<br />
descălecătorul de ţară” se păstra în numele acestui Câmp. Mihai Costăchescu este<br />
de părere că „numirea de Câmpul lui Dragoş sună ca ceva vechi tare”. Poate fi<br />
vorba de vreun cnezat al lui Dragoş, găsit aici de descălecători 47 .<br />
Slavistul I. Bogdan cosideră că întemeietorul a fost un curtean al lui Roman<br />
I, Ştefan I şi al lui Alexandru cel Bun; în documentele acestuia d<strong>in</strong> urmă (29 iunie<br />
1400 48 şi 16 septembrie 1408 49 ), Dragoş Viteazul e numit „Dragoş de la Neamţ”,<br />
dregător ce a făcut parte d<strong>in</strong> Sfatul Domnesc. Aurelian Sacerdoţeanu afirmă că nu i<br />
45 Ibidem.<br />
46 Ibidem, vol. II, p. 454, nr. XX.<br />
47 Constant<strong>in</strong> Matasă, Câmpul lui Dragoş, 1943, p. 21-27.<br />
48 DRH, A. Moldova, vol. I, p. 15, nr. 10.<br />
49 Ibidem, p. 33, nr. 23.<br />
20
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
se poate tăgădui primului voievod Dragoş locul de descălecare. Poate a fost aici o<br />
tabără militară a sa, ori o primă luare în stăpânire de către voievod, care va fi<br />
statornicit aici pe cred<strong>in</strong>cioşii săi 50 .<br />
Bistriţa. Râul străbate Moldova de la nord la sud, fi<strong>in</strong>d o importantă cale de<br />
comunicaţie, pr<strong>in</strong> plutele ce coborau d<strong>in</strong> ţ<strong>in</strong>utul Dornelor până la Galaţi. Numele<br />
râului înseamnă „repede”, căci într-adevăr apa are aceste caracteristici. Bistriţa<br />
v<strong>in</strong>e de la slav. bystrica < bystra = repede, iute 51 .<br />
Cracău. Pe valea Cracăului există o serie de aşezări foarte vechi: Muntenii<br />
şi Pânteceştii, la 1400 52 , Cornii şi Strâmbii, la 2 aprilie 1428 53 , Oşlobenii 54 ,<br />
Drăgoteştii 55 şi Vârtopul 56 . I. Iordan spune că numele Cracău, după unii cercetători,<br />
apare în secolul XIII de la ung. Karako, iar după alţii, de la pol. Kraków=Cracovia<br />
57 . Cronicarii moldoveni scriau numele oraşului slav Cracău.<br />
50<br />
C. Botez, I. Burduja, C. Turcu, op. cit., p. 33-34.<br />
51<br />
Nicolae Drăganu, op. cit., p 600.<br />
52<br />
Datat: (DRH, A. Moldova, vol. I, p. 9, nr. 7).<br />
53<br />
Ibidem, p. 105, nr. 71.<br />
54<br />
Prima menţiune la 8 martie 1432 (DIR, A. Moldova, veacul XIV-XV, vol. I (1384-1475),<br />
Bucureşti, 1954, p. 99, nr. 114)<br />
55 1 februarie 1481 (DRH, A. Moldova, vol. II, p. 354, nr. 233).<br />
56 17 februarie 1436 (Ibidem, vol. I, p. 201, nr. 145).<br />
57 Constant<strong>in</strong> Mătasă, Câmpul lui Dragoş, p. 15; Iorgu Iordan, op. cit., p. 56.<br />
21
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
VII. Moşia şi stăpânii<br />
Toţi cei care se încumetă să scrie istoria unei aşezări d<strong>in</strong> Moldova de la<br />
început întâmp<strong>in</strong>ă o serie de greutăţi. Cea mai importantă este aceea a numărului<br />
mic de documente pe care le găseşte în arhive şi a faptului că, de cele mai multe<br />
ori, actele se referă la vânzarea sau cumpărarea moşiilor. În cupr<strong>in</strong>sul acestor<br />
înscrisuri sunt foarte rare menţiunile legate de adevărata istorie a localităţii.<br />
Considerăm că N. Iorga avea dreptate când aprecia că „Apariţia publicaţiilor de<br />
documente regionale înseamnă pentru cunoaşterea acelei regiuni un eveniment<br />
deoarece porn<strong>in</strong>d de la aceste mărturii ce au fost ascunse cercetătorului pr<strong>in</strong> sipete<br />
bătrâneşti, pr<strong>in</strong> colţuri de arhive prăfuite, pr<strong>in</strong> dulapuri de mănăstiri, uitate, sau<br />
strânse cu grijă de urmaşi se pot crea lucrări tra<strong>in</strong>ice de descifrarea istorice,<br />
<strong>in</strong>stituţiilor şi dat<strong>in</strong>ilor acelei regiuni, pr<strong>in</strong> pana istoricului de chemare, care e<br />
pentru dânsele al doilea creator, învietorul” 58 .<br />
Acelaşi savant sesizând că <strong>in</strong>formaţia istoricului român este mai săracă<br />
decât a celui occidental, deoarece nu dispune şi de „o istorie scrisă de cei mici”, de<br />
acea istorie „care nu este compusă, ci numai însăilată, notată <strong>in</strong>cidental şi sporadic,<br />
de cei modeşti şi puţ<strong>in</strong> cărturari uneori, care nu se gândesc la nici un patron, nici la<br />
public, ci pun pe hârtie ce ştiu, d<strong>in</strong> simplu impuls <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctiv de a nu lăsa faptele să<br />
se piardă ori d<strong>in</strong> nevoia de a face şi pe alţii, necunoscuţi, martori ai sufer<strong>in</strong>ţelor,<br />
isprăvilor şi întâmplătoarelor bucurii ale lor” 59 , propunea strâgerea acestor<br />
fragmente de istorie pentru a crea adevărata istorie naţională.<br />
În op<strong>in</strong>ia profesorului Ştefan S. Gorovei „în arhive şi în diverse publicaţii<br />
greu accesibile – pr<strong>in</strong> vechimea lor, pr<strong>in</strong> tirajul lor foarte restrâns sau pr<strong>in</strong> limba lor<br />
– stau, încă ne<strong>in</strong>troduse în circuitul şti<strong>in</strong>ţific de la noi şi, deci, nepuse la îndemâna<br />
cercetătorilor, cantităţi mari de ştiri care privesc trecutul nostru. A le aduce la<br />
cunoşt<strong>in</strong>ţa publică pe măsură ce specialiştii le «dezgroapă» d<strong>in</strong> arhive şi d<strong>in</strong><br />
biblioteci dev<strong>in</strong>e, astfel, o obligaţie elementară” 60 , lucru pe care şi noi încercăm<br />
să-l facem cu documentele <strong>Roznovul</strong>ui.<br />
Pentru a înţelege mai b<strong>in</strong>e efortul pe care istoricul trebuie să-l facă în<br />
recompunerea istoriei <strong>Roznovul</strong>ui trebuie să menţionăm că d<strong>in</strong> secolul secolul al<br />
58 N. Iorga, Despre adunarea şi tipărirea izvoarelor, în Pr<strong>in</strong>os lui D. A. Sturza, Buc., 1903, p. 2.<br />
59 Idem, Istoria ţării pr<strong>in</strong> cei mici, în „Revista Istorică”, VII, nr. 1-3, 1921, p. 26.<br />
60 Ştefan S. Gorovei, Cuvânt îna<strong>in</strong>te, în Izvoare stră<strong>in</strong>e pentru istoria românilor, vol. III/1, volum<br />
îngrijit de Ştefan S. Gorovei, Iaşi, 1988, p. XI.<br />
22
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
XVI-lea şi până la 1800 ne-au rămas doar câteva zeci de documente. Pe unele<br />
d<strong>in</strong>tre ele am avut şansa de a le descoperi „în colbul arhivelor” şi a le publica acum<br />
pentru prima dată, dar, cele mai multe au văzut lum<strong>in</strong>a tiparului în diverse lucrări<br />
de specialitate. Norocul nostru este că d<strong>in</strong> ele putem, cu doar puţ<strong>in</strong>e verigi lipsă, să<br />
urmărim evoluţia moşiei până la jumătatea secolui al XIX-lea.<br />
Stăpânirea asupra pământului este cea mai importantă dimensiune a vieţii în<br />
aşezările românesti d<strong>in</strong> Evul Mediu şi până astăzi. Potrivit cercetătorului Mircea<br />
Ciubotaru „istoria unei aşezări înseamnă, în primul rând, evoluţia stăpânirii asupra<br />
moşiei satului”. De aceea „un studiu istoric al unei aşezări rurale trebuie să aibă în<br />
vedere, în primul rând, evoluţia formelor de stăpânire asupra moşiei satului, aspect<br />
esenţial al vieţii materiale şi sociale, generator al relaţiilor de muncă, al codului<br />
comportamentului faţă de proprietate şi de transmiterea ei, chiar al unor<br />
comportamente ale moralităţii şi psihologiei sociale” 61 . În rândurile ce urmează şi<br />
noi vom încerca să urmărim cursul stăpânirii pentru a înţelege mai b<strong>in</strong>e mersul<br />
istoriei pe aceste meleaguri.<br />
VII.1 <strong>Roznovul</strong> – la întretăierea unor drumuri comerciale<br />
În decursul timpului <strong>Roznovul</strong> nu a fost pe una d<strong>in</strong> pr<strong>in</strong>cipalele căi de<br />
comunicaţie ale ţării. A avut şansa de a fi fost la întretăierea unor drumuri<br />
comerciale ce leagă centre importante d<strong>in</strong> nordul Moldovei cu sudul prov<strong>in</strong>ciei sau<br />
fac legătura între oraşele d<strong>in</strong> Transilvania cu cele d<strong>in</strong> Moldova. Aşezarea<br />
geografică i-a permis să fie destul de departe de <strong>in</strong>cursiunile turceşti, tătărăşti sau<br />
cazace, şi mai apoi de cele ruseşti, fer<strong>in</strong>du-l astfel de pustiirile războaielor. În acest<br />
fel populaţia a avut parte de o relativă l<strong>in</strong>işte 62 şi a putut păstra agoniseala strânsă<br />
cu trudă. Nu acelaşi lucru se poate spune de stăpânii <strong>Roznovul</strong>ui, mai ales despre<br />
cei d<strong>in</strong> secolul al XVII-lea, care şi-au disputat satul cu o deosebită îndârjire până<br />
când acesta <strong>in</strong>trat în posesia familiei Rosetti. D<strong>in</strong> acel moment şi până la reforma<br />
61 Mircea Ciubotaru, Comuna Vultureşti, I, Studiu de istprie socială. Onomastică, p. 9.<br />
62 Între momentele de cumpănă pe care le-au trăit locuitorii <strong>Roznovul</strong>ui sunt şi cele prilejuite de<br />
trecerea unei coloane a oştilor lui Mihai Viteazul când a <strong>in</strong>trat în Moldova în anul 1600 (Silviu<br />
Văcaru, Diecii Ţării Moldovei în prima jumătate a secolului al XVII-lea, Iaşi, 2006, p. 231; vezi şi<br />
documentul d<strong>in</strong> 20 iulie 1609 (DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. II, Bucureşti, 1953, p. 228-229,<br />
nr. 304).<br />
23
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
agrară înfăptuită de Al. I. Cuza în anul 1864 moşia <strong>Roznovul</strong>, care cupr<strong>in</strong>dea mai<br />
multe sate, va rămâne în stăpânirea Rosetteştilor. De acum îna<strong>in</strong>te foştii stăpâni<br />
rămân doar cu un mic domeniu până în 1908, când moare Alexandr<strong>in</strong>a Rosetti<br />
Roznovanu, soţia colonelului Roznovanu, care pr<strong>in</strong> testament lăsa întreaga sa avere<br />
bisericii construite de soţul său în Roznov.<br />
Moldova medievală era traversată de la nord la sud şi de la est la vest de o<br />
adevărată reţea de drumuri pr<strong>in</strong>cipale, care aveau şi ele numeroase ramificaţii<br />
secundare. Pe una d<strong>in</strong> aceste ramificaţii se găsea <strong>Roznovul</strong>. Drumul ce ducea de la<br />
Suceava la Braşov (Suceava - Fălticeni - Boroaia - Tg. Neamţ - Piatra Neamţ)<br />
cobora pe apa Bistriţei „până la Roznov, de unde, trecând pe dreapta apei, apoi<br />
cont<strong>in</strong>ua cu direcţia spre sud, la Tazlău. De la Tazlău la Teţcani, de aici se desfăcea<br />
în două ramuri: una ce ducea spre Mo<strong>in</strong>eşti şi Comăneşti spre trecătoarea Ghimeş,<br />
iar alta pr<strong>in</strong> Oneşti, Tg. Trotuş către Oituz” 63 .<br />
O altă arteră de comunicaţie care venea d<strong>in</strong> Transilvania către Moldova, d<strong>in</strong><br />
Trei Scaune în special, trecea pr<strong>in</strong> pasul Tulgheş, cobora pe valea Bistricioarei până<br />
în valea Bistriţei, la Hangu. De aici urma valea Bistriţei spre Piatra Neamţ, unde<br />
drumul se bifurca în două direcţii: unul urma calea spre Girov – Bozieni – Dulceşti<br />
– Roman - Vaslui – Huşi, trecea Prutul străbătând ţ<strong>in</strong>utul Lăpuşnei ajungând la<br />
Chilia, altul o cotea de pe valea Bistriţei, pe la Roznov – Buhuşi – Bacău -<br />
Mărăşeşti, de unde se despărţea spre Focşani - Bucureşti sau spre Galaţi 64 .<br />
VII.2 <strong>Roznovul</strong> – în mărturiile documentelor<br />
d<strong>in</strong> secolele XVI – XVIII<br />
Prima atestare documentară a satului Roznov este d<strong>in</strong> 18 aprilie 1576 anul<br />
de la Hristos şi 7084 de la Facerea Lumii 65 . În acea zi Petru Şchiopul, în prezenţa<br />
marilor boieri d<strong>in</strong> Divanul Domnesc, întărea Mănăstirii Bistriţa, „oc<strong>in</strong>ele şi<br />
ded<strong>in</strong>ele” ei drepte primite danie de-a lungul timpului de la Alexandru cel Bun,<br />
ctitorul mănăstirii, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Între satele pe care „Theodor,<br />
egumenul Mănăstirii Bistriţa şi cu toţi fraţii întru Hristos” primeau întărire se<br />
63 Al. Gonţa, Legăturile economice d<strong>in</strong>tre Moldova şi Transilvania în secolele XIII-XVII, Bucureşti,<br />
1989, p. 38-39.<br />
64 Ibidem, p. 42.<br />
65 DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. III, p. 272-273, doc. 87.<br />
24
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
numărau şi cele de pe valea Bistriţei pr<strong>in</strong>tre care Soboleştii, Drăj<strong>in</strong>ţii, „care se<br />
numesc acum Area” Văscăuţii, Braşăuţii şi <strong>Roznovul</strong> 66 . Oare acesta să fie<br />
adevărul?<br />
Pentru a înţelege mai b<strong>in</strong>e curgerea stăpânirii în Roznov trebuie să ne oprim<br />
pentru început asupra documentelor pe care Mănăstirea Bistriţa le deţ<strong>in</strong>ea în a doua<br />
jumătate a secolului al XVI-lea şi cu care se prezenta în procesele de hotar sau<br />
venea în faţa domnului pentru a primi întărire pe moşiile pe care le deţ<strong>in</strong>ea. Aici se<br />
impune o menţiune: multe d<strong>in</strong> cărţile domneşti cu danii făcute Mănăstirii Bistriţa<br />
s-au dovedit a fi prelucrate de călugări în prima parte a veacului al XVII-lea. Abia<br />
editorii colecţiei naţionale Documenta Romania Historica au stabilit cu certitud<strong>in</strong>e<br />
acest lucru.<br />
De aceea, aşa cum vom vedea în cont<strong>in</strong>uare, trebuie să fim destul de<br />
rezervaţi faţă de unele documente care, la prima vedere, par a fi orig<strong>in</strong>ale. Aceasta,<br />
deoarece în evoluţia proprietăţii apar s<strong>in</strong>cope care cu greu pot fi explicate, mai ales<br />
că pentru cele mai multe sate mănăstireşti curgerea stăpânirii este cont<strong>in</strong>uă şi în<br />
rare cazuri se observă vânzări sau confiscări, ceea ce nu se poate aplica şi<br />
<strong>Roznovul</strong>ui.<br />
Cu toate că nu vom putea rezolva problema documentelor false în lucrarea<br />
de faţă, vom încerca să ne exprimăm îndoiala asupra unora d<strong>in</strong>tre ele. Aceste<br />
documente sunt cele pe care le deţ<strong>in</strong>ea mănăstirea până la preluarea moşiei de către<br />
vornicul Bilăi. Chiar dacă sunt cărţi domneşti în care se confirmă stăpânirea pe<br />
satele mănăstirii, unele d<strong>in</strong> probele aduse ca mărturie par a fi false. În aceste<br />
condiţii actul orig<strong>in</strong>al prelua o mărturie m<strong>in</strong>ciunoasă şi dădea dreptul de stăpânire<br />
mănăstirii, fără ca aceasta să-l fi avut vreodată. Luându-ne această măsură de<br />
prevedere pentru secolele XV-XVI, vom încerca să scriem istoria <strong>Roznovul</strong>ui aşa<br />
cum reiese d<strong>in</strong> actele ce astăzi le avem la dispoziţie.<br />
Până acum s-au făcut multe supoziţii, s-a încercat legarea teritoriului pe<br />
care se găseşte actualul oraş de sate de mult dispărute, doar pentru a demonstra că<br />
aşezarea este mai veche.<br />
Porn<strong>in</strong>du-se de la o localizare aproximativă a satului Sauca sau a Gurii<br />
Cracăului 67 , M. Costăchescu consideră că „este pe unde e <strong>Roznovul</strong> de astăzi” 68 .<br />
66 Ibidem.<br />
67 Prima menţiune despre Gura Cracăului o avem d<strong>in</strong> 2 ianuarie 1432, când, la porunca lui Ilie<br />
Voievod, se întărirea lui Dragoş Urlat satul lui de pe Tutova. Actul era scris de Ghedeon diac (DRH,<br />
A, Moldova, vol. I, p. 157, nr. 106). Câţiva ani mai târziu, tot d<strong>in</strong> acelaşi loc, la 13 septembrie 1439,<br />
voievodul Ilie întărea Mănăstirii Bistriţa vama de la Bacău (Ibidem, p. 287, nr. 200). Editorii<br />
documentului spun despre satul de la Gura Cracăului că este „<strong>in</strong>clus în Roznov” (vezi la <strong>in</strong>dice,<br />
25
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Cit<strong>in</strong>d cu mare atenţie documentele, vom observa că Sauca şi satul de la Gura<br />
Cracăului sunt de la început dăruite de domnii Moldovei Mănăstirii Neamţ.<br />
La 23 februarie 1438, Ilie, domnul Moldovei, făcea cunoscut „cu acestă<br />
carte a noastră, tuturor celor care vor vedea sau o vor auzi cit<strong>in</strong>du-se, că am cugetat<br />
cu gândul nostru bun şi am dat mănăstirii noastre, Sfânta Înălţare de la Neamţ, un<br />
sat la gura Cracăului, anume Seucăuţi, unde este Samoil vătăman” 69 .<br />
La rândul său Ştefan voievod, anunţa d<strong>in</strong> Satul lui David, la 11 martie 1446,<br />
tot pr<strong>in</strong>tr-o carte domnească, faptul că întăreşte aceleiaşi mănăstiri satele primite<br />
danie de la domnii anteriori 70 . Câteva luni mai târziu, Mănăstirea Neamţ primea<br />
întărire pe „o mănăstire la Boişte, unde a fost chilia vlădicăi Iosif, unde sunt<br />
călugăriţe, cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit d<strong>in</strong> veac.<br />
Încă am dat mănăstirii mai îna<strong>in</strong>te zise pe toţi popii d<strong>in</strong> satele mănăstireşti,<br />
anume: biserica d<strong>in</strong> Telebec<strong>in</strong>ţi, şi biserica d<strong>in</strong> Başoteni, şi biserica d<strong>in</strong> Dvor<strong>in</strong>eşti,<br />
şi biserica d<strong>in</strong> Baloşeşti, şi biserica de la Gura Cracăului, şi biserica d<strong>in</strong> Trestiana<br />
de la Balomireşti, ca să asculte de mănăstirea noastră, cu toate veniturile. Toate<br />
aceste mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre uric, cu toate veniturile, nemişcat<br />
niciodată, în veci” 71 .<br />
Schimbarea domniei nu aduce modificări în ceea ce priveşte stăpânirea de<br />
către mănăstire a satului de la Gura Cracăului, el fi<strong>in</strong>du-i reîntărit de două ori: la 22<br />
august 1447 72 şi 8 decembrie 1454 73 .<br />
De acum îna<strong>in</strong>te nu mai avem nici o <strong>in</strong>formaţie despre Sauca sau satul de la<br />
Gura Cracăului. După cum se poate observa, niciodată satul nu este am<strong>in</strong>tit ca fi<strong>in</strong>d<br />
al Mănăstirii Bistriţa sau Tazlău, mănăstiri ce aveau moşii în zonă.<br />
Abia după mai mult de 120 de ani de la ultima menţiune a satului Sauca<br />
avem prima menţiune documentară a <strong>Roznovul</strong>ui. În mod firesc se pune întrebarea<br />
dacă Sauca este una şi aceeaşi localitate cu <strong>Roznovul</strong>, de ce şi-a schimbat numele,<br />
stăpânul şi de ce nu mai apare o perioadă aşa de lungă în documente?<br />
Un prim răspuns ar fi acela că satul s-a putut risipi d<strong>in</strong> cauza vitregiilor<br />
vremii, aşa cum s-a întâmplat cu multe sate d<strong>in</strong> Moldova. Oştile maghiare ale lui<br />
vocea).<br />
68<br />
M. Costăchescu, documente moldoveneşti îna<strong>in</strong>te de Ştefan cel Mare, Iaşi, 1932<br />
69<br />
DRH, A. Moldova, vol. I, p. 254-256, nr. 180.<br />
70<br />
Ibidem, p. 377-378, nr. 266.<br />
71<br />
Documentul era dat la 6 iunie 1446, la Vaslui (Ibidem, p. 378-379, nr. 267).<br />
72<br />
Ibidem, p. 387-388, nr. 273.<br />
73<br />
Ibidem, vol. II, întocmit de Leon Şimanschi în colaborare cu Georgeta Ignat şi Dumitru Agache,<br />
Bucureşti, 1976, p. 61, nr. 44.<br />
26
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Matei Corv<strong>in</strong> sau cele otomane puteau să distrugă satul în timpul campaniilor<br />
militare d<strong>in</strong> Moldova. A doua ipoteză ar fi aceea că documentele referitoare la<br />
Sauca s-au pierdut. Noi op<strong>in</strong>ăm că locuitorii au părăsit satul, acesta selişt<strong>in</strong>du-se.<br />
Aşa cum am văzut, Sauca a aparţ<strong>in</strong>ut tot timpul Mănăstirii Neamţ. În<br />
documentul d<strong>in</strong> 1576 <strong>Roznovul</strong> este am<strong>in</strong>tit ca fi<strong>in</strong>d al Mănăstirii Bistriţa, alături<br />
de alte sate de pe Bistriţa. Petru Şchiopul spune că mănăstirea le avea cu uric de<br />
danie de la Petru Rareş 74 . În aceeaşi zonă Mănăstirea Tazlău avea „o poiană ce este<br />
peste Bistriţa, în faţa satelor Zăneştilor şi <strong>Roznovul</strong>” 75 , fără a ne spune al cui era<br />
<strong>Roznovul</strong>. Coroborând documentele de până acum observăm că în zonă aveau<br />
moşii trei mănăstiri şi anume: Neamţul, Bistriţa şi Tazlăul.<br />
Pentru a ieşi d<strong>in</strong> acest hăţiş al documentelor şi a evalua corect începuturile<br />
<strong>Roznovul</strong>ui trebuie să citim cu atenţie un document de la Ştefan Răzvan, domnul<br />
Moldovei, care, la 1 iunie 1595, întărea „rugătorilor noştri, călugărilor de la ruga<br />
noastră, Mânăstirea Bistriţa”, „satul <strong>Roznovul</strong>, care este pe Bistriţa, danie şi întărire<br />
sf<strong>in</strong>tei mânăstiri, de la Alexandru voievod cel Bun, şi de la Ştefan voievod cel<br />
Bătrân şi de la ceilalţi domni” 76 .<br />
Două decenii mai târziu, Radu Mihnea, domnul Molovei, întărea „rugii<br />
noastre, sf<strong>in</strong>tei Mânăstiri Bistriţa, un sat anume <strong>Roznovul</strong>, pe Bistriţa, care este în<br />
ţ<strong>in</strong>utul Neamţ, hotarul acestui sat Răznovul care s-a împreunat cu hotarul satului<br />
Area; care sat l-a dat întâi ctitorul sf<strong>in</strong>tei mânăstiri, Alixandru voievod cel prea<br />
Bun, şi apoi de Ştefan voievod cel Bătrân şi de toţi domnii vechi, până la Ştefan<br />
Tomşovici voievod” 77 .<br />
Neavând actul de la Alexandru, putem bănui că <strong>Roznovul</strong> a făcut parte de la<br />
început d<strong>in</strong>tre satele dăruite Mănăstirii Bistriţa 78 . Priv<strong>in</strong>d harta cu satele ce aparţ<strong>in</strong><br />
acestei mănăstiri observăm că Alexandru i-a dăruit o moşie compactă având în nord<br />
satul Brăşeuţi şi în sud satul Zăneşti, acesta d<strong>in</strong> urmă a Mănăstirii Tazlău. În acest<br />
74<br />
DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. III, Bucureşti, 1951, p. 272-273, doc. 87.<br />
75<br />
Documentul este d<strong>in</strong> 12 aprilie 1591 (DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. IV, Bucureşti, 1952, p.<br />
12-13, nr. 15).<br />
76<br />
Ibidem, p. 125, nr. 156. În aceeaşi ord<strong>in</strong>e de idei, la 23 august 1616, Radu Mihnea, domnul<br />
Molovei, întărea „rugii noastre, sf<strong>in</strong>tei Mânăstiri Bistriţa, un sat anume <strong>Roznovul</strong>, pe Bistriţa, care<br />
este în ţ<strong>in</strong>utul Neamţ, hotarul acestui sat Răznovul care s-a împreunat cu hotarul satului Area; care<br />
sat l-a dat întâi ctitorul sf<strong>in</strong>tei mânăstiri, Alixandru voievod cel prea Bun, şi apoi de Ştefan voievod<br />
cel Bătrân şi de toţi domnii vechi, până la Ştefan Tomşovici voievod (DIR, A. Moldova, veacul<br />
XVII, vol. IV, p. 29-30, nr. 43).<br />
77<br />
Actul este d<strong>in</strong> 23 august 1616 (DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. IV, p. 29-30, nr. 43).<br />
78<br />
Construită de Alxandru cel Bun îna<strong>in</strong>te de anul 1407 (Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de<br />
artă medievală românească, Bucureşti, 1976, p. 56).<br />
27
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
fel se poate demonstra documentar existenţa <strong>Roznovul</strong>ui încă de la începutul<br />
veacului al XV-lea, lucru pe care îl doreau şi călugării bistriţeni.<br />
La prima vedere cele trei documente nu sunt altceva decât reîntăriri de<br />
moşii, fapt ce se întâmpla de fiecare dată când venea un nou domn pe scaunul<br />
Moldovei. Stăpânii de moşii, îndiferent dacă erau laici sau reprezentau tagma<br />
monahală, se prezentau în faţa domnului cu vechile direse pentru a primi d<strong>in</strong> partea<br />
domnului o nouă confirmare a stăpânirii satelor.<br />
Aici apare prima întrebare asupra adevăratului stăpân al <strong>Roznovul</strong>ui. În faţa<br />
lui Petru Şchiopul călugării aduseseră acte doveditoare nu mai vechi de domnia lui<br />
Petru Rareş. În ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, în vremuri tulburi pentru<br />
Moldova, când domniile se succedau cu rapiditate una după alta, aduceau drept<br />
mărturie hrisoave vechi de la Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Odată apărute<br />
aceste documente vor fi folosite şi în faţa lui Radu Mihnea.<br />
Reven<strong>in</strong>d la Sauca, un argument de necontestat că acest sat nu trebuie<br />
confundat cu <strong>Roznovul</strong> este şi documentul d<strong>in</strong> 10 ianuarie 1599, ulterior actului<br />
emis de cancelaria lui Ştefan Răzvan, pr<strong>in</strong> care Ieremia Movilă întărea Mănăstirii<br />
Neamţ o selişte, pe Cracău, „numită Sadcăuţii, unde a fost vataman Samoilă,<br />
potrivit acelor danii pe care le are sfânta mănăstire mai sus scrisă de la Ilie<br />
voievod” 79 . Satul dispăruse, dar stăpânirea asupra ei rămânea tot a Mănăstirii<br />
Neamţ.<br />
Credem că este de <strong>in</strong>teres a am<strong>in</strong>ti că pentru a primi întărire de la Mihai<br />
Viteazul pe această selişte, călugării de la Neamţ se deplasează la Alba Iulia, unde,<br />
la 17 august 1600, voievodul „cu <strong>in</strong>imă lum<strong>in</strong>ată şi curată, d<strong>in</strong> tot sufletul nostru şi<br />
d<strong>in</strong> ajutorul de la Dumnezeu” hotăra ca să le fie şi de la domnia sa „uric şi întărire<br />
cu tot venitul” 80 .<br />
Secolul al XVII-lea este cel mai zbuciumat d<strong>in</strong> toată istoria existenţei<br />
<strong>Roznovul</strong>ui. Moşia a trecut „d<strong>in</strong> mână în mână” după expresia timpului, adică a<br />
avut mai mulţi proprietari. Pentru stăpânirea ei s-au purtat procese peste procese,<br />
s-au adus martori în faţa domnului, a fost confiscată pentru „hiclenie” şi făcută<br />
danie pentru dreaptă cred<strong>in</strong>ţă, a fost schimbată cu alte sate etc.<br />
Totul începe îna<strong>in</strong>te de 22 ianuarie 1617 când S<strong>in</strong>gliticlitia 81 , fiica lui Gavril<br />
79<br />
DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. IV, p. 242, nr. 296.<br />
80<br />
Ibidem, p. 300, nr. 366.<br />
81<br />
N. Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători d<strong>in</strong> Ţara Românească şi Moldova, p. 293. A fost<br />
soră cu Ştefan mare logofăt (Ibidem, p. 329).<br />
28
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
logofăt 82 , soţia vornicului Bilăi 83 , împreună cu fiul ei, Ionaşcu 84 , solicită domnului<br />
să judece pâra d<strong>in</strong>tre ea şi călugării de la Bistriţa pentru moşia Roznov. Radu<br />
Mihnea, care întărise doar cu câteva luni îna<strong>in</strong>te <strong>Roznovul</strong> mănăstirii (23 august<br />
1616) 85 , până la term<strong>in</strong>area procesului dădea o carte „rugătorilor noştri egumenului<br />
şi întregului sobor de la sfânta mănăstire numită Bistriţa, ... ca să fie ei tari şi<br />
puternici cu această carte a domniei mele să stăpânească un sat pentru care sat au<br />
pâră cu cneagh<strong>in</strong>a Bilăiasa, anume <strong>Roznovul</strong>, până când îşi va aduce diresele şi<br />
Bilăiasa” 86 .<br />
Două săptămâni mai târziu, la 7 februarie 1617, acelaşi domn poruncea<br />
ureadnicului de Piatra să dea zi călugărilor de la Bistriţa „ca să stea de faţă îna<strong>in</strong>tea<br />
domniei mele cu cneagh<strong>in</strong>a Bilăiasa şi cu fiul ei, Ionaşco, pentru un sat al lor<br />
anume <strong>Roznovul</strong>, pe care îl stăpâneşte fără rânduială şi fără nicio pric<strong>in</strong>ă. Şi să-şi<br />
aducă şi diresele pe care le au pe acest sat. Şi să le faci şi carte pentru zi, când va fi<br />
voia lor” 87 .<br />
Judecata domnească a avut loc îna<strong>in</strong>te de 21 mai, acelaşi an, deoarece la<br />
acea dată Ionaşco Bilăi, fost pârcălab, era împuternicit de Radu Mihnea să-şi aducă<br />
înapoi toţi vec<strong>in</strong>ii apucaţi cu cisla în satul Roznov 88 . Nu ştim cu siguranţă care au<br />
fost argumentele care au stat la baza pierderii satului de către călugării de la<br />
Bistriţa. Cercetarea documentelor ulterioare referitoare la sat ne permite să ne<br />
facem o imag<strong>in</strong>e apropiată de adevăr, mai ales că de acum îna<strong>in</strong>te călugării nu vor<br />
mai încerca niciodată să revendice <strong>Roznovul</strong>.<br />
Cel mai complet act referitor la cele întâmplate cu <strong>Roznovul</strong> la începutul<br />
secolului al XVII-lea este catastiful marelui logofăt Dumitraşco Ştefan 89 , scris la 20<br />
82<br />
Ibidem, p. 305.<br />
83<br />
Întâlnit în documente ca mare stolnic între 13 decembrie 1572 şi 13 mai 1574, Simion Bilăi a fost<br />
unul d<strong>in</strong> trădătorii lui Ioan vodă cel Viteaz, trecând de partea lui Petru Şchiopul, care l-a trimis la<br />
1574 să „pr<strong>in</strong>dă” tronul. Ulterior avea să ajungă mare vornic al Ţării de Sus, dregătorie pe care a<br />
deţ<strong>in</strong>ut-o în <strong>in</strong>tervalul 5 martie 1575 – 21 septembrie 1579 (ibidem, p. 293).<br />
84<br />
Ibidem, p. 294. A fost mare vătav de Suceava.<br />
85<br />
DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. IV, Bucureşti, 1956, p. 29-30, nr. 43.<br />
86<br />
Ibidem, p. 87-88, nr. 124.<br />
87<br />
Ibidem, p. 96, nr. 133.<br />
88<br />
Ibidem, p. 167, nr. 206<br />
89<br />
Despre familia şi cariera politică a lui Dumitraşco Ştefan, vezi Petronel Zahariuc, Familia şi<br />
cariera lui Gheorghe vodă Ştefan, în „Arhiva Genealogică”, II (VII), 1995, p. 82-85. Este ctitorul<br />
bisericilor de de la Rădiana (construită în anul 1628, la <strong>in</strong>terior păstrând până astăzi urme de pictură<br />
executată de zugravul Silvan; V- Drăguţ, op. cit., p. 253) şi Buciuleşti (Nicolae Stoicescu,<br />
Repertoriul bibliografic al localităţilor medievale d<strong>in</strong> Moldova, p. 128).<br />
29
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
aprilie 1627 90 , care, ca într-o cronică de familie povesteşte istoria satului primit de<br />
la mătuşa sa, vorniceasa Bilăi 91 . Aşa cum reiese d<strong>in</strong> cele spuse de logofăt, satul<br />
Roznov a fost cumpărat de vornicul Bilăi şi soţia sa, S<strong>in</strong>glitichia, mătuşa lui<br />
Dumitraşco, de la Petru Şchiopul „pentru c<strong>in</strong>ci sute de zloţi tătărăşti şi pentru opt ai<br />
buni” 92 . Domnul a putut să-l vândă deoarece satul era domnesc, ascultător de ocolul<br />
târgului Piatra 93 .<br />
În timpul primei domnii pe scaunul Moldovei, Ştefan Tomşa a trimis<br />
„oamenii săi în toată ţara şi la mănăstiri”şi „unde vor găsi avuţie şi bucate de a<br />
viclénilor lui” să le ia pe toate. „Mărs-au şi la mănăstire la Bistriţă un aprod a lui<br />
anume Petrea Sîrbul, carele au fost şi diregător în Piiatră, şi au luat ce au găsit la<br />
acea mănăstire”. Acolo fuseseră lăsate spre păstrare şi documentele <strong>Roznovul</strong>ui de<br />
către vornicului Bilăi cu speranţa că mănăstirea nu va fi jefuită sau că fi<strong>in</strong>d b<strong>in</strong>e<br />
ascunse în tă<strong>in</strong>iţele ei nu vor fi găsite. Când au venit însă oamenii domniei,<br />
călugării au dat toate odoarele şi actele pe care le aveau. Documentele au fost<br />
cercetate de episcopul Aftanasie şi, descoper<strong>in</strong>d uricul de cumpărătură al<br />
<strong>Roznovul</strong>ui, „dat-au un cal acelui aprod Petrei şi au luat acel uric” 94 . Neavând actul<br />
în mână proprietarul nu mai avea cu ce să demonstreze că satul este al lui. Văzândo<br />
pe vorniceasă văduvă şi fără nici un fel de ajutor – aşa cum scria cu mâna ei în<br />
diata d<strong>in</strong> 23 februarie 1625, pr<strong>in</strong> care lăsa întreaga ei avere logofărului Dumitraşco<br />
Ştefan – „în multe chipuri s-au ispitit şi călugării de la Bistriţa ca să-l poată lua de<br />
la mâna noastră şi încă şi drése ce-am avut făcute pre acel sat, ni le-au arsu<br />
călugării” 95 . Chemaţi la judecată călugării au negat faptul că ar fi fost lăsate acele<br />
90<br />
DRH, A. Moldova, vol. XIX, editat de Haralambie Chircă, Bucureşti, 1969, p. 242 nr. 186.<br />
91<br />
Petronel Zahariuc, Catastiful lui Dumitraşco Ştefan – cronică de familie, în „Arhiva<br />
Genealogică”, III (VIII), 1996, nr. 3-4, p. 185 şi urm.<br />
92<br />
DRH, A. Moldova, vol. XIX, 211-216, nr. 168.<br />
93<br />
Ibidem; primul document în care este am<strong>in</strong>tit faptul că satul a aparţ<strong>in</strong>ut de ocolul târgului Piatra,<br />
este d<strong>in</strong> 4 decembrie 1619, când Gaşpar Graţiani, domnul Moldovei, scria „ureadnicului d<strong>in</strong> târgul<br />
Piatra şi şoltujului şi pârgarilor şi tuturor slugilor noastre, care veţi umbla cu slujbele noastre, d<strong>in</strong><br />
acel târg. Dămu-vă ştire, că ni s-au jeluit giupă[i]neasa Bilăias şi au dzăs, îna<strong>in</strong>tea noastră, că<br />
are un sat anume <strong>Roznovul</strong> şi iaste eşit de la ocolul tărgului Pietrii încă den dzilile lui Petru vodă şi<br />
înblă cu ţănutul, iară vo îl învăluiţ cu ocolul tărgului, la mori şi la fănuri şi alte lucruri, la<br />
toate şi la podvoade”. Domnul le poruncea ca „să aveţ a-l lăsa foarte în pace, întru nemic să nu-l<br />
învăluiţi cu ocolul târgului, la podvoade, sau la mori, sau la ş<strong>in</strong>dile, sau la fănuri, sau fie la ce lucru<br />
să nu-l învăluiţ acel sat, ci să fie cu ţănutul u ş-au fost de la Pătru vodî pănă acu”<br />
(DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. IV, p. 410, nr. 528).<br />
94<br />
DRH, A. Moldova, vol. XIX, 211-216, nr. 168.<br />
95<br />
DRH, A. Moldova, vol. XVIII, întocmit de I. Caproşu şi V. Constant<strong>in</strong>ov, Bucureşti, 2006, p.<br />
30
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
urice în grija lor, însă „s-a aflat înşelăciunea lor şi au rămas de toată legea”.<br />
Domnul poruncea că „dacă se vor ivi în vreo vreme acele direse, să aibă a le da în<br />
mâ<strong>in</strong>ile Bilăiasei şi fiului ei Ionaşco” 96 .<br />
Aşa cum am arătat mai sus, la începutul domniei lui Radu Mihnea, călugării<br />
v<strong>in</strong> în faţa domnului, aducând urice vechi de la Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare<br />
şi de la toţi domnii până la Ştefan Tomşa, şi cer întărire pe Roznov 97 , lucru pe care<br />
îl şi obţ<strong>in</strong>. Văzând nedreptatea ce i se face „în dzilele Radului Vodă în domnia<br />
dentîiu, mătuşi-mea Bilăiasă şi cu feciorul ei, Ionaşco, întreba-tu-s-au cu vlădica<br />
Aftănasii prentru acel sat şi prentru acel uric. Iară el s-au tăgăduit cum nu ştii<br />
nemică, nici au luat acel uric. Iară Radul Vodă dacă au vădzut că au mărturisit tot<br />
Svatul lui, boiarii cei mari şi cei mici, cum iaste acel sat cumpărătură direptă lui<br />
Bilăi vornicul şi cu giupăneasa lui, Seclentichiia, mătuşi-mea, şi nice cu o v<strong>in</strong>ă n-au<br />
fost lui Ştefan Vodă, datu-i-au şi i-au întorsu acel sat înapoi şi i-au făcut urice şi<br />
ispisoaci şi au dzis şi vlădicăi să-i întoarcă acel uric, iară el tot s-au tăgăduit” 98 .<br />
Odată satul pierdut de călugări, ei nu au mai încercat să-l redobândească în<br />
timp. Aceasta demonstrează că toate documentele pe care le aveau pe Roznov, până<br />
la actul d<strong>in</strong> timpul lui Radu Mihnea nu erau cele adevărate. Deţ<strong>in</strong>ând documentele<br />
moşiei Roznov depuse spre păstrare în ta<strong>in</strong>iţele mănăstirii de către vornicul Bilăi,<br />
călugării puteau să „meşteşugească” un act, care să fie anterior celui orig<strong>in</strong>al.<br />
Astfel, ei plăsmuiesc unul care să fie d<strong>in</strong> prima domnie a lui Petru Şchiopul,<br />
arătând că au urice vechi de la Petru Rareş. Între boierii d<strong>in</strong> Sfatul Domnesc se află<br />
vornicul Bilăi, cel care, în realitate, va cumpăra satul de la Petru Şchiopul.<br />
Cât despre uricul de la Petru cel Bătrân iată ce aflăm într-o scrisoare dată de<br />
Mitropolitul Varlaam în toamna anului 1635. Înaltul prelat arata că în faţa lui a<br />
mărturisit popa Bilăi, cum că atunci când el a fost ucenic „la Niculae egumenul den<br />
mănăstirea Bistreţăi, l-au învăţat Niculae egumenul şi cu neşti călugări de-acolo, de<br />
au ras un uric, cu neşte meşterşuguri diiavoleşti, de l-au ras preste tot şi l-au scris<br />
hiclean, de la Pătru vodă cel Bătrân; ş-au pus într-însul hotarul mănăstirii<br />
Bisericani. Şi pentru căci s-au şi mărturisit de acest uric hiclean, căci că s-au<br />
spăriiat de moarte, dentr-o dzăcare ce au cădzut” 99 .<br />
Al doilea document pe Roznov, cel de la Ştefan Răzvan, este probabil şi el<br />
353-354, nr. 282.<br />
96<br />
DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. IV, p. 436-437, nr. 567.<br />
97<br />
Ibidem, veacul XVI, vol. IV, p. 29-30, nr. 43.<br />
98<br />
DRH, A. Moldova, vol. XIX, 211-216, nr. 168.<br />
99<br />
Ibidem, vol. XXIII, Bucureşti, întocmit de Leon Şimanschi, Nistor Ciocan, Georgeta Ignat,<br />
Dumitru Agache, Bucureşti, 1996, p. 283, nr. 238.<br />
31
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
un fals. Era destul de uşor să falsifici un document de la un domn care stătuse atât<br />
de puţ<strong>in</strong> pe tronul Moldovei. Aici ei vorbesc de documentele pe care le au pe<br />
Roznov de la Alexandru cel Bun, ctitorul mănăstirii, şi de la Ştefan cel Mare.<br />
Dacă aceste documente nu erau false, se puteau duce la orice nouă domnie<br />
să ceară să le întărească satul. Dar n-au făcut acest lucru niciodată după de adevărul<br />
a fost scos la iveală.<br />
După ce a <strong>in</strong>trat sub stăpânirea logăfătului Dumitraşco Ştefan şi apoi a<br />
fiului său, Gheorghe Ştefan, viitorul domn al Moldovei, satul este întâlnit mai rar în<br />
documente. Despre locuitorii lui aflăm d<strong>in</strong>tr-un document d<strong>in</strong> vara anului 1647 că<br />
s-au aflat în conflict cu monahii de la Bistriţa pentru că roznovenii îşi lăsau vitele<br />
să strice fânul călugărilor. În aceeaşi poruncă adresată de Vasile Lupu pârălabilor<br />
de Neamţ se cerea ca aceştia să cerceteze şi pric<strong>in</strong>a ivită între cele două părţi pentru<br />
c<strong>in</strong>ci mascuri (porci) 100 .<br />
Gheorghe Ştefan, ajuns domn al Moldovei, în momentul când postelnicul<br />
Grigoraş Ghica 101 s-a căsătorit cu Safta, iar el a fost naş de cununie, drept dar de<br />
nuntă le-a dat satul Roznov şi două fălci de vie la Cotnari, pe dealul Pâşna 102 .<br />
Doi ani mai târziu <strong>Roznovul</strong> ajunge între satele dăruite de Gheorghe Ştefan<br />
ctitoriei sale de la Caş<strong>in</strong> 103 . Devenise o moşie mare, avea heleşteu în ţar<strong>in</strong>ă, vaduri<br />
de moară în Bistriţa şi Cracău, poieni de fînaţ pe malul Bistriţei şi cu locuri de<br />
prisăci 104 . Nu ştim cum a ajuns d<strong>in</strong> nou în stăpânirea domnului, probabil l-a<br />
rascumpărat de la f<strong>in</strong>i, pentru ca apoi, în faţa Sfatului Domnesc şi al înalţilor prelaţi<br />
ai ţării, să-l facă danie Mănăstirii Caş<strong>in</strong>.<br />
D<strong>in</strong> acest moment satul timp de peste două decenii va trece de la un stăpân<br />
la altul până va <strong>in</strong>tra, în cele d<strong>in</strong> urmă, în posesia Rosetteştilor. În această perioadă,<br />
istoria <strong>Roznovul</strong>ui este strâns legată de hotărârile domnilor Moldovei, multe d<strong>in</strong>tre<br />
cărţile domneşti fi<strong>in</strong>d adevărate cronici a ceea ce s-a întâmplat de la sfârşitul<br />
100 Porunca domnească este d<strong>in</strong> 2 iunie 1647 (Catalogul documentelor moldoveneşti d<strong>in</strong> Arhiva<br />
Istorică Centrală a Statului, vol. II, Bucureşti, 1959, p. 385-386, nr. 1970); se va cita în cont<strong>in</strong>uare<br />
Catalogul documentelor moldoveneşti).<br />
101 Grigoraş Ghica era fiul lui Gheorghe Ghica mare vornic, căsătorit cu Mărica, fiica lui Matei<br />
Sturza mare vistiernic şi nepoata lui Gheorghe Ştefan voievod, care l-a făcut agă după înrudirea pr<strong>in</strong><br />
căsătorie. A fost postelnic între nov. 1654-1656, apoi comis al doilea , agă de la 21 dec. 1757 la 18<br />
feb. 1658. În anul următor, 1659, avea să ajungă capuchehaie la Ţarigrad, pentru ca între 1660-1664<br />
şi 1672-1673 să fie domn al Ţării Româneşti (N. Stoicescu, Dicţionarul marilor dregători d<strong>in</strong> Tara<br />
Românească şi Moldova, p. 403).<br />
102 Dania este făcută la 2 noiembrie 1654 (Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/444. Copie).<br />
103 N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor medievale d<strong>in</strong> Moldova, p. 157-158.<br />
104 Catalogul documentelor moldoveneşti, vol. III, Bucureşti, 1968, p. 79, nr. 272.<br />
32
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
domniei lui Vasile Lupu până în timpul domniei lui Duca Vodă.<br />
Aşa cum este ştiut, logofătul Gheorghe Ştefan s-a ridicat cu oşti stră<strong>in</strong>e<br />
împotriva lui Vasile Lupu. Plata mercenarilor a făcut-o d<strong>in</strong> cei 20.000 de taleri,<br />
banii lăsaţi în grija sa de domn pentru a-i folosi în caz de primejdie.<br />
Pentru a recupera banii pierduţi, Ştefăniţă Lupu, fiul lui Vasile Vodă, ajuns<br />
şi el pe tronul Moldovei, confiscă satele rămase în urma lui Gheorghe Ştefan. Între<br />
acestea se număra şi <strong>Roznovul</strong>, „care sat au fost a lui Gheorghie Ştefan vodă şi<br />
l-am luat pentru 20.000 de taleri ce i-au dat păr<strong>in</strong>tele mieu, Vasilie Vodă, să-i ţii<br />
când au fost log(o)f(ăt) mari, gând<strong>in</strong>du-şă mărie sa că esti slugă diriaptă şi boier<strong>in</strong><br />
de ţară, iar el ca un om rău fi<strong>in</strong>d, cu vicleşug la <strong>in</strong>ima lui, cu acei bani au rădicat<br />
oaste asupra noastră unguri şi munteni, fără voia Împărăţiei, şi ne-au scos den ţară<br />
şi toată avuţiia ne-au luat şi multă răutate ne-au făcut” 105 . Satul era făcut danie<br />
cred<strong>in</strong>ciosului şi c<strong>in</strong>stitului boier Neculai Racoviţă, care, „d<strong>in</strong> t<strong>in</strong>ereţi au slujit în<br />
casa c<strong>in</strong>stit păr<strong>in</strong>telui domniei meli lui Vasilie Vodă, drept şi cu cred<strong>in</strong>ţi slujbă,<br />
astăzi şi domnii meli slujăşti cu dreptati” 106 .<br />
La solicitarea lui Neculai Racoviţă, Eustratie Dabija, domnul Moldovei, îi<br />
reîntărea satul Roznov. Şi în acest act avem <strong>in</strong>formaţii <strong>in</strong>teresante despre relaţiile<br />
d<strong>in</strong>tre Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan. „După aceea dacă au mazilit pre Gheorghie<br />
Ştefan vodă şi l-au poftit să margă la Împărăţie, el de iznoavă s-au făcut ha<strong>in</strong> şi s-au<br />
dus d<strong>in</strong> ţară în Ţara Ungurească, iar Dumnezeu cel puternic milostiv<strong>in</strong>du-să şi au<br />
dăruit c<strong>in</strong>titul împărat cu domniia Ţării Moldov[v]iei pre Ştefan Vodă”. Acesta<br />
neavând ce să ia pentru datoria ce o avea Gheoghe Ştefan la tătăl său i-a luat satele<br />
şi moşiile. Cu <strong>Roznovul</strong> l-a miluit pe Neculai Racoviţă, hatman şi pârcălab de<br />
Suceava, „ca să-i fie oc<strong>in</strong>ă şi moşie în veci, pentru căci au petrecut şi dum(nealui)<br />
pentru acei domnii muiltă nevoé şi asupreală şi s-au aflat la toate nevoile lor cu<br />
slujbă şi cu multă cheltuială şi pradă şi având mare scârbire pentru slujba ce au<br />
slujit acelor domni cu dreptate şi cu cred<strong>in</strong>ţi d<strong>in</strong> t<strong>in</strong>ereţile sale” 107 .<br />
La rândul său, Neculai Racoviţă, la 5 iunie 1663 108 , se înţelega cu Ecater<strong>in</strong>a<br />
(Daf<strong>in</strong>a) 109 , doamna lui Eustratie Dabija şi fiica sa, Maria, să schimbe <strong>Roznovul</strong> cu<br />
105 15 ianuarie 1660 (Arhivele Naţionale Iaşi,. Documente, 791/445. Copie). Vezi şi actul d<strong>in</strong> 29<br />
ianuarie 1660 (Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/45. Orig., hârtie, sigiliu. Ibidem, 791/447.<br />
Copie).<br />
106 Arhivele Naţionale Iaşi,. Documente, 791/445.<br />
107 Actul era scris în Iaşi la 16 aprilie 1662 (Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/448).<br />
108 Catalogul documentelor moldoveneşti, vol. III, p. 219-220, nr. 979. Pentru acest schimb, vezi şi<br />
zapisul d<strong>in</strong> 5 iulie 1663 (Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/449) şi mărturia marilor boieri<br />
d<strong>in</strong> 12 ianuarie 1664 (Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), p. 377-378).<br />
33
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
satele Ustia, cumpărat de la Mănăstirea Râşca cu 800 de galbeni, şi Zaluceni,<br />
cumpărat de la păhărniceasa Antimia 110 , fiica lui Grigore Ureche cu 500 de lei.<br />
Doamna Ecater<strong>in</strong>a era <strong>in</strong>teresată să dea satele d<strong>in</strong> nordul Moldovei, situate departe<br />
de scaunul domnesc, pentru unul aflat în imediata apropiere a moşiilor sale de la<br />
munte. Deşi mai multe documente vorbesc de acest schimb, nu ştim dacă el s-a<br />
produs şi în realitate sau în cele d<strong>in</strong> urmă, hatmanul plăteşte doamnei ţării cele<br />
două sate şi păstrează <strong>Roznovul</strong>. Numai aşa ne putem explica faptul că la 30<br />
ianuarie 1667 Alexandru Ilieş, domnul Moldovei, întărea lui Neculai Racoviţă satul<br />
Roznov primit danie de la Ştefăniţă Lupu, fără a se am<strong>in</strong>ti de schimbul de mai<br />
sus 111 .<br />
În acelaşi an, în faţa lui mitropolitului Ghedeon, a episcopului de Roman,<br />
Dosoftei, a episcopului de Rădăuţi, Serafim, a episcopului de Huşi, Ion, şi a marilor<br />
boieri d<strong>in</strong> Sfatul ţării, hatmanul se învoia să mai dea Mănăstirii Râşca, de la care<br />
luase doamna Ecater<strong>in</strong>a satul Ustia, 200 de lei pentru a face reparaţii la biserică 112 .<br />
Făcea acest gest deoarece călugării doreau să vândă o parte d<strong>in</strong> satele pe care le<br />
aveau pentru a acoperi mănăstirea, trapezele şi chiliile. Dor<strong>in</strong>d să-i ajute „s-au<br />
învoit dum(nealui) s<strong>in</strong>gur, de bunăvoia dum(isale), şi n-au lăsat pe călugări să mai<br />
vânză d<strong>in</strong> moşiili mănăstirii, ce au mai dat încă pisti aceli opt suti de galbeni doî<br />
suti lei, bani gata, în mâna lui Mehei, egumănul, dena<strong>in</strong>tea noastră, ca-s(ă) acopiri<br />
sfânta mănăstiri şi chiliili” 113 .<br />
Neculai Ruset dând banii pentru meremetul mănăstirii, egumenul Teodosie,<br />
stareţul Ghenadie şi întreg soborul, îi recunoşteau, la 18 iunie 1667, dreptul de<br />
109 Îna<strong>in</strong>te de a se căsători cu Eustratie Dabija, Ecater<strong>in</strong>a a mai fost căsătorită cu Dumitru Buhuş<br />
mare vistiernic şi cu Ştefan serdar (N. Stoicescu, Dicţionarul marilor dregători d<strong>in</strong> Ţara<br />
Românească şi Moldova, p. 393).<br />
110 A fost căsătorită cu paharnicul Alexandru (Ibidem, p. 453). Femeie <strong>in</strong>struită pentru vremea<br />
aceea, Antimia ştia să scrie şi să citească. La 3 decembrie 1657, Antemia v<strong>in</strong>dea lui Toma<br />
Cantacuz<strong>in</strong>o jumătate d<strong>in</strong> satul Negriţeşti, ţ<strong>in</strong>utul Neamţ, la sfârşitul actului adăugând: „am scris<br />
s<strong>in</strong>gură cu mâna mea şi mi-am pus şi pecetea şi am iscălit” (Cf. D. Velciu, Grigore Ureche,<br />
Bucureşti, 1979, p. 163). Într-o „carte” de la Gheorghe Ştefan pr<strong>in</strong> care se întăreşte o danie a<br />
Antimiei făcută sulgerului Gavrilaş Jora şi soţiei acestuia, Todosia, se face o caracterizare deosebită<br />
a cunoşt<strong>in</strong>ţelor fetei lui Grigore Ureche: „ea s<strong>in</strong>gură cu mâ<strong>in</strong>ile sale le-au făcut lor zapis şi l-au<br />
subscris, ea fi<strong>in</strong>d în cărţi foarte învăţată” (Ibidem).<br />
111 Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/450<br />
112 Dania era făcută la 11 aprilie 1667 (Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 628 (Condica Asachi), f.<br />
654-655).<br />
113 Ibidem.<br />
34
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
stăpânire asupra satului Ustia, d<strong>in</strong> ţ<strong>in</strong>utul Orheiului 114 , deoarece „nu ne-au lăsat<br />
într-această vremi ca să v<strong>in</strong>dim oc<strong>in</strong>ili sf<strong>in</strong>tii mănăstiri”. Socot<strong>in</strong>d ca „să nu hii<br />
făcut doamna Dabijii Vodă asuprighelă să fii luat acesta satu Ustie di la noi făr voe<br />
noastră şi vrându dum(nealui) ca să-i hii lucrul cu aşăzătură n-au chemat şi n-au<br />
mai dat 200 lei bătuţ(i), bani gata, cu aceşti bani ca-s(ă) tocmim celi strâcate la<br />
sfânta mănăstire. Şi ne-au plătit dum(nealui) dipl<strong>in</strong>i aceşti bani gata mânulor<br />
noastri a tot săboriul” 115 .<br />
În perioada domniei lui Iliaş Alexandru stăpânirea <strong>Roznovul</strong>ui este d<strong>in</strong> nou<br />
tulburată. Doamna Safta, soţia lui Gheorghe Ştefan, revenită în Moldova după<br />
„despărţăniia ce-au avut cu domnul său Gheorghie Ştefan vodă, d<strong>in</strong> ţără stre<strong>in</strong>ă,<br />
unde li s-au tâmplat lipsă şi scăpare de primej(die)”, solicită să i se restituie o parte<br />
d<strong>in</strong> satele soţului său, pr<strong>in</strong>tre care şi <strong>Roznovul</strong>. Deşi domnia este de acord ca Safta<br />
să reprimească satul confiscat 116 , se pare că el nu a mai ajuns niciodată la rudele<br />
fostului domn.<br />
Cel mai frumos şi <strong>in</strong>teresant document rămas despre Roznov este cel dat de<br />
cancelaria lui Gheorghe Duca la 1 octombrie 1679 117 . Îl vom prezenta aproape în<br />
întregime pentru bogăţia <strong>in</strong>formaţiilor oferite. Este o filă d<strong>in</strong>tr-o carte de istorie<br />
povestită de martori ai evenimentelor. Domnul făcea ştire tuturor „pentru satul<br />
Buciuleştii şi <strong>Roznovul</strong>, ce sînt pe Bistriţii, în ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, care au fost<br />
drepte de moşie a lui Ghiorghie Ştefan vodă, venite în partea sa la împărţală cu<br />
fraţii săi, care acmu sînt danie şi miluire de la răposatul Ştefăniţă Vodă, feciorul lui<br />
Vasilie Vodă, Buciuleştii, dumisale lui Răcoviţă, log(o)f(ă)t(ul) cel mare, şi<br />
<strong>Roznovul</strong> dumisale lui Neculaiu Răcoviţă, hatmanul”. Tatăl şi fiul cereau, după<br />
obicei, la domnie nouă, să li se reîntărească satul. Domnul, un apropiat al celor doi,<br />
încearcă să lămurească „pric<strong>in</strong>a acestui lucru şti<strong>in</strong>d povestea de tot pre amăruntul<br />
cum iaste pogonire acestor sate danie acestor bo(i)eri. Fi<strong>in</strong>d Vasilie Vodă domnu<br />
aice în ţară şi Gheorghie Ştefan Vodă fi<strong>in</strong>d logofătu mari, îna<strong>in</strong>te decât toată<br />
bo(i)erime(a) ţării, datu-i-au Vasilie Vodă doâzăci de mii de taleri, bani gata, să<br />
stea la dânsul cu ta<strong>in</strong>ă fi<strong>in</strong>du-i de primejdie, iar Gheorghie Ştefan Vodă pisti scurtă<br />
vreme au cercat mijloce cu c<strong>in</strong>e s-au potrivit şi s-au rădicat domnu asupra lui<br />
Vasilie Vodă de l-au scos d<strong>in</strong> domnié şi i-au dezrădăc<strong>in</strong>at casa şi toată avuţiia. Deci<br />
scurtând povestea” se spune în cont<strong>in</strong>uare în document, „au sosit Vasilie Vodă la<br />
114<br />
Ibidem, f. 652-652 v.<br />
115<br />
Ibidem.<br />
116<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/47.<br />
117 Ibidem, 791/443.<br />
35
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
închisoare(a) împărăţiei, în Edicula, şi acolo l-au agiuns Ştefan Vodă cu scrisori,<br />
una să împace pe Vasilie Vodă să poată avea ertăciune de cele ce s-au făcut, alta<br />
dzăd<strong>in</strong>d Ştefan Vodă Mănăstire(a) Caş<strong>in</strong>ul au poftit întăritură de la Vasilie Vodă<br />
cumu ce a da la mănăstire(a) sa, ori sate, ori odoară sau orice fel de avere are <br />
da şi de va eşi Vasilie Vodă, sau d<strong>in</strong> neamul său la domnié cândva” să nu strice<br />
niciodată toate acele danii făcute mănăstirii. „Atunce Vasilie Vodă i-au răspunsu<br />
iarăşi pr<strong>in</strong> scrisori într-acesta chip: cele mai multe domniia ce mi-ai stricat şi m-ai<br />
dezrădăc<strong>in</strong>at şi neamul meu cu morţi rele şi cumplite ai st<strong>in</strong>s mai tot, şi averea şi<br />
odoară agonisită d<strong>in</strong> t<strong>in</strong>ereţile meli până la bătrâneţi mi-ai luat poate hi că ne-au<br />
certat Dumnezeu cu dumneata şi te-au făcut pric<strong>in</strong>ă asupra noastră, iar doâzeci de<br />
mii de taleri ce ţi-am dat cu mânî la mînî cînd eram eu domnu şi dumneata erai<br />
bo(i)eri c<strong>in</strong>stit şi am crezut să mi-i ţii feriţi de primejdii, acei să mi-i dai şi pre<br />
doamna mea şi pre cuconii, pre Ştefăniţ(ă), care-i ţii în robie să mi-i trimiţi să vie la<br />
m<strong>in</strong>e şi pre băetul Gheorghie hatmanul, fratele mieu, să-l scoţi d<strong>in</strong> Ţara<br />
Ungurească, de unde l-ai trimis şi dentr-atâtă mulţimé de avuţié ce mi-ai luat să-mi<br />
dai ceva să-mi fie de hrană; şi făcând dumneata aceste eu încă voi face de la m<strong>in</strong>e<br />
şi despre tot neamul mieu întăritură de va mai ţie de Dumnezeu cândva cătră c<strong>in</strong>eva<br />
d<strong>in</strong> noi mila sa să fie neruşeită întăritura noastră”. În răspunsul său Gheorghe<br />
Ştefan spune că mulţi bani a cheltuit cu oştile şi nu are de unde să-i dea înapoi, dar<br />
„pentru acei doaozeci de mii de taleri şi pentru doamnă şi pentru cuconi să-i trimată<br />
şi pentru frate-său, Gheorghie hatmanul, s-au apucat că-i va faci pre voe”. Vasile<br />
Lupu încrezător în vorbele lui Gheorghe Ştefan îi scrie să-i trimită un document cu<br />
dor<strong>in</strong>ţele domnului ce se afla în scaunul de la Iaşi, pe care să-l iscălească. „Deci<br />
Ştefan Vodă au trimis în Edicula un ispisoc scris despre Vasilie Vodă, cu slove<br />
boierului nostru, lui Contăş logfofătul, care au fost atunce la Ştefan Vodă logofăt,<br />
şi l-au iscălit Vasilie Vodă şi l-au trimis lui Gheorghie Ştefan vodă de l-au dat la<br />
mănăstire, la Caş<strong>in</strong>. Iar după aceasta Vasilie Vodă au aşteptat să-ş(i) pl<strong>in</strong>ească şi<br />
Ştefan Vodă cuvântul şi nimică n-au primit, nici banii, nici doama, nici cuconul,<br />
nici pe fratele seu l-au mai scos până apoi după mazilie lui Ştefan Vodă ce-au<br />
trecut în Ţara Ungurească”. Gheorghe Ştefan îl m<strong>in</strong>ţise încă o dată pe Vasile Lupu.<br />
Dar pe astfel de oameni soarta, de cele mai multe ori, îi pedepseşte aspru. Fi<strong>in</strong>d<br />
chemat la Istambul Gheorghe Ştefan preferă pribegia în care va şi muri.<br />
„Ghica Vodă i-au trimis lui Vasilie Vodă doamna şi cuconul la Ţarigrad şi<br />
pisti scurtă vreme milostivul Dumnezeu, după obiceiul milei sale au dat de au eşit<br />
Ştefan Vodă, ficiorul lui Vasilie Vodă, la domnie aice în ţară. De atunce, pre<br />
dreptate au socotit, dacă nu s-au ţ<strong>in</strong>ut Gheorghie Ştefan vodă de cuvânt şi n-au dat<br />
a lor ce i-au fost mânî la mână, au luat şi aceste doî sate ce mai sus scriem şi au<br />
36
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
miluit pe aceşti bo(i)eri care-i scriem, anume, care le-au slujut la nevoia lor şi au<br />
pătimit mult urgii şi-nchisori”.<br />
Gheorghe Duca, participant direct la evenimentele petrecute în Moldova,<br />
întărea cele două sate lui Neculai Racoviţă şi Cehan Racoviţă.<br />
Logofătul Neculai Racoviţă căsător<strong>in</strong>du-şi o fiică a sa, Safta 118 , cu marele<br />
vistiernic Iordache Rosetti, unul d<strong>in</strong>tre cei mai bogaţi oameni d<strong>in</strong> Moldova<br />
timpului 119 , îi va da acesteia de zestre <strong>Roznovul</strong>. De acum îna<strong>in</strong>te timp de peste 200<br />
de ani el va aparţ<strong>in</strong>e acestei familii. Imediat după preluarea zestrii soţiei se va<br />
adresa domnului pentru alegerea hotarelor satului.<br />
Cunoscut în epocă pentru presiunile pe care le punea asupra proprietarilor<br />
cu care venea în conflict, Iordache Rosetti va proceda la fel şi cu vec<strong>in</strong>ii<br />
<strong>Roznovul</strong>ui. La 30 aprilie 1690 120 , se prezenta în faţa domnului Constant<strong>in</strong><br />
Cantemir cu un act de la „răposatul bătrînul Petru Vodă”. Era o întărie făcută în<br />
urma unei pâri între Mihail şi Onciu pentru o poiană ce se afla în hotarul<br />
<strong>Roznovul</strong>ui 121 . În urma mărturiilor depuse de cei trimişi la faţa locului să facă<br />
cercetare, domnul de atunci „au aflat cum iaste acea poiană dreaptă de moşiie de<br />
hotarul <strong>Roznovul</strong>ui”. Constant<strong>in</strong> Cantemir văzând dresele de mărturie „de la<br />
Başotă şi de la Dupnis şi de la oameni buni şi megieşi d<strong>in</strong> pregiur” care spuneau că<br />
poiana „s-au aflat dreaptă de moşie hotarului <strong>Roznovul</strong>ui”, întăreşte marelui<br />
vistiernic acea poiană ca să fie dreaptă moşi a satului Roznov.<br />
După atâtea treceri d<strong>in</strong>tr-o de la un proprietar la altul, o parte d<strong>in</strong>tre actele<br />
<strong>Roznovul</strong>ui s-au pierdut, altele s-au rătăcit pr<strong>in</strong> diferite sipete purtate în hălăduirile<br />
stăpânilor, care nu au fost puţ<strong>in</strong>e în această perioadă.<br />
Iordache Rosetti la 8 mai 1701 122 îşi recupera de la beizadeaua Iordache un<br />
uric pe satul Blăneşti, pe Bărlad, de la Bogdan Vodă d<strong>in</strong> 1508 şi un ispisoc pe<br />
Roznov de la Gheorghe Ştefan. Actul era făcut în faţa marilor boieri, care pentru<br />
mai mare cred<strong>in</strong>ţă iscăleau şi-şi puneau şi peceţile 123 .<br />
118 Căsătoria a avut loc între moartea Mariei (3 octombrie 1667), fiica lui Eustratie Dabija şi a<br />
Daf<strong>in</strong>ei, şi 1 august 1690 când deja deja Safta este arătată ca soţie a sa (R. Rosetti, Familia Rosetti,<br />
I, Bucureşti, 1938, p. 39).<br />
119 La sfârşitul vieţii avea 90 de sate întregi, 12 jumătăţi de sate, pământuri în alte 67, vaduri de<br />
moară în alte sate decât cele ale sale şi loc de casă, în afară de satele date fiicei sale, Safta, pe care a<br />
avut-o d<strong>in</strong> prima sa căsătorie, cu Maria Dabija (Ibidem, p. 38-39).<br />
120 Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/452.<br />
121 Probabil actul d<strong>in</strong> 20 aprilie 1591 (DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. IV, p. 14. nr. 17).<br />
122 Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/57.<br />
123 Ibidem.<br />
37
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Toată viaţa lui Iordache a făcut numai abuzuri, s-a ţ<strong>in</strong>ut cont<strong>in</strong>uu de <strong>in</strong>trigi,<br />
a făcut şi desfăcut domnii, a fost arestat şi eliberat, condamnat la moarte şi scăpat<br />
pr<strong>in</strong> plata a multor pungi de galbeni. A deţ<strong>in</strong>ut importante funcţii publice, dar<br />
datorită firii sale, de cele mai multe ori odată schimbat d<strong>in</strong> ele trebuia, pentru a-şi<br />
păstra viaţa, să plece în pribegie.<br />
Cele două căsătorii i-au adus o zestre impresionantă, la care s<strong>in</strong>gur îşi<br />
adaugă alte zeci de moşii. A avut numeroşi copii, 11 în total, pe care i-a înzestrat<br />
aşa cum se cuv<strong>in</strong>e unor urmaşi de mare boier. Toţi copiii, având profesori iezuiţi,<br />
au primit o <strong>in</strong>strucţie aleasă.<br />
Ajuns la bătrâneţe îşi face testamentul în noiembrie 1708, când împarte o<br />
parte d<strong>in</strong> avere copiilor. <strong>Roznovul</strong>, împreună cu alte moşii alăturate, cumpărate de<br />
la Stârcea şi nepoţii săi, rev<strong>in</strong>e fiului Andrei 124 . Până la sfârşitul vieţii nu va<br />
schimba nimic d<strong>in</strong> diata deja făcută. În acest fel satul rămânând în cont<strong>in</strong>uare în<br />
stăpânirea lui Andrei Rosetti.<br />
Timp de aproape jumătate de veac avem puţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţii despre Roznov,<br />
ele reducându-se doar la am<strong>in</strong>tirea unor persoane ce au trăit în sat 125 . Cu toate că<br />
era stăpân de mulţi ani în Roznov, abia în anul 1742 Andrei Rosetti cere domnului<br />
să i se facă hotarnica moşiei 126 . Constant<strong>in</strong> Mavrocordat, în urma acestei solicitări,<br />
poruncea lui Toader Cantacuz<strong>in</strong>o şi Ştefan Ene să meargă la Roznov să strângă<br />
„oameni buni, megieşi de p<strong>in</strong> înpregiur şi după scrisori ce va fi având dum(nealui)<br />
vel ban, să luaţi sama cercâd marg<strong>in</strong>ile acelui hotar, a <strong>Roznovul</strong>ui, d<strong>in</strong> giur<br />
împregiur şi după cum s-a căde, cu dreptate, să-l hotărăţi. Şi de a fi trebu<strong>in</strong>ţă, a să<br />
înnoi hotarul cu nescai stălpi de piiatră, să-l şi înnoiţi, pu<strong>in</strong>du stălpi pe unde veţi<br />
socoti că să cade şi să daţi mărturie în semne” 127 . Odată stâlpit hotarul d<strong>in</strong>spre<br />
vec<strong>in</strong>i stăpânirea îşi putea cont<strong>in</strong>ua cursul ei l<strong>in</strong>iştit.<br />
Merită a fi am<strong>in</strong>tit aici şi următorul episod petrecut în Roznov pr<strong>in</strong> lunile<br />
martie-aprilie 1742. Un evreu cu o căruţă şi doi cai se opreşte seara în sat pentru<br />
124 Catalogul documentelor moldoveneşti, vol. V, Bucureşti, 1974, p. 218-219, nr. 819.<br />
125 La 28 martie 1709 Mihai Racoviţă poruncea lui Neculai, vornicul d<strong>in</strong> Roznov, să cerceteze o<br />
pric<strong>in</strong>ă între Iaţco Surdul cu Toader Ciupărcă (Ibidem, p. 229, nr. 857). Un an mai târziu, întâlnim<br />
un Toader Plăc<strong>in</strong>tă martor la vânzarea unei vii (Ibidem, p. 261, nr. 947), iar la 1 ianuarie 1711,<br />
Pătraşcu Boiţa d<strong>in</strong> Roznov dădea mărturie într-o pric<strong>in</strong>ă d<strong>in</strong>tre Iaţcu Surdul şi Iftimie (Ibidem, p.<br />
218-219, nr. 1004).<br />
126 O hotărnicie a <strong>Roznovul</strong>ui făcută de marele vornic Iordache Roset este am<strong>in</strong>tită ca fi<strong>in</strong>d făcută la<br />
5 iunie 1742 (Condica lui Constant<strong>in</strong> Mavrocordat, vol. II, ediţie cu <strong>in</strong>troducere, note, <strong>in</strong>dici şi<br />
glosar alcătuită de Cornelui Istrati, Iaşi, 2008, p. 187, nr. 578).<br />
127 Porunca este d<strong>in</strong> 12 iunie 1742 (Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/61).<br />
38
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
masă şi odihnă. Deshamă caii, pe unul îl împiedică şi pe celălalt îl lasă slobod. A<br />
doua zi dim<strong>in</strong>eaţă căutând caii, îl găseşte doar pe cel împiedicat, celălalt dispărând.<br />
Supărat de cele întâmplate se adresează marelui vornic, care îi plăteşte evreului<br />
calul d<strong>in</strong> banii satului. Locuitorii se plâng stăpânului moşiei, iar Andrei Ruset se<br />
adresează domnului pentru a judeca această pric<strong>in</strong>ă. Constant<strong>in</strong> Mavrocordat scrie<br />
marelui vornic Iordache Rosetti să cerceteze pric<strong>in</strong>a în cauză, concluzionând: „de<br />
vor jura doi oameni că nu ştiu ei să fie oameni tâlhari în satul lor, şi pric<strong>in</strong>a acelui<br />
cal nu este despre dânşii, să le pl<strong>in</strong>ească banii de la jidov ce i-au luat de la sat<br />
pentru calul lui” 128 .<br />
În toamna aceluiaşi an 129 , locuitorii satului se plâng domniei împotriva<br />
zlotaşilor, care, în luna octombrie, au strâns cifertul pentru mucarer şi nu au ţ<strong>in</strong>ut<br />
cont că d<strong>in</strong>tre ei au fugit zece birnici. Domnul porunceşte celor în drept să<br />
cerceteze la faţa locului dacă este adevărat ce spun locutorii şi „pe câţi îţi veţi găsi<br />
le veţi da peceţi, iar pentru cei fugiţi să cercaţi şi dar dându-să cu zapisă, cu<br />
mărturii precum sânt fugiţi şi ieşiţi d<strong>in</strong> ţară, şi nu este alt meşteşug, să aibă pace de<br />
acei bani” 130 .<br />
La jumătatea secolului al XVIII-lea satul ajunge la fiul lui Andrei Rosetti,<br />
Nicolae, probabil ca zestre de nuntă. Nicolae se va aşeza cu temei la Roznov, unde<br />
va construi acareturi mari şi frumoase şi prima biserică de piatră 131 . A fost căsătorit<br />
cu Smaranda Hrisoscoleu 132 , cu care a avut nu mai puţ<strong>in</strong> de nouă copii, crescuţi<br />
mult timp la curtea de la Roznov.<br />
A fost atât de legat de Roznov încât de acum îna<strong>in</strong>te el şi urmaşii săi îşi vor<br />
adăuga la nume şi Roznovanul. Nu avem nici o descriere a curţii d<strong>in</strong> această<br />
perioadă. Ea nu va fi fost diferită de celelalte care se aflau atunci în Moldova. Nu<br />
vom greşi dacă vom arăta care era mobilierul caselor în acea vreme, gând<strong>in</strong>du-ne<br />
că <strong>Roznovul</strong> nu putera să se abată prea mult de la regulă. Acesta era alcătuit „d<strong>in</strong><br />
mese şi scaune făcute în localitate, d<strong>in</strong> lemn de ţară şi d<strong>in</strong> paturi de scânduri de<br />
brad. Dulapurile şi scr<strong>in</strong>urile erau lucruri aproape neauzite, ne se vedeau decât<br />
128<br />
Condica lui Constant<strong>in</strong> Mavrocordat, vol. II, p. 172, nr. 525.<br />
129<br />
La 18 noiembrie 1742 (Ibidem, vol. III, p. 460, nr. 3039).<br />
130<br />
Ibidem.<br />
131<br />
Pisania acestui sfânt lăcaş, care se află astăzi în altarul bisericii noi, ne spune următoarele:<br />
„Această sfântă biserică care este hramul Sfântului Marele Ierarhu Nicolae au zidit-o d<strong>in</strong> temeiu, cu<br />
toată cheltuiala şi osteneala dumisale Nicolae Rusătu paharnicul şi jupânesăi sale Zmarandi. Let<br />
7268 oct(ombrie) 10”.<br />
132<br />
Radu Rosetti, Familia Rosetti, I, p. 74; moare în anul 1789, în urma unei lungi sufer<strong>in</strong>ţe<br />
(Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 728/36)<br />
39
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
foarte rar; aproape toate lucrurile care astăzi se ţ<strong>in</strong> în dulapuri şi în scr<strong>in</strong>uri, se<br />
păstrau atunci în lăzi. Faptul de datoreşte, fără îndoială, vechiului obicei, născut sub<br />
simţământul de nesiguranţă, rezultat firesc al pericolului de năvălire şi de<br />
prădăciune duşmană la care ţările noastre au fost expuse vreme de secole” 133 .<br />
„Trăsurile, sticlăria, serviciurile de masă şi unele obiecte mărunte se aduceau d<strong>in</strong><br />
Apus”, iar „boierii de obicei se serveau încă la masă de talgere de cositor, care până<br />
atunci mai figurează pe unele izvoade de zestre. Existau în unele case boiereşti<br />
bogate şi servicii de porţelan, dar erau privite ca lucruri de mare lux şi se<br />
întrebu<strong>in</strong>ţau numai la ocaziuni mari” 134 .<br />
D<strong>in</strong> perioada cât <strong>Roznovul</strong> a fost sub stăpânirea lui Neculai, la începutul<br />
secolului al XX-lea se mai găseau câteva piese de arg<strong>in</strong>tărie „pe care erau armele<br />
Rosetteşti cu deviza, tradusă în limba română pr<strong>in</strong> cuv<strong>in</strong>tele: «În sen<strong>in</strong> şi în negură<br />
teafăr»” 135 .<br />
Anul 1836 marchează schimbarea stăpânului moşiei. La 12 februarie 136 , în<br />
faţa mai multori mari boieri, bătrânul Iordache Rosetti îşi refăcea testamentul şi<br />
rugând „ceriul cu lacrimi fierb<strong>in</strong>ţi” ca bunul Dumnezeu să le înmulţească zilele<br />
celor doi fii ai săi, Nicolae şi Alexandru, făcea o nouă împărţire a averii. <strong>Roznovul</strong>,<br />
împreună cu alte moşii, revenea fiului său mai mic, Alexandru (Alecu).<br />
Pr<strong>in</strong> acelaşi testament Iordache lăsa celei de-a doua soţii, Anica Bogdan<br />
Roznovanu, mama vitrigă a copiilor săi, 559.000 de lei. O parte d<strong>in</strong> bani erau<br />
zestrea ei, iar alta îi lăsa de pomenire 137 .<br />
Câteva zile mai târziu, Iordache trecea la cele veşnice. La 4 martie fraţii<br />
Nicolae şi Alexandru se înţelegeau cu mastişa lor (mama vitregă) pentru „depl<strong>in</strong>ă<br />
zăstrea me cupr<strong>in</strong>să pr<strong>in</strong> izvodul de zăstre, adecă scrisorile moşiilor meli, ţâganii,<br />
vii, arg<strong>in</strong>tăriile i alte lucruri şi juvaerurile, atât aceli a zăstrii meli cât şi aceli<br />
dăruite de răposatul meu soţ, precum şi una sută mii lei, adecă c<strong>in</strong>cizăci mii lei a<br />
zăstrii şi alţi c<strong>in</strong>cizăci mii lei lăsaţi de răposatul meu soţ de a mi să da piste banii<br />
zăstrii” 138 .<br />
Noul stăpân al <strong>Roznovul</strong>ui, Alexandru Rosetti, s-a născut la 30 noiembrie<br />
133<br />
Idem, Am<strong>in</strong>tiri, I, Bucureşti, 1996, p. 142.<br />
134<br />
Ibidem, p. 143.<br />
135<br />
Radu Rosetti, Familia Rosetti, p. 74.<br />
136<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 728/32. Copie întărită de Divanul Apelativ al Ţării de Sus<br />
la 28 decembrie 1837.<br />
137<br />
Ibidem.<br />
138<br />
Actul era întărit la 16 martie 1836 în Divanul Apelativ al Ţării de Sus (Arhivele Naţionale Iaşi,<br />
Documente, 728/34).<br />
40
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1798 139 şi nu s-a preocupat de această moşie. A locuit mai mult în Iaşi unde a<br />
desfăşurat o <strong>in</strong>tensă activitate politică, dar şi cheltu<strong>in</strong>d sume exorbitante de bani pe<br />
lux, fi<strong>in</strong>d în acelaşi timp şi un om foarte generos 140 .<br />
Moare în anul 1853, când moşia trece în posesia fiului acestuia Gheorghe<br />
Roznovanu. De acum îna<strong>in</strong>te <strong>Roznovul</strong> va fi mult mai b<strong>in</strong>e adm<strong>in</strong>istrat, către<br />
sfârşitul secolului colonelul Roznovanul rezidând mai mult la casele lui d<strong>in</strong><br />
Roznov.<br />
VII.3 Populaţia <strong>Roznovul</strong>ui în documente<br />
VII.3.a Catagrafie 1774<br />
Primul document în care aflăm multe <strong>in</strong>formaţii despre oamenii d<strong>in</strong> Roznov<br />
este recensământul locuitorilor d<strong>in</strong> timpul ocupaţiei ruseşti prilejuită de războiul<br />
ruso-turc d<strong>in</strong>tre anii 1768-1774. Între 1772-1774 s-a efectuat recensământul „în<br />
care datele statistice referitoare la numărul gospodăriilor, al scutelnicilor boierilor,<br />
al ţiganilor, mazililor şi stră<strong>in</strong>ilor (toţi capi de familie) d<strong>in</strong> aşezările fiecărui ţ<strong>in</strong>ut<br />
sunt completate cu numele stăpânilor de sate, al boierilor şi al tuturor celor care<br />
beneficiau de dreptul de a avea oameni în slujba lor, scutiţi de bir. Recensământul a<br />
fost repetat în 1774, tabelele sunt orig<strong>in</strong>ale, redactate în limba română, iar<br />
deosebirea majoră faţă de statistica anterioara, de unde decurge şi importanţa lor<br />
specifică, rezidă d<strong>in</strong> faptul că aici este înregistrată, nom<strong>in</strong>al, întreaga populaţie<br />
(capi de familie), a Moldovei istorice având obligaţia birului, precum şi categoriile<br />
scutite de bir (văduvele, ţiganii), plătitorii de dajde (feţele bisericeşti, mazilii) şi<br />
ruptaşii Vistieriei” 141 .<br />
În op<strong>in</strong>ia lui Oliver Velescu, recensământul este o însumare de date „un<br />
document limitat d<strong>in</strong> punct de vedere factologic” deoarece „el surpr<strong>in</strong>de<br />
cotidianul, banalul, fapte pe care nimeni nu se gândeşte să le păstreze am<strong>in</strong>tirea, dar<br />
sunt importante ca atare” 142 . Cu toate acestea valoarea lui nu poate fi contestată<br />
deoarece este „un document al simultaneităţii”, el „înregistrând, aproximativ în<br />
139<br />
Radu Rosetti, Familia Rosetti, I, p. 124.<br />
140<br />
Pentru mai multe detalii, vezi Ibidem, p. 125.<br />
141<br />
Mircea Ciubotaru, Catagrafiile – un tezaur documentar, în Catagrafiile Vistieriei Moldovei<br />
(1820-1845). I. Ţ<strong>in</strong>utul Romanului. Partea 1 (1820), Iaşi, 2008, p. VIII-IX.<br />
142<br />
Oliver Velescu, Catagrafia Bucureştiului d<strong>in</strong> 1810. O nouă lectură, (II), în „Histoia urbana”,<br />
tom XII, 2004, nr. 1-2, p. 159.<br />
41
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
aceaşi perioadă scurtă de timp, situaţii, fapte şi evenimente de pe cupr<strong>in</strong>sul<br />
întregului oraş, ceea ce îi conferă şi calitatea de afi un document cronospaţial, fapt<br />
care permite judecăţi de valoare asupra întregii societăţi” 143 .<br />
Porn<strong>in</strong>d de la aceste aprecieri vom încerca să desluşim câteva <strong>in</strong>formaţii<br />
referitoare la populaţia <strong>Roznovul</strong>ui. Recensământul s-a făcut pentru întreaga moşie,<br />
care cupr<strong>in</strong>dea şi satele Brăşăuţi şi Zăneşti 144 . De aceea este destul de greu să<br />
putem disocia c<strong>in</strong>e era într-un sat sau altul. În aceste condiţii vom prezenta<br />
statisticile aşa cum sunt date în catagrafie. Moşia avea 349 de case, d<strong>in</strong>tre care 40<br />
erau pustii. Ca populaţie erau 15 rufeturi (breslaşi), nouă preoţi, un mazil, c<strong>in</strong>ci<br />
văduve, 60 de ţigani şi 234 de birnici. Dacă luăm în consideraţi că pentru veacul al<br />
XVIII-lea şi al XIX-lea numărul mediu al unei familii era de c<strong>in</strong>ci, putem avansa<br />
ideea că pe moşia Roznov, în cele trei sate trăiau aproximativ 1620 de suflete.<br />
Exam<strong>in</strong>ând acest recensământ se impun mai multe observaţii referitoare la<br />
numele oamenilor. Cele mai multe au doar prenume, dublat de apelative care <strong>in</strong>dică<br />
ocupaţii sau funcţii locale (vornic, cojocar, vezeteu, văcar, morar, ş<strong>in</strong>driler,<br />
grăd<strong>in</strong>ar, păscar, ciobotar etc), locul de de unde sunt veniţi (Ion, Ştefan şi Simeon<br />
vrânceni, P<strong>in</strong>tilei, Ion, Macovei, Andrei, Mihai ungureni, Stanciul, râmnicean,<br />
Constant<strong>in</strong>, botoşan, Ion, bârsan, Nistor, moroşan, şi 24 munteni, probabil veniţi<br />
d<strong>in</strong> zona muntelui), condiţia socială (Toader slugă, Gheorghe Tofan slugă sau<br />
Costant<strong>in</strong> Negel mazil), ori sunt identificaţi ca fi<strong>in</strong>d fiul lui (Ilie sân Grigore, Ion<br />
sân Ştefan Bâtlan, Toader sân Chelarui, Sandu lui Ilie, Apostol a Pascăi), fratele lui<br />
(Iftimi brat lui Ion Logh<strong>in</strong>, Nedelco brat Pascal, Vasâli Brat Iftim), g<strong>in</strong>erele lui<br />
(Flore zet Toroşoae, Vasâle zet Il<strong>in</strong>căi) sau cumnatul lui (Sava cumnat lui Dămian,<br />
Iftimi cumnat Bulandrii).<br />
Surpr<strong>in</strong>de diversitatea ocupaţiilor practicate pe moşie: plugari (5), cojocari<br />
(3), ciobotari (3), pescari (3), cra<strong>in</strong>ici (2), butnari (2), grăd<strong>in</strong>ari (2), herghelegii (2),<br />
pânzari (2), prisăcari (2), rotari (2), ş<strong>in</strong>drilari (2), vizitii (2), văcari (2), cravi,<br />
bărbieri, blănari, chelari, puşcaşi, stoleri, trăistari, bucătari, vatamani, vieri, vornici<br />
câte unul. Probabil erau şi multe turme de oi având în vedere numărul mare de baci<br />
(6), dar nu apare nici o persoană cu ocupaţia de cioban.<br />
Fi<strong>in</strong>d situat pe malul Bistriţei, <strong>Roznovul</strong> avea un număr însemnat de mori.<br />
La acestea lucrau oameni cu o anumită specializare, unii d<strong>in</strong>tre ei veniţi de peste<br />
munţi, d<strong>in</strong> Transilvania (Andrei şi Mihai).<br />
143 Ibidem.<br />
144 Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea II, Chiş<strong>in</strong>ău, 1975, p. 23-26.<br />
42
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ca etnii putem desluşi: ruşi (Zaharie), greci (Eni şi Gheorghe) şi evrei<br />
(Moisa şi Iancu d<strong>in</strong> Roznov).<br />
Tot ca un lucru demn de remarcat este acela al numărului extrem de mic al<br />
bejenarilor. Unul s<strong>in</strong>gur este am<strong>in</strong>tit ca fi<strong>in</strong>d venit în acest fel pe moşie. Aceasta<br />
demonstrează tot timpul <strong>Roznovul</strong> a avut suficiente braţe de muncă, iar dacă<br />
acestea scădeau erau supl<strong>in</strong>ite de ţiganii robi.<br />
În cele trei sate de pe moşie se găseau 60 de familii de ţigani, care erau<br />
folosiţi la muncile gospodăreşti. Pentru că de atunci au trecut peste două sute şi<br />
c<strong>in</strong>citeci de ani este b<strong>in</strong>e să ne am<strong>in</strong>tim cum erau organizaţi ţiganii pe o moşie. Şi<br />
de aceasta dată Am<strong>in</strong>tirile lui Radu Rosetti ne stau la îndemână. Existau două tipuri<br />
de ţigani vătraşi şi şătraşi.<br />
Vătraşii „trăiau în bordeie şi case mici ... şi erau mai cu seamă întrebu<strong>in</strong>ţaţi<br />
pentru toate serviciile curţii ca: feciori mai de rând, lăutari, bucătari de tot soiul,<br />
pitari, plăc<strong>in</strong>tari, vezetei, surugii, grăd<strong>in</strong>ari, fete în casă, băieţi la bufet, rândaşi în<br />
curte, la grajdi, la pitărie. Alţii erau întrebu<strong>in</strong>ţaţi la feli de feli de meserii: fierari,<br />
potcovari, lăcătuşi, lemnari, stoleri, rotari, m<strong>in</strong>dirigii, plapomari, sfeidecari,<br />
ciubotari, croitori (pentru slugi), pietrari, zidari, varari, cărămidari şi câte<br />
altele” 145 . Femeile lor erau şi ele folosite în slujba curţii.<br />
Având o astfel de muncă gratuită, nu va fi fost foarte greu ca Nicolae<br />
Rosetti să fi ridicat într-un timp scurt si cu cheltuială puţ<strong>in</strong>ă curţile de la Roznov şi<br />
biserica.<br />
Şătraşii, adică ţiganii nomazi, erau împărţiţi în căldărari, ursari, fierari şi<br />
l<strong>in</strong>gurari, erau învoiţi, în schimbul unei plăţi anuale, să cutreiere ţara spre a-şi<br />
agonisi viaţa după cum erau depr<strong>in</strong>şi d<strong>in</strong> moşi strămoşi” 146 . Erau însă datori să se<br />
prez<strong>in</strong>te în fiecare toamnă la curtea boierului pentru plata dării. În acea perioadă se<br />
făcea numărarea, căsătoria flăcăilor cu fete, se alegeau „bulibaşii cetelor şi se<br />
rânduia, de către stăpân, peste toate cetele, un baş-bulibaş” 147 . În urma acestor<br />
activităţi certuri care să term<strong>in</strong>au, de multe ori cu bătai, loviri cu bolovani,<br />
înjunghieri cu cuţitele. Pentru a se tempera spiritele <strong>in</strong>terveneau vechilii cu<br />
harapnicele.<br />
D<strong>in</strong> cele 60 de familii de ţigani vizitii erau 3, fierari 3, pitari 3, dârvari 2,<br />
creavi 2, şi câte un căldărar, ciobotar, grăd<strong>in</strong>ar, lăcătuş, l<strong>in</strong>gurar, zlătar. La curte<br />
erau, ca la orice mare casă boierească şi lăutari: c<strong>in</strong>ci scripcari şi doi cobzari.<br />
145 Radu Rosetti, Am<strong>in</strong>tiri, p. 70.<br />
146 Ibidem, p. 71<br />
147 Ibidem.<br />
43
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
În recensământ sunt trecute şi feţele bisericeşti. Nu ştim cu siguranţă la care<br />
biserică slujeau, dar merită să îi am<strong>in</strong>tim aici: preoţii Vasile, Gavril, Ştefan,<br />
Dumitru, Ion, diaconii Ioniţă, Vasile, Constant<strong>in</strong>, alt Vasile 148 .<br />
Spre deosebire de alte localităţi recenzate d<strong>in</strong> Moldova, surpr<strong>in</strong>de numărul<br />
mic de văduve, - doar c<strong>in</strong>ci.<br />
Până la 1820 când are loc un nou recensământ al populaţiei mai avem<br />
câteva <strong>in</strong>formaţii s<strong>in</strong>tetice referitoare la locuitorii d<strong>in</strong> Roznov. Astfel, în Condica<br />
liuzilor d<strong>in</strong> anul 1803 pe moşia lui Iordache Rosetti se aflau 210 liudi (capi de<br />
familie plătitori de bir) şi 16 breslaşi 149 . În afară de aceştia erau şi 40 de oameni<br />
scutiţi de bir 150 . După legislaţia de atunci casele boiereşti aveau dreptul, în funcţie<br />
de rangul pe care-l avea stăpânul, să excepteze de la plata birului un număr de<br />
slujitori folosiţi pentru muncile gospodăreşti. Aşa cum se observă nu sunt recenzate<br />
feţele bisericeşti, văduvele şi ţiganii.<br />
Trebuie de remarcat şi faptul că moşia Roznov trecuse deja în stăpânirea lui<br />
Iordache Rosetti. Acesta o primise de la tatăl său la sfârşitul secolului al XVIII-lea.<br />
Chiar dacă în acte era consemnat ca fi<strong>in</strong>d stăpân Iordache, păr<strong>in</strong>tele său, credem că<br />
a condus în cont<strong>in</strong>uare adm<strong>in</strong>istrarea moşiei pe care o iubea atât de mult, acolo<br />
unde îşi făcuse curţi de toată fala şi biserică de piatră. Spre deosebire de Neculai<br />
Rosetti, fiul său, Iordache, un înfocat susţ<strong>in</strong>ător al <strong>in</strong>tereselor ruseşti în Moldova 151 ,<br />
nu se va mai ocupa atât de mult de moşia de la Roznov. Fi<strong>in</strong>d foarte bogat, „îi<br />
plăcea să ţie casă mare şi să afişeze un lux deosebit. El a cădit marea şi frumoasa<br />
curte de la Stânca 152 , de lângă Iaşi, şi a sădit împrejur grăd<strong>in</strong>a ce o înconjoară” 153<br />
Într-o altă condică a Vistieriei, cea d<strong>in</strong> anul 1816, la Roznov „cu celelalte<br />
cotune”, unde stăpân era Iordache Rosetti, sunt menţionaţi 309 liudi 154 . Aşa cum se<br />
observă numărul birnicilor a crescut cont<strong>in</strong>uu de la 234 în anul 1772 la 309 în<br />
1816. Conform celor înregistrate în condică, afacerile lor , adică alişverişul, era „cu<br />
148<br />
Moldova în epoca feudalismului, p. 26.<br />
149<br />
Th. Codrescu, Uricariul, vol. VIII, Iaşi 1887, p. 268.<br />
150<br />
Ibidem.<br />
151<br />
Radu Rosetti, Am<strong>in</strong>tiri, p. 91; idem, Familia Rosetti, I, p. 93.<br />
152<br />
„Moşia Stânca, văzută de departe – scria Rudolf Şuţu la începutul secolului trecut -, apare ca un<br />
castel feudal, zidit pe muchea dealului care stăpâneşte Valea Prutului … Aici e legătura cu trecutul,<br />
căci scările ce le sui, copacii ce-i vezi, via sădită, parcul regulat, aleea tunsă, biserica clădită, palatul<br />
somptuos, toate îţi spun că acolo e îngrămădită munca d<strong>in</strong> neam în neam şi că, dar, fiecare rând de<br />
oameni a adăugat la munca îna<strong>in</strong>taşilor condiţia neapărată a progresului” (Rudolf Şuţu, Iaşii de<br />
od<strong>in</strong>ioară, vol. I, Iaşi, 1923, p. 168-169).<br />
153<br />
Radu Rosetti, Am<strong>in</strong>tiri, p. 91<br />
154<br />
Corneliu Istrate, Condica Vistieriei Moldovei d<strong>in</strong> anul 1816, Iaşi, 1979, p. 12.<br />
44
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
lucrul la pământului şi cherestele. Loc de hrană puţ<strong>in</strong>” 155 . Şi acum vistiernicul<br />
Iordache Rosetti avea scutiţi pentru munca în curte 29 de oameni 156 .<br />
VII.3.b Stăpânii moșiei Roznov între 1782 - 1820<br />
Până la cercetarea condicii Vistieriei d<strong>in</strong> 1820, care prez<strong>in</strong>tă multe<br />
<strong>in</strong>formaţii referitoare la starea socială a populaţiei, să revenim, pe scurt, la stăpânii<br />
moşiei. În anul 1782 marele vornic îşi mărea moşia cu o poiană pe valea Epii, care<br />
se mărg<strong>in</strong>ea cu moşia <strong>Roznovul</strong> în locul numit la Jidov<strong>in</strong>ă 157 . Toader Cârstuţ o<br />
v<strong>in</strong>dea de bunăvoie deoarece poiana era lângă moşia vornicului şi nefi<strong>in</strong>du-i<br />
„trebuitoare şi având şi trebu<strong>in</strong>ţă de bani, am dat-o dumisale în patruzăci lei, ca să-i<br />
fie de acum îna<strong>in</strong>te a dumisale, în veacu” 158 .<br />
La începutul anului 1797 159 se iscă neînţelegeri între călugării de la Bistriţa,<br />
stăpânii Săv<strong>in</strong>eştilor, „ci iaste pe patru silişti de moşii”, şi locuitorii satului care nu<br />
vroiau să lucreze cele 12 zile de boieresc mănăstirii zicând că ei sunt obligaţi să<br />
muncească stăpânului moşiei unde sunt legaţi cu birul. Pentru a se rezolva<br />
conflictul, domnul se adresează ispravnicilor de Neamţ, Grigore Ghica şi<br />
Alexandru Beldiman, cărora le cere să cerceteze pric<strong>in</strong>a şi să poruncească<br />
locuitorilor d<strong>in</strong> Săv<strong>in</strong>eşti să lucreze pentru mănăstire „şi să-i faceţi să înţeleagă că<br />
stăpânului moşiei unde şed au să lucrezi 12 zile pe an, iar nu altora. Şi să-i supuneţi<br />
ca numaidecât să lucrezi zilele hotărâte pr<strong>in</strong> ponturi mănăstirii, la rânduitile vremi<br />
la orice lucru ar avea trebu<strong>in</strong>ţă” 160 . De asemenea, ispravnicii trebuiau să-i spună<br />
vechilului ce va fi la moşia Roznov, „şi să-l faceţi să înţăliagă că pe oamenii aceştia<br />
ce sînt şezători pe altă moşie stre<strong>in</strong>ă, nu are să-i supere cu lucrul boerescului întru<br />
nimică. Şi de veţi vedea că tot umblă supărându-i cu ceva, nici într-un chip să nu-l<br />
îngăduiţi, ce să lucrezi numai moşiei unde şed, ca să nu păgubască mănăstire de<br />
155<br />
Ibidem.<br />
156<br />
Ibidem.<br />
157<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/456<br />
158<br />
Ibidem.<br />
159<br />
Porunca domnească este d<strong>in</strong> 4 martie 1797 (Vasile Mihordea, Ioana Constant<strong>in</strong>escu, Corneliu<br />
Istrati, Documente priv<strong>in</strong>d relaţiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II, Moldova, Bucureşti, 1966,<br />
p. 659-660, nr. 655.<br />
160<br />
Ibidem.<br />
45
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
folosul ce să cadi a-l avea de la oamenii ce sînt şezători pe moşie sa” 161 .<br />
În toamna anului 1811 are loc nunta fiului Iordache Rosetti, Neculai, cu<br />
Ecater<strong>in</strong>a Ghica. Anul următor Ecater<strong>in</strong>a Rosetti se înţelegea cu socrul său să facă<br />
un schimb de sate, socru luând satele de zestre ale Ecater<strong>in</strong>ei, iar nora prim<strong>in</strong>d la<br />
schimb mai multe sate d<strong>in</strong> „partea dreaptă a Prutului, anume: <strong>Roznovul</strong>, Călimanii,<br />
Bârdeştii, Negriteştii la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, Faraoanii la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Bacăului, a treia<br />
parte d<strong>in</strong> toată Vrancea la Putna, Stăucenii, Bătr<strong>in</strong>eştii, Onţenii, Mănăstirenii,<br />
Tulburenii la Botoşani, Drujenii, Brăneştii, Feredeul și Cioara cu alte sălişti la<br />
Hârlău, Armăşenii la Vaslui, optzeci şi şapte pogoane vie la Putna, casâli şi crâşma<br />
d<strong>in</strong> Eşi” 162 .<br />
Căsătoria la început a fost fericită, în c<strong>in</strong>ci ani s-au născut trei fete. Apoi<br />
„d<strong>in</strong> pric<strong>in</strong>a răcelii dragostei d<strong>in</strong>tre amândoi agiţându-să de la o vreme încoace o<br />
uriciune şi neînvoire” 163 au urmat mari neînţelegeri 164 care au dus în cele d<strong>in</strong> urmă<br />
la desfacerea oficială a căsniciei 165 . În f<strong>in</strong>al „s-au alcătuit samă şi socoteală ceea ce<br />
au avut a da şi a lua amândoî părţile după care de s-ar fi şi căzut a fi cu păgubire<br />
dum(nealui) Cat<strong>in</strong>ca Ghica, desfacere şi răfuire aceasta fi<strong>in</strong>d mai mult di parte sa<br />
pric<strong>in</strong>a despărţirei lor”. <strong>Roznovul</strong> se întorcea la Iordache Rosetti, în grija lui<br />
rămânând „şi trei fiice nevârstnice născute de nora dumisale cu fiiul dumisale în<br />
vremea ce au fost însuraţi însărc<strong>in</strong>ându-să cu a lor creştere, educaţiune şi<br />
căsătorie” 166 .<br />
VII.3.c Recensăm<strong>in</strong>te 1820 – 1845<br />
În anul 1819 începe primul recensământ d<strong>in</strong> epoca modernă a Moldovei. El<br />
se va f<strong>in</strong>aliza abia la jumătatea celui următor 167 şi este mult mai amplu decât cel<br />
161 Ibidem.<br />
162 Schimbul se făcea la 12 octombrie 1812 (Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 427/151).<br />
163 La 4 august 1818, mitropolitul Moldovei, Veniam<strong>in</strong> Costachi, dădea soţilor doi ani de gândire<br />
pentru a se hotărâ dacă rămân împreună. În această perioadă cei doi nu trebuiau să stea împreună<br />
(Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 143/178).<br />
164 Ibidem.<br />
165 La 25 aprilie 1819, domnul Moldovei, Scarlat Calimah, constantând că între cei doi nu mai era<br />
nici o cale de împăcare şi temându-se ca între ei să nu se întâmple „vreo primejdie de viiaţă”, era de<br />
acord cu divorţul (Ibidem, 143/96).<br />
166 Ibidem.<br />
167 Gh. Ungureanu, Documente statistice d<strong>in</strong> anii 1820-1859, aflate în păstrarea Arhivelor Statului<br />
46
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
alcătuit în timpul ocupaţiei ruseşti d<strong>in</strong> 1773-1774. Acum sunt recenzate categorii<br />
fiscale mai numeroase, locuitorii fi<strong>in</strong>d trecuţi nom<strong>in</strong>al. De asemenea, sunt<br />
menţionate persoanele care aveau oameni scutiţi (scutelnici, breslaşi, slugi etc.) şi<br />
slujitorii bisericii (preoţi, diaconi şi dascăli). Unitatea fiscală era capul familiei şi<br />
plătitorul birului, liude trecut în catagrafie.<br />
Spre deosebire de toate catagrafiile celorlalte ţ<strong>in</strong>uturi, cea a Neamţului nu<br />
are trecută rubricaţia referitoare la starea locuitorilor dată de numărul de animale<br />
(boi, vaci, cai, oi, porci) şi stupi, ceea ce este un handicap pentru orice cercetător al<br />
istoriei sociale. Şi de această dată recenzorii nu au făcut recensământul pe sate ci pe<br />
unitatea adm<strong>in</strong>istrativă, adică pe moşie. În acest fel, d<strong>in</strong> nou nu putem desluşi care<br />
sunt locuitorii <strong>Roznovul</strong>ui.<br />
Conform catagrafiei erau 440 de case cu 440 de birnici. D<strong>in</strong>tre aceştia 63<br />
erau fruntaşi (aveau de pa patru vite mari în sus), 140 mijlocaşi (cu 2-4 vite) şi 237<br />
codaşi (fără vite sau cu una) 168 . După câte se observă, faţă de 1774 nu mai există<br />
nici o casă părăsită, iar numărul birnicilor între cele două recensămite făcute la<br />
aproape o jumătate de veac, a crescut de la 234 la 440. Potrivit aceluiaşi document<br />
în unitatea fiscală recenzată erau 500 vite mari (vaci şi boi), 1000 oi şi 30 cai.<br />
Deşi era o moşie mare, b<strong>in</strong>e populată, majoritatea locuitorilor era săracă.<br />
Acest lucru se datora, în primul rând, lipsei pământului roditor. Dacă la prima<br />
vedere sumele reprezentând numărul de animale par destul de mari, în realitate ele<br />
se traduc pentru fiecare familie în parte, în felul următor: 1,1 vite cornute mari şi<br />
2,2 oi. Ţ<strong>in</strong>ând cont de faptul că pentru toate lucrările grele ale câmpului se foloseau<br />
cu preponderenţă boii, vom observa că animale de muncă erau puţ<strong>in</strong>e şi distribuite,<br />
b<strong>in</strong>eînţeles, neuniform 169 . Comparativ cu alte sate unde birnicii aveau în medie<br />
pestre trei vite mari, cei d<strong>in</strong> Roznov erau destul de săraci 170 .<br />
Între cei recenzaţi mai sunt 60 de slugi ale vistiernicului Iordachi Rosetti, 26<br />
de breslaşi şi 17 feţe bisericeşti (preoţii: Ioan Pansie (sic!), Ioan Toacă, Neculai, alt<br />
Ioan, Dumitru, Ştefan, Ioniţă cel Lungu, Ioniţă Grosul, Lupul, Adam, Ioanu;<br />
diaconi: Athanasiei, Neculai, Cozma, Ioanu, Gheorghi şi dascălul Enachi 171 .<br />
Iaşi, în „Revista Arhivelor”, an VI, 1963, nr. 1, p. 209.<br />
168<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 2/1820, f. 202 v.<br />
169<br />
Idem, dosar 3/1820, f. 231-238 v.<br />
170<br />
La Sagna, 100 de familii aveau 224 de boi şi 104 vaci (Sagna. File de monografie istorică,<br />
coordonator Dănuţ Doboş, Iaşi, Sapienţia, 2003, p. 31), iar la Hălăuceşti, la 299 capi de familie erau<br />
689 boi, 367 de vaci şi 781 oi (Dănuţ Doboş, Silviu Văcaru, Hălăuceşti. Sat de veche tradiţie<br />
cultural-religioasă, Iaşi, 2004, p. 49).<br />
171<br />
Idem, dosar 2/1820, f. 204.<br />
47
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
În anul 1831 Vistieria făcea un nou recensământ fiscal al locuitorilor d<strong>in</strong><br />
Moldova, dar fi<strong>in</strong>dcă în ianuarie 1832 a <strong>in</strong>trat în vigoare Regulamentul Organic,<br />
care a <strong>in</strong>trodus o serie de modificări în adm<strong>in</strong>isatraţie şi fiscalitate, cea mai<br />
importantă fi<strong>in</strong>d aceea a elim<strong>in</strong>ării categoriei scutelnicilor, a fost necesară o<br />
actualizare a datelor. De aceea în 1832 se completează şi se def<strong>in</strong>itivează noua<br />
catagrafie. De această dată recensământul este mult mai complet. Moşia este<br />
recenzată pe sate ceea ce ne ajută foarte mult în descoperirea numelor familiilor ce<br />
alcătuiau satul Roznov. Aici locuiau 114 capi de familie d<strong>in</strong>tre care 63 erau birnici,<br />
doi mazili, un ruptaş, opt oameni fără căpătâi, c<strong>in</strong>ci preoţi (Ioniţă, fiul preotului<br />
Luca, Constant<strong>in</strong>, fiul dascălului Simion, Ioan, fiul preotului Vasile, Grigore, fiul<br />
preotului Ioniţă şi Lupu, fiul preotului Ioniţă), un diacon (Iordachi, fiul preotului<br />
Lupu) şi doi dascăli (Iordachi, fiul diaconului Toma şi Toader, fiul preotului<br />
Ioan) 172 .<br />
După cum se poate observa tradiţia transmiterii d<strong>in</strong> tată în fiu este prezentă<br />
în tagma bisericească. Preotul Ioniţă, fiul sechelarului Luca, slujea la Biserica<br />
Sfântul Nicolae alături de fiii, Grigore şi Ioniţă, şi dascălul Toader, nepotul său.<br />
Toţi ceilalţi slujitori d<strong>in</strong> biserică, <strong>in</strong>diferent că sunt preoţi, diaconi sau dascăli<br />
prov<strong>in</strong> d<strong>in</strong> familii de clarici.<br />
Alături de categoriile sociale menţionate mai sus trei privilegiaţi, 11 bătrâni<br />
şi nevolnici şi 18 văduve 173 . Surpr<strong>in</strong>de numărul extraord<strong>in</strong>ar de mare al văduvelor.<br />
Dacă în 1774 pe întreaga moşie, la 324 de recenzaţi erau c<strong>in</strong>ci văduve (1,5%),<br />
acum la 114 persoane cap de familie sunt 18 văduve, aproximativ 13%. Acest lucru<br />
probabil de datorează mortalităţii deosebite care a avut loc în urma epidemiilor de<br />
ciumă şi holeră d<strong>in</strong> Moldova, d<strong>in</strong>tre anii 1828-1831. Dacă şi raportul soţilor văduvi<br />
se apropie de această cifră, putem afirma că mortalitatea în rândul populaţiei active<br />
era destul de mare, nemailuând în calcul mortalitatea <strong>in</strong>fantilă.<br />
Nu mai apar acum ţiganii, iar pentru lucrul la curte, conform noului<br />
Aşezământ întocmit în urma Regulamentului Organic care prevedea ca doar unul<br />
d<strong>in</strong> zece birnici să rămână oameni în sjujba stăpânului moşiei. De aceea acum<br />
vistiernicului Iordache Rosetti îi rămâneau doar şase persoane faţă de 60 câte avea<br />
1820 174 . Aceştia erau scutiţi de toate dările în bani şi natură, cât şi de încartiruirea<br />
172<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 494/1832, f. 336 v. – 337 r.<br />
173<br />
Ibidem.<br />
174<br />
„la zăci unul şi după aşăzământ să lasă pentru slujba moşâi proprietarului, cari au a fi întru toată<br />
apărare di toati dările şi havalelile atât în bani cât şi în natură, precum şi di cfartira oşt<strong>in</strong>ească”<br />
(Ibidem).<br />
48
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
ostaşilor, poate cea mai mai dificilă d<strong>in</strong>tre toate obligaţiile pe care le aveau sătenii.<br />
Cei 57 de birnici plătirori ai capitaţiei erau obligaţi să trimită anual<br />
Vistieriei suma de 1710 lei. Aceşti bani se plăteau în patru tranşe de 427,60 lei.<br />
După cum se vede, suma birului nu era mare, aproape 7,5 lei pe trimestru<br />
(echivalentul valorii fă<strong>in</strong>ii de mămăligă necesară unui om pe două săptămâni) 175 .<br />
Ceea ce îl împovăra pe ţăran erau nenumăratele obligaţii în muncă pe care trebuia<br />
să le presteze, serviciile şi dările către stăpânul moşiei, către turcii sau ruşii<br />
ocupanţi: claca, transportul furajelor armatei, reparaţii la drumuri şi poduri,<br />
peşcheşuri, caii de olac şi aşa cum am mai spus, încartiruirea soldaţilor.<br />
Aşa cum prevedeau noile reglementări, în 1838/1839, are loc un nou<br />
recensământ, cu multe noutăţi în modul de întocmire a lui şi cu noi rubrici.<br />
La un prim bilanţ observăm că populaţia în această perioadă rămâne<br />
aproape constantă 176 , numărul total a celor recenzaţi fi<strong>in</strong>d de 109 cu c<strong>in</strong>ci mai puţ<strong>in</strong><br />
decât în 1832. Nu mai găsim însă multe nume la bătrânii nevolnici şi văduve 177 .<br />
Scăderea numărului acestora se datoraeză, probabil, unor cauze naturale. Între<br />
bătrânii şi nevolnicii de acum îl întâlnim pe Ioan Rusu „stricat de picioare” 178 .<br />
Creşte în schimb numărul birnicilor pr<strong>in</strong> căsătoria mai multor t<strong>in</strong>eri, care-şi<br />
întemeiază familii în Roznov. Interesant este ritmul căsătoriilor care au avut loc<br />
între cele două catagrafii. Asfel, în 1833 s-au celebrat două căsătorii, în 1834 nu<br />
mai puţ<strong>in</strong> de 8 (reprezentând peste 7% d<strong>in</strong> numărul total al familiilor d<strong>in</strong> sat şi<br />
peste 10% d<strong>in</strong> numărul birnicilor, unde se şi încadrează), în 1835 şi 1838 fi<strong>in</strong>d<br />
numai câte un astfel de eveniment.<br />
Cel mai complet recensământ fiscal d<strong>in</strong> prima jumătate a secolului al XIXlea<br />
a avut loc în anul 1845 179 . O comisie 180 alcătuită d<strong>in</strong> fruntaşii <strong>Roznovul</strong>ui şi a<br />
cotunelor sale (Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici, proprietate a hatmanului Alecu Rosetti, Zăneşti,<br />
proprietate a Mănăstirii Tazlău (la acel moment de peste 400 de ani), Slobozia,<br />
proprietate a hatmanului Alecu Rosetti şi Ivăneşti, proprietate a mănăstirilor de la<br />
Sfântului Mormânt, nou lipit la Roznov) constata prezenţa următoarelor categorii<br />
fiscale: 16 preoţi, trei diaconi, 15 dascăli, un apărat cu cărţile ocârmuirii, şase<br />
175<br />
Mircea Cibotaru, Comuna Vultureşti, I, p. 118.<br />
176<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 248/1838, f. 3 v. – 7 r.<br />
177<br />
Ibidem.<br />
178<br />
Ibidem, 5 v. – 6 r.<br />
179<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 218/1845, f- 3 v. – 31 r.<br />
180<br />
Comisia era formată d<strong>in</strong>: Dumitru Epure, vornic, Gheorghi Bărbieriu, Petre Andronic, preotul<br />
Costachi, Ioan Baghi, Ioan P<strong>in</strong>trijăl, Ioniţă Strech, preotul Dimitri, Costant<strong>in</strong> Mihălachi, Iordachi sân<br />
Zamfir, Ioniţă Rotăraşu şi Toader Gălăţanu (ibidem, f. 31 v. – 32 r.).<br />
49
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
vătăjei, 101 nevolnici, 82 văduve, 665 birnici şi trei căpătăeri 181 . S<strong>in</strong>gurii membri<br />
ai comisiei care stiau să se iscălească erau preotii Costachi şi Dumitru, toţi ceilalţi<br />
punând degetul., după obiceiul timpului, pentru adeverire şi întărirea celor spuse.<br />
Recensământul consemnează aproape aceleaşi categorii fiscale, la care se<br />
adaugă listele cu cei decedaţi şi fugiţii de pe moşie. Avand atât catagrafia satului<br />
Roznov cât şi a unităţii fiscale Roznov putem să ne formăm o viziune de ansamblu<br />
a ce însemna acest sat între localităţile învec<strong>in</strong>ate. Satul aparţ<strong>in</strong>ea, în cont<strong>in</strong>uare,<br />
hatmanului Alecu Rosetti la fel ca şi cotunele componente Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici şi Slobozia.<br />
O primă constatare este aceea că populaţia <strong>Roznovul</strong>ui cont<strong>in</strong>uă să crească,<br />
ajungând la 132 de familii recenzate. Cea mai mare spor îl întâlnim la birnici care<br />
ajung la 88, în condiţiile în care în anul 1839 erau 63. Acum dispar def<strong>in</strong>itiv<br />
scutelnicii. Chiar dacă această înmulţire a populaţie ar fi trebuit să adune mai multă<br />
forţă activă, ea nu se vede şi d<strong>in</strong> cifre. Sunt 20 de bătrâni nevolnici (6% d<strong>in</strong> totalul<br />
capilor de familie şi 21% d<strong>in</strong> cei care plăteau birul) şi 13 văduve.<br />
La nivelul întregii unităţi fiscale cifrele ne <strong>in</strong>dică anumite particularităţi..<br />
D<strong>in</strong> cei 634 de birnici câţi figurau cu şapte ani îna<strong>in</strong>te, 89 muriseră (aproape 15%,<br />
aceasta însemnând puţ<strong>in</strong> peste 2% pe an, ceea ce este foarte mult), 64 fugiseră în<br />
alte locuri (10%) şi 70 (11%) au trecut la nevolnici, adică nu mai erau în stare să-şi<br />
asigure s<strong>in</strong>guri cele necesare hranei). În total 223 de persoane ieşeau d<strong>in</strong> răndul<br />
birnicilor, rămânând d<strong>in</strong> cei vechi 411. Acestora li se adăuga 180 de însurăţei şi 74<br />
de veniţi de pr<strong>in</strong> alte locuri. Mişcarea în rândul birnicilor este extrem de mare, pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>trări şi ieşiri, aproape 60% d<strong>in</strong>tre ei se schimbă. De aceea şi urmărirea numelor<br />
locuitorilor este extrem de grea şi necesită un efort deosebit pentru a putea urmări<br />
evoluţia în timp a familiilor d<strong>in</strong> Roznov.<br />
Un ultim aspect important de precizat era grija stăpânului de a avea cât mai<br />
multe zile de târg pe moşia sa. Cu acest prilej se încasau sume frumoase de bani de<br />
la negustori, iar locuitorii aveau posibilitatea de a v<strong>in</strong>de şi a cumpăra produsele<br />
necesare vieţii cotidiene.<br />
La Roznov erau 12 zile de iarmaroc pe an. Nicio localitate d<strong>in</strong> Moldova nu<br />
avea mai multe astfel de zile. Iarmaroacele aveau loc, în zilele de sărbătoare când<br />
oamenii nu munceau. Pentru aducere am<strong>in</strong>te le prezentăm în cont<strong>in</strong>uare: 1 ianuarie<br />
(Sfântul Vasile), 2 februarie (Stratenie), 9 martie (40 de mucenici), în ziua de<br />
Florii, 21 mai (Sf<strong>in</strong>ții Costant<strong>in</strong> şi Elena), 24 iunie (Sânzâiene, Naşterea Sfântului<br />
Ioan), 27 iulie (Sfântul Pantelimon), 29 august (Tăierea Capului Sfântului Ioan), 8<br />
septembrie (Sfânta Marie Mică), 26 octombrie (Sfântul Dumitru), 21 noiembrie<br />
181 Ibidem.<br />
50
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
(Vovidenia), 12 decembrie (Sfântul Spiridon) 182 . Aceste zile au fost păstrate în tot<br />
secolul al XIX-lea 183 .<br />
182 Idem, fond Isprăvnicia Bacău, tr. 528, op. 370, dos. 528, f. 2.<br />
183 La 7 ianuarie 1835, Mihail Sturza, domnul Moldovei, hotăra zilele de iarmaroc la Roznov, aşa<br />
cum se păstrează d<strong>in</strong> vechime (Documente privitoare la istoria economică a României, p. 464).<br />
Pentru anul 1842, vezi „Calendar pentru poporul românesc pe 1842”, Iaşi, p. 48-52.<br />
51
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
VIII. ANEXE<br />
<strong>Roznovul</strong> în documente până la jumătatea secolului al XIX-lea<br />
(selecţie)<br />
52<br />
1576 (7084) aprilie 18<br />
D<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, Io Petru voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al<br />
Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor<br />
vedea sau o vor auzi cet<strong>in</strong>du-se, cui îi va fi de trebu<strong>in</strong>ţă, că au venit îna<strong>in</strong>tea noastră<br />
şi îna<strong>in</strong>tea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, rugătorul nostru<br />
Theodor, egumenul mânăstirii Bistriţa şi cu toţi fraţii întru Hristos, care trăiesc în<br />
sfânta mânăstire, unde este hramul Uspenia Născătoarei de Dumnezeu, să ne roage<br />
şi să ceară de la noi întărire pe oc<strong>in</strong>ile şi ded<strong>in</strong>ele lor drepte şi date sf<strong>in</strong>tei<br />
mânăstiri, pe satele anume: Sluganii şi Chiocăşeştii şi Căl<strong>in</strong>eştii şi Lăţcanii pe<br />
Bistriţa, d<strong>in</strong> uric de schimb, ce a avut sfânta mânăstire de la Ştefan vo(i)evod cel<br />
Bătrân.<br />
Şi pe satul lui popa Şerbici, ce se numeşte acum Beş, d<strong>in</strong> uric de<br />
danie ce a avut sfânta mânăstire de la Alexandru voievod cel Bun. Şi pe satul<br />
anume Mândreştii pe Oarbic şi pe Oprişani, ce sunt la Chiojdu, d<strong>in</strong> privilegiul de<br />
danie ce a avut sfânta mânăstire de la un Petru voievod, pe Roznov, şi pe Soboleşti<br />
şi pe Drăj<strong>in</strong>ţi, care se numesc acum Area şi pe Văscăuţi şi pe Braşăuţi, ce sunt pe<br />
Bistriţa, d<strong>in</strong> uric de danie de la acelaşi mai sus scris Petru voievod.<br />
Şi pe satul Sârbii ce sunt pe Tazlăul Mare şi pe câmpul la Târpia în acelaşi<br />
hotar, d<strong>in</strong> uric asemenea ce a avut sfânta mânăstire, de danie de la Alexandru<br />
voievod cel Bun. Şi pe satul Lucăceştii ce sunt pe Tazlăul Sărat şi până la Fântâna<br />
Neagră şi până la Zemeş, d<strong>in</strong> uric de danie de la Ilie voievod, ce l-am dat noi<br />
mânăstirii... şi Lucăceştii de la Oană Porcu şi satul Bârl<strong>in</strong>ţii şi pe Ardăneşti, dat sf<strong>in</strong>tei mânăstiri de S<strong>in</strong> Bârlici.<br />
Şi de o prisacă mai sus de Tămaş, unde a fost Marta călugăriţa, de <br />
cealaltă a Siretului. Şi pe balta anume ... până la gură, pe amândouă părţile, cu<br />
acele bălţi de jos, anume aşezarea cea nouă a Martei şi cu toate veniturile ce ţ<strong>in</strong> de<br />
această prisacă, d<strong>in</strong> uric de cumpărătură, ce a avut sfânta mânăstire de la Ştefan<br />
voievod cel Bătrân şi pe trei prisăci, anume pe Lopatna şi pe Irchil şi pe Bohot<strong>in</strong> în
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
branişte, ce se numeşte acum Cozia, d<strong>in</strong> uric de danie ce a avut sfânta mânăstire de<br />
la Alexandru voievod cel Bun.<br />
Şi pe vama de la Tazlău, să se ţie de vama Bacăului, d<strong>in</strong> uric tot de danie, ce<br />
a fost dată sf<strong>in</strong>tei mânăstiri de mai sus scrisul Alexandru voievod cel Bun.<br />
Noi şi cu boierii noştri am cercetat şi am aflat cu sufletele noastre că sunt<br />
drepte sate şi prisăci şi ded<strong>in</strong>e ale sf<strong>in</strong>tei mânăstiri de la Bistriţa, unde este hramul<br />
Uspenia Născătoarei de Dumnezeu şi unde este egumen Theodor.<br />
De aceia, am dat şi am întărit sf<strong>in</strong>tei mânăstiri aceste mai sus scrise sate şi<br />
prisăci şi bălţi şi vamă, ca să fie sf<strong>in</strong>tei mânăstiri uric şi oc<strong>in</strong>e, danie, d<strong>in</strong> tot<br />
venitul, necl<strong>in</strong>tit niciodată, în veci.<br />
Iar hotarul tuturor acestor sate mai sus scrise şi prisăci şi bălţi, să fie d<strong>in</strong><br />
toate părţile pe hotarul vechiu, pe unde au folosit d<strong>in</strong> veac.<br />
Şi la aceasta este cred<strong>in</strong>ţa domniei noastre, a mai sus scrisului Petru<br />
voievod şi cred<strong>in</strong>ţa boierilor noştri: Ion Golăie logofăt, şi Cozma Murgul vornic şi<br />
Bilăi vornic, şi Zbiera şi Gavril şi Andronic pârcălabi de Hot<strong>in</strong>, şi Berheaci şi Iane<br />
pârcălabi de Neamţ, Petre şi Brânză pârcălabi de Roman, şi Stăvilă portar de<br />
Suceava, şi Bucium pârcălab de Orheiu, şi Aslan postelnic, şi Gavril spătar, şi<br />
Gheorghe vistier, şi Vartic paharnic, şi Nicola stolnic şi Burciul comis.<br />
După: Documente privitoare la istoria României, A. Moldova, veacul XVI, vol.<br />
III, p. 272-273, doc. 87.<br />
53<br />
1591 (7099) aprilie 12, Iaşi<br />
Petru voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit<br />
îna<strong>in</strong>tea noastră şi îna<strong>in</strong>tea boierilor noştri Mihăilă Şopa şi Onciul diac şi cetaşii lor<br />
şi au pârât pe rugătorii noştri monahi de la ruga noastră, sfânta mânăstire numită<br />
Tazlăul, pentru o poiană ce este peste Bistriţa, în faţa satelor Zăneştilor şi<br />
<strong>Roznovul</strong>, astfel zicând Mihăilă şi Onciul şi cetele lor, că ei au tot ţ<strong>in</strong>ut, iar<br />
călugării tot aşa au zis.<br />
Deci, noi şi cu sfatul nostru am lăsat pe doi boieri ai noştri, anume Başotă<br />
fost pivnicer şi Dupniţă vătah ca să cerceteze după dreptate, cu sufletele lor şi cu<br />
oameni buni, c<strong>in</strong>e a ţ<strong>in</strong>ut până acum. Iar ei aşa au aflat cu sufletele lor, că au tot<br />
ţ<strong>in</strong>ut rugătorii noştri monahi acea poiană şi este dreapta lor oc<strong>in</strong>ă, iar Mihăilă şi<br />
Onciul şi cetaşii lor au rămas de m<strong>in</strong>ciună, iar pe monahi noi i-am îndreptat şi am
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
luat de la ei ferâe 24 zloţi.<br />
Iar de acum îna<strong>in</strong>te, mai mult să nu aibă a pârî şi nici a dobândi, niciodată în<br />
vecii vecilor, îna<strong>in</strong>tea acestei cărţi a noastre.<br />
Domnul a zis.<br />
Mare logofăt a învăţat. Şi am iscălit eu, Stroici logofăt .<br />
Băseanul .<br />
După: Documente privitoare la istoria României, A. Moldova, veacul XVI, vol.<br />
IV, p. 13, nr. 15.<br />
54<br />
1591 (7099) aprilie 20, Iaşi<br />
Tălmăcire di pe uric vechiu sârbăsc, de la domnul Petru vvd, d<strong>in</strong><br />
let 7099 apr(ilie). 20, scris în Eş< i> de Ioan Popa.<br />
Petru vvd, cu mila lui Dmnezeu, domn Ţării Moldav[v]iei. Iată<br />
au venit îna<strong>in</strong>te noastră şi îna<strong>in</strong>te tuturor boerilor noştri ai Moldov[v]ii, preotul<br />
Mihail şi Ionciul d<strong>in</strong> Itr<strong>in</strong>eşti şi s-au giudecat pentru Roznov, pentru una poiană ce<br />
să chiamă Pihas.<br />
După aceia, noi am făcut carte cătră Başotă şi cătră Dupniţă, ca să<br />
cerceteză, cu oameni buni, precum vor afla, să ne de ştire. Pentru care ni-au şi dat<br />
de ştire, precum că au mărs cu oameni buni şi cu vătavu şi cu megieşii de p<strong>in</strong><br />
pregiur şi aşa au aflat, cum că ace poiană iaste driaptă a lor oc<strong>in</strong>ă ....<br />
Aşijdere şi de la noi am dat şi am întărit pe ace poiană, că să le fie lor şi de<br />
la noi să nu aibă pă dănşii a-i mai pârî.<br />
Domnul au zis.<br />
Stroici mare logft au învăţat şi au iscălit.<br />
D<strong>in</strong> limbă sârbască s-au tălmăcit de Ioan Stamatii pitar, în Iaşi, la 1806,<br />
Iulii 26.<br />
După: Documente privitoare la istoria României, A. Moldova, veacul XVI, vol.<br />
IV, p. 14. nr. 17.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
55<br />
1595 (7103) Iunie 1, Iaşi<br />
Io Ştefan voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat<br />
această carte a domniei mele, rugătorilor noştri, călugărilor de la ruga noastră,<br />
mânăstirea Bistriţa, unde este hramul Uspenia Peasf<strong>in</strong>tei Săpânei Noastre<br />
Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria. Ca să fie tari şi puternici, cu<br />
această carte a noastră să-şi ţie şi să stăpânească satul <strong>Roznovul</strong>, care este pe<br />
Bistriţa, danie şi întărire sf<strong>in</strong>tei mânăstiri, de la Alexandru voievod cel Bun, şi de la<br />
Ştefan voievod cel Bătrân şi de la ceilalţi domni.<br />
Asemenea şi noi am miluit şi am întărit ruga noastră, mânăstirea Bistriţa, cu<br />
satul mai sus scris, <strong>Roznovul</strong>, cu tot venitul, necl<strong>in</strong>tit, niciodată în veci, să fie şi de<br />
la noi sf<strong>in</strong>tei mânăstiri Bistriţa.<br />
Pentru aceasta, nimeni să nu cuteze a ţ<strong>in</strong>e sau să se împotrivească îna<strong>in</strong>tea<br />
acestei cărţi a noastre.<br />
Aşa să ştiţi şi să nu faceţi altfel.<br />
Scris în Iaşi, în anul 7103 luna iunie 1.<br />
Însuşi domnul a poruncit.<br />
Marii boieri au învăţat.<br />
Ionaşco .<br />
După: Documente privitoare la istoria României, A. Moldova, XVI, vol. IV, p.<br />
125, nr. 156<br />
1616 (7124) august 23, Iaşi<br />
Io Radul voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei. Iată<br />
domnia mea m-am milostivit şi am dat şi am întărit rugii noastre, sf<strong>in</strong>tei Mănăstiri<br />
Bistriţa, un sat anume <strong>Roznovul</strong>, pe Bistriţa, care este în ţ<strong>in</strong>utul Neamţ, hotarul<br />
acestui sat care s-a împreunat cu hotarul satului Area; care sat l-a dat întâi ctitorul<br />
sf<strong>in</strong>tei mănăstiri, Alixandru voievod cel prea Bun, şi apoi Ştefan voievod cel<br />
Bătrân şi de toţi domnii vechi, până al Ştefan Tomşevici voievod.<br />
De aceea şi domnia mea m-am milostivit şi am dat şi am întărit sf<strong>in</strong>tei<br />
mănăstiri acest mai sus scris sat <strong>Roznovul</strong>, cu hotarul satului Area şi cu toate<br />
veniturile, precum au stăpânit d<strong>in</strong> veac. Altul să nu se amestece îna<strong>in</strong>tea acestei<br />
cărţi a noastre.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Scris la Iaşi, în anul 7124 august 23.<br />
Însuşi domnul a poruncit.<br />
Ghianghia mare logofăt a învăţat.<br />
Lucoci <br />
După: Documente privitoare la istoria României, A. Moldova, XVI, vol. IV, p. 29-<br />
30, nr. 43.<br />
56<br />
1617 (7125) ianuarie 22, Iaşi<br />
Io Radul voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat<br />
această carte a domniei mele rugătorilor noştri egumenului şi întregului sobor de la<br />
sfânta mănăstire numită Bistriţa, unde este hramul Uspenia Preasf<strong>in</strong>tei Stăpânei<br />
Noastre, Născătoarea de Dumnezeu, ca să fie tari şi puternici cu această carte a<br />
domniei mele să stăpânească un sat pentru care au pâră cu cneagh<strong>in</strong>a Bilăiasa,<br />
anume <strong>Roznovul</strong>, până când îşi va aduce diresele şi Băileasa.<br />
De aceea, nimeni să nu îndrăznească să le oprească acest sat îna<strong>in</strong>tea acestei<br />
cărţi a domniei mele.<br />
S-a scris în Iaşi, în anul 7125 ianuarie 22.<br />
Domnul a spus.<br />
Ghenghea mare logofăt a învăţat.<br />
Toader .<br />
După Documente priv<strong>in</strong>d istoria României, Moldova, secolul XVII, vol. IV,<br />
Bucureşti, 1956, p. 87-88, nr. 124.<br />
1617 (7125) februarie 6, Iaşi<br />
Io Radul voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem<br />
slugii nostre, ureadnicul de Piatra. Îţi dăm ştire dacă vei vedea această carte a<br />
domniei mele, tu să dai zi călugărilor de la Mănăstirea Bistriţa, ca să stea de faţă<br />
îna<strong>in</strong>tea domniei mele cu cneagh<strong>in</strong>a Băileasa şi cu fiul ei, Ionaşco, pentru un sat al<br />
lor anume <strong>Roznovul</strong>, pe care îl stăpâneşte fără rânduială şi fără nicio pric<strong>in</strong>ă.<br />
Şi să-şi aducă diresele pe care le au pe acest sat. Şi să le faci şi carte pentru
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
zi, când va fi voia lor.<br />
Aşa să ştiţi, altfel să nu faceţi.<br />
Scris la Iaşi, în anul 7125 februarie 6.<br />
Domnul a spus.<br />
Ghianghea mare logofăt a învăţat.<br />
Stratilat .<br />
După Documente priv<strong>in</strong>d istoria României, Moldova, secolul XVII, vol. IV,<br />
Bucureşti, 1956, p. 96, nr. 133.<br />
57<br />
1617 (7125) mai 21, Iaşi<br />
Io Radul voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat<br />
această carte a domniei mele slugii noastre, Ionaşco Bilăe fost pârcălab, pentru<br />
aceia, ca să fie tare şi puternic ca d<strong>in</strong>tre vec<strong>in</strong>ii săi ce fuseseră apucaţi de cislă în<br />
satul Roznov ori pe unde îi va găsi în ţara domniei mele sau în târg sau în sat<br />
domnesc sau boieresc sau călugăresc sau d<strong>in</strong> slobozie sau ori unde şi în orice loc, el<br />
să aibă a-i lua pe acei vec<strong>in</strong>i cu toate bucatele ce vor avea şi să-i aducă înapoi în<br />
satul Roznov.<br />
Şi să-i tocmească să dea toţi, pe toate bucatele lor, c<strong>in</strong>e va avea, precum este<br />
învăţătura de la domnia mea; şi nimeni să nu fie scutelnic. Iar c<strong>in</strong>e nu va da, ei să ia<br />
de la acel om ce va fi cu dreptate şi să dea la dabilă unde este darea împărătească.<br />
Şi nimeni să nu îndrăznească să oprească sau să împiedice îna<strong>in</strong>tea acestei<br />
cărţi a domniei mele.<br />
Aşa să ştiţi, altfel să nu faceţi.<br />
Scris la Iaşi, anul 7125 mai 21.<br />
Domnul a spus.<br />
Gheanghea mare logofăt a învăţat.<br />
Eu Gheanghea logofăt am iscălit.<br />
Tăbuci .<br />
După Documente priv<strong>in</strong>d istoria României, Moldova, secolul XVII, vol. IV,<br />
Bucureşti, 1956, p. 167, nr. 206.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
58<br />
1619 (7128) decembrie 4, Iaşi<br />
Io Gaşpar voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem<br />
slugilor noastre, Sav<strong>in</strong> fost sulger şi Dumitraşco Sechil şi Cost<strong>in</strong> d<strong>in</strong> Gocimani, vă<br />
dăm ştire că ni s-a jăluit sluga noastră, Ionaşco Bilăi, împotriva lui Cârstea d<strong>in</strong><br />
Măstăcani şi astfel a spus, îna<strong>in</strong>tea noastră, că i-a fost drept vec<strong>in</strong> d<strong>in</strong> satul lui, d<strong>in</strong><br />
Roznov şi s-a făcut acolo curătură în acest hotar, peste Bistriţa, unde se numeşte<br />
Socii, iar acum a fugit d<strong>in</strong> satul lui, în ţ<strong>in</strong>utul Bacăului, în satul Măstacănii şi a luat<br />
acel loc cu sila şi şi-a făcut acolo prisăci şi fânaţ.<br />
De aceea, dacă veţi vedea această carte a domniei mele, voi să strângeţi<br />
oameni buni şi bătrâni d<strong>in</strong>tre megiaşii d<strong>in</strong> prejur şi d<strong>in</strong> acest ţ<strong>in</strong>ut al Neamţului şi<br />
d<strong>in</strong> ţ<strong>in</strong>utul Bacău, şi cercetaţi pentru acest loc al acestor poieni care se numeşte<br />
Socii.<br />
Dacă veţi găsi că au fost hotarul d<strong>in</strong> Roznov, să-l lase foarte în pace Cârstea<br />
d<strong>in</strong> Măstacăni şi încă să fie de gloaba porţii domniei mele, pentru că a luat cu de la<br />
s<strong>in</strong>e putere.<br />
Iar de veţi afla că este hotarul lui pe acolo, atunci Ionaşco Bilăi, să-l lase în<br />
pace.<br />
Dar să nu părt<strong>in</strong>iţi nimănui şi cum veţi afla, cu sufletele voastre şi cu<br />
oameni buni, voi dă daţi ştire domniei mele.<br />
Scris la Iaşi, în anul 7128 decembrie 4.<br />
Domnul a spus.<br />
Nebojatco logofăt a învăţat.<br />
Borleanul .<br />
După Documente priv<strong>in</strong>d istoria României, Moldova, secolul XVII, vol. IV,<br />
Bucureşti, 1956, p. 409-410, nr. 527.<br />
1619 (7129) decembrie 4, Iaşi<br />
Io Gaşpar voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem<br />
slugii noastre ureadnicului d<strong>in</strong> târgul Piatra şi şoltuzului şi pârgarilor şi tuturor<br />
slugilor noastre, care veţi umbla cu slujbele noastre, d<strong>in</strong> acel târg. Dămu-vă ştire,<br />
că mi s-au jeluit giupâneasa Bilăiasa şi au dzăs, îna<strong>in</strong>tea noastră, că are un sat<br />
anume <strong>Roznovul</strong> şi iaste eşit de la ocolul Pietrii încă den dzilele lui Petru Vodă şi
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
înblă cu ţânutul, iar voi îl învăluiţi cu ocolul târgului, la mori şi la fânuri şi alte<br />
lucruri, la toate şi la podvoade.<br />
Pentr-aceaia, dacă veţi vedea cartea domnii mele, iar voi ca să aveţi a-l lăsa<br />
în pace, întru nemic să nu-l învăluiţi cu ocolul târgului, la podvoade, sau la mori,<br />
sau la ş<strong>in</strong>dile sau la fânuri, sau fie la ce lucru să nu învăluiţi acel sat, ce să fie cu<br />
ţânutul cum ş-au fost de la Pătru vodî până acmu.<br />
Într-alt chip să nu hie, nici să vie mai multă jalobă. Într-alt chip să nu faceţi.<br />
Scris la Iaşi, văleat 7128 Dechembrie 4<br />
Însuşi domnul a spus.<br />
Io Gaşpar voievod.<br />
Stratilat .<br />
După Documente priv<strong>in</strong>d istoria României, Moldova, secolul XVII, vol. IV,<br />
Bucureşti, 1956, p. 410, nr. 528.<br />
59<br />
1620 (7128) martie 22, Iaşi<br />
Io Gaşpar voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am<br />
dat şi am întărit S<strong>in</strong>clitichiei, cneagh<strong>in</strong>a lui Bilăi vornic şi fiului ei, Ionaşco Bilăi<br />
fost staroste, dreapta lor oc<strong>in</strong>ă, danie şi cumpărătură a lui Bilăi vornic, anume satul<br />
Roznov, care este în ţ<strong>in</strong>utul Neamţ, cu loc de mori la râul Bistriţa, pe care l-a avut<br />
de la Petru voievod şi d<strong>in</strong> ispisocul de întărire pe care l-au avut ei de la Radul<br />
voievod şi de pâră ce i-au pârât călugării de la Bistriţa şi au vrut să câştige cu<br />
înşelăciune acest sat de mai sus scris, fi<strong>in</strong>dcă privilegiile de danie şi cumpărătură pe<br />
care le-au avut ei de la Petru voievod, le-au dat în mâ<strong>in</strong>ile călugărilor, pentru multă<br />
tulburare care s-a întâmplat în această ţară, şi le-au tă<strong>in</strong>uit şi apoi s-a aflat<br />
înşelăciunea lor şi au rămas de toată legea. Şi dacă se vor ivi în vreo vreme acele<br />
direse, să aibă a le da în mâ<strong>in</strong>ile Băilesei şi fiului ei, Ionaşco.<br />
De aceea, să le fie de la noi acest sat de mai sus scris, cu tot venitul. Şi altul<br />
să nu se amestece.<br />
La Iaşi, în anul 7128 martie 22.<br />
Domnul a poruncit.<br />
Tăutul <br />
: + În lipsa de la curte a milostivirii sale panului Gheanghea<br />
mare logofăt eu Nebojatco logofăt.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
După Documente priv<strong>in</strong>d istoria României, Moldova, secolul XVII, vol. IV,<br />
Bucureşti, 1956, p. 436-437, nr. 567.<br />
60<br />
1625 (7133) februarie 23<br />
Adecă eu, S<strong>in</strong>glitichiia giupâneasa răpăosatului Bilăi vornicul, fata lui<br />
Gavril log(o)f(ă)t, însămi pre m<strong>in</strong>e mărturisescu cu ceastă scrisoare a mea cum eu,<br />
de bunăvoia mea, de nime nevoită, nici asuprită, socot<strong>in</strong>du şi luându amente viiaţa<br />
şi petrécerea ce am vieţuit şi am petrecut în ceastă lume, înpreună cu giupânu mieu<br />
şi am avut şi feciori; ce după cum au fost voia lui Dumnezău, rămas-am s<strong>in</strong>gură la<br />
bătrâneţéle méle, nime d<strong>in</strong> ruda mea sau a giupânu-meu nu s-au găsit să mă<br />
socotească şi să mă grijască. Ce, socot<strong>in</strong>du şi luându-mă amente în ce chip mă voiu<br />
ţ<strong>in</strong>ea şi c<strong>in</strong>e mă va socoti la bătrânéţele méle aflatu-s-au un nepot al mieu, d<strong>in</strong><br />
sângel(e) nostru, fi<strong>in</strong>du anume Dumitraşco logofătul cel mare, feciorul lui Ştefan<br />
logofătul, de ne-au socotit până am fost vie pre lume şi în sănătate şi în boale şi,<br />
încă după ce voiu ieşi d<strong>in</strong> lume, iar s-au pr<strong>in</strong>su să mă grijas[s]că şi să mă cumânde,<br />
cu tot cu cât trebuiaşte unui om mortu, cumu-i légea în lume.<br />
Iar eu, cu tot ce am avut, mult-puţ<strong>in</strong>, m-am lăsat dumisal(e) şi giupânései<br />
dumisal(e) Z<strong>in</strong>iicăi şi fiilor dumilorsale şi cu un sat, anume <strong>Roznovul</strong>, ce-i în<br />
ţ<strong>in</strong>utul Neamţului, ca să le fie de la m<strong>in</strong>e oc<strong>in</strong>ă şi dare cu tot venitul.<br />
Care sat în multe chipuri s-au ispitit şi călugării de la Bistriţa ca să-l poată<br />
lua de la mâna noastră şi încă şi drése ce-am avut făcute pre acel sat, ni le-au arsu<br />
călugării; iar svenţiia ... mnezău tot au ivit giudeţul svenţii sal(e) cel direptu<br />
şi tot ... şi d<strong>in</strong> mâna noastră n-au ieşit ... avut dirése făcute pre-acel sat, de la măriia<br />
sa Radul vod(ă) şi alt ... toate l-am dat în mâna dumil(or)sale ...<br />
Şi încă alt sat le-am dat, care sat ne-au fost ao cumpără ...<br />
ame Cămiii în ţ<strong>in</strong>utul Tecuciului, care Dumirac ... de<br />
galbeni ... d<strong>in</strong>tr-un giupănu ... bă mai mu a să ...céste sate ce mai su ...<br />
să le fie dumilorsale şi cuconilor dumilorsale oc<strong>in</strong>ă şi m cu tot venitul<br />
neclătă nici dănăoar în veci.<br />
Iar c<strong>in</strong>e s-ar ispiti, d<strong>in</strong> ruda mea sau a giupânu-mieu, a face vreun val<br />
dumilorsa, sau cuconilor şi va vrea a să mesteca, acela om să aibă s<strong>in</strong>gur pe<br />
H pârâş la giudeţ, cându va giudeca svenţiia sa toată lumea.<br />
Şi de cătră m<strong>in</strong>e, de cătră o păcătoasă, încă să hie neiertat, nici în ceastă<br />
viiaţă, nici în céialaltă, ce iaste să hie de la giudeţ înna<strong>in</strong>te.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Atâta scriu şi mărturisescu cu cest adevărat zapis al mieu, da s znaet.<br />
U Sukav, lt =zrÌlg fev cÆg.<br />
+ Eu, S<strong>in</strong>glitichiia, am scris cu mâna mea.<br />
+ Az, Arsenye logft, pisal.<br />
După Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. XVIII, p. 353-354,<br />
nr. 282.<br />
61<br />
1627 (7135) Martie 20<br />
D<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu noi, Io Miron Barnovschi Moghila voievod, domn<br />
al ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor, care o vor<br />
vedea sau o vor auzi cit<strong>in</strong>du-se, că acest adevărat cred<strong>in</strong>cios şi c<strong>in</strong>stit boier al<br />
nostru, pan Dumitraşco Ştefan mare logofăt, au slujit sântrăposaţilor domni<br />
d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>tea noastră şi acum slujeşte şi domniei mele, cu cred<strong>in</strong>cioasă şi dreaptă<br />
slujbă. De aceea noi, văzând dreapta şi cred<strong>in</strong>cioasa lui slujbă faţă de noi l-am<br />
miluit cu deosebită noastră milă, i-am dat şi i-am întărit de la noi în ţara noastră,<br />
Moldovă, dreapta lui oc<strong>in</strong>ă şi danie d<strong>in</strong> privilegiul de întărire pe care l-a avut<br />
mătuşa lui, cneagh<strong>in</strong>a Secl<strong>in</strong>tichia Bilăiasa, de la Radul voievod, un sat anume<br />
<strong>Roznovul</strong> pe râul Bistriţii şi cu vad de moară pe Bistriţă, care este în ţ<strong>in</strong>utul<br />
Neamţului; care sat a fost dreaptă cumpărătură a cneagh<strong>in</strong>ei Sicl<strong>in</strong>tichia, împreună<br />
cu boierul ei, Bilăe vornicul, de la Petru voievod, pentru c<strong>in</strong>ci sute de zloţi tătărăşti<br />
şi pentru opt cai buni, pentru că acel sat a fost drept domnesc, ascultător de ocolul<br />
Piatra.<br />
Iar în zilele lui Ştefan Tomşa vodă, un aprod a lui anume Petrea care a fost<br />
urednic în târgul Piatra, a luat privilegiul pe care l-a avut ea pe acel sat, făcut de<br />
Petru voievod, d<strong>in</strong> mâ<strong>in</strong>ile călugărilor de la Mănăstirea Beserecanii, când a fost<br />
trimis de Ştefan Tomşa voievod să ia averea boierilor pribegi de pe la mănăstiri şi<br />
de pe unde se va afla în ţară. Şi s-a întâmplat de a văzut acel uric păr<strong>in</strong>tele şi<br />
rugătorul nostru, chir Athanasie episcopul de Roman, în mâ<strong>in</strong>ile acelui aprod şi a<br />
luat de la el acel uric şi i-a dat un cal. Iar cneagh<strong>in</strong>a Bilăiasa a venit îna<strong>in</strong>tea lui<br />
Radul voievod cu mulţi boieri şi au mărturisit cu sufletele lor că îi este acel sat<br />
dreaptă cumpărătură de la Petru voievod. Iară Radul voievod, dacă a văzut boeri că<br />
au mărturisit îna<strong>in</strong>tea milostivirii lui, el i-a întors acel sat şi i-a făcut privilegii de la
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
el, şi a spus şi lui Athanasie episcop să-i întoarcă acel uric pe care l-a luat de la acel<br />
aprod. Iar el s-a lepădat de acel uric şi a spus că nu ştie nimic.<br />
Deci întru aceea cneagh<strong>in</strong>a Sicl<strong>in</strong>tichia Bilăiasa, dacă a văzut că, este<br />
bătrână şi neput<strong>in</strong>cioasă şi copii d<strong>in</strong> trupul ei n-a avut şi d<strong>in</strong> neamurile ei nimeni nu<br />
s-a aflat ca să o ţ<strong>in</strong>ă şi să o socotească, numai cât a avut ea căutare de la nepotul ei,<br />
boierul nostru, pan Dumitraşco Ştefan mare logofăt, deci ea dacă a văzut căutarea<br />
şi mila ce a avut de la el, ea s<strong>in</strong>gură, de a ei bunăvoie, nesilită de nimeni nici<br />
asuprită, a dat nepotului ei mai sus scris, boierului nostru pan Dumitraşco logofăt,<br />
i-a dat lui acel mai sus-scris sat <strong>Roznovul</strong> şi cu locul de moară pe Bistriţa şi cu<br />
dresele ce a avut pentru acel sat, iarăşi le-a dat în mâna lui şi scrisoara de la ea încă<br />
i-a făcut ea s<strong>in</strong>gură, cu mâna ei, cu mare blestem; iar el să o îngrijească şi să o<br />
caute cu ce i-ar trebui ei, până va fi în viaţă; iar după moartea ei să o îngrijească şi<br />
să o pomenească cum să cuv<strong>in</strong>e celor morţi. De aceea să-i fie lui şi de la noi cu tot<br />
venitul.<br />
Şi întru aceea iară dăm şi întărim boierului nostru, pan Dumitraşco Ştefan<br />
mare logofăt, alt sat, anume Max<strong>in</strong>eştii cu iazuri, în ţ<strong>in</strong>utul Sucevii, care sat a fost<br />
drept de moştenire al fiilor lui Dumitru uricar, anume Ionaşco şi Drăgan şi Vărvara<br />
şi Marica. Şi s-au sculat ei în zilele lui Constant<strong>in</strong> Moghila voievod şi au pus zălog<br />
acel sat la Procop Caraiman vistiernic pentru două sute şi optzeci de ughi galbeni şi<br />
cu acei bani şi-au cumpărat alt sat anume Malenţii în ţ<strong>in</strong>utul Hot<strong>in</strong>ului. Şi după<br />
aceea, n-au putut să plătească acei bani lui Procop Caraiman vistiernic, ci au lăsat<br />
acel sat de pierzare. Iar după aceea au venit Drăgan, fiul lui Dumitru uricar, cu<br />
cuv<strong>in</strong>te m<strong>in</strong>c<strong>in</strong>oase la boierul nostru mai sus-scris, Dumitraşco Ştefan mare logofăt<br />
şi a luat de la el două sute şi şaptezici de ughi galbeni pentru acel sat. Iar când a<br />
fost în zilele lui Gaşpar voievod Nastasiia, cneagh<strong>in</strong>a lui Caraiman vistiernic, s-a<br />
întrebat îna<strong>in</strong>tea lui Gaşpar voievod cu boierul nostru, pan Dumitraşco logofăt,<br />
pentru acel sat, şi li s-a găsit judecata să stăpânească fiecare câte o jumătate d<strong>in</strong><br />
acel sat, pentru că altceva n-au avut ce să ia de la Drăgan. Iar după aceea s-au<br />
sculat Vasilie Caraiman şi fratele lui…¹ şi sora lor Alexandra, fiii lui Precup<br />
Caraiman, de bunăvoia lor, de nimeni nesiliţi şi nici asupriţi, şi au vândut şi cea<br />
jumătate de sat Max<strong>in</strong>eşti boierului nostru mai sus-scris, Dumitraşco Ştefan mare<br />
logofăt, pentru…¹ galbeni. Şi a plătit depl<strong>in</strong> acei bani mai sus- scrişi îna<strong>in</strong>tea<br />
noastră şi îna<strong>in</strong>tea sfatului nostru.<br />
Pentru aceea, acele mai sus-scrise sate, anume <strong>Roznovul</strong> pe Bistriţa cu loc<br />
de moară pe râul Bistriţii ce este în ţ<strong>in</strong>utul Neamţului şi satul Max<strong>in</strong>eştii cu iazuri şi<br />
cu mori ce sînt în ţ<strong>in</strong>utul Sucevii, să-i fie boierului nostru, pan Dumitraşco Ştefan<br />
mare logofăt, şi cneagh<strong>in</strong>ei lui, Zenica, dreaptă oc<strong>in</strong>ă şi danie şi întărire şi<br />
62
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
cumpărătură şi uric lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi întregului lui neam,<br />
care li se va alege cel mai de aproape. Iar hotarele acelor de mai sus-scrise sate să<br />
le fie d<strong>in</strong> toate părţile după vechile hotare, pe unde au folosit d<strong>in</strong> veac.<br />
Şi la aceasta este cred<strong>in</strong>ţa domniei noastre de mai sus- scrise, noi Io Miron<br />
Barnovschi Moghila voievod, şi cred<strong>in</strong>ţa boierilor noştri, cred<strong>in</strong>ţa panului Ionaşco<br />
Ghianghea mare vornic al ţării de jos, cred<strong>in</strong>ţa panului Lupul mare vornic al ţării de<br />
sus, cred<strong>in</strong>ţa panului Nicoriţă hatman şi pârcalab de Suceava, cred<strong>in</strong>ţa panului<br />
Gavrilaş pârcălab de Hot<strong>in</strong>, cred<strong>in</strong>ţa panului Gheorghe pârcălab de Neamţ, cred<strong>in</strong>ţa<br />
panului Sav<strong>in</strong> şi Ştefan Blendea pârcălabi de Roman, cred<strong>in</strong>ţa panului Necula-<br />
Catargi postelnic, cred<strong>in</strong>ţa panului Lupul spătar, cred<strong>in</strong>ţa panului Constant<strong>in</strong><br />
Catacuz<strong>in</strong>o ceaşnic, cred<strong>in</strong>ţa panului Mihailachi Catacuz<strong>in</strong>o vistiernic, cred<strong>in</strong>ţa<br />
panului Grama stolnic, cred<strong>in</strong>ţa panului Mihail Furtuna comis şi cred<strong>in</strong>ţa tuturor<br />
boierilor noştri moldoveni, mari şi mici.<br />
Iar după viaţa noastră şi domnia noastră, c<strong>in</strong>e va fi domn d<strong>in</strong>tre copiii noştri<br />
sau d<strong>in</strong> neamul nostru, sau iar pe c<strong>in</strong>e va alege Dumnezeu să fie domn în ţara<br />
noastră, Moldova, acela să nu strice dania şi mila şi întărirea noastră, ci să le dea şi<br />
să le întărească. Iar c<strong>in</strong>e s-ar ispiti să strice dania şi întocmirea şi întărirea noastră,<br />
acela să fie de trei ori blestemat şi blestemat de domnul Dumnezeu, care a făcut<br />
cerul şi pământul, şi de preacurata lui maică şi de 12 purtători de Dumnezeu<br />
apostoli şi să fie înghiţiţ ca Datan şi Aviron în adunare, şi să fie neiertaţ în veci,<br />
am<strong>in</strong>.<br />
Iar pentru mai mare putere şi întărire celor mai sus-scrise, am poruncit<br />
cred<strong>in</strong>ciosului şi c<strong>in</strong>stitului nostru boier, pan Dumitraşco Ştefan mare logofăt, să<br />
scrie şi să lege pecetea noastră la această adevărată carte a noastră.<br />
La Iaşi, luna martie 20 zile, în anul 7135.<br />
A scris Ioan Focea.<br />
Io Miron Bărnovschi voievod <br />
După Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. XIX, p. 211-216, nr. 187.<br />
__________<br />
¹ Loc alb.<br />
63<br />
1627 (7135) aprilie 20<br />
Catastiv de sate şi de oc<strong>in</strong>e ce are şi ce cumpără Dumitraşco Ştefan<br />
logofătul cel mare, împreună cu giupă<strong>in</strong>easa dumisale Z<strong>in</strong>iica, fata Mogâldei
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
vornicul, ca să să ştie, veleato 7135 (1627) april 20 dni.<br />
[…] Satul <strong>Roznovul</strong> în ţînutul Neamţului fost-au cumpărătură diréptu lui<br />
Bilăi vornicul cu giupă<strong>in</strong>easa lui, S<strong>in</strong>glitichiia, mătuşi-mea, sor’ tătăne-mieu, de la<br />
Pătru Vodă, căce au fost domnescu, ascultâldu de ocolul Pietrii, şi le-au făcut uric<br />
acel domnu. Iară când-au fost în dzilele lui Ştefan Tomşa voză, în domniia dentâiu,<br />
trimis-au Ştefan Vodă oamenii săi în toată ţara şi la mănăstiri, unde vor găsi avuţie<br />
şi bucate de a viclénilor lui, să ia toate, care boiar i-au fost viclean. Mărs-au şi la<br />
mănăstire la Bistriţă un aprod a lui anume Petrea Sârbul, carele au fost şi diregător<br />
în Piiatră, şi au luat ce au găsit la acea mănăstire. Tâmplatu-s-au şi nişte unélte şi<br />
nişte uricele mătuşi-mea Bilăiasă. Deci le-au luat. Iară daca au oblicit vlădica<br />
Aftănasie de uricul acelui sat dat-au un cal acelui aprod Petrei şi au luat acel uric.<br />
Iară când au fost în dzilele Radului Vodă în domnia dentâiu, mătuşi-mea Bilăiasă şi<br />
cu feciorul ei, Ionaşco, întreba-tu-ş-au cu vlădica Aftănasii prentru acel sat şi<br />
prentru acel uric. Iară el s-au tăgăduit cum nu ştii nemică, nici au luat acel uric. Iară<br />
Radul Vodă dacă au vădzut că au mărturisit tot Svatul lui, boiarii cei mari şi cei<br />
mici, cum iaste acel sat cumpărătură direptă lui Bilăi vornicul şi cu giupăneasa lui,<br />
Seclentichiia, mătuşi-mea, şi nice cu o v<strong>in</strong>ă n-au fost lui Ştefan Vodă, datu-i-au şi iau<br />
întorsu acel sat înapoi şi i-au făcut urice şi ispisoaci şi au dzis şi vlădicăi să-i<br />
întoarcă acel uric, iară el tot s-au tăgăduit. După acéia mătuşi-mea Bilăiasă<br />
vădzându că-i s-au svârşit feciorul ei, Ionaşco, şi au rămas însăşi fără feciori, şi au<br />
fost bătână şi nepot<strong>in</strong>cioasă şi n-au avut de la nime nici o milă la bătrânéţele ei, ce<br />
den toată ruda ei şi den nepoţi aflatu-ne-am noi de o am socotit şi o am grijit la<br />
bătrâneţele ei şi la boalele ei, de ce i-au trebuit de tot, căce ne-au fost ca o maică, că<br />
au fost sor’ păr<strong>in</strong>telui mieu lui Ştefan logofătul, Dumnedzău-l pomenească, iară ea<br />
de bunăvoia ei datu-ne-au acel sat <strong>Roznovul</strong>. […]”<br />
După Documenta Romania Historica, A. Moldova, vol. XIX, întocmit de<br />
Haralambie Chircă, Bucureşti, 1969, p. 217-218, nr. 186.<br />
64<br />
1654 (7163) noiembrie 2, Iaşi<br />
Tălmăcire de pe uric vechiu sirbesc d<strong>in</strong> let 7163 noemv(rie) 2, scris în Eşi,<br />
de Conzăşi.<br />
Io Gheorghie Stefan v(oie)v(o)da, cu mila lui Dumnezeu, domnu Ţării
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Moldov[v]iei. Iată domniia mea am dat şi am miluit pe bo(i)erul nostru Grigoraş<br />
Ghica post(elnic) cu giupâneasa sa, Safta, când s-au însoţit, şi domniia mea i-am<br />
cununat şi i-am dat şi i-am miluit pe dânşii de la domnie mea cu un sat anume<br />
<strong>Roznovul</strong>, ce iaste în ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului) şi doî fălci de vie în Cotnar(i), în dealul<br />
ce să numeşte Pâşna ca să fie lor de la domnie mea dreaptă danie şi miluire, cu tot<br />
venitul nestrămutat niciodănăoară, în veci.<br />
Şi altul să nu se amestece.<br />
Însuş(i) domnul au poroncit.<br />
Io Gherghie Ştefan v(oie)v(o)da 1 .<br />
În Eşi, 1806 iuli 31.<br />
S-au tălmăcit de pe limba sârbască de ... 2 jitar.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/444. Copie.<br />
_________________________<br />
1 Urmează un cerc în care este scris: „L(ocul) p(eceţii) g(os)pod”.<br />
2 Loc gol.<br />
65<br />
1660 (7168) ianuarie 15, Iaşi<br />
Io Stefan v(oie)v(o)da, Boji milostiv g(os)poda(r) Zemli Moldavscoi.<br />
Adivărat al nostru cred<strong>in</strong>cios şi c<strong>in</strong>stit boer<strong>in</strong> Neculaiu Racoviţi, spătariul cel mari,<br />
d<strong>in</strong> t<strong>in</strong>ereţile lui au slujit în casa a c<strong>in</strong>stit păr<strong>in</strong>telui domniei meli, lui Vasilie<br />
v(oie)v(o)d, dirept şi cu cred<strong>in</strong>ţi slujbă; astăzi şi domniei mele slujeşte cu direptate.<br />
Pentr-acei domniea mea văz<strong>in</strong>d slujba lui ce cu cred<strong>in</strong>ţi ce au slujit păr<strong>in</strong>telui<br />
nostru şi acmu şi noî slujeşti dirept şi cu cred<strong>in</strong>ţi slujbă milostiv<strong>in</strong>du-ne noi spre<br />
dânsul cu osăbită mila noastră şi i-am dat şi l-am miluit noi într-a noastră ţară, întra<br />
Moldovei, cu un sat anume <strong>Roznovul</strong>, ce este pre apa Bistriţii, în ţ<strong>in</strong>utul<br />
Neamţului, cu tot venitul, care sat au fost a lui Gheorghie Ştefan vodă şi l-am luat<br />
pentru 20.000 de taleri ce i-au dat păr<strong>in</strong>tele mieu, Vasilie Vodă, să-i ţii când au fost<br />
log(o)f(ăt) mari, gând<strong>in</strong>du-şă mărie sa că esti slugă diriaptă şi boier<strong>in</strong> de ţară, iar el<br />
ca un om rău fi<strong>in</strong>d, cu vicleşug la <strong>in</strong>ima lui, cu acei bani au rădicat oaste asupra<br />
noastră unguri şi munteni, fără voia Împărăţiei, şi ne-au scos den ţară şi toată<br />
avuţiia ne-au luat şi multă răutate ne-au făcut. După aceea Dumnezeu cel puternic<br />
dacă s-au milostivit şi ne-au deşchis uşa milei sale de ne-au miluit c<strong>in</strong>stitul împărat<br />
cu domniia Ţării Moldoviei, la scaunul şi moşiia păr<strong>in</strong>telui mieu, n-am avut altă ce
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
lua de la acel neertat Gheorghi Ştefan vodă, ce i-am luat toate oc<strong>in</strong>ile şi moşiile lui<br />
pre sama domniei mele câte au avut; luat-am şi acest sat, <strong>Roznovul</strong>, că ni să cădea<br />
noî să luăm nu numai pentru avuţiia ce ne-au luat, ci pentru banii ce i-au dat la<br />
mâna lui să-i ţii şi am miluit cu acel sat pe boer<strong>in</strong>ul nostru ce scrie mai sus,<br />
Neculaiu Racoviţă, ca să-i fie de la noi dare şi miluire, cu tot venitul, pentru căci au<br />
petrecut şi dumnealui pentru noi multă nevoe şi asupreală, pentru slujbă ce au slujit<br />
păr<strong>in</strong>telui nostru şi noao cu svânta dreptate.<br />
Pentr-aceea ca să-i fie de la noi direaptă oc<strong>in</strong>ă şi danie şi miluire, neclătită<br />
nici odănăoară, în veci. Iar după a noastră viiaţă şi domnié c<strong>in</strong>e va alege<br />
Dumnezeu să fie domnu în ţara noastră, ţară a Moldov[v]iei, d<strong>in</strong> feciorii noştri sau<br />
de sem<strong>in</strong>ţiia noastră, sau fie c<strong>in</strong>e Dumnezeu va alegi să fie domnu să nu strice a<br />
noastră dare şi miluire, ce să aibă a da şi a întări pentru slujba ce cu cred<strong>in</strong>ţi ce neau<br />
slujit să facă Dumnezeu parte şi aceluia domnu de slugile sale cele drepte<br />
perecum ne-au slujit şi dum(nealui).<br />
Aceasta facem ştire tuturor prevoslavnicilor domni.<br />
U Iaşi, velet 7168 ghenar 15.<br />
Noi Ştefan v(oie)v(o)da 1 .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi,. Documente, 791/445. Copie.<br />
___________________________<br />
1 Urmează un cerc în care este scris: „L(ocul) p(eceţii) g(os)pod”.<br />
66<br />
1660 (7168) ianuarie 15, Iaşi<br />
Io Stefan v(oie)v(o)da, Boji milostiv, g(os)pod(ar) Zemli Moldavschi.<br />
Adecă acest adivărat al nostru cred<strong>in</strong>cios şi c<strong>in</strong>stit boer<strong>in</strong> Neculaiu Răcoviţ,<br />
spătariul cel mare, d<strong>in</strong> t<strong>in</strong>ereţi au slujit în casa c<strong>in</strong>stit păr<strong>in</strong>telui domniei meli lui<br />
Vasilie Vodă, drept şi cu cred<strong>in</strong>ţi slujbă, astăzi şi domnii meli slujăşti cu dreptati.<br />
Pentru aceea domniia mea văzând slujba lui ce cu cred<strong>in</strong>ţi ce au slujit păr<strong>in</strong>telui<br />
nostri şi acmu şi noao slujăşte, drept şi cu cred<strong>in</strong>ţi slujbă, milostiv<strong>in</strong>du-ne noi pre<br />
dânsul cu osăbită mila noastră şi i-am dat şi l-am miluit noi pre dânsul într-a<br />
noastră ţară, într-a Moldovviei, cu un sat, anume <strong>Roznovul</strong>, ce esti pe apa Bistriţii,<br />
în ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, cu tot venitul. Care sat au fost a lui Gheorghi Ştefan vodă şi<br />
l-am luat domniia mea cu alte sate şi moşii ce au avut pentru 20.000 de taleri ce iau<br />
dat păr<strong>in</strong>tele domniei mele, Vasilie Vodă, să-i ţâi când au fost log(o)f(ă)t mari,<br />
gând<strong>in</strong>du-să mărie sa că ne este slugă dreaptă şi boieri de ţară, iar el, ca un om rău,
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
fi<strong>in</strong>d cu vicleşug la <strong>in</strong>ima lui, cu acei bani au rânduit oaste asupra noastră, unguri şi<br />
nemţi, fără de voia înpărăţiei, şi ne-au scos d<strong>in</strong> ţată şi toată avuţiia ne-au luat şi<br />
multă răutate ne-au făcut. După aceea, Dumnezeu cel puternic dacă s-au milostivit<br />
şi ne-au deşchis uşa milei sale şi ne-au dăruit c<strong>in</strong>stitul înpărat cu domniia Ţării<br />
Moldavvii, la scaunul şi moşiia păr<strong>in</strong>telui meu, n-am avut altă ce lua de la acel<br />
neertat Ştefan Vodă, ce i-am luat toate oc<strong>in</strong>ile şi moşii ce au avut. Luat-am şi acest<br />
sat <strong>Roznovul</strong>, pentru care lucru că ni să mai căde noî să luăm nu numai pentru<br />
avuţiia ce ne-au luat ci şi pentru banii ce i-au dat la mâna lui să-i ţii. Şi am miluit cu<br />
acest sat pre boer<strong>in</strong>ul nostru ce scrie mai sus Neculaiu Racoviţ(ă) spătariul cel mare<br />
ca să-i fie de la noi dare şi miluire cu tot venitul că au petrecut şi dum(nealui)<br />
pentru noi multă nevoie şi asupreală, şi pentru slujbă ce au slujit păr<strong>in</strong>telui nostru şi<br />
noao tot cu sv<strong>in</strong>ta dreptate, cu mare cred<strong>in</strong>ţă.<br />
Pentru aceea ca să-i fie de la noi dare şi miluire neclătită în veci, lui, şi<br />
ficiorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi a toată sem<strong>in</strong>ţiia.<br />
Iar după a noastră viiaţă şi domnie c<strong>in</strong>e va lege Dumnezeu să fie<br />
domn d<strong>in</strong> feciorii noştri, sau fie c<strong>in</strong>e Dumnezeu va alegi, să nu strice a noastră dare<br />
şi tocmeală, ce să aibă a da şi a întări pentru slujba ce ne-au slujit, ca să-i facă<br />
Dumnezeu parte aceluia domnu de slugile sale cele drepte cum ne-au slujit<br />
dim(nealui).<br />
Aceasta facem ştire tuturor pravoslavnicilor domni.<br />
U Iaş(i) velet 7160 gen(arie) 15.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/446. Copie.<br />
67<br />
1660 (7168) februarie<br />
+ Io Stefan voevwda, Bjy6 mlsty6, gpwdar Zemli<br />
Moldavscoi. Adică acest adevărat al nostru cred<strong>in</strong>cios boiar Neculai Răcoviţ vel<br />
spatar, slujitu-ne-au noaî cu direptă şi cu cred<strong>in</strong>ţă slujbă. Drept aceea domniea mea<br />
vădzând slujba lui ce cu direptate ce-au slujit noî şi ţării noastre, de la noi ne-am<br />
mil(o)stivit spre dînsu cu osăbită mila noastră şi i-am dat şi l-am milostivit pre<br />
dânsu într-a noastră ţară, într-a Moldovei, cu un sat anum(e) <strong>Roznovul</strong>, 1<br />
Neamţului, care a fost a lui Gheorghie Ştefan vod(ă) şi i l-am luat domniia mea de<br />
viclean şi pentru nişti bani şi altă avuţie multă ce au dat c<strong>in</strong>stit şi lum<strong>in</strong>at păr<strong>in</strong>tele<br />
domniei meli Ion Vasilie vo(i)evoda întru mânule loi, când [cân] a fost Gheorghiţă<br />
Ştefan pus log(o)făt mare la păr<strong>in</strong>tel(e) mieu ca să ţie acea avuţie, iar el nu o au<br />
ţ<strong>in</strong>ut ce au râdicat cu ace avuţie oaste ungurească şi muntenească asupra noastră şi
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
ne-au scos d<strong>in</strong> ţară şi ne-au făcut multă răutate. Iar dacă ne-au deşchis Dumn(e)zău<br />
uşea milei sale şi ne-au dăruit c<strong>in</strong>stitul împărat pre noi cu domniia la moşiia<br />
păr<strong>in</strong>telui mieu, în scaunul ţării noastre a Moldovii, altă n-am avut ce lua de la<br />
dânşii ce le-am luat toate moşiile lor pre sama domniei mèli şi le-am dat cărora neau<br />
slujit noaî cu direptul; şi încă nici cu acesta nu să agiunge sama avuţiei ce au<br />
luat de la noi, nici a zece parte. Pentru acela lucru satul acesta <strong>Roznovul</strong>, care mai<br />
sus scrie, ca să fie boerenului nostru cred<strong>in</strong>cios lui Neculai Răcoviţ vel comis, care<br />
mai sus scrie, de la noi dare şi miluire şi uric şi întăritură, cu tot venitul acelui sat,<br />
lui, şi feciorilor lui, şi nepoţilor şi strănepoţilor săi şi a tot rodul ce să va alege mai<br />
aproape, neclătit niciodănăoară, în vèci.<br />
Iar după a noastră viiaţ(ă) şi domnie, 1 c<strong>in</strong>e va alègi Dumn(e)zău să fie<br />
domnu în ţara noatră într-a Moldovei, d<strong>in</strong> feciorii noştri sau d<strong>in</strong>tr-altă a noatră<br />
sem<strong>in</strong>ţii, sau fie c<strong>in</strong>e Dumn(e)dzău va alège să fie domnu pre urma noastră, să nu<br />
strice a noastră dare şi tocmală şi miluire, ce să aibă a da şi întări. Iar c<strong>in</strong>i să va<br />
ispiti a strâca a noastră danie şi miluire şi tocmală acel ca să fie blăstămat de<br />
Domnul Dumn(e)dzău ce au făcut Ciriul şi Pământul şi tot vădzutul şi nevădzutul,<br />
şi de la Preac<strong>in</strong>stit şi Lum<strong>in</strong>ată a lui Maică, şi de 4 Evanghelişti, şi de 12 Apostoli,<br />
şi de 318 Oteţi d<strong>in</strong> Sfântul Sobor Nichei, şi să fie treclet şi afurisit şi Anathema<br />
Maranathi şi să muşnenească cu Iuda Iscariot.<br />
Numai ce am dat ş-am tocmit să le fie dare lor şi sem<strong>in</strong>ţii lor, neclătit, în<br />
veci.<br />
V lt =zrÌxi meţa gen cÆ9 .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/45. Orig., hârtie, sigiliu.<br />
Ibidem, 791/447. Copie.<br />
____________________________<br />
1 Omis.<br />
68<br />
1662 aprilie 16, Iaşi<br />
Io Efstratie Dabija v(oie)v(o)da, Bojă milostiv, g(os)pod(a)r Zemli<br />
Moldavscoi. Adecă acest adevărat al nostru cred<strong>in</strong>cios şi c<strong>in</strong>stit boier dum(nealui)<br />
Necolae Racoviţ hat(man) şi pârcălab de Suciav[v]a, au venit îna<strong>in</strong>te noastră şi<br />
înna<strong>in</strong>te a toţi boierii noştri moldoveneşti, acelor mari şi acelor mici, şi ne-au arătat<br />
un ispisoc de danie şi de miluire de la răposatul Ştefan Vodă, feciorul lui Vasilie<br />
Vodă, pre sat pre <strong>Roznovul</strong>, ce iaste pre apa Bistriţii, în ţ<strong>in</strong>ut(ul) Niamţului, cu tot<br />
venitul, care sat au fost a lui Gheorghie Ştefan vodă şi l-au luat Stefan Vodă,
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
ficiorul lui Vasilie Vodă, cu alte sate şi moşii ce au avut, toate pentru doâzeci de<br />
mii de taleri bătuţi, care bani i-au dat răposatul Vasilie Vodă, păr<strong>in</strong>tele lui Stefan<br />
Vodă, pre mânule lui Gheorghie Ştefan vodă, să-i ţii fi<strong>in</strong>d logofăt mare, c<strong>in</strong>stit şi<br />
crezut boier<strong>in</strong>, iar el având la <strong>in</strong>ima lui gându rău s-au sculat cu acei bani şi au<br />
rădicat multe oşti d<strong>in</strong> Ţara Ungurească şi de la munteni, fără de voe Împărăţiei,<br />
asupra lui Vasilie Vodă, şi l-au scos d<strong>in</strong> ţară şi toată avuţiia i-au luat şi au făcut<br />
multe răutăţi.<br />
După aceea dacă au mazilit pre Gheorghie Ştefan vodă şi l-au poftit să<br />
margă la Împărăţie, el de iznoavă s-au făcut ha<strong>in</strong> şi s-au dus d<strong>in</strong> ţară în Ţara<br />
Ungurească, iar Dumnezeu cel puternic milostiv<strong>in</strong>du-să şi au dăruit c<strong>in</strong>stitul<br />
împărat cu domniia Ţării Moldov[v]iei pre Ştefan Vodă, feciorul lui Vasilie Vodă,<br />
neavând altă ce lua nemică pentru acea datorie de bani pre urma lui Gheorghie<br />
Ştefan vodă fără numai satele şi moşiile; pent-aceea i-au luat toate satele şi moşile<br />
pentru ace sumă de bani ce mai sus scrie, luat-au şi acest sat <strong>Roznovul</strong> cu tot<br />
venitul, pentru care lucru i s-a mai căzut lui să le ia nu numai pentru avuţâia ce leau<br />
luat ce mai vârtos pentru banii ce i-au dat la mâna lui să-i ţie. Deci, cu acesta sat<br />
ce mai sus scriem, <strong>Roznovul</strong>, au miluit pre al nostru boiar<strong>in</strong> care mai sus scriem,<br />
Neculai Racoviţi, hatman şi pârcălab Suciavschi, ca să-i fie oc<strong>in</strong>ă şi moşie în veci,<br />
pentru căci au petrecut şi dum(nealui) pentru acei domnii muiltă nevoé şi asupreală<br />
şi s-au aflat la toate nevoile lor cu slujbă şi cu multă cheltuială şi pradă şi având<br />
mare scârbire pentru slujba ce au slujit acelor domni cu dreptate şi cu cred<strong>in</strong>ţi d<strong>in</strong><br />
t<strong>in</strong>ereţile sale.<br />
Pentru aceea domniia mea şi cu tot svatul nostru, boiarii cei mari şi cei mici,<br />
socot<strong>in</strong>d şi văzând că să v<strong>in</strong>e cu aceste pre dreptate acea danie şi miluire cu acela<br />
sat <strong>Roznovul</strong>, dat-am ş-am întărit dumis(a)le boiar<strong>in</strong>ului nostru Neculaiu Racoviţ<br />
hatman, ca să-i fie şi de la domniia mea driaptă oc<strong>in</strong>ă şi moşie şi uric şi întăritură,<br />
în veci, şi cuconolor dumisale şi a toată sem<strong>in</strong>ţiia dumisale.<br />
Iar după a noastră viiaţă şi domniie pre c<strong>in</strong>e va alege Dumnezeu să fie<br />
domnu în ţara noastră a Moldoviei, să n-aibă a strica a noastră miluire şi întăritură,<br />
ce să aibă iarăş(i) a întări această danie şi miluire şi întăritură, acela domnu să naibă<br />
parti de slugile sale la nevoe lui, ce să aibă mare osândire de la Hristos<br />
Dumnezeu carele-i drept răscumpărător, c<strong>in</strong>e-şi după.<br />
U Iaş(i), velet 7170 april 16.<br />
Io Efstratie Dabija v(oie)v(o)d 1 .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/448. Copie.<br />
____________________________<br />
69
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Urmează un cerc în care este scris: „L(ocul) p(eceţii) g(os)pod”.<br />
70<br />
1663 (7171) iulie 5, Iaşi<br />
Adică eu, Neculaiu Racoviţi, hatman şi pârcălab Sucevschi, scriu şi<br />
mărturisescu cu acest zapis al mieu, cum d<strong>in</strong> bunăvoe mea, de nim<strong>in</strong>e nevoit, nici<br />
asuprit, am făcut tocmală şi schimbătură cu mărie sa lum<strong>in</strong>ata doamna Cater<strong>in</strong>a a<br />
lum<strong>in</strong>atului domnu nostru Io Evstratie Dabija v(oie)v(o)d şi cu iubită fiica măriilor<br />
sale, doamna Mariia, cu a noastră dreaptă oc<strong>in</strong>ă satul <strong>Roznovul</strong>, ce-i pe Bistriţă, în<br />
ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, cu vec<strong>in</strong>i şi cu tot venitul, care sat mi-au fost mie dreaptă danie<br />
şi miluire de la răposatul Ştefan Vod(ă), feciorul lui Vasilie vodă, pentru slujbă ce<br />
i-au slujit măriei sale, iară măriei sale lui Ştefan Vod(ă) i-au fost această sat<br />
<strong>Roznovul</strong>, împreună cu alte sate de a lui Gheorghie Ştefan vodă, pentru doaozăci<br />
de mii de taleri bani buni ce au fost dat păr<strong>in</strong>tele său, Vasilie Vodă, la Gheorghie<br />
Ştefan vodă când au fost log(o)f(ă)t mari pentru primejdie, iar Gheorghie Ştefan<br />
vodă sosându-i la mână acei bani aşa au cercat mijloace şi cu acei bani s-au rădicat<br />
domnu cu oşti stră<strong>in</strong>e asupra lui Vasilie Vodă de l-au scos d<strong>in</strong> domnie şi i-au jăcuit<br />
toată avuţiia. După aceea dacă i-au dat Dumnezeu domniia lui Ştefan Vodă,<br />
feciorul lui Vasilie Vod(ă), atunce au socotit pentru acei bani ce i-au fost dat lui şi<br />
aceasta socoteală am făcut dena<strong>in</strong>te a toată boierimea ţării.<br />
Pentru mai mari cred<strong>in</strong>ţi iscălit-am cu mâna mea şi mi-am pus şi pecete şi<br />
dum(nealor) toţi bo(i)erii au iscălit.<br />
Şi eu, Contăş log(o)f(ăt) al doile, am scris.<br />
În Eşi, vel(e)t 7171 iuli 5 1 .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/449. Copie.<br />
____________________________<br />
1 Urmează un cerc în care este scris: „L(ocul) p(eceţii) g(os)pod”.<br />
1664 (7172) ianuarie 12<br />
Adecă eu, doamna Ecater<strong>in</strong>a, a lum<strong>in</strong>atului meu domnu Evstrate Dabije<br />
vod(ă), cu fiică-me, Marie, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru,<br />
cum având domniia mea dreaptă cumpărătură satul Ustie, la ţ<strong>in</strong>utul Orheiului, de la
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
igumenul şi cu tot săborul de la m(ă)n(ă)strire Râşca pentru 200 lei, şi pentru 200<br />
oi cu miei, şi 200 stupi, şi 20 vaci cu viţei, şi 20 boi, şi 20 epi cu mândzi şi un<br />
armăsar, care s-au socotit toate aceste în preţ pentru 840 ug(hi) precum scrie<br />
zapisul a tot săborul cu pecete m(ă)n(ă)st(i)rei.<br />
Aşijdere şi satul Zalucenii, iarăş(i) la ţ<strong>in</strong>utul Orheiului, care l-am cumpărat<br />
domniia mea de la dumneei Antimiica, fata răposatului Ureache, ce-au fostu<br />
vor(nic) mare, giupâneasa răposatului Alexandru, biv vel păh(arnic), drept 500 lei,<br />
care i-au fostu Antemiicăi păhărniceasa dat d<strong>in</strong> satele giupânu-seu, Alexandru<br />
păh(arnic), după moarte lui, cu socot<strong>in</strong>ţa a tuturor boiarilor ce-au socotit între<br />
dânşii cu rudele giupânu-seu Alexandru păh(arnic), ş-au aflat cu socoteala pre<br />
amăruntul de i-au dat ei acel sat, Zalucenii, pentru câteva odoară a ei d<strong>in</strong> dzestrele<br />
ce-au avut de la păr<strong>in</strong>ţii săi, carele i le-au fostu stricat giupânu-seu, vrând să-i facă<br />
altele la loc şi n-au apucat.<br />
Acesti sate ce mai sus scriem fi<strong>in</strong>d domnii mele drepte cumpărături şi<br />
fi<strong>in</strong>d sate departe de alte oc<strong>in</strong>i a noastre şi având dumnalui boieriul nostru<br />
cred<strong>in</strong>cios şi c<strong>in</strong>stit Neculae Răcoviţe hat(man) un sat aproape de alte oc<strong>in</strong>i a<br />
noastre mai la munte, anume satul <strong>Roznovul</strong>, pe Bistriţe, în ţ<strong>in</strong>utul Neamţului,<br />
danie de la răposatul Ştefan Vod(ă), ficiorul lui Vasilie Vod(ă), pentru a dumisale<br />
dreaptă slujbă ce i-au slujit acelui domnu şi ţării, iară lui Ştefan Vod(ă) i-au fostu<br />
acel sat <strong>Roznovul</strong>, împreună cu alte sate de a lui Gheorghie Ştefan vod(ă), carele<br />
fi<strong>in</strong>d boieri la păr<strong>in</strong>tele său, la Vasilie Vod(ă), i-au fostu dat Vasilie Vod(ă) 20.000<br />
de taleri să-i ţie, iar Gheorghie logof(ă)t au mijlocit cu acei bani de s-au râdicat<br />
domnu şi au scos pe Vasilie Vod(ă) d<strong>in</strong> ţară cu oşti stre<strong>in</strong>e şi i-au jăcut toată<br />
avuţiia. Deci, după ce i-au dat lui Ştefan Vod(ă), s(â)nă Vasilie Vod(ă), domniia<br />
aice în ţară, atuncea au socotit nu pentru altă avuţie multă ce le-au fostu jăcuit<br />
Ştefan vod(ă) Gheorghie, ce pentru acéle 20.000 de taleri ce i-au dat mai d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te,<br />
bani gata, ca să-i ţié. Pentru aceştiia bani au socotit de-au oprit d<strong>in</strong> satele lui Ştefan<br />
vod(ă) Gheorghie şi d<strong>in</strong>tr-însele au dat daanie şi miluire celora ce i-au slujit cu<br />
dreptate, precum şi dumisale acest sat <strong>Roznovul</strong>, daanie pentru dreaptă slujba sa.<br />
Deci precum zicem mai sus fi<strong>in</strong>d satul <strong>Roznovul</strong> mai aproape de alte oc<strong>in</strong>e<br />
a noastre vrut-am a face cu dumn(e)alui târgu cu acel sat ce cu alt preţu, cu bani nu<br />
i-au fostu dumisale vândzători, ce numai moşié pentru moşié depotrivă au poftit.<br />
Deci domniia mea am vrut de am făcut schimbu cu dumn(e)alui cu aceste<br />
sate ce s<strong>in</strong>t scrise mai sus, ce mi-s cumpărături dreaptă, ce fi<strong>in</strong>d satul <strong>Roznovul</strong> mai<br />
bun decât unul di acele a noastre, aşe am sosit la tocmală şi la schimbătură de ne-au<br />
dat dumn(e)alui satul <strong>Roznovul</strong>, cu vec<strong>in</strong>i şi cu tot v<strong>in</strong>itul cât este şi dumisale<br />
daanie, şi noi am dat dumisale satul Ustie şi satul Zalucenii cu vec<strong>in</strong>i şi cu tot<br />
71
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
venitul, şi dresile ce-am avut noi pre acesti 2 sate, Ustie şi Zalucenii, le-am dat la<br />
mana dumisale hatmanului, şi dumnealui înca dresele ce-au avut pe sat, pe Roznov,<br />
ni le-au dat pe mana noastră. Şi aşa am aşăzat această tocmală şi schimbătură<br />
d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te dum(ni)ilor sale a tuturor boérilor care-i mai gios s<strong>in</strong>t iscăliţ(i) anume cu<br />
numele dum(ni)ilor sale.<br />
Pentru aceea de acmu îna<strong>in</strong>ti acest sat Ustie şi Zalucenii ca să-i fie dumisale<br />
lui Neculae Răcoviţ(ă) hat(man) şi giupânesii dumisale şi cuconilor dumisale<br />
drepte oc<strong>in</strong>i şi schimbături în veci.<br />
Şi pentru mai mari cred<strong>in</strong>ţa şi întăritura pus-am pecete domnii mele.<br />
Şi s<strong>in</strong>t iscăliţi martori.<br />
Ghidion, mitropolit.<br />
Dosoftei, episcop de Roman.<br />
Theofan, episcop de Rădăuţi.<br />
Toma, vel vor(nic).<br />
Solomon Bârlădean, vel vor(nic).<br />
Stamate, vel post(elnic).<br />
Gligorie, vel pah(arnic).<br />
Toderaşco, vel comis.<br />
Gheorghie Ursul, vel cluice(r).<br />
Gh<strong>in</strong>e, vel med(elnicer).<br />
Ionaşco, vel pit(ar).<br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), p. 377-378.<br />
<br />
+ Iw Il2ş Alexandru voevoda, Bj mlstye6,<br />
gsodră Zemli Moldavscoi. Dăm ştire domniia mea, tuturor cui să cade a<br />
şti, pentru dumneaei doamna Safta, caré d<strong>in</strong> despărţăniia ce-au avut cu domnul său<br />
Gheorghie Ştefan vodă, d<strong>in</strong> ţără stre<strong>in</strong>ă, unde li s-au tâmplat lipsă şi scăpare de<br />
primej(die), precum au fost voia putérnicului Dumnezău, dăndu-i domnu său<br />
Gheorghie Ştefan vodă neşte sate danie, d<strong>in</strong>tr-ale sale drepte moşii, pe care sate neau<br />
arătat ispisoace de danie scris de s<strong>in</strong>gură măna lui Gheorghie Ştefan vodă, d<strong>in</strong><br />
care sate au socotit domniea să mai de o dată şi i-au dat satul <strong>Roznovul</strong>, d<strong>in</strong> ţ<strong>in</strong>utul<br />
Neamţului, cu tot v<strong>in</strong>itul, să hie dumisale pre daniia, domnu său, oc<strong>in</strong>ă neruşeită<br />
1 în veci.<br />
72
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Şi alt nime să nu se amestece.<br />
Io Ilieş Vodă .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/47. Orig., rupt de la mijloc.<br />
___________________<br />
1 Rupt.<br />
73<br />
1667 ianuarie 30, Iaşi<br />
Io Ilieş Alexandru v(oie)v(o)da, Bojă milostiv, g(os)pod(a)r Zemli<br />
Moldavscoi. Adică domniia mea dam şi întărim bo(i)eriului nostru cred<strong>in</strong>cios şi<br />
c<strong>in</strong>stit Neculaiu Racoviţi hatmanul a sa dreaptă oc<strong>in</strong>ă satul Buciuleştii, ţ<strong>in</strong>ut(ul)<br />
Neamţului şi satul <strong>Roznovul</strong>, iară în ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, cu vec<strong>in</strong>i şi cu tot venitul,<br />
care sate s<strong>in</strong>t dumisale danie şi miluire păr<strong>in</strong>telui dumisale răpoasatului Răcoviţi<br />
Cehan, ce-au fost logofăt mari, iară <strong>Roznovul</strong> danie şi miluire s<strong>in</strong>gur dumisale,<br />
amândoao de la răposatul Ştefan Vodă, feciorul lui Vasilie Vodă, pentru a dumilor<br />
sale dreaptă şi cu cred<strong>in</strong>ţă slujbă ce-au slujit, iară lui Ştefan Vodă i-au fost aceste<br />
sate luate d<strong>in</strong> oc<strong>in</strong>ile lui Gheorghie Ştefan vodă, care au fost logofăt mari, la<br />
răposat păr<strong>in</strong>tele seu, la Vasilie Vodă, şi avându-l în mare c<strong>in</strong>ste şi cred<strong>in</strong>ţi i-au fost<br />
dat la mâna lui doâzeci de mii de taleri, bani gata, să-i ţii. El cu acei bani au rădicat<br />
oşti şi s-a pus domn asupra lui Vasilie Vodă. Deci altă pustietate ce le-au făcut au<br />
lăsat supt giudeţul lui Dumnezeu, iară pentru acei bani ce i-au fost dat la mână mai<br />
de vreme cu cale i-au oprit oc<strong>in</strong>a de a lui şi au miluit pre c<strong>in</strong>e li-au slujit precum<br />
scrie ispisocul lui Ştefan Vodă, şi de întăritură de la Dabija Vodă.<br />
Pentru aceea şi de la domnie mea iarăş(i) pentru dreaptă şi cu cred<strong>in</strong>ţi slujba<br />
dumisale să-i fie dumisale şi a tot rodul dumisale, oc<strong>in</strong>e neruseite, în veci.<br />
Şi alt nimene să nu să amestice.<br />
U Ias, velet 1667 ghenar 30.<br />
Io Ilieş Alexandru v(oie)v(o)dă.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/450. Copie.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
74<br />
1667 (7175) aprilie 11<br />
Scriem şi dăm ştiri cu acest adevărat zapis al nostru precum au v<strong>in</strong>it<br />
înna<strong>in</strong>te noastră Mihne, egumănul şi cu tot săborul si la sfânta mănăstiri di la<br />
Râşca, di ne-au jăluit cu mare jalobă, cum este sfânta mănăstiri descoperită şi<br />
trepăzali şi chiiliili ce s<strong>in</strong>tu în rându cu trepăzare, şi n-au de unde lua ca-s(ă) le<br />
acopire şi să le grijască, ci s-au socotit şi s-au vorovit cu tot săboriul ca-s(ă) scoată<br />
d<strong>in</strong> moşiili sf<strong>in</strong>tii mănăstiri să vândă şi să li acopiri şi să le grijască. Într-această<br />
jalobă a lor şi într-acee voroavă fi<strong>in</strong>d şi dum(nealui) Neculai Răcoviţ hat(man) şi<br />
auz<strong>in</strong>d jalea lor de mesărutat mănăstirii şi văzând dumn(ealui) că pentru acel lucru<br />
vor să vânză d<strong>in</strong> moşiile mănăstirii şi aflându-s(ă) şi dum(nealui) ţi<strong>in</strong>d un sat de-a<br />
mănăstirii la Orheiu, pre Nistru, anumi Ustie, cari sat l-au fost cumpărat doamna<br />
Dabijii Vod(ă) de la aceşti călugări, drept opt suti de galb<strong>in</strong>i, şi doamna Dabijii<br />
Văd(ă) l-au dat dum(nealui) ha(manului) p<strong>in</strong>tru sat, p<strong>in</strong>tru Roznov, ce esti la ţ<strong>in</strong>utul<br />
Neamţului. S-au învoit dum(nealui) s<strong>in</strong>gur, de bunăvoia dum(isale), şi n-au lăsat pe<br />
călugări să mai vânză d<strong>in</strong> moşiili mănăstirii, ce au mai dat încă pisti aceli opt suti<br />
de galbeni doî suti lei, bani gata, în mâna lui Mehei, egumănul, dena<strong>in</strong>tea noastră,<br />
ca-s(ă) acopiri sfânta mănăstiri şi chiliili.<br />
Pentru ace şi noi dacă am văzut un lucru ca acesta ce-au făcut dum(nealu),<br />
d<strong>in</strong> toată voia dum(isale), şi au dat acişti bani pisti negoţ ce-au fost cu doamna<br />
Dabijii Vod(ă) şi au plătit mai cu asupră de cum au fost preţul satului, noi, încă de<br />
la noi, am făcut dumn(ealui) acest adevărat zapis, să-i fii dum(isale) în veci dreaptă<br />
oc<strong>in</strong>ă şi moşii şi zapis de mare mărturii.<br />
Şi am iscălit şi ne-am pus peceţili.<br />
Ghidioan, mitropolit Sucevschi.<br />
Dosofteiu, episcop Romanschii.<br />
Sarafim, episcop Rădăuschi.<br />
Ioan, episcop Huschii.<br />
Sămăon Bârlădean, vel log(o)f(ă)t.<br />
Miron Cost<strong>in</strong>, vel vornic Dolnie Zemli.<br />
Vasilie, vel vornic Gornie Zemli.<br />
Stămate, vel post(elnic).<br />
Toader Iordachi, vel spătar.<br />
Ursachi, vel vistiernic.<br />
Lupaşcu, vel şetrar.<br />
Enachi, vtori spătar.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Contăş, 3 log(o)f(ă)t.<br />
Vitreş, vornic glotnii.<br />
Dumitraşcu Roşca, tij vor(nic) glodnii.<br />
Dumitraşcu Frâncul, tij vor(nic) glodnii.<br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 628, f. 654-655.<br />
75<br />
1667 (7175) iunie 18, Iaşi<br />
Adecă Theodosie egumănul, i Mihai proieguman, i Chiriiac clisiarş, i<br />
Gh<strong>in</strong>adie stari ermonah, Galirii ermonah, Ioan ermonah, Larioan ierodiiacon,<br />
Arsănii ierodiiacon, Theodor i văs săbor ot sfânta mănăstiri ot Râşca, gdej hram<br />
Sf<strong>in</strong>te Neculai, scriem şi mărturisâm cu acest zapis al nostru, p<strong>in</strong>tru un sat, p<strong>in</strong>tru<br />
Ustie, ce este în ţ<strong>in</strong>utul Orheiului, pe Nistru, undi dă Răutul în Nistru, cari sat au<br />
fost dreaptă oc<strong>in</strong>ă a sf<strong>in</strong>tii mănăstiri şi am vândut-o noi Dah<strong>in</strong>ii, doama Dabijii<br />
Vodă, dript opt suti lei. Apoi, dumnealui Neculai Răcoviţ hat(manul) s-au tocmit cu<br />
doamna Dabijii Vodă: dat-au dum(nealui) hat(manul) altă oc<strong>in</strong>ă doamnii, a<br />
dumisale, iar doamna Dabijii Vodă au dat dum(nealui) hat(manului) schimbătură<br />
dreaptă schimbătură acest sat Ustie cu tot v<strong>in</strong>itul. Iar acmu tâmplându-s(ă) sfânta<br />
mănăstiri a noastră di-au v<strong>in</strong>it la lipsă şi ni s-au strâcat trepozărili şi ni s-au stricat<br />
acoperemânturili gândit-am cu tot săboriul ca-s(ă) cautăm să v<strong>in</strong>dim d<strong>in</strong>tr-alti oc<strong>in</strong>i<br />
ce mai avem a sf<strong>in</strong>tii mănăstiri să tocmim ce va fi strâcat la sfânta mănăstiri, iar<br />
dum(nealui) Răcoviţ hat(man) fi<strong>in</strong>d acest lucru în ştiri dumisali şi vrându ca să-i fii<br />
şi pomană dum(nealui) nu ne-au lăsat într-această vremi ca să v<strong>in</strong>dim oc<strong>in</strong>ili sf<strong>in</strong>tii<br />
mănăstiri şi socot<strong>in</strong>d p<strong>in</strong>tru ca doar să nu hii făcut doamna Dabijii Vodă<br />
asuprighelă să fii luat acesta satu Ustie di la noi făr voe noastră şi vrându<br />
dum(nealui) ca să-i hii lucrul cu aşăzătură n-au chemat şi n-au mai dat 200 lei<br />
bătuţ(i), bani gata, cu aceşti bani ca-s(ă) tocmim celi strâcate la sfânta mănăstire şi<br />
ne-au plătit dum(nealui) dipl<strong>in</strong>i aceşti bani gata mânulor noastri a tot săboriul.<br />
Pentru ace şi noi încă am mai făcut dum(nealui) hat(manului) încă mai<br />
vârtos întăritur(ă) pre acesta sat Ustie, unde dă Răutul în Nistru, ca să-i hii<br />
dum(nealui) oc<strong>in</strong>ă şi cumpărătură d<strong>in</strong> tot locul cu tot v<strong>in</strong>itul căci dumnealui de<br />
iznoav(ă) ne-au făcut plat(ă) şi mai ... pe acest sat.<br />
Şi pentru crid<strong>in</strong>ţa pus-am pecet(ea) sf<strong>in</strong>tii mănăstirii. Cu tot săbor(ul) am şi<br />
iscălit.<br />
Niculai Răcoviţ hat(man).
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Feodosie, egum<strong>in</strong> de Râşca.<br />
Arhivele Naţionale Bucuresti, Mss. 628 (Condica Asachi), f. 652-652 v.<br />
76<br />
1679 octombrie 1, Iaşi<br />
Noi Duca vo(i)evoda, Boji milostiv g(o)spod(a)r Zemli Moldavscoi. Facem<br />
ştire tuturor cui să cade pre amăruntul în gios pentru satul Buciuleştii şi <strong>Roznovul</strong>,<br />
ce sînt pe Bistriţii, în ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, care au fost drepte de moşie a lui<br />
Ghiorghie Ştefan vodă, venite în parte sa la împărţală cu fraţii săi, care acmu sînt<br />
danie şi miluire de la răposatul Ştefăniţă Vodă, feciorul lui Vasilie Vodă,<br />
Buciuleştii, dumisale lui Răcoviţă, log(o)f(ă)t(ul) cel mare, şi <strong>Roznovul</strong> dumisale<br />
lui Neculaiu Răcoviţă, hatmanul. Deci fi<strong>in</strong>d a întări şi de la noi pre obiceiu, arăt<br />
domnie mea şi lămurescu poveste şi pric<strong>in</strong>a acestui lucru şti<strong>in</strong>d povestea de tot pre<br />
amăruntul cum iaste pogonire acestor sate danie acestor bo(i)eri. Fi<strong>in</strong>d Vasilie<br />
Vodă domnu aice în ţară şi Gheorghie Ştefan Vodă fi<strong>in</strong>d logofătu mari, îna<strong>in</strong>te<br />
decât toată bo(i)erime(a) ţării, datu-i-au Vasilie Vodă doâzăci de mii de taleri, bani<br />
gata, să stea la dânsul cu ta<strong>in</strong>ă fi<strong>in</strong>du-i de primejdie, iar Gheorghie Ştefan Vodă<br />
pisti scurtă vreme au cercat mijloce cu c<strong>in</strong>e s-au potrivit şi s-au rădicat domnu<br />
asupra lui Vasilie Vodă de l-au scos d<strong>in</strong> domnié şi i-au dezrădăc<strong>in</strong>at casa şi toată<br />
avuţiia. Deci scurtând povestea au sosit Vasilie Vodă la închisoare(a) împărăţiei, în<br />
Edicula, şi acolo l-au agiuns Ştefan Vodă cu scrisori, una să împace pe Vasilie<br />
Vodă să poată avea ertăciune de cele ce s-au făcut, alta dzăd<strong>in</strong>d Ştefan Vodă<br />
Mănăstire(a) Caş<strong>in</strong>ul au poftit întăritură de la Vasilie Vodă cumu ce a da la<br />
mănăstire(a) sa, ori sate, ori odoară sau orice fel de avere are 1 da şi de va eşi<br />
Vasilie Vodă, sau d<strong>in</strong> neamul său la domnié cândva să nu ruşeiască nimica d<strong>in</strong><br />
toate tocmelile mănăstirii. Atunce Vasilie Vodă i-au răspunsu iarăşi pr<strong>in</strong> scrisori<br />
într-acesta chip: cele mai multe domniia ce mi-ai stricat şi m-ai dezrădăc<strong>in</strong>at şi<br />
neamul meu cu morţi rele şi cumplite ai st<strong>in</strong>s mai tot, şi averea şi odoară agonisită<br />
d<strong>in</strong> t<strong>in</strong>ereţile meli până la bătrâneţi mi-ai luat poate hi că ne-au certat Dumnezeu cu<br />
dumneata şi te-au făcut pric<strong>in</strong>ă asupra noastră, iar doâzeci de mii de taleri ce ţi-am<br />
dat cu mânî la mînî cînd eram eu domnu şi dumneata erai bo(i)eri c<strong>in</strong>stit şi am<br />
crezut să mi-i ţii feriţi de primejdii, acei să mi-i dai şi pre doamna mea şi pre<br />
cuconii, pre Ştefăniţ(ă), care-i ţii în robie să mi-i trimiţi să vie la m<strong>in</strong>e şi pre băetul<br />
Gheorghie hatmanul, fratele mieu, să-l scoţi d<strong>in</strong> Ţara Ungurească, de unde l-ai<br />
trimis şi dentr-atâtă mulţimé de avuţié ce mi-ai luat să-mi dai ceva să-mi fie de
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
hrană; şi făcând dumneata aceste eu încă voi face de la m<strong>in</strong>e şi despre tot neamul<br />
mieu întăritură de va mai ţie de Dumnezeu cândva cătră c<strong>in</strong>eva d<strong>in</strong> noi mila sa să<br />
fie neruşeită întăritura noastră. Atunce Ştefan Vodă de altă avuţie s-au apărat<br />
zicându că au cheltuit cu oştile, iar pentru acei doaozeci de mii de taleri şi pentru<br />
doamnă şi pentru cuconi să-i trimată şi pentru frate-său, Gheorghie hatmanul, s-au<br />
apucat că-i va faci pre voe. Atunce Vasilie Vodă au zis să scrie dum(nealui) Ştefan<br />
Vodă întăritură despre noi precum a fi voia dumisale şi să-l trimaţi aice unde ne<br />
aflăm să iscălim. Deci Ştefan Vodă au trimis în Edicula un ispisoc scris despre<br />
Vasilie Vodă, cu slove boierului nostru, lui Contăş logofofătul, care au fost atunce<br />
la Ştefan Vodă logofăt, şi l-au iscălit Vasilie Vodă şi l-au trimis lui Gheorghie<br />
Ştefan vodă de l-au dat la mănăstire, la Caş<strong>in</strong>. Iar după aceasta Vasilie Vodă au<br />
aşteptat să-ş(i) pl<strong>in</strong>ească şi Ştefan Vodă cuvântul şi nimică n-au primit, nici banii,<br />
nici doama, nici cuconul, nici pe fratele seu l-au mai scos până apoi după mazilie<br />
lui Ştefan Vodă ce-au trecut în Ţara Ungurească.<br />
Ghica Vodă i-au trimis lui Vasilie Vodă doamna şi cuconul la Ţarigrad şi<br />
pisti scurtă vreme milostivul Dumnezeu, după obiceiul milei sale au dat de au eşit<br />
Ştefan Vodă, ficiorul lui Vasilie Vodă, la domnie aice în ţară. De atunce, pre<br />
dreptate au socotit, dacă nu s-au ţ<strong>in</strong>ut Gheorghie Ştefan vodă de cuvânt şi n-au dat<br />
a lor ce i-au fost mânî la mână, au luat şi aceste doî sate ce mai sus scriem şi au<br />
miluit pe aceşti bo(i)eri care-i scriem, anume, care le-au slijut la nevoia lor şi au<br />
pătimit mult urgii şi-nchisori.<br />
Şi domniia mea arătând poveste pre amărântul dăm şi întărim dumilor sale<br />
pre aceste doî sate Buciuleştii şi <strong>Roznovul</strong> să le fie dumilor sale şi a tot rodul<br />
dumilor sale oc<strong>in</strong>ă neruşuită, în veci.<br />
U Iaşi, 7188 oct(om)v(rie) 1 1.<br />
Noi Duca v(oie)v(o)da 2 .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/443. Copie<br />
___________________________<br />
1 Omis.<br />
2 Urmează un cerc în care este scris: „L(ocul) p(eceţii) g(os)pod”.<br />
77<br />
1691 (7199) aprilie 30, Iaşi<br />
Io Costand<strong>in</strong> v(oie)v(o)da, Bojă milostiv, g(os)pod(a)r Zemli Moldavscoi.<br />
Adica au venit înna<strong>in</strong>te a lor noştri bo(i)eri, a mari şi a mici, cred<strong>in</strong>cios şi c<strong>in</strong>stit
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
boeriul nostru dumnealui Iordachi Roset vel vistiernic şi ne-au arătat un dres bătrân<br />
de la răposatul bătrânul Petru Vodă scri<strong>in</strong>d într-acel dres cum s-au pârât popa<br />
Mihail şi Onciul d<strong>in</strong> Itr<strong>in</strong>eşti cu roznoveanii pentru o poiană ce să chiamă la<br />
Dupnis, să meargă acolo să socotească cu oameni buni şi d<strong>in</strong> pregiur megiiaşi şi<br />
cum or afla cu oameni buni să facă ştire, de care lucru îmblând Başotă şi cu Dupnis<br />
cu oameni buni şi cu vătag şi d<strong>in</strong> pregiur megieşi, au aflat cum iaste acea poiană<br />
dreaptă de moşiie de hoatrul <strong>Roznovul</strong>ui.<br />
Pentru aceasta şi domniia mea încă dacă am văzut adevărat acel dres şi cu<br />
mărturie de la Başotă şi de la Dupnis şi de la oameni buni şi megieşi d<strong>in</strong> pregiur,<br />
scri<strong>in</strong>d de la răposatul bătrânul Petru Vodă cum poiana aceea s-au aflat dreaptă de<br />
moşie hotarului <strong>Roznovul</strong>ui, şi de la domnie mea încă am dat şi am întărit dumisali<br />
bo(i)eriului nostru Iordachi Ruset vel vistiernic pe acea poiană cum să fie dreaptă<br />
moşie satului <strong>Roznovul</strong>ui, să o ţii cum au fost şi mai dena<strong>in</strong>te vremi, neschimbată<br />
nici od<strong>in</strong>ioară, în veci.<br />
Şi altul să nu-s(ă) amesteci pisti această carte a domnii meli.<br />
U Iaş, let 7199 apri(lie) 30 1 .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/452. Copie.<br />
____________________________<br />
1 Urmează un cerc în care este scris: „L(ocul) p(eceţii) g(os)pod”.<br />
78<br />
1701 (7209) mai 8<br />
Adică eu, Iordachi bezade, făcut-am zapisul mieu la mâna dumisali Iordachi<br />
Ruset vel vistearnic precum să-s(ă) ştii p<strong>in</strong>tru satul Blăneştii, di pri Bârlad, ce s<strong>in</strong>t<br />
la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Tecuciului, şi p<strong>in</strong>tru satul <strong>Roznovul</strong> ci esti la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, cum<br />
p<strong>in</strong>tru Blăneşti s-au aflatu un uric la m<strong>in</strong>i de la Bogdan Vodă d<strong>in</strong> let 7016 ani, şi<br />
pre Roznov altu ispisoc de la Ştefan Ghorghie Vod(ă) aflatu-s-au şi la dum(nealui)<br />
Iordachi vistiernicul, dres(e) şi ispisoaci mai noi şi mai cu adevărati mărturii pre<br />
aceaste oc<strong>in</strong>i, care mai sus le-am pomenituli, de la alţi răposaţi domni, danii şi<br />
cumpărături, care aceste toate fi<strong>in</strong>d la dumnealui Iordachi vistiérnicul, dacă le-am<br />
v(ă)zutul cum s-au doveditu şi s-au făcut socoteal(ă) şi pricum nu l-am nici mai<br />
ţ<strong>in</strong>ut suptu a noastră stăp(â)nire m-am lăsat şi eu, ce să-şi aibă dumnealui a-ş(i)<br />
ţ<strong>in</strong>ea drepte moşii ale dumniei sale, cari mai sus sântu pomenite. Iar dispre noi nu<br />
va mai avea nici o nevoie, sau mai multu altă.<br />
Pentru aceea am făcut zapisul şi mărturiia aceasta ca-s(ă) fie dumisali di
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
mari cred<strong>in</strong>ţi.<br />
Şi s-au tâmplatu la această toţi boiarii mari şi mici, cari s-au iscălit mai gios,<br />
să-s(ă) ştii.<br />
U @s, lt =zÌs9 mai iÆ .<br />
Az, Ion Buhuş vel logft, iscal .<br />
Vasile C(an)t(acuzno), vel vornic .<br />
Lupul Costaci vel spatar, iscal .<br />
............ 1 vel comis .<br />
Dumitraşco Ursachi vel stol(nic) .<br />
Sandul Crupenschi vel jit(ni)ce(r) ..<br />
Ion Sturza martur .<br />
Gavril Pal iscal .<br />
Ştefan Soroceanu vornic .<br />
Timuş Crupenschi post(el)nic .<br />
Az, Ştefan .... 1 .<br />
Toader Bujoranul.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/57. Orig.; ibidem, 791/453, copie.<br />
__________________________<br />
1 Indescifrabil.<br />
79<br />
1742 (7250) iunie 12<br />
+ Iw Costand<strong>in</strong> Nycolae voevoda, Bjy6 mlsty6, gspdar\<br />
Zemli Moldavscoi. Scriem domnie mea la boerii noştri dumn(ea)lor Toader<br />
Cantacoz<strong>in</strong>o biv vel med(elnicer) şi Ştefan Ene biv vtori log(o)f(ăt). Facem ştire<br />
dum(ni)ilor voastre că dumnelui c<strong>in</strong>stit şi cred<strong>in</strong>cios boeriul nostru, Andreiu Rusetu<br />
vel ban ş-au cerşut la domnie mea şie hotarnici să-ş(i) hotărască satul dumisali,<br />
<strong>Roznovul</strong>, carele trebu<strong>in</strong>d a să hotărî, dispre alti hotară, ce sîntu pr<strong>in</strong> pregiurul<br />
acelui sat. Iată v-am orănduit pe dumn(ea)voastră hotarnici.<br />
Deci, văzând carte domniei mele, să vă sculaţi să mergeţi acolo să strângeţi<br />
oameni buni, megieşi de p<strong>in</strong> înpregiur şi după scrisori ce va fi având dum(nealui)<br />
vel ban, să luaţi sama cercâd marg<strong>in</strong>ile acelui hotar, a <strong>Roznovul</strong>ui, d<strong>in</strong> giur<br />
împregiur şi după cum s-a căde, cu dreptate, să-l hotărăţi. Şi de a fi trebu<strong>in</strong>ţă, a să<br />
înnoi hotarul cu nescai stălpi de piiatră, să-l şi înnoiţi, pu<strong>in</strong>du stălpi pe unde veţi<br />
socoti că să cade şi să daţi mărturie în semne.<br />
Aceasta scriem.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ÿ @s, lt =zsÆn 6ni vÆy .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/61. Orig., hârtie, sigiliul mic domnesc,<br />
aplicat în cerneală roşie.<br />
O copie datată „c. 1769”, ibidem 791/455.<br />
80<br />
1782 mai 23<br />
Adecă eu, Toader Cârstuţ, sân Ilii Cârstuţ, adiveresc cu acest zapis al mieu,<br />
cum de bunăvoie, fără nici o silă, am vândut dumisale Neculaiu Rosăt vel vornic, o<br />
poiană ce este pe apa Epii. D<strong>in</strong>spre dial, d<strong>in</strong> sus, să hotărăşti cu Măstăcanul, moşiia<br />
dumisali vornicului Lăscărachi Roset. D<strong>in</strong> gios să hotărăşte cu moşiia dumisale<br />
<strong>Roznovul</strong>, semnul în Jidov<strong>in</strong>ă. Care poiană îmi este mie de la Simion sîn Vasâli<br />
Fodor şi de la fraţii lui: Andreiu şi Toader şi Dochiţa şi Ioana, după cum arată în<br />
zapisul cel vechi, care l-am dat la mâna dumisale vornicului. Care poiană fi<strong>in</strong>d<br />
lângă moşie dumisale şi nefi<strong>in</strong>du-mi trebuitoare şi având şi trebu<strong>in</strong>ţă de bani, am<br />
dat-o dumisale în patruzăci lei, ca să-i fie de acum înna<strong>in</strong>te a dumisale, în veacu.<br />
Şi pentru cred<strong>in</strong>ţă am pus degetul şi ş-au pus şi alţii degitile.<br />
Let 1782 maiu 23.<br />
L. d. Eu, Toader Cârstuţ, mi-am pus degitul.<br />
L. d. Eu, Ştefan Ciopercă, martur.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 791/456. Copie.<br />
1797 martie 4<br />
Io Alexandru Ioan Callimachi vo(i)evod, cu mila lui Dumnezău, domn Ţării<br />
Moldovei. C<strong>in</strong>stiţi cred<strong>in</strong>cioşi boerii domniii meli, dum(neata) Grigorii Ghica biv<br />
vel spatar i dum(neata) Alexandru Beldiman biv vel spătar paharnic, ispravnici de<br />
ţ<strong>in</strong>utul Niamţului, sănătate!<br />
Rugătoriul nostru Zaharia, egumenul de la Mănăstire Bistriţa, pr<strong>in</strong> jaloba<br />
ce-au dat cătră domnie mea au arătat cum că la ţ<strong>in</strong>utul acela ari mănăstire un sat,<br />
anume Săv<strong>in</strong>eştii ci iaste pe patru silişti de moşii, cari lăcuitori ai satului, fi<strong>in</strong>dcă să<br />
află lăgaţi la dare birului cu satul Roznovu, nu să supun a lucra zilile hotărâte pr<strong>in</strong><br />
ponturi la mănăstiri, găs<strong>in</strong>d pric<strong>in</strong>ă că ei sânt supăraţi a lucra stăpânului moşiei
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
unde sînt legaţi cu birul lor, cu carii nesupunire a lor pric<strong>in</strong>uesc mare păgubire<br />
mănăstirii; şi au făcut rugăm<strong>in</strong>tea ca să aibă punire la cale spre a lucra la mănăstiri<br />
12 zile pe an, după ponturi, ca nişte lăcuitori ce sînt şezători pe moşia mănăstirii, şi<br />
să li să deosăbască şi birul de cătră satul Roznov, după cum mai pre largu veţi<br />
înţălegi dumneavoastră pric<strong>in</strong>a d<strong>in</strong> răvaşul de jalobă ce vi s-au trimis.<br />
Deci cât pentru cerire ce au făcut ca să s(e) deosăbască birul oamenilor de<br />
Săv<strong>in</strong>eşti de către oamenii d<strong>in</strong> satul <strong>Roznovul</strong> fi<strong>in</strong>dcă Săv<strong>in</strong>eştii să află d<strong>in</strong> vechi<br />
aşezaţi la dare birului cu <strong>Roznovul</strong>, nu sînt de la aşezare ce s-au făcut acmu mai de<br />
curând în trecuţii ani legaţi cu birul înpreună cu <strong>Roznovul</strong>, pentru aceia a li să<br />
deosăbi acmu birul nu să poate, ci birul şi havalelile lor le vor da tot înpreună cu<br />
sătenii d<strong>in</strong> Roznov, după cum li-au dat şi pără acmu. Dar că s-ar fi supărând ca săşi<br />
lucrezi zilile după ponturi la stăpânul moşiei <strong>Roznovul</strong>ui, unde să află legaţi cu<br />
birul, aceasta nu să poate, fi<strong>in</strong>d înpotriva hotărîrii ponturilor, ci ei de vreme ce să<br />
află cu şidere pe moşia mănăstirii, mănăstirii au să şi lucreze zilele hotărâte, iar nu<br />
stăpânului moşiei unde îşi dau birul.<br />
Pentru aceasta dar, să scrii dumneavoastră ca să cercetaţi şi, de vor fi stînd<br />
cu împotrivire sătenii d<strong>in</strong> Săv<strong>in</strong>eşti ce sînt şezători pe moşia numitii mănăstiri a nu<br />
lucra zilile după ponturi, precum au arătat numitul egumen, să le daţi poruncă<br />
sătenilor d<strong>in</strong> Săv<strong>in</strong>eşti şi să-i faceţi să înţeleagă că stăpânului moşiei unde şed au să<br />
lucrezi 12 zile pe an, iar nu altora. Şi să-i supuneţi ca numaidecât să lucrezi zilele<br />
hotărâte pr<strong>in</strong> ponturi mănăstirii, la rânduitile vremi la orice lucru ar avea trebu<strong>in</strong>ţă.<br />
Iar de veţi afla că au cu adevărat vreo supărare ca să lucrezi şi stăpânului moşiei<br />
Roznov cu pric<strong>in</strong>a că sînt legaţi cu birul la acel sat, să ziceţi vechilului ce va fi la<br />
moşia Roznov şi să-l faceţi să înţăliagă că pe oamenii aceştia ce sînt şezători pe altă<br />
moşie stre<strong>in</strong>ă, nu are să-i supere cu lucrul boerecului întru nimică. Şi de veţi vedea<br />
că tot umblă supărându-i cu ceva, nici într-un chip să nu-l îngăduiţi, ce să lucrezi<br />
numai moşiei unde şed, ca să nu păgubască mănăstire de folosul ce să cadi a-l avea<br />
de la oamenii ce sînt şezători pe moşie sa, odihn<strong>in</strong>d pe mănăstiri la pric<strong>in</strong>a aceasta<br />
ca să nu ne supere mai mult cu jalobe.<br />
1797 mart. 4.<br />
: C<strong>in</strong>stiţi cred<strong>in</strong>cioşi boerii domniii meli, dum(nealui) Ghica biv<br />
vel spatar i dum(nealui) Alexandru Beldiman biv vel paharnic, ispravnici de ţ<strong>in</strong>utul<br />
Niamţului, să s dea cu sănătate!<br />
Niamţul<br />
Procit vel vist.<br />
81
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
După Vasile Mihordea, Ioana Constant<strong>in</strong>escu, Corneliu Istrati, Documente<br />
priv<strong>in</strong>d relaţiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II, Moldova, Bucureşti, 1966, p.<br />
659-660, nr. 655.<br />
82<br />
1812 octombrie 12<br />
Făcându-să învoire între m<strong>in</strong>e Ecater<strong>in</strong>a Roset şi între dum(nealui) păr<strong>in</strong>tile<br />
şi socrul meu dum(nealui) Iordachi Roset biv vel vist(iernic) s-au urmat schimbul<br />
acesta, adică: moşiile meli Ecater<strong>in</strong>ii Roset ce am de zestre în partea di piste Prut,<br />
anumi: Zahăicanii, Stângăcenii, Stolnicenii, pol sat Hălăuţii, pol sat Poşucenii,<br />
Sărătenii, părţile d<strong>in</strong> Coropceni, Hăjdicenii, Avrămenii, Coromârleştii, Perienii,<br />
Măzăreştii, pol sat Roşcanii, Răz<strong>in</strong>a şi Pohioaia la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Eşii piste Prut, Medvica<br />
Nebulovca, Răstăul cu Otacele, Hlimoaia, Coşulenii, Hrisăuţii la Hot<strong>in</strong>, aceste<br />
moşii dându-le dum(nealui) vist(iernicului) Roset, socrului meu, în vec<strong>in</strong>ică<br />
stăpânire, am luat în schimb mulţumitor moşiile dumis(ale) ce le are în partea<br />
dreaptă a Prutului, anume: <strong>Roznovul</strong>, Călimanii, Bârdeştii, Negriteştii la ţ<strong>in</strong>ut(ul)<br />
Neamţului, Faraoanii la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Bacăului, a treia parte d<strong>in</strong> toată Vrancea la Putna,<br />
Stăucenii, Bătr<strong>in</strong>eştii, Onţenii, Mănăstirenii, Tulburenii la Botoşani, Drujenii,<br />
Brăneştii, Feredeul i Cioara cu alte sălişti la Hârlău, Armăşenii la Vaslui, optzeci şi<br />
şapte pogoane vie la Putna, casâli şi crâşma d<strong>in</strong> Eşi.<br />
Şi aşa dar de acum şi pân în veci va fi dum(nealui) Iordachi Roset<br />
vist(iernic) şi clironomii vist(iernicului) d<strong>in</strong> neam în neam stăpâni pe aceste moşii a<br />
zestrii mele de piste Prut ce am dat schimb şi eu iarăşi pe acele numite d<strong>in</strong> partea<br />
aceasta dreaptă a Prutului cu casăle şi crâşma d<strong>in</strong> Eşi, dându-să scrisori, ispisoace<br />
şi documenturi vechi a moşiilor unul la altul de a îmbe părţile.<br />
Iar apoi aceste moşii ce am luat de la păr<strong>in</strong>tele şi socrul meu în schimb sînt<br />
afară de moşiile ce au dat dumn(ea)lui clironomie soţului meu, iubitului fiiului<br />
dumis(ale) în vreme căsătoriei, adecă Ibăneştii, Măgura, Cârstieneştii, Vornicenii,<br />
Bal<strong>in</strong>ţii, Stăucenii, Ştiubenii, Petricanii şi Pustiul la Dorohoiu, iar Stânca cu toate<br />
cele de p<strong>in</strong> pregiur la ţ<strong>in</strong>(utul) Eşii şi ţiganii, aceste le vom stăpâni ca o clironomie<br />
păr<strong>in</strong>tească; iar celelalte vor fi socotite în zăstre schimbului meu, stăpân<strong>in</strong>d şi<br />
dumn(ealui) în veci, cu pace, moşiile mele toate de piste Prut, a zestrii, cum mai<br />
sus s-au arătat.<br />
Spre aceasta s-au făcut şi ace(a)stă scrisoare cu iscăliturile noastre,<br />
învo<strong>in</strong>du-ne şi mulţum<strong>in</strong>du-ne între noi ca să-s(ă) păzască, în veci, necl<strong>in</strong>tit<br />
schimbul acesta.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1812 oct(om)v(rie) 12.<br />
Neculai Roset.<br />
Cater<strong>in</strong>a Roznovanu.<br />
Costachi Ghica logof(ă)t.<br />
Mariia Cant(a).<br />
Dimitrii Bogdan vor(ni)c, martor.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 427/151. Copie întărită de Divanul<br />
Judecătoresc al Cnejiei Moldovei, la 31 octombrie 1830.<br />
83<br />
1819 aprilie 28<br />
Noi Scarlat Alexandru Calimah v(oie)vod, cu mila lui Dumnezeu, domnu<br />
Ţării Moldavii.<br />
Pr<strong>in</strong> această a noastră domnească carte să face cunoscut că după prigonire şi<br />
răoa vieţuire a t<strong>in</strong>erilor căsătoriţi dumn(ealui) aga Nicolai Roset, fiiul dumn(ealui)<br />
biv vel vist(iernic) Iordachi Roset, cu dum(nea)ei Cat<strong>in</strong>ca Ghica, fiica răpousatului<br />
biv vel log(o)f(ă)t Costachi Ghica, agiungând lucrul în neiconomie mai mult după<br />
toată întrebu<strong>in</strong>ţare şi mijlocirile atât bisăriceşti cât şi politiceşti încât ca în epohi de<br />
trei ani ce au trecut trupeşte despărţiţi după bisăriceasca hotărâre nu numai că nu sau<br />
văzut o scântee de nădejde înpărecherii, aceştie mai mult atât despre o parte cât<br />
şi despre alta, dar încă cu pătrundere cunoscându-să că de sa mai urma vreo sâlnică<br />
a lor unire d<strong>in</strong> parte păr<strong>in</strong>ţilor unită cu agiutoriul bisăricesc cu însuş(i) putere<br />
stăpânirii poate să să întâmple între dum(nealor) şi vreo primejdie de viiaţă. S-au şi<br />
curmat dezlegare cununiei acestor însoţiţi bisăriceşti în putere a însuţ(i) sv<strong>in</strong>telor<br />
pravile precum adeverează însuş(i) cărţile despărţăniei, d<strong>in</strong> let 1819 apr(ilie) 19,<br />
date la mâ<strong>in</strong>ile amânduror părţilor cu însuş(i) iscălitura duhovnicescului nostru<br />
păr<strong>in</strong>te preosv<strong>in</strong>ţâia sa chirio chir Veniam<strong>in</strong>, Mitropolitul ţării, rămâ<strong>in</strong>d slobode ca<br />
nişte stre<strong>in</strong>i amândoî părţile. Într-acestaş(i) chip dar fi<strong>in</strong>d şi tratarisându-să şi<br />
politiceşte desfacere zăstrii şi a tuturor socotelilor aceştie casă de către însuş(i)<br />
păr<strong>in</strong>ţii t<strong>in</strong>erilor în multe rânduri însuş(i) îna<strong>in</strong>te domniei mele şi a tot Sfatul,<br />
dându-să mai întâi strângere a tot venitul zăstrii supt epitropie c<strong>in</strong>stiţilor şi<br />
cred<strong>in</strong>cioşilor noştri boieri dumn(ealui) Dimitrie Sturza biv vel log(o)f(ă)t al Ţării<br />
de Gios, dumn(ealui) Răducanu Roset hat(man) în toată epohi a trupeştii despărţiri<br />
familiei aceştie. În sfârşit, s-au alcătuit samă şi socoteală a ceea ce au avut a da şi a<br />
lua amândoî părţile, după care de s-ar fi şi căzut a fi cu păgubire dum(neaei)
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Cat<strong>in</strong>ca Ghica, desfacere şi răfuire aceasta fi<strong>in</strong>d mai mult di parte sa pric<strong>in</strong>a<br />
despărţirei lor precum pr<strong>in</strong> carte de despărţărie pre larg şi anume să arată.<br />
Dar dum(nealui) vist(iernicul) Iordachi Roset, socrul dumn(eaei) îndemnat<br />
de plecare a unui bun suflet pentru unii aşa întâmplări nu numai că i-au întors<br />
zăstre depl<strong>in</strong> înapoi adecă moşii, casă, ţâgani şi altele după izvodul zăstrii, dar însă<br />
şi d<strong>in</strong> ceea ce au avut a răspunde nora dum(nealui) dum(nea)ei Cat<strong>in</strong>ca Ghica<br />
drepţi bani pr<strong>in</strong> toată lămurire ce s-au făcut i-au mai scăzut primi<strong>in</strong>duş(i) cusurul<br />
d<strong>in</strong> venitul zăstrii ce era adunat la epitropii precum anume socoteala sfârşită între<br />
dum(nealo)r de atunce pre larg arată. Au luat asupră şi trei fiice nevârstnice născute<br />
de nora dum(i)s(ale) cu fiiul dum(i)s(ale) în vremea ce au fost însuraţ(i)<br />
însărc<strong>in</strong>ându-să cu a lor creştere, educaţiune şi căsătorie. Vrând Dumnezău a trăi ca<br />
o pravilicească îndatorire, adecă aceasta de a rămâne copii la tatăl lor.<br />
Aşadar, desfăcându-să, răfu<strong>in</strong>du-să şi politiceşte rămân de astăzi şi în veci<br />
în pace anândoî părţile fără ce mai mică pretenţie anume cătră altul, care nici poate<br />
nici va mai ave locul său supt nici un feliu de închipuire, iar pomenitele copile,<br />
fiicele amânduror t<strong>in</strong>erilor acestora, ca nişte drepte clironoame şi tatălui şi maicii<br />
nu să vor isterisi în vreme de dreapta lor înpărtăşire şi d<strong>in</strong> avere maicii lor<br />
dum(nea)ei Cat<strong>in</strong>ca Ghica.<br />
Şi spre toată tărie desfacere şi vec<strong>in</strong>ica curmare şi politiceşte precum<br />
bisăriceşte între dum(nealui) aga Neculai Roset şi dum(nea)ei Cat<strong>in</strong>ca Ghica să dă<br />
carte aceasta cu însuş(i) a domniei mele iscălitură şi pecete.<br />
1819 apr(ilie) 25.<br />
Io Scarlat Alexandru Calimah 1 .<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 143/96.<br />
Orig<strong>in</strong>al, hârtie, pecete.<br />
__________________________<br />
1 Urmează pecetea domnească hexagonală mijlocie, aplicată în cerneală roşie.<br />
84<br />
1825 martie 25<br />
Fi<strong>in</strong>dcă la anul una mie şăpte sute noîzăci şi şăsă, bunul nostru răposatul<br />
log(o)f(ă)t Necolai Roset Roznovan, pr<strong>in</strong> diiata sa lasă danie vist(iernicului)<br />
Nicolai Roset Roznovan moşi Posadnicii ce acum să numeşte Stânca, la Moldova,<br />
în ţ<strong>in</strong>(u)t(ul) Eşului, cu alte trei sălişti dena stânga Prutului, în oblaste Basarabiei,<br />
în ţ<strong>in</strong>(u)t(ul) Eşii şi doî sălişti Vascăuţii şi Zadobreuca în chesarocrăiasca
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Bucov<strong>in</strong>ă, şi la anul una mie şăpte suti noîzăci şi opt, luna noemv(rie), în treizeci<br />
zile născându-mă şi eu, Alexandru Rosăt Roznovanu, bunul nostru au adaos în<br />
diiată cu slova sa ca şi eu Alexandru să mă împărtăşesc de ace danie împreună cu<br />
frati-meu.<br />
Deci, noi amândoi fraţii, ne-am învoit şi ne-am primit ca eu vist(iernicul)<br />
Neculai Rosăt Roznovan să stăpânesc selişte Posadnicii ce să numeşte acum<br />
Stânca, în Moldova, la ţănut(ul) Eşii, şi trei sălişti în oblastia Basarabiei, iarăşi la<br />
ţ<strong>in</strong>(u)t(ul) Eşii, anume Rădeştii, Şcheia, pol sat Trileşti i pol sat Mileşti ce acum se<br />
numesc Sculeni, care au fost drepte a bunului nostru. Pr<strong>in</strong> diiata sa răpos(atul) arată<br />
ca să fie a mele vist(iernicului) Necolao Rosăt Roznivanu, bez doî sălişti, anumi:<br />
Dăneştii şi Tăişănii, tot în oblastie Basarabiei, care sânt cumpărate de m<strong>in</strong>e<br />
vist(iernicul) Necolai Roset Roznovanu de la d(umnealui) spat(arul) Andrei Başotă<br />
i bez o a patra parte d<strong>in</strong> Trileşti cumpărată de la d(umnealui) Tanasă Feştilă şi lipite<br />
la moşăile care acum să numesc Sculeni, bez o sălişte Fitioneştii a Mănăstirii Aron<br />
Vodă, care să ţ<strong>in</strong>e cu embatic vec<strong>in</strong>ic, care să află în Moldova, lipită lângă<br />
Posadnici care acum să numeşte Stânca.<br />
Şi eu, Alexandru Roset Roznovanu, să stăpânesc moşie Răteştii cu alte trii<br />
sălişti lipite de Răteşti, în Moldova, la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Hârlăului, care acum să numeşte<br />
Cioara, care amândoi fraţii am făcut schimbu cu păr<strong>in</strong>tele nostru dum(nea)l(ui)<br />
vist(iernicul) Iordachi Roset Roznovanu, dând moşăile pomenite mai sus în<br />
Chesarocrăiasca Bucov<strong>in</strong>ă păr<strong>in</strong>telui nostru şi dum(nea)l(ui) ne-au dat aceste patru<br />
sălişti ce să numesc acum Cioara, în ţ<strong>in</strong>(u)t(ul) Hârlăului, măcar că noi nu avem<br />
nici o dreptate, căci dacă bunul nostru în urma dieţii sale au schimbat împreună cu<br />
păr<strong>in</strong>tele nostru acele moşii den chesarocrăiasca Bucov<strong>in</strong>ă şi în diiata sa bunul<br />
nostru nu adaoge, nici zice, nimic de acest schimbu, apoi nu putem cere, dar<br />
păr<strong>in</strong>tele nostru având fireasca sa iubire de a fi nu s-au uitat la aceasta ce au v<strong>in</strong>it şi<br />
au făcut schimbu cu noi după cum mai sus s-au arătat.<br />
Iar pentru zăstrea maicii noastre ne vom împărţi drept frăţăşte când păr<strong>in</strong>tele<br />
nostru va găsî cu cale şi cu cuvi<strong>in</strong>ţă.<br />
Făcându-să doî scrisori asăm<strong>in</strong>e s-au dat una la mâna altuia ca să fii<br />
statornice, în veci, rugând şi pe păr<strong>in</strong>tele nostru ca să fie cu vo<strong>in</strong>ţa şi primirea sa,<br />
ncred<strong>in</strong>ţându-să cu iscălitura şi pecetea dum(i)s(ale), poft<strong>in</strong>d şi alte obrază c<strong>in</strong>stite<br />
de s-au iscălit marturi,<br />
În Chiş<strong>in</strong>ău, anul una mie opt sute doîzăci şi c<strong>in</strong>ci, luna martie, în doîzăci şi<br />
c<strong>in</strong>ci zile.<br />
Aceste fi<strong>in</strong>du cu bunăvo<strong>in</strong>ţa şi primiri a noastră ne-am iscălit, Iord(ache)<br />
Roset vist(iernic) .<br />
85
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Acesta s-au scris de m<strong>in</strong>e mai gios iscălitul cu zisa şi primire amânduror<br />
părţile. Vasile Tutovă<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 728/6. Orig.<br />
Zile de iarmaroace la Roznov:<br />
1. Sfânta Marie Mică, sept(embrie) 8<br />
2. Sf(ântul) Dimitrie, oct(ombrie) 26.<br />
3. Sf(ântul) Spiridon, dec(embrie) 12.<br />
4. Sf(ântul) Vasile, ian(uarie) 1.<br />
5. La Stratenie, feb(ruarie) 2.<br />
6. La 40 de mucenici, mart(ie) 9.<br />
7. La Florii.<br />
8. La Sf(ântul) Costant<strong>in</strong> şi Elena, mai 21.<br />
9. La Sânzâiene, Naşterea Sf(ântului) Ioan, iunie 24.<br />
10. Sf(ântul) Pantelimon, iulie 27.<br />
11. La Tăierea Capului Sf(ântului) Ioan, aug(ust) 29.<br />
12. La Vovidenie, noiem(brie) 21.<br />
86<br />
1834 noiembrie 30<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Isprăvnicia Bacău, tr. 528, op. 370, dos. 528, f. 2.<br />
1836 februarie 12<br />
Eu făcându-mi diiata în luna trecută ghenarie a anului următor, pe care<br />
învită fi<strong>in</strong>d am dat pe una la prosf<strong>in</strong>ţutul mitropolit de a o ave în păstrare, iar alta,<br />
cu alte hârtii trebu<strong>in</strong>cioasă, am pusu într-un plic pecetlut. Am avut în socot<strong>in</strong>ţă că<br />
dacă fiii mei Necolae şi Alexandru vor primi a împl<strong>in</strong>i dor<strong>in</strong>ţili meli să prifac unile<br />
d<strong>in</strong> legăturile cupr<strong>in</strong>să preu ace diiată, care pute să le aducă nemulţămire. Acum cu<br />
sufletească muţămire, cunoscând că fiii mei într-o depl<strong>in</strong>ă supunere cătră m<strong>in</strong>e au<br />
fost de a purure şi sânt şi acum îmbrăcaţi cu ha<strong>in</strong>e smerenii şi a respectaţii ci tot<br />
fiiul este datori cătră a lui păr<strong>in</strong>te şi a me supărare cătră dânşii au fost izvodul d<strong>in</strong><br />
adâncurile sufletului.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Rog ceriul cu lacrimi fierb<strong>in</strong>ţi ca să le dăruiască sporiul mult, Avraam şi<br />
Isaac să le mulţească zilele vieţii ca a lui Matusale şi să-l primească Dumnezăul cel<br />
milostiv întru împărăţia ceriului şi fericirile cele veşnice.<br />
Drept aceasta, apoi, rădic toate legăturile acele d<strong>in</strong> diiata făcută şi fiii mei<br />
vor fi desăvârşiţi clutunomi ai miei având întru a lor depl<strong>in</strong>ă stăpânire averea,<br />
adecă: fiiul meu Necolae va ave moşiile Teţcanii cu alăturatile sălişte de la<br />
ţ<strong>in</strong>(u)t(ul) Sucevvi, i Hodura de la ţ<strong>in</strong>(u)t(ul) Hârlăului, moşiile de la ţ(i)n(u)t(ul)<br />
Dorohoiu Ibăneştii, Vornicenii, Cristieneştii, Bal<strong>in</strong>ţii, Ştziubenii, Petrecanii şi<br />
Pustiiul, doî părţi d<strong>in</strong> Armăşăni, ţ(i)n(u)t(ul) Vasluiului, moşiile i târgurile d<strong>in</strong><br />
Basarabia, Soroca, Lubled<strong>in</strong>ţa de la ţ(i)n(u)t(ul) Iaşii i Briceni, Hrubna şi<br />
Hrimancăuţiide la ţ(i)n(u)t(ul) Hot<strong>in</strong>ului, casăle d<strong>in</strong> Iaşi cu toată mobilă taca [sic!]<br />
şi juvaerurile câte sânt.<br />
Fiiul meu Alexandru va ave moşiile <strong>Roznovul</strong> cu alăturatele selişti de la<br />
ţ(i)n(u)t(ul) Neamţului, Faraoanii, Valea Mare şi Cleja de la ţ(i(n(u)t(ul) Bacăului<br />
şi Străuanii, Ontenii, Mănăstirenii, Bătrâneştii, Tulburenii şi Perilipca de la<br />
ţ(i)n(u)t(ul) Botoşani, iar ţiganii, viile şi arg<strong>in</strong>tăriile le vor împărţi drept frăţeşte.<br />
Banii ce pr<strong>in</strong> diiată hotărăsc de a i să da pentru sufletul meu şi pentru zăstre<br />
soţii meli, adecă c<strong>in</strong>ci sute c<strong>in</strong>cizăci şi noî mii lei, îi vor da depotrivă amândoi fiii<br />
mei şi va rămâne fiiul meu Necolae dator a mai da pe tot anul câte trii sute galbeni<br />
soţii meli, Anicăi. Şi câtă vreme ceriul îi va lungi viiaţa, fi<strong>in</strong>d îndestulă această<br />
sumă cu aceli ce mai are pentru vieţuirea sa.<br />
Aceste fi<strong>in</strong>d ace de pe urmă a me vo<strong>in</strong>ţă, va rămâne răsuflată diiata ce am<br />
făcut în luna lui ghen(a)r, urmând fiii mei cu plata, cu mai, a banilor ce hotărăscu<br />
de a să da.<br />
Şi spre a ave vec<strong>in</strong>ica tărie, aceste hotărâte, pr<strong>in</strong> aceasta urmează a me<br />
iscălitură.<br />
1836 fevr(uarie) 12.<br />
Iordachi Roset log(o)f(ă)t.<br />
Iordachi Catargiu, log(o)f(ă)t, martur.<br />
Costachi Balş, hatm(an), martur.<br />
Mihalachi Cantacuz<strong>in</strong>, martur.<br />
Dimitrie Vaispace, scriitorul acestui testăment.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 728/32. Copie întărită de Divanul Apelativ al<br />
Ţării de Sus la 28 decembrie 1837.<br />
87
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
88<br />
1836 martie 4, Iaşi<br />
Fac ştire pr<strong>in</strong> acest al meu înscris că am primit de la dum(nea)l(o)r<br />
vist(iernicul) Necolae şi hat(manul) Alexandru Rosăt Roznovanu, fiii<br />
răp(o)s(atului) meu soţ dum(nea)lui logof(ă)t Iordache Rosăt Roznovanu depl<strong>in</strong>ă<br />
zăstrea me cupr<strong>in</strong>să pr<strong>in</strong> izvodul de zăstre, adecă scrisorile moşiilor meli, ţâganii,<br />
vii, arg<strong>in</strong>tăriile i alte lucruri şi juvaerurile, atât aceli a zăstrii meli cât şi aceli<br />
dăruite de răp(o)s(atul) meu soţ, precum şi una sută mii lei, adecă c<strong>in</strong>cizăci mii lei a<br />
zăstrii şi alţi c<strong>in</strong>cizăci mii lei lăsaţi de răp(o)s(atul) meu soţ de a mi să da piste<br />
banii zăstrii. Şi pentru că nici eu, nici clironomii mei nu pot ave vre-od<strong>in</strong>ioară<br />
trebu<strong>in</strong>ţie asupra dumnealor pentru averea me de zăstre, am dat dumisale<br />
clironomilor răp(o)s(atului) meu soţ acest înscris supt însuş iscălitură.<br />
Eşii, 4 mart(ie) 1836.<br />
Aniţa Roznovano.<br />
Actul era întărit la 16 martie 1836 în Divanul Apelativ al Ţării de Sus.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 728/34. Copie.<br />
1836 martie 14<br />
Pr<strong>in</strong> aceasta a noastră declaraţie facem ştiut că în urmarea a acei vrednice de<br />
tot respectul dieţii d<strong>in</strong> 12 fevr(uarie) a anului următor, a fericitului întru pomenire<br />
preiubitoriului nostru păr<strong>in</strong>te am adus întru întocma săvârşiri înpărţirea averii<br />
rămasă noî de clironomie. Am teslimarisit mai întâi zăstrea maicii noastre Anicăi,<br />
întocmai după izvodul de zăstri, înpreună cu sporul de c<strong>in</strong>cizăci mii lei horărâţi de<br />
cătră păr<strong>in</strong>tele nostru de a i să mai da pisti banii zăstrii, pentru a căror priimire dând<br />
maica noastră exoflisi va fi în păstrare la mai marele frate, şi mie hatmanului<br />
Alexandru mi să va slobozi copie supt iscălitura fratelui meu. Am primit fieştecari<br />
d<strong>in</strong> noi pojijie casăi după frăţasca împărţală. Asăm<strong>in</strong>e şi arg<strong>in</strong>tăriile şi ţiganii lăeşi,<br />
vătraşi şi l<strong>in</strong>gurari după deosăbite izvoade iscălite de noi şi întărite de Divanul de<br />
Apel a Ţării de Sus pr<strong>in</strong> cari anumi să arată sălaşile ce rămân în parte fieştecăruie.<br />
Am primit asăm<strong>in</strong>e şi documenturile moşiilor v<strong>in</strong>ite în parte fieştecăruie, am<br />
alcătuit şi socotelile banilor ci să cuv<strong>in</strong>e a plăti fieştecare, fieştecarile d<strong>in</strong> noi după<br />
îndatoririle dieţii păr<strong>in</strong>tilui nostru, cari plăţi arătate în deosebite socotele iscălite de
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
noi, încred<strong>in</strong>ţate de trei boieri marturi avem a le săvârşi la vremile cuvi<strong>in</strong>cioasă<br />
întocmai şi fără nicio zm<strong>in</strong>teală.<br />
Pentru viile de la ţânutul Putnii, deşi răpousatul nostru păr<strong>in</strong>te pr<strong>in</strong> a sa<br />
diiată hotărăşre a le înpărţi frăţăşte, dar eu, vist(iernicul) Necolai neavând trebu<strong>in</strong>ţă<br />
de vii la ţ<strong>in</strong>ut(ul) Putnii, le dănuescu – parte de vii cuvenită mie – iubitului meu<br />
frate Alexandru, rămâ<strong>in</strong>d pentru m<strong>in</strong>e numai ograda de la Plop. Şi fi<strong>in</strong>dca scrisorile<br />
viilor nu s-au găsât în lada cu documenturile răpousatului, rămâne de a le mai<br />
căuta, şi găsându-să să vor da dum(i)s(ale) hatmanului Alexandru / afară de<br />
scrisorile viilor de la Plop /, iar negăsându-se se vor face închipuirile trebu<strong>in</strong>cioasă<br />
pentru statornicirea stăpânirii acestor vii. Iar apoi pentru parte d<strong>in</strong> moşia Vrance<br />
cuv<strong>in</strong>ită păr<strong>in</strong>telui nostru, care moşie în vremea domnului Calimah s-au dat cu<br />
nedreptul lăcuitorilor, întâmplându-se vreod<strong>in</strong>ioare a să pute întoarce această moşie<br />
după dreptăţile păr<strong>in</strong>telui nostru să avem a o împărţi frăţăşte, luându-se acum<br />
documenturile aflătoare în lada păr<strong>in</strong>telui nostru la mai marile frate vist(iernicul)<br />
Necolae. Nu mai puţ<strong>in</strong> să vor împărţi frăţăştii atât banii ce s-ar pute scoate d<strong>in</strong> acei<br />
cuv<strong>in</strong>iţi păr<strong>in</strong>telui nostru pentru despăgubirile oc<strong>in</strong>ilor cu dumn(ealui) Costache<br />
Ioan Papazoglu, precum şi orice alţi bani şi moşii s-ar putea scoate. Asăm<strong>in</strong>ea<br />
sântem datori a răspunde deopotrivă la toate pric<strong>in</strong>ile de pretenţie ce s-ar ivi asupra<br />
casăi păr<strong>in</strong>telui nostru, afară de pretenţiile ce cumnaţii păruntelui nostru cu<br />
nedreptul au pornit pentru moşiile de la Hot<strong>in</strong>, la care moşii dacă să vor întâmpla şi<br />
pisti tot cuvântul dreptăţii şi a pravilelor de a ave împărtăşire şi surorile păr<strong>in</strong>telui<br />
nostru, o asăm<strong>in</strong>ea păgubire să va împărţi pe analoghie averii clironomisită de noi.<br />
Iar pric<strong>in</strong>i de hotară de moşii rămâne în folosul sau paguba fieştecăruie d<strong>in</strong><br />
noi, adică pentru moşiile v<strong>in</strong>ite în parte dum(i)s(ale) vist(iernicului) Neculai în<br />
folosul sau paguba dumisale şi pentru moşiile v<strong>in</strong>ite în parte dum(i)s(ale)<br />
hat(manului) Alexandru în folosul şi paguba dumisale.<br />
Într-acest chip s-au săvârşit între noi disfacerea averii rămasă de la fericitul<br />
întru pomenire păr<strong>in</strong>tele nostru şi nu se mai rămâne în veci altă pretenţie unul<br />
asupra altue decât a hrăni în sufletele noastre o vec<strong>in</strong>ică uniri şi dragoste fraţască,<br />
ceea şi pravilele soţietăţii ne poruncescu şi iubitoriul nostru păr<strong>in</strong>te ne-au îndatorit<br />
pantru ca să putem ave blagoslovenie ceriului şi a fericitului întru pomeniri<br />
păr<strong>in</strong>telui nostru.<br />
Rugat-am şi pe trei boieri, rudi a noştri, ce au fost marturi la această<br />
disfacere ca să iscălească.<br />
Eşii, anul 1836 mart(ie) 14 zile.<br />
Neculai vist(iernic) .<br />
Alecu Ruset hat(man) .<br />
89
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 728/35. Orig.<br />
90<br />
1836 octombrie 28, Iaşi<br />
Dumnealor boerii roznovăneşti, vist(iernicul) Necolae şi hat(manul)<br />
Alexandru cerând de la noi o şti<strong>in</strong>ţă la ce an s-au săvârşit d<strong>in</strong> viaţă buna<br />
dum(nea)l(or) Zmaranda, sora răp(o)s(a)t(ului) vist(iernic) Hrisoscoleu şi soţia<br />
răp(o)s(atul) log(o)f(ă)t Necolae Roznovanu, adeca maica păr<strong>in</strong>telui dum(nea)l(o)r,<br />
facem ştiut pr<strong>in</strong> aceasta că buna dum(nea)l(o)r boerilor dum(nea)ei<br />
log(o)f(e)t(easa) Zmaranda Roznovanu, născută Hrisoscoleu s-a săvârşit d<strong>in</strong> viaţă<br />
la anul una mie şapte sute optzăci şi noî în odăile d<strong>in</strong> Sv(înta) Mitropolie, unde să<br />
afla cu lăcu<strong>in</strong>ţa atuncea dum(nea)lui log(o)f(ă)t Necolae Roznovanu, pentru că<br />
casele dum(i)s(ale) iara ocuparisite de oştile rosăneşti. Şi spre a ave această<br />
mărturie cu toată a ei adeverire am iscălit-o noi acei care ne-am aflat aice întru ace<br />
vreme pu<strong>in</strong>d şi peceţile noastre.<br />
Iaşii, 1836 octomvr(ie) 28.<br />
Veniam<strong>in</strong> Mitropolit.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 728/36. Orig.<br />
1838 iulie 23, Roznov<br />
Pentru multe slujbe şi îndatoriri ce am cunoscut la dumn(ealui) comis Vasîli<br />
Bosîi, spre răsplătire recunoşt<strong>in</strong>ţei mele, am făcut şi eu dar un suflet de ţigan şi<br />
anumi pe Gheorghi Grafu, d<strong>in</strong> drepţii robii mei ci-i am la moşie me <strong>Roznovul</strong>,<br />
ţ<strong>in</strong>utu(l) Neamţului, pe cari împreună cu tot rodul lui ce va ieşi după vreme de la<br />
dândul îl va ave în vec<strong>in</strong>ica stăpânire a dumn(ealui) cât şi urmaşii dumn(ealui).<br />
Şi spre şti<strong>in</strong>ţă şi a dumis(ale) siguranţii urmeazi a mă iscălitură.<br />
Alecu Roset hat(man) .<br />
1838 iul(ie) 23.<br />
Roznov.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 479/62. Orig.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Lista iarmaroacelor şi târgurilor d<strong>in</strong> Moldova<br />
91<br />
1842<br />
„Agiudul (Nou) are zi de târg marţea şi 12 iarmaroace.<br />
Baia are 4 iarmaroace.<br />
Bereşti are zi de târg joia şi 12 iarmaroace.<br />
Bozieni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 12 iarmaroace.<br />
Botoşani are zi de târg miercurea şi hrisov (însă nepus în lucrare) de 8<br />
iarmaroace.<br />
Brăneşti are 10 iarmaroace.<br />
Budeşti are 3 iarmaroace.<br />
Burdujeni are 6 iarmaroace.<br />
Băleni are zi de târg marţea şi 12 iarmaroace.<br />
Bălăneşti are un iarmaroc<br />
Bârgăoani are un iarmaroc.<br />
Băsăşti are 6 iarmaroace.<br />
Bârladul are 4 iarmaroace.<br />
Galaţi are 6 iarmaroace.<br />
Goeşti are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 6 iarmaroace.<br />
Găiceana are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 8 iarmaroace.<br />
Davideni are 2 iarmaroace.<br />
Dărabani are zi de târg lunea şi 12 iarmaroace.<br />
Dorohoi are zi de târg marţea.<br />
Zaboloteni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica.<br />
Iaşi are 8 iarmaroace.<br />
Caş<strong>in</strong>ul are un iarmaroc.<br />
Coloneşti are zi de târg lunea.<br />
Căm<strong>in</strong>ăreşti are zi de târg lunea.<br />
Mihăileşti are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 4 iarmaroace.<br />
Mirceşti are 12 iarmaroace.<br />
Neamţul are un iarmaroc.<br />
Nămoloasa are zi de târg lunea şi 8 iarmaroace.<br />
Oboroceni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 5 iarmaroace.<br />
Odobeşti are zi de târg marţea.<br />
Oneşti are zi de târg joia.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Onţeşti are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 12 iarmaroace.<br />
Ordeşti are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 12 iarmaroace.<br />
Panciu are 2 iarmaroace.<br />
Piatra are zi de târg joia şi 4 iarmaroace.<br />
Pechea are 12 iarmaroace.<br />
Podul Leloaiei are zi de târg dum<strong>in</strong>ica.<br />
Pueşti are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi osebit 12 iarmaroace.<br />
Păstrăveni are 2 iarmaroace.<br />
Rogojeni are 12 iarmaroace.<br />
<strong>Roznovul</strong> are 12 iarmaroace.<br />
Răducăneni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica.<br />
Răcăciuni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 11 iarmaroace.<br />
Sculeni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica.<br />
Soveja are 2 iarmaroace.<br />
Săveni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 12 iarmaroace.<br />
Suliţoaia are 6 iarmaroace.<br />
Talpa are 4 iarmaroace.<br />
Tecuciul are zi de târg marţea şi un iarmaroc.<br />
Trifeştii Vechi are 4 iarmaroace.<br />
Târgul Frumos are zi de târg joia şi 12 iarmaroace.<br />
Târzii are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 6 iarmaroace.<br />
Focşani are zi de târg joia.<br />
Folteşti are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 10 iarmaroace.<br />
Fălciu are un iarmaroc.<br />
Fălticeni are un iarmaroc.<br />
Herţa are zi de târg joia şi 10 iarmaroace.<br />
Horodişte are zi de târg lunea şi 2 iarmaroace.<br />
Hoceni are zi de târg dum<strong>in</strong>ica şi 12 iarmaroace.<br />
Huşi are zi de târg joia.<br />
Hârlău are 4 iarmaroace.<br />
După „Calendar pentru poporul românesc pe 1842”, Iaşi, p. 48-52.<br />
92
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Înscrisu,<br />
93<br />
1857 mai 11<br />
pr<strong>in</strong> care facu ştiut că am vândut dum(i)s(ale) boieriului aga Gheorghe<br />
Mardare, posăsor moşii <strong>Roznovul</strong>, d<strong>in</strong> boierescurile după Aşăzămnânt, a<br />
lăcuitorilor moşii Solonţu ce o am în posăsie 7.000, şapte mii prijâni săcire a o face<br />
în vara aceasta pe moşie <strong>Roznovul</strong>, cu îndatorirea după Aşăzământ de 56 prăj(<strong>in</strong>i)<br />
de gospodar şi 7789, şapre mii şapti sute obzeci şi nouî, prăjâni cosâre, de asăm<strong>in</strong>e<br />
cu îndatorirea a câte 80 prăjâni de gospodariu. Pisti tot 14.789 prăjâni săcire şi<br />
coasă, cu preţ pe fiecare prăjînă câte 30, triizăci, parale ce alcătuiesc sumă de<br />
11.091 lei, adecă unsprăzăci mii noîzăci şi unu, şi suptu condiţiile următoare:<br />
1. pentru arătata săcire şi coasă dum(nealui) boieriul pe lângă preţul de mai<br />
sus va înlesni pe lăcuitori cu trăsurile şi boi(i) dum(i)s(ale) atât în căratul săcirii ci<br />
au a o clădi însuşi eu după toată regula cât şi în cărătura căpiţilor – clădirea lor în<br />
stoguri şi în cărătura nuielilor şi pari ci li va da pentru a lor îngrădire după<br />
trebu<strong>in</strong>ţă.<br />
2. Dum(nealui) boieriul tot pe lângă plata de mai sus va mai da de la sâne<br />
arătaţiolor lăcuitori pontaşi, de fiecare, adet de 56 prăj(<strong>in</strong>i) săcire câte una şi<br />
giumătate dimirlie fă<strong>in</strong>ă de păpuşoi şi câte una şi giumătate ocă brânză de oi; şi<br />
deasăm<strong>in</strong>e de fiecare falce de coasă câte doî dimirlii fă<strong>in</strong>ă de păpuşoi şi doî ocă de<br />
brânză d<strong>in</strong>dată ce lăcuitorii vor <strong>in</strong>tra în lucru, înadatorire prescrisă, înlesn<strong>in</strong>du-i<br />
totodată de a ave şi lemnile trebu<strong>in</strong>cioasă pentru focuri.<br />
3. Îndată ce dum(nealui) boieriul îmi va trimite de ştire cu o săptămână mai<br />
îna<strong>in</strong>te de vremi săceri, eu voi fi datoriu a trimiti mai îna<strong>in</strong>te numaidecât pe<br />
lăcuitorii îndatoraţi cu boierescurile de mai sus, a nu să prileji vreo păgubire d<strong>in</strong><br />
scuturarea pâ<strong>in</strong>ii, cu care voi da şi doi ficiori boiereşti de a sta p<strong>in</strong>tri dânşii cu<br />
privigheri a să face lucrul cu toată băgarea de samă şi neirosire, cât şi la strângere<br />
de a nu să clădi udu sau jâlavu.<br />
4. Pentru tot lucrul cupr<strong>in</strong>su pr<strong>in</strong> această masură urmează a se face pe<br />
socoteala fiecăruie muncitoriu cu prăj<strong>in</strong>a legiuită de doîzăci şi patru palme<br />
gospodu, cât mai drept şi neasupritor, spre a să înlătura orice clivetire d<strong>in</strong> partea<br />
lăcuitorilor.<br />
5. Acum la facire aceştii alcătuiri am primit banii depl<strong>in</strong> 11.091, adecă<br />
unsprăzăci mii noîzăci şi unu lei – câţi au alcătuit după tocmală, suma prăjînilor de<br />
adet ce am vândut dum(i)s(ale) dreptu aceşti bani şi cu condiţiile mai sus cupr<strong>in</strong>să,
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
înţelegându-să că numai pentru vara aceasta. Şi aşa precum eu m-am îndestulat în<br />
totul a alcătuirei aceştie, acum îna<strong>in</strong>te, aşa la vreme muncilor voiu fi datoriu a<br />
îngrijî de a trimite pe lăcuitorii îndatoreţi cu boierescurile ce vor cupr<strong>in</strong>de suma<br />
prăjînilor de muncă de un feliu şi altu, şi cu anume izvodu de îndatorire fiecăruie<br />
întovărăşiţi şi de ficiori boiereşti ce s-au zis, care vor stărui până la isprăvire ca<br />
săm<strong>in</strong>e izvod supt a dum(i)s(ale) iscălitură arătătoriu anume de prăjînile ce au<br />
lucrat fiecare să i se aducă.<br />
Pentru care spre şti<strong>in</strong>ţă şi întocmai urmare am dat dum(i)s(ale) în scris şi cu<br />
iscălitură primi<strong>in</strong>d şi au asăm<strong>in</strong>e de la dum(nealui), întălegându-să că pentru oricâte<br />
prăjîni d<strong>in</strong> muncile pr<strong>in</strong> aceasta cupr<strong>in</strong>să nu s-ar împl<strong>in</strong>i de lăcuitori d<strong>in</strong><br />
neprivăzute împregiurări, pentru toate acele lipsă eu voiu ave d<strong>in</strong>dată a despăgubi<br />
pe dum(nealui) de plata ce ni-au făcut acum şi cu a lor legiuită dobândă.<br />
1857 maiu 11.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 403/313. Orig.<br />
94
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Recensăm<strong>in</strong>te ale populaţiei<br />
Catagrafia satului Roznov cu Brăşăştii şi Zăneştii 1772-1774<br />
349 – toată suma caselor<br />
115 – scădere rufeturile, însă:<br />
9 popi<br />
1 mazil<br />
5 văduve<br />
60 ţigani<br />
40 case pustii<br />
234 – rămân birnici<br />
Birnicii<br />
1. Onul Suciul<br />
2. Dumitru Hulpe<br />
3. Ion Mărg<strong>in</strong>ean<br />
4. Toader, cojocar<br />
5. Ion a Petricăi<br />
6. Vasâle, vezeteu<br />
7. Ion Paisa<br />
8. Ioniţă a Tomulesii<br />
9. Gavril Negru<br />
10. Nistor a Tomulesii<br />
11. Vasâli Ignat<br />
12. Ion Rostuşan<br />
13. P<strong>in</strong>telei, ungurean<br />
14. Istrate Roman<br />
15. Andrei Tofan<br />
16. Neculai Horşu<br />
17. Dumitru brat lui<br />
18. Irimie Grigore<br />
19. Toader Diac<br />
20. Ilie sân Grigore<br />
21. Sârghi Tofan<br />
22. Ion Ungurean<br />
23. Vasâle Tofan<br />
24.Andrei Buciulica<br />
25. Toader Drăguşan<br />
26. Ştefan Bâtlan<br />
27. Ştefan Craiovan<br />
28. Sav<strong>in</strong> Bâtlan<br />
95<br />
29. Macovei, ungurean<br />
30. Sandul lui Ilie<br />
31. Ion Plăc<strong>in</strong>tă<br />
32. Vasile Plăc<strong>in</strong>tă<br />
33. Zaharie Măroi<br />
34. Ion Vereş<br />
35. Toader Plăc<strong>in</strong>tă<br />
36. Ştefan Paisie<br />
37. Apostol a Pascăi<br />
38. Chirila Paisie<br />
39. Blaga Onu<br />
40. Vasâle, păcurar<br />
41. Dumitru Drăgan<br />
42. Vasâle Cătană<br />
43. Vasâle, văcar<br />
44. Costant<strong>in</strong> Tărsân<br />
45. Ion sân Ştefan Bâtlan<br />
46. Ioniţă Epure<br />
47. Mitre, morar<br />
48. Zaharie, rus<br />
49. Macarie a Ghirvasii<br />
50. Flore zet Tomoşei<br />
51. Vasâle zet Il<strong>in</strong>căi<br />
52. Toader Lite<br />
53. Simeon Dascal<br />
54. Mihăilă, rotar<br />
55. Vasâle Mart<strong>in</strong><br />
56. Sandul zet Urâtii<br />
57. Simeon Ceucăşel<br />
58. Vasâle, şândilar<br />
59. Toader s<strong>in</strong> chelarului<br />
60. Pavăl, şândilar<br />
61. Acsânti, grăd<strong>in</strong>ar<br />
62. Costant<strong>in</strong> Botoşan<br />
63. Gavril ot Ceucăşeni<br />
64. Costant<strong>in</strong>, vătăman
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
65. Ioniţă, muntean<br />
66. Iftimi Tudosă<br />
67. Ion, grăd<strong>in</strong>ar<br />
68. Toader s<strong>in</strong> vornicului Vasileche<br />
69. Dumitraşco Bărhan<br />
70. Ichim Vrila<br />
71. Simeon Albu<br />
72. Ştefan, baciu<br />
73. Ion Răzmeriţă, vornic<br />
74. Vasâle, păscar<br />
75. Grigoraş, păscar<br />
76. Toader, vătăman<br />
77. Grigoraş Corchez<br />
78. Toader Moşneaga<br />
79. Sandul Corchez<br />
80. Andrei Dănilă<br />
81. Ioniţă Botoşan<br />
82. Ion, morar<br />
83. Ioniţă, muntean<br />
84. Irimie, baciu<br />
85. Ion, bârsan<br />
86. Nistor Moroşan<br />
87. Andrieş Drăguşan<br />
88. Toader s<strong>in</strong> Drăguşan<br />
89. Ion Ţurcan<br />
90. Ion Logh<strong>in</strong><br />
91. Iftimi brat lui<br />
92. Ştefan Mereuţă<br />
93. Simeon Ţurcan<br />
94. Ştefan Ţurcan<br />
95. Toader Cresteţ<br />
96. Ion Breb<strong>in</strong>e<br />
97. Ion Merăuţă<br />
98. Ion, vrâncean<br />
99. Vasâle, muntean<br />
100. In Vasâle, muntean<br />
101. Vasâle, ciobotar<br />
102. Toader, muntean<br />
103. Preda, muntean<br />
104. Stan, muntean<br />
105. Ion, muntean<br />
106. Stan, muntean, tij<br />
107. Radu, muntean<br />
96<br />
108. Opre, muntean<br />
109. Aniţa, babă cu holtei<br />
110. Mar<strong>in</strong>, muntean<br />
111. Iftimi, muntean, cojocar<br />
112. Vasâle, muntean<br />
113. Gheorghiţă, muntean<br />
114. Luca, muntean<br />
115. Lupul, muntean<br />
116. Toader, muntean<br />
117. Radu Moşneaga<br />
118. Dumitraşco, muntean<br />
119. Costant<strong>in</strong>, muntean<br />
120. Dumitraşco<br />
121. Toader, muntean<br />
122. Ioniţă, muntean<br />
123. Costant<strong>in</strong> Prutean<br />
124. Vasâle, muntean<br />
125. Sandul, păscar<br />
126. Vasâle, baci<br />
127. Pavăl, baci<br />
128. Costand<strong>in</strong>, bejenar<br />
129. Sandu, ciobotar<br />
130. Acsânti Dămiean<br />
131. Vasâli Dămiean<br />
132. Maftei<br />
133. Vasâle Cumpătă<br />
134. Stan zet Gheucar<br />
135. Vasâle, puşcaş<br />
136. Costant<strong>in</strong>, muntean<br />
137. Ioniţă, baci<br />
138. In Ioniţă, baci<br />
139. Ion, păscar<br />
140. Vasâle zet ciobotăriţei<br />
141. Ion Bursuc<br />
142. Maftei s<strong>in</strong> ciobotăriţei<br />
143. Miron s<strong>in</strong> Şerban<br />
144. Pălade<br />
145. Dumitru Gânju<br />
146. Nica<br />
147. Sava cumnat lui Dămiian<br />
148. Iftimi cumnat Bulandrii<br />
149. Vasâle brat Iftimi<br />
150. Tudosă<br />
151. Lupu Găucan
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
152. Ioniţă nepot Mircii<br />
153. Dumitru s<strong>in</strong> Şerban<br />
154. Iancul, jidov ot Roznov<br />
155. Toader, slugă<br />
156. Ilii s<strong>in</strong> Grigore<br />
157. Toader, plugar<br />
158. Gheorghe Tofan, slugă<br />
159. Dănilă, vornic<br />
160. Sandul Şuverdean<br />
161. Tănasă, vezeteu<br />
162. Gheorghe Jipa<br />
163. Vasâle, crav<br />
164. Acsânti Turculeţ<br />
165. Apostol, chelar<br />
166. Ilie, blănar<br />
167. Ioniţă, bărbier<br />
168. Petre<br />
169. Calistru, pânzar<br />
170. Ioniţă, prisăcar<br />
171. Iftimi Coloban<br />
172. Dumitru, slugă<br />
173. Ioniţă, stoler<br />
174. Neculai, trăistar<br />
175. Ion, rotar<br />
176. Lazor, plugar<br />
177. Toader Buleandră<br />
178. Stanciul, bucătar<br />
179. Ştefan, vier<br />
180. Zaroschii, herghelegiu<br />
181. Manolache, pânzar<br />
182. Ioniţă, herghelegiu<br />
183. Gheorghe Stupăcean, văcar<br />
184. Costantant<strong>in</strong>, panţâr, plugar<br />
185. Gheorghe Pârjoale<br />
186. Vasâle, cra<strong>in</strong>ic<br />
187. Vasâlache, cra<strong>in</strong>ic<br />
188. Andrei, ungurean, morar<br />
189. Mihai, ungurean, morar<br />
190. Andrei, butnar<br />
191. Mihălachi<br />
192. Miron Cumpătă, morar<br />
193. Simeon sân vrâncean<br />
194. Ştefan, vrâncean, plugar<br />
195. Ioniţă, plugar<br />
97<br />
196. Dobre sân Ivan<br />
197. Neagu sân Lupu<br />
198. Gheorghe s<strong>in</strong> Ion<br />
199. Şerban s<strong>in</strong> Lupu<br />
200. Pavăl s<strong>in</strong> Ion<br />
201. Dragotă s<strong>in</strong> Grigore<br />
202. Barbu s<strong>in</strong> Toade<br />
203. Stan s<strong>in</strong> Stanciu<br />
204. Ion s<strong>in</strong> Stanciu<br />
205. Andrei, cojocar<br />
206. Dumitraşco Mănilă<br />
207. Stanciul, râmnicean<br />
208. Dragu Simion<br />
209. Gheorghiţă s<strong>in</strong> Ion<br />
210. Mihăilă Custă<br />
211. Matei s<strong>in</strong> Ion<br />
212. Pascul s<strong>in</strong> Stanciul<br />
213. Neculai Gh<strong>in</strong>e<br />
214. Andrei s<strong>in</strong> Hanga<br />
215. Iordache s<strong>in</strong> Toader<br />
216. Nedelco brat Pascul<br />
217. Ion zet Dobre<br />
218. Stanciul brat Nedelco<br />
219. Lepădatu s<strong>in</strong> Neagu<br />
220. Vo<strong>in</strong>ea<br />
221. Ifrim s<strong>in</strong> Pavăl<br />
222. Ion Uşeriul<br />
223. Gheorghe s<strong>in</strong> Vo<strong>in</strong>ea<br />
224. Petre s<strong>in</strong> Vasile<br />
225. Costant<strong>in</strong> Golecan<br />
226. Ion, ungurean<br />
227. Stan Balcăz<br />
228. Nedelco s<strong>in</strong> Vasâle<br />
229. Toma, butnar<br />
230. Gheorghe Botoşan<br />
231. Moisa, jidov<br />
232. Eni, grec<br />
233. Gheorghe, grec<br />
234. Costant<strong>in</strong>, ciobotar<br />
______<br />
234<br />
Rufeturile ot tam<br />
1. Popa Vasâle<br />
2. Popa Gavril
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
3. Diiaconul Ioniţă<br />
4. Diiaconul Vasâle<br />
5. Diaconul Costant<strong>in</strong><br />
6. Popa Ştefan<br />
7. Popa Dumitru<br />
8. Ion s<strong>in</strong> Popa<br />
9. Vasâle, diiacon<br />
10. Costant<strong>in</strong> Negel, mazil<br />
11. Magdal<strong>in</strong>a, văduvă<br />
12. Aniţa<br />
13. In Aniţa<br />
14. Gafiţa<br />
15. Lupa<br />
16. Andrei, ţigan<br />
17. In Andrei, ţigan<br />
18. Ion, vezeteu<br />
19. Vasâle Văşcuş<br />
20. Pricopi, lăcătuş<br />
21. Manolache, ţigan<br />
22. Vasile, ţigan<br />
23. Toader, herar<br />
24. Sârghii, scripcar<br />
25. Costant<strong>in</strong>, pitar<br />
26. Grigore, ciobotar, ţigan<br />
27. Grigore, scripcar<br />
28. Costand<strong>in</strong>, cobzar<br />
29. Vasâle Chiţa, ţigan<br />
30. Costant<strong>in</strong>. Ţigan<br />
31. Ştefan, scripcar<br />
32. Ioniţă, tigan<br />
33. Andrei, l<strong>in</strong>gurar<br />
34. Pascu, ţigan<br />
35. Proca, scripcar<br />
36. Gheorghe, scripcar<br />
37. Gheorghe, pitar<br />
38. Costant<strong>in</strong>, dârvar<br />
39. Vasâle, căldărar<br />
40. Iftimi, ţigan<br />
41. Antohi, crav, ţigan<br />
42. Neculai, dârvar, ţigan<br />
43. Grigoraş, grăd<strong>in</strong>ar, ţigan<br />
44. Ion, chetrar, ţigan<br />
45. Costant<strong>in</strong>, crav, ţigan<br />
46. Ştefan, ţigan<br />
98<br />
47. Costant<strong>in</strong>, ţigan<br />
48. Grigoraş, ţigan<br />
49. Petre, bucătar<br />
50. Andrei, zlătar, ţigan<br />
51. Maftei, jiude<br />
52. Gligore, ţigan<br />
53. Costant<strong>in</strong>, ţigan<br />
54. Roman, lăeş<br />
55. Toader, ţigan<br />
56. Strătule, ţigan<br />
57. Ion, ţigan<br />
58. Ursul, ţigan<br />
59. Neculai, ţigan<br />
60. Costant<strong>in</strong>, ţigan<br />
61. Pavăl, ţigan<br />
62. Vasâle, herar<br />
63. Gheorghe, vezeteu<br />
64. Costant<strong>in</strong>, ţigan<br />
65. Dumitru, ţigan<br />
66. Gheorghe, ţigan<br />
67. Nechita, ţigan<br />
68. Pancu, cobzar<br />
69. Vasâle Balungu<br />
70. Sandu, vezeteu<br />
71. Grigore, ţigan<br />
72. Dumitru, pitar<br />
73. Ion, herar<br />
74. Sandu, ţigan<br />
75. Costant<strong>in</strong> Căldare, ţigan<br />
40 case pustii<br />
_______________<br />
115<br />
După Moldova în epoca feudalismului,<br />
vol. II, partea II, p. 23-26.
Cifertul<br />
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
No.<br />
lăcuitori<br />
Catagrafia satului Roznov pe anul 1820<br />
f. 196 v.<br />
1192 440 Birnicii<br />
1 Grigoraş Căroivanu<br />
1 Toma Căroivanu<br />
1 Sandul Tofanu<br />
1 Ion Aruştii<br />
1 Ioniţă sân Vasili<br />
Tofanu<br />
1 Toader brat lui<br />
1 Ioniţă Focşa<br />
1 Luca Coţofană<br />
1 Sav<strong>in</strong>u Tudosăi<br />
1 Arhip Ignat<br />
1 Dumitru[l] sân P<strong>in</strong>tilii<br />
Ignat<br />
1 Neculai Şendre<br />
1 Toader Cioch<strong>in</strong>ă<br />
1 Lupul Morariul<br />
1 Dumitru[l] Dănculeţ<br />
1 Gheorghii Diiacul<br />
1 Lazăr a Crăşt<strong>in</strong>ii<br />
1 Vasâli sân Chirilă<br />
Posai<br />
1 Ioniţă Ignat<br />
1 Vasâli sân lui<br />
1 Ion zet Iftimoai<br />
1 P<strong>in</strong>tilei Blaga<br />
1 Dumitru[l] brat lui<br />
1 Ion Macarii<br />
1 Toader Şendre<br />
1 Dumitru[l] sân Ion a<br />
Mitroai<br />
1 Ioniţă Plăc<strong>in</strong>tă<br />
1 Ion Zărăşoai<br />
1 Şărban sân Rotar<br />
1 Gheorghii sân Toader<br />
99<br />
Blaga<br />
1 Vasâli a Cozmulesăi<br />
1 Vasili Nece<br />
1 Toader Rachier<br />
1 Costand<strong>in</strong> sân lui<br />
36<br />
36 Urma f. 197<br />
1 Costand<strong>in</strong> a Măriuţii<br />
1 Ilii Rachier<br />
1 Vasili sân Dumitru[l]<br />
Paisa<br />
1 Gheorghii sân lui<br />
1 Ion Chitic<br />
1 Simion Pleşcar<br />
1 Ionaşcu Fusul<br />
1 Gheorghii Crăciunu<br />
1 Mihălachi Crăciun<br />
1 Ion Neamţul<br />
1 Costand<strong>in</strong> a<br />
Grigoroşoai<br />
1 Dumitru[l] a<br />
Muntencei<br />
1 Pricopii Buleandră<br />
1 Ştefan Chitic<br />
1 Grigorii Plăc<strong>in</strong>tă<br />
1 Ursul Chitic<br />
1 Andreiu Chitic<br />
1 Dediul Munteanul<br />
1 Ion Chiriţi<br />
1 Toader sân lui<br />
1 Toader Terjoi<br />
1 Ion Pogh<strong>in</strong>eanul<br />
1 Barbul Chetrar<br />
1 Apostol Nica<br />
1 Toma Pogh<strong>in</strong>eanu<br />
1 Vasili Căliman<br />
1 Ilii Stenţa<br />
1 Cozmiţa<br />
1 Obreja Ungureanu
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Cozmiţa cel Lungu<br />
1 Paraschiva Morăriţa<br />
1 Ion zet Morăriţa<br />
1 Iacob a Florii<br />
69<br />
69 Urma f. 197 v.<br />
1 Gheorghii a Petrii<br />
1 Petre Cujbă<br />
1 Dumitru[l] sân Ion<br />
Rachier<br />
1 Maftei zet Draganu<br />
1 Toader Coţofană<br />
1 Niţul Ungureanul<br />
1 Ion sân Dumitrul<br />
Paisa<br />
1 Ion Cozma<br />
1 Toader sân Ion<br />
Rachier<br />
1 Irimiia Rachier<br />
1 Dumitru[l] sân Ion<br />
Drăganu<br />
1 Vasili a Chiţii<br />
1 Ion sân Cozma<br />
Breţcanu<br />
1 Neculai Gore<br />
1 Toader sân Simion<br />
Săcetă<br />
1 Ion Chilimanu<br />
1 Ion Blaga<br />
1 Ion Funariul<br />
1 Petre Baciul<br />
1 Cozma Breţcanul<br />
1 Petre Hulpe<br />
1 Toader Buhuş<br />
1 Sandul a Niţii<br />
1 Gheorghii sân Neculai<br />
Şendre<br />
1 Costand<strong>in</strong> Crăciun<br />
1 Vasili sân Diiaconu<br />
1 Petre Jitariul<br />
1 Dumitru Petca<br />
1 Măriuca Trifulii<br />
100<br />
1 Vasâli sân diiaconu<br />
Tănasăi<br />
1 Paval Blaga<br />
1 Costand<strong>in</strong> Chiperi<br />
1 Ion sân Zahariia<br />
1 Ichim Chiperi<br />
1 Zahariia Horţu<br />
1 Manoli sân Irimiia<br />
105<br />
105 Urma f. 198<br />
1 Ion Şendre<br />
1 Pavâl Pololoiu<br />
1 Manoli a Popii<br />
1 Ioniţă Sârghi<br />
1 Vasâli Sârghi<br />
1 Dumitru[l] Tofanul<br />
1 Ion sân Apostol Nica<br />
1 Toader Călimanu<br />
1 Gheorghii Stanţa<br />
1 Ursul Stanţa<br />
1 Lupul Cotună<br />
1 Gavril Cotună<br />
1 Vasili Ojoiu<br />
1 Ion Morar<br />
1 Ilii Şerbanu<br />
1 Ion Mămăligă<br />
1 Ion Roşul<br />
1 Lupul a babei Il<strong>in</strong>căi<br />
1 Costand<strong>in</strong> Cibotar<br />
1 Vasili Tacul<br />
1 Iftimii Cibotar<br />
1 Vasâli Codreanu<br />
1 Toader Coţofanu<br />
1 Sava Cibotar<br />
1 Dumitru[l] Costură<br />
1 Ioniţă Costură<br />
1 Petre Şărbanu<br />
1 Gheorghii Păscar<br />
1 Ion Păscarul<br />
1 Grigorii Rus<br />
1 Vasili Andrunachi<br />
1 Iftimi brat lui
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Vasili Mane<br />
1 Petre Ungureanu<br />
139<br />
139 Urma f. 198 v.<br />
1 Ştefan Bărbul<br />
1 Vasili Şărbanu<br />
1 Gheorghii Pricopii<br />
1 Pavăl zet Boghiul<br />
1 Dumitru Inimără<br />
1 Dumitru zet Bursuc<br />
1 Toader Păscariul<br />
1 Ioniţă Teacul<br />
1 Dănilă Tudosăi<br />
1 Ion sân Ilii<br />
Herghelegiu<br />
1 Dumitru sân lui<br />
1 Iftimii Ilii<br />
1 Vasilachi Teacul<br />
1 Dumitru Bursuc<br />
1 Grigoraş a<br />
Vătămăniţii<br />
1 Vasili Colobane<br />
1 Luca Popăscul<br />
1 Lupul Popăscul<br />
1 Andrei Bursuc<br />
1 Ioniţă sân lui<br />
1 Luca Mămăligă<br />
1 Tănasăi Munteanu<br />
1 Toader Morar<br />
1 P<strong>in</strong>tilii Coj(o)car<br />
1 Ioniţă Coj(o)car<br />
1 David a Bunurii<br />
1 Ion Ciobanul<br />
1 Ion sân Ioniţă<br />
Munteanu<br />
1 Apostol Baghiu<br />
1 Ion Cordoneanu<br />
1 Ursul fasolă<br />
1 Neculai Munteanu<br />
1 Costand<strong>in</strong> zet lui<br />
1 Ioniţă Munteanu<br />
1 Ioniţă Turuş<br />
101<br />
1 Radul Munteanu<br />
1 Ion Iovul<br />
1 Grigori Baghiul<br />
177<br />
177 Urma f. 199<br />
1 Petre Torcar<br />
1 Lazăr Baghiul<br />
1 Vasili Boghiul<br />
1 Vasâli Porumbu<br />
1 Necuali Porumbu<br />
1 Sandul Sârbu<br />
1 Toader P<strong>in</strong>tilii<br />
1 Vasâli Ionaşcu<br />
1 Toma morar<br />
1 Stanciu Holban<br />
1 Ion Patr<strong>in</strong>jăl<br />
1 Apostol Guranda<br />
1 Mihălachi a Dochiţii<br />
1 Iftimi Săl(ă)văstru<br />
1 Petre sân Andronic<br />
1 Ion a Măl<strong>in</strong><strong>in</strong>i (sic!)<br />
1 Ion a Antimii<br />
1 Vasili Ungurean<br />
1 Neculai Pogh<strong>in</strong>eanu<br />
1 Ioniţă Baghiul<br />
1 Toader sân Ion<br />
Pătrămţel<br />
1 Ion Vrila<br />
1 Toader Rus<br />
1 Costand<strong>in</strong> Gh<strong>in</strong>eţ<br />
1 Vasili Lutul<br />
1 Grigori Moisa<br />
1 Dumitru[l] Coştiug<br />
1 Grigoraş Păscar<br />
1 Gheorghii Gălăţanu<br />
1 Iordachi Ţipa<br />
1 Vasili Munteanu<br />
1 Toader Manoli<br />
1 Toader Baghiul<br />
213<br />
213 Urma f. 199 v.<br />
1 Vasili Bârsan
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Ion a Tudurii<br />
1 Andrii Drăguşeanu<br />
1 Ion sân Neculai<br />
Drăguşeanu<br />
1 Sav<strong>in</strong> Drăguşanu<br />
1 Ion Străstuţă (sic!)<br />
1 Andrii Crăstuţă<br />
1 Vasili a Lucăi<br />
1 Gheorghii Săcătureanu<br />
1 Gavril a stancăi<br />
1 Ion sân Vasili<br />
Drăguşeanu<br />
1 Toader a Tofanii<br />
1 Vasili Crâstuţă<br />
1 Ion a Mării<br />
1 Mihail sân lui<br />
1 Toader Cio<strong>in</strong>eag [sic!]<br />
1 Toader a Lucăi<br />
1 Costand<strong>in</strong> sân Ştefan<br />
1 Iordachi Merăuţă<br />
1 Ştefan Merăuţă<br />
1 Ion Ţurcan cel micu<br />
1 Gheorghii Ţurcan<br />
1 Ursu Chelar<br />
1 Ioniţă Logh<strong>in</strong>u<br />
1 Vasili a Saftii<br />
1 Toader Dima<br />
1 Costand<strong>in</strong> Hadirag<br />
1 Lupul morar<br />
1 Vasili V<strong>in</strong>ca<br />
1 Ion Bortă<br />
1 Iordachi Movileanu<br />
1 Gheorghii Condre<br />
1 Stanciul Movileanu<br />
1 Lupul Movileanu<br />
1 Costand<strong>in</strong> Movileanu<br />
1 Toma sân Gavril<br />
Lozonschi<br />
250<br />
250 Urma f. 200<br />
1 Costand<strong>in</strong> Puşcălău<br />
1 Ion Puşcălău<br />
102<br />
1 Gavril Panţăr<br />
1 Ion sân Lupul Uruiac<br />
1 Grigori Ungureanu<br />
1 Ştefan vacar<br />
1 Neculai Căpăţ<strong>in</strong>ă<br />
1 Trifan Anghel<br />
1 Lupul Uruiac<br />
1 Ştefan sân Ioniţă<br />
Epure<br />
1 Tudosâi Movileanu<br />
1 Iftimi Jitar<br />
1 Dumitru Iurgulesăi<br />
1 Ioan Catana<br />
1 Sava sân lui<br />
1 Ion Cătănuţă<br />
1 Irimiia Catana<br />
1 Toader sân lui<br />
1 Toader Catana<br />
1 Ştefan a Magdal<strong>in</strong>ii<br />
1 Irimiia vacar<br />
1 Vasili sân Neculai<br />
Catana<br />
1 Neculai Catana<br />
1 Vasâli Munteanu<br />
1 Simion a Panţiroai<br />
1 Neculai Puşcălău<br />
1 Vasili sân Irimiia<br />
Catana<br />
1 Ştefan a Păscărăriţi<br />
1 Ion a Panţiroai<br />
1 Iordachi Iacob<br />
1 Grigoraş a Davidoai<br />
1 Costand<strong>in</strong> Iacob<br />
1 Vasili sân Timofti a<br />
Bădiulesi<br />
1 Ion Ostahii<br />
284<br />
284 Urma f. 200 v.<br />
1 Vasili Ostahii<br />
1 Simion Ciobanu<br />
1 Timofti a Bădiulesăi<br />
1 Vasili Rusul
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Vasili sân Tănasăi a<br />
Păvăloai<br />
1 Vasili a Băbătii (sic!)<br />
1 Ion Găucanu<br />
1 Vasili Căpăţână<br />
1 Toader sân Ion<br />
Căpăţână<br />
1 Costand<strong>in</strong> Ţuguiu<br />
1 Dumitru Rus<br />
1 Toader Calobală<br />
1 Costand<strong>in</strong> Muntenaş<br />
1 Dumitru Lutul<br />
1 Ioniţă Hădărebul<br />
1 Timofti sân Irimiia<br />
Blănar<br />
1 Vasâli brat lui<br />
1 Gavril brat lui<br />
1 Ştefan brat lui<br />
1 Apostol Mehed<strong>in</strong>cul<br />
1 Vasili sân lui<br />
1 Ion brat lui<br />
1 Ilii Coşniţi<br />
1 Ion sân Toader Coşniţi<br />
1 Ion sân Vasili Rusăiu<br />
1 Ion Lutul<br />
1 Neculai Lutul<br />
1 Ioniţă sân lui<br />
1 Gheorghii Timofti<br />
1 Toader Strătoiu<br />
1 Costand<strong>in</strong> Iutiş<br />
1 Mihai Rusoiu<br />
1 Simion Sârbu<br />
1 Grigori a Măgdăl<strong>in</strong>ii<br />
1 Andrii Istrati<br />
1 Iordachi Istrati<br />
321<br />
321 Urma f. 201<br />
1 Grigori Coşniţă<br />
1 Irimiia sân lui<br />
1 Toader sân<br />
Costand<strong>in</strong>ică<br />
1 Vasili Colobane<br />
103<br />
1 Costand<strong>in</strong> Stoler<br />
1 Ion a Maftiţii<br />
1 Ion Teleucă<br />
1 Vasilii Chiriiac<br />
1 Ilii sân Chirilă Bulaiu<br />
1 Stati Munteanu<br />
1 Ion Stati<br />
1 Vlad Munteanu<br />
1 Grigoraş Jobalei<br />
1 Grigorii sân Ştefan<br />
Lungul<br />
1 Andrii Roman<br />
1 Costand<strong>in</strong> sân Romanu<br />
1 Ioniţă sân Timofti<br />
Romanu<br />
1 Gavril zet Gheorghii<br />
Romanu<br />
1 Simion Haluiul<br />
1 Sandul Smere<br />
1 Petre sân Ştefan a<br />
Lupoai<br />
1 Gheorghii a Lupului<br />
1 Toader Troh<strong>in</strong><br />
1 Mihalachi Caşcabal<br />
1 Ion sân lui<br />
1 Dumitru[l] brat lor<br />
1 Luca Mironu<br />
1 Onofrei Băluţă<br />
1 Costand<strong>in</strong> a Gafiţii<br />
1 Neculai a Sandii<br />
1 Costand<strong>in</strong> a Sandii<br />
1 Simion Leahul<br />
1 Petre Porcariul<br />
1 Vasili sân Apostol<br />
1 Costand<strong>in</strong> sân lui<br />
1 Aslanachi Drăguşanu<br />
1 Toader a Mării<br />
358<br />
358 Urma f. 201 v.<br />
1 Lupul Bârdăhan<br />
1 Ion Trăsne<br />
1 Nistor Duţul
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Toader Panţârul<br />
1 Costand<strong>in</strong> Surul<br />
1 Ion Bolohan 1<br />
1 Roman Avram<br />
1 Costand<strong>in</strong> Sălv(ă)stru<br />
1 Ion Dumitru<br />
1 Vasili Porcar<br />
1 preuteasa Mariia<br />
1 Toader a Dăniloai<br />
1 Paraschiva Stoleriţ(a)<br />
1 Mariia Străchioai<br />
1 Nastasiia Lunguleas<br />
1 Vasili sân Ion a<br />
Bârsăncii<br />
1 Mar<strong>in</strong>ca<br />
1 Aniţa a lui Ion a Stafii<br />
1 Petre Râpaş<br />
1 Gheorghii a lui Gabăr<br />
1 Il<strong>in</strong>ca preuteasa<br />
1 Vărvara vădana<br />
1 Ion Văcar<br />
1 Ion sân Păvăl<br />
1 Ioniţă Bucuriţeanu<br />
1 Neculai Carabele<br />
1 Ion Căpăţână<br />
1 Simion Bortă<br />
1 Gheorghii sân Ilii<br />
Mircescu<br />
1 Sofronie<br />
1 Costand<strong>in</strong> Vrânceanul<br />
1 Tudorachii Ostahi<br />
1 Ion a Păscăriţii<br />
1 Sav<strong>in</strong> a lui Tudorachi<br />
1 Gheorghii Menigă<br />
[sic!]<br />
1 Simion Bontă<br />
1 Toader Blaga<br />
1 Ioniţă Mihoc<br />
1 Tofan sân Negre<br />
1 Irimiia lui Grigori<br />
398<br />
398 Urma f. 202<br />
104<br />
1 Simion Vodă<br />
1 Tănasii a Marii<br />
1 Ion Ţoacă<br />
1 Daf<strong>in</strong>a<br />
1 Măriuţa Lupii<br />
1 Aniţa lui Ion Albăscu<br />
1 Ştefana<br />
1 Tudura Iacoboai<br />
1 Petre Pătcanu<br />
1 Lazăr Rachier<br />
1 Chiuroai morăriţa<br />
1 Ion Ojocu<br />
1 Tofan Hadâmbul<br />
1 Ghiorghie Munteanu<br />
1 Andrii Stenţe<br />
1 Paraschiva vădana<br />
1 baba di la bordei<br />
1 Zmaranda Ciocăniţa<br />
1 Ştefana Vlădoai<br />
1 Mariia Popăscului<br />
1 Mariia Macoviasă<br />
1 Sofroniia<br />
1 Vasili Dima<br />
1 Ion Baghiul<br />
1 Ion Mocanul<br />
1 Ion Pungarul<br />
1 Vasili Ciolanu<br />
1 Ion Fasolă<br />
1 Ştefan a Ionăşcesăi<br />
1 Iftimi sân Sava<br />
Anghel<br />
1 Ştefan Strătilă<br />
1 Gavril sân Ion a Tomii<br />
1 Ioana vădana<br />
1 Vasâli Sânei<br />
433<br />
433 Urma f. 202 v.<br />
1 Ist<strong>in</strong>a<br />
1 Ion sân Vasilică<br />
1 Iordachi Mămăligă<br />
1 Ion Olteanul<br />
1 Toader a Păscăl<strong>in</strong>ii
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Ion Timofti<br />
1 Vasili Şovanu<br />
440, însă:<br />
63 fruntaşi<br />
140 mijlocaşi<br />
237 codaşi<br />
440 casi; au 500 viti<br />
mari, 1000 oi şi 30 cai<br />
Breslaşi, însă:<br />
1 Simion Gh<strong>in</strong>iţă<br />
1 Ioniţă Rotaraş<br />
1 Ion Porumbu<br />
1 Iftimi Baghiu<br />
1 Vasili Precopi<br />
1 Tănasă Puşcaşiul<br />
1 Iordachi Tărcăoanul<br />
1 Ştefan Dogariul<br />
1 Toma sân lui<br />
1 Gheorghii Stanciul,<br />
podari<br />
1 Ioniţă Epure<br />
1 Manoli Mircescu<br />
1 Vasili sân Grigore<br />
Rotar<br />
1 Ion Colobani<br />
1 Tănăsâe Păvăloai<br />
1 Andronachi Mircescu<br />
1 Petre Ungureanu<br />
1 Ion Uruiac<br />
1 Sav<strong>in</strong> Puşcălău<br />
1 Neculai Carabele<br />
1 Ioniţă, cibotar<br />
1 Ioniţă Bucureşteanu<br />
23<br />
23 Urma f. 203<br />
1 Vasili, văcar<br />
1 Ion Funariul<br />
1 Toma Funar<br />
26<br />
slugi a dum(i)s(ale)<br />
105<br />
vist(iernic) Iordache<br />
Rosăt<br />
f. 203 v.<br />
1 Sandul Ţipa<br />
1 Macovei sân lui<br />
1 Ionică Ţipa<br />
1 Macovei brat lui<br />
1 Costand<strong>in</strong> Bălanu<br />
1 Ioniţă sân lui<br />
1 Lupul Târziu<br />
1 Macovei sân lui<br />
1 Toader a Lucăi<br />
1 Costand<strong>in</strong>, bărbier<br />
1 Iordachi Toderică<br />
1 Andrii Chesar<br />
1 Ioniţă Tr<strong>in</strong>cul<br />
1 Toma, blănar<br />
1 Vasilii Dobrii<br />
1 Ion Pielilungă<br />
1 Vasili Chelar<br />
1 Iordachi sân lui<br />
1 Gheorghieş<br />
1 Macovei Pârjole<br />
1 Alexandru[l] Sav<strong>in</strong><br />
1 Ştefan Păscar<br />
1 Gheorghii Topor<br />
1 Apostol Topor<br />
1 Lupaşcu V<strong>in</strong>ga<br />
1 Iordachi Sav<strong>in</strong><br />
27<br />
27 Urma f. 203 v.<br />
1 Toader sân Apostol<br />
Sav<strong>in</strong>u<br />
1 Gheorghii brat lui<br />
1 Ştefan sân Ion Sav<strong>in</strong><br />
1 Costand<strong>in</strong> Pancul<br />
1 Leonti Vrânceanul<br />
1 Ion sân Stan<br />
Banimărunţi<br />
1 Toader sân Ion Iacob<br />
1 Ilii Mircescul<br />
1 David Huhurezi
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Ion sân Apostol Ţopa<br />
1 Costand<strong>in</strong> Mutul<br />
1 Ştefan Lutul<br />
1 Simion zet Movileanu<br />
1 Vasili Ciaurul<br />
1 Gheorghii Ceaurul<br />
1 Ion Ceaurul<br />
1 Ion a Grigoroai<br />
1 Gheorghii Sav<strong>in</strong>u<br />
1 Neculai Sav<strong>in</strong><br />
1 Vasili sân Ion Sav<strong>in</strong><br />
1 Costand<strong>in</strong> sân Sav<strong>in</strong>oai<br />
1 Vasili Sav<strong>in</strong><br />
1 Petre Râpanul<br />
1 Neculai Racul<br />
1 Neculai Ciuciulica<br />
1 Gavril a Preutesăi<br />
1 Costand<strong>in</strong> brat lui<br />
1 Vasili Ciuciulica<br />
1 Ion Iacob<br />
1 Toader Pruteanu<br />
1 Ionică Sav<strong>in</strong>u<br />
1 Simion Cucoară<br />
1 Simion Stănucă<br />
60<br />
Tot bresleni<br />
preoţi şi alţi slujitori a<br />
bisăricilor, însă:<br />
f. 204<br />
1 preot Ioan Pansie<br />
[sic!]<br />
1 preot Ioan Toacă<br />
1 preot Neculai<br />
1 alt preot Ioan<br />
preot Dumitru[l]<br />
1 preot Ştefan<br />
1 preot Ioniţă cel Lungu<br />
1 preot Ioniţă Grosul<br />
1 preot Lupul<br />
1 preot Adam<br />
1 preot Ioanu<br />
1 diiaconul Athanasiei<br />
106<br />
1 diiaconu Neculai<br />
1 diiaconu Cozma<br />
1 diiaconu Ioanu<br />
1 diiaconu Gheorghi<br />
1 Enachi dascal<br />
17<br />
1 De acum şi până la sfârşitul birnicilor se<br />
menţionează „văduve şi nevolnici”.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi,<br />
fond Vistieria Moldovei, dosar 2/1820.
Catagrafia satului Roznov 1832<br />
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
<br />
No Osebite <br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
acestor trepte<br />
f. 336 v. - 337 r.<br />
<br />
<br />
Dascali<br />
Diiaconi<br />
<br />
Jidovi orândari<br />
<br />
Ruptele Vistieriei<br />
<br />
Mazili<br />
107 178<br />
Sv(ântul) Neculai<br />
1 Zamfir s<strong>in</strong> Vasâli<br />
1 <br />
1 <br />
Pascar<br />
Ungurean<br />
<br />
1 1 Gheorghi s<strong>in</strong> Tudor 1 preut Costand<strong>in</strong> s<strong>in</strong><br />
l Simion<br />
1 Gheorghi s<strong>in</strong> Ion Gabur 1 1 preut Ioan s<strong>in</strong> preut<br />
Vasâli<br />
1 Ioan s<strong>in</strong> Maftei Ivol 1 1 preut Grigori s<strong>in</strong><br />
<br />
1 Vasâli s<strong>in</strong> Toma Morar 1 Vasâli s<strong>in</strong> Toader<br />
1 diaconu Iordachi<br />
Horciul<br />
s<strong>in</strong> preut Lupu<br />
1 1 Iordachi s<strong>in</strong> Vasâli<br />
1 dascal Iordachi s<strong>in</strong><br />
Buzan<br />
diiaconu Toma<br />
1 <br />
1 Toader s<strong>in</strong> Costand<strong>in</strong> 1 dascal Toader s<strong>in</strong><br />
Buranda<br />
preut Ioan<br />
1 Toma s<strong>in</strong> Iacob Morar 1 Dumitru s<strong>in</strong> Gavril 1 Preut Lupu s<strong>in</strong>
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
<br />
1 <br />
1 1 post(elni)cel Ion s<strong>in</strong><br />
<br />
post(elni)cel Zamfir Jipa<br />
1 Mihalachi s<strong>in</strong> Gheorghi<br />
1 Eni s<strong>in</strong> Isaac 1 post(elni)cel Iordachi s<strong>in</strong><br />
Pughiianu<br />
<br />
1 Ioan s<strong>in</strong> Iftimi<br />
1 Froim s<strong>in</strong> David,<br />
1 -<br />
<br />
haham<br />
p(i)t(an) Iordachi Manolachi,<br />
la nea<br />
1 Ion s<strong>in</strong> Apost(ol)<br />
1 1 <br />
Guranda<br />
1 Petrea s<strong>in</strong> Andronic<br />
1 1 Toader Chirul<br />
Dârvar<br />
1 Toader s<strong>in</strong> Vasili<br />
1 1 Ioan s<strong>in</strong> To<br />
<br />
1 1 <br />
1 Costand<strong>in</strong> s<strong>in</strong> Neculai<br />
Gheorghi Tudori<br />
Munteanu<br />
1 Iordachi s<strong>in</strong> Mihalachi 1 <br />
1 Andrii s<strong>in</strong> Ion Croitor<br />
Lungul<br />
<br />
1 Ioan s<strong>in</strong> Toader Vrele 1 Nicolai s<strong>in</strong> preut Vasâli 1 <br />
1 Necolai s<strong>in</strong> Toader<br />
1 Ion s<strong>in</strong> Gheorghi Purcar<br />
<br />
1 <br />
1 <br />
Carneu<br />
1 Costant<strong>in</strong> s<strong>in</strong> Ioan<br />
1 Vasâli s<strong>in</strong> Iftimi Pântea<br />
<br />
1 Arghire s<strong>in</strong> Gheorghi<br />
1 Pascal s<strong>in</strong> Ilii Croitoriul<br />
<br />
1 Dumitru s<strong>in</strong> Gheorghi<br />
1 <br />
<br />
Rotar<br />
108 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Ioan s<strong>in</strong> Toader Teslariul 1 Gheorghi s<strong>in</strong> Neculai<br />
Dârvar<br />
1 1 post(elni)ceas(a) Il<strong>in</strong>ca a<br />
post(elni)celului<br />
Alexandru<br />
1 Dumitru s<strong>in</strong> Costand<strong>in</strong><br />
1 Catr<strong>in</strong>a lui Gheorghi<br />
Cojocar<br />
Ungureanul<br />
1 Costand<strong>in</strong> s<strong>in</strong> Iordachi<br />
1 Catr<strong>in</strong>a lui Apost(ol)<br />
Rotar<br />
Colibani<br />
1 1 <br />
1 Gheorghi s<strong>in</strong> Andrii<br />
1 Catr<strong>in</strong>a lui Petre Tornadol<br />
<br />
[sic!]<br />
1 Toader s<strong>in</strong> Mihai<br />
1 Neaga lui Gavril<br />
<br />
Fumulescu<br />
1 1 Safta lui Sandu Bolohan<br />
1 Iacob s<strong>in</strong> Costand<strong>in</strong><br />
1 Catr<strong>in</strong>a lui Petrachi<br />
Cojocar<br />
Chelarul<br />
1 Costand<strong>in</strong> s<strong>in</strong> Ilii<br />
1 Sanda lui Grigori Moisi<br />
<br />
1 Ioan s<strong>in</strong> Toader Cone 1 Safta lui Costand<strong>in</strong><br />
Nebunu<br />
1 <br />
1 Catr<strong>in</strong>a lui Gheorghi<br />
Munteanul<br />
Croitor<br />
1 1 Magdal<strong>in</strong>a lui Dumitru<br />
<br />
1 1 Vasâlca lui Ioan Rotar<br />
1 1 <br />
Ciocoiu<br />
1 <br />
109 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Suma urmii<br />
f. 337 v. - 338 r.<br />
1<br />
4<br />
1<br />
4<br />
1 Iordachi s<strong>in</strong> Vasilca<br />
1 Iftimi s<strong>in</strong> Apost(ol)<br />
Baciul<br />
1 Sâmion s<strong>in</strong> Iftimi<br />
Cojocar<br />
41 2 1 8 6 5 1 2 3 1 1<br />
1<br />
41 2 1 8 6 Suma urmii, iar pisti 5 1 2 3 1 1<br />
<br />
1<br />
1 Macovei s<strong>in</strong> Lupu Târziu 1 Ana lui Dumitru Ungurean<br />
1 1 <br />
1 Iordachi s<strong>in</strong> Toader<br />
1 Maria lui Iordachi<br />
Munteanu<br />
<br />
1 Andrii s<strong>in</strong> Iordachi Chesa 1 <br />
1 Macovei s<strong>in</strong> Toma<br />
5 1 2 3 1 1 1 <br />
<br />
1 8 unul<br />
178 110<br />
1 <br />
Balan<br />
1 Toader s<strong>in</strong> feciorul<br />
<br />
1 Costand<strong>in</strong> s<strong>in</strong> Toma<br />
<br />
1 <br />
<br />
1 <br />
1 Gheorghi s<strong>in</strong> Costand<strong>in</strong><br />
<br />
1 Apost(ol) s<strong>in</strong> Apost(ol)
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 <br />
1 Sandu s<strong>in</strong> Toader<br />
Ungureanul<br />
1 Zahariia s<strong>in</strong> Irimiia<br />
<br />
1 Iordachi s<strong>in</strong> Neculai<br />
Munteanu<br />
1 Nacul s<strong>in</strong> Dobrea<br />
Munteanu<br />
1 <br />
<br />
1 <br />
Cojocar<br />
1 Gheorghi s<strong>in</strong> Costand<strong>in</strong><br />
<br />
63<br />
6 <br />
<br />
<br />
proprietarului, cari au a<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
c<br />
57 <br />
<br />
du-<br />
178 111
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
pat<br />
<br />
un sfert d<strong>in</strong> trii luni la<br />
<br />
<br />
Catagrafia satului Roznov 1838<br />
178 112<br />
<br />
<br />
<br />
proprietarilor<br />
<br />
am<strong>in</strong>te<br />
<br />
uni la bir cu satul<br />
Birnici<br />
Fic<br />
<br />
<br />
nevolnici<br />
<br />
<br />
Postelnicei<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
f. 3 v. - 4 r.<br />
a<br />
Preutul Costand<strong>in</strong> 1 L
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Preutul Ioan, sân preut 1<br />
Vasili<br />
Preut Gheorghii, zet 1<br />
iconom Ioan<br />
Preot Toad(e)r, sân 1<br />
iconom Ioan<br />
Iconom Ioan 1<br />
Diiacon Iordachi 1<br />
1<br />
Dascal Neculai 1<br />
Post(elni)ce(l) Iordachi sân<br />
1 Cu carte(a) domnului<br />
post(elni)ce(l) Zamfir Zipa<br />
Ioan Sandu Sturza<br />
Post(elni)ce(l) Ioan sân<br />
1<br />
voi(e)vod d<strong>in</strong> 1827<br />
post(elni)ce(l) Zamfir Zipa<br />
iul(ie) 2<br />
Casichi Grecu 1<br />
1<br />
Ioan Cure 1<br />
Ioan Trenche 1<br />
1<br />
Ioan Teslariu 1<br />
1 vornicelul satului<br />
Postelnice(asa) Il<strong>in</strong>ca 1<br />
Mariia lui Gheorghi Gabur 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Safta, vadana 1<br />
178 113
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
1<br />
<br />
1<br />
Croitoriul<br />
1<br />
5 1 2 2 1 6 12<br />
5 1 2 2 1 6 12 f. 4 v. - 5 r.<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Gheorghii Tudur 1<br />
1<br />
Vasâli a Tomii Morar 1<br />
Toma Morariu 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Petre Andronic 1<br />
Toma sân Baciu 1<br />
1<br />
1<br />
Enachi Baciu 1<br />
178 114
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ioan a lui Iftemi 1<br />
1<br />
Sandu Ungurean 1<br />
Iordachi Lungul 1<br />
Neculai Pugh<strong>in</strong>eanul 1<br />
Ioan Baciul 1<br />
Grigori Corchez 1<br />
5 1 2 2 1 6 14 26<br />
5 1 2 2 1 6 14 26 f. 5 v. - 6 r.<br />
1<br />
Arghiri Rusul 1<br />
Ioan Ungurean 1<br />
Iordachi Guzan 1<br />
Costand<strong>in</strong> Rotariu 1<br />
1<br />
Iordachi Chelariu 1<br />
Nanu Munteanu 1<br />
Vasili Dobre 1<br />
Toader Chiru 1<br />
Costand<strong>in</strong> Car 1<br />
Vasili Gotcu 1<br />
1<br />
Macoveiu a Lupului 1<br />
Iordachi Tudur 1<br />
Gheorghii a Lupului 1<br />
Andrei Chesari 1<br />
1<br />
Ioni 1<br />
178 115
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
1<br />
Stanciu Cotun 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Toma Cotun 1<br />
Dumitru Cojocar 1<br />
Toader Luca 1<br />
1<br />
Ioan Rusu 1 Stricat de picioare,<br />
nevolnic<br />
Toma sân Iftimi Baciu 1 <br />
1 <br />
5 1 2 2 1 7 14 60<br />
5 1 2 2 1 7 14 60 f. 6 v. - 7 r.<br />
Ioan Morariul <br />
Costand<strong>in</strong> sân Fânar <br />
Ioan sân Baciu <br />
Gheorghi Torcar <br />
<br />
Gheorghi Vrila <br />
<br />
Toader Zari <br />
<br />
178 116
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ioan a lui Enachi <br />
catagrafii la 1833<br />
Vasili a lui Enachi <br />
Tij d<strong>in</strong> (1)836<br />
<br />
<br />
Vasâli Condurachi Tij d<strong>in</strong> (1)834<br />
Ioan Trenche Tij d<strong>in</strong> (1)834<br />
Ioan sân Toma Morar Tij d<strong>in</strong> (1)834<br />
5 1 2 2 1 7 14 77<br />
<br />
<br />
178 117<br />
Catagrafia satului Roznov 1845<br />
<br />
hatmanului Alecu Roznovanu<br />
Luare am<strong>in</strong>te<br />
<br />
Birnicii<br />
<br />
-nevolnicii<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
ce hram<br />
Tagma<br />
<br />
f. 2 v.-3
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
<br />
Diaconi<br />
<br />
Birnicii<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Ioan sân Vasili Baciu 1<br />
1<br />
Iordachi a Sandii 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Gheorghii Tudor 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Petr<strong>in</strong>jel 1<br />
Petre Androni 1<br />
1<br />
Enachi Baciu 1<br />
Iordachi Lungu 1<br />
Ioan Baciu 1<br />
1<br />
1<br />
Costand<strong>in</strong> 1<br />
178 118
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Vasili Condurachi 1<br />
Vasili Gotcu 1<br />
Ioan sân Neculai a Babii 1<br />
Gheorghii Râpas 1<br />
Iordachi Tudor 1<br />
Andrii Chesari 1<br />
1<br />
Toader Luca 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Neculai Ciorap 1<br />
35<br />
Suma urmii 35 f. 3 v. -4 r.<br />
1<br />
1<br />
Costand<strong>in</strong> Rotariu 1<br />
1<br />
Toma sân Vasili Baghi 1<br />
Stanciu Cotun 1<br />
1<br />
Vasili a Tomii Cotun 1<br />
1<br />
Vasili a lui Enachi 1<br />
Ioan a lui Enachi 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
178 119
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
1<br />
Neculai Pom<strong>in</strong>eacu 1<br />
Iordachi Necula 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Iordachi Necula 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Gheorghi Gabor 1<br />
1<br />
ii lui Gheorghi Vrela 1<br />
Toader sân Gheorghi a Lupului Pihica 1<br />
Iordachi Zamfir 1<br />
1 <br />
Gheorghi sân Vasili Baciu 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
68<br />
Suma urmii 68 f. 4 v. – 5 r.<br />
Dumitru Pasat 1- iu<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
- le<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Ioan Bolohan 1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
120 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Iordachi Strechi 1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Ioan Dobre 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Iordachi sân Ioan Cure 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Ioan sân Macovei a Lupului 1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Neculai 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
Gheorghi sân Vasile Pânte 1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
David Rotariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
Simioan Strechii 1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Costand<strong>in</strong> sân Dumitru Ilie 1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Ioan sân dascalu Simion 1<br />
1<br />
Lazor Baciu 1<br />
Toma Morariu 1<br />
1<br />
Ioan 1<br />
Gheorghi Torcar 1<br />
Sandu Ungureanu 1<br />
Arghiri Rusu 1<br />
Vasili a Dobrii 1<br />
Macovei a Lupului 1<br />
Gheorghe a Lupului Pihica 1<br />
Vasili Pânte 1<br />
Nan Munteanu 1 S<br />
Vist(i)erii d<strong>in</strong> 841<br />
ghenar 18, no. 349, botezat<br />
121 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
d<strong>in</strong> otomani<br />
1 12 88 1<br />
Suma urmei 1 12 88 1 f. 5 v. – 6 r.<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Toader P<strong>in</strong>tilei 1<br />
Toader Chiru 1<br />
1<br />
Ioan Rusu 1<br />
Pascal a logofetesei 1<br />
Mariia lui Gheorghe Gabor 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
ghi Vrila 1<br />
Mariia lui Ioan Cure 1<br />
1<br />
1<br />
Mariia lui Gligori Baciu 1<br />
Catr<strong>in</strong>a lui Iordachi Guzgan 1<br />
Ioana lui Ioan Ungureanu 1<br />
Safta lui C 1<br />
1<br />
Iconomu Toader sân iconomul Ioan 1<br />
Constant<strong>in</strong> sân dascalu Simion 1<br />
Ioan sân preotul Vasili 1<br />
Gheorghi sân iconomul Costant<strong>in</strong> 1<br />
122 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ioan sân iconomul Ioan 1<br />
Neculai sân postelnicul Alexandru 1<br />
1<br />
Ioan sân preutul Costant<strong>in</strong> 1<br />
Fotachi Pascal 1<br />
4 1 3 1 1 20 13 88 1<br />
f. 6 v. – 7 r.<br />
<strong>Roznovul</strong>, cotuna Ch<strong>in</strong>t<strong>in</strong>ici a dumis(ale) hatmanului Alecu Roznovanu<br />
Lupu Bârsan 1<br />
Ioan a Tudorii 1<br />
Ioan Cio<strong>in</strong>eagu 1<br />
Costant<strong>in</strong> Leoreanu 1<br />
Iacob Leoreanu 1<br />
Toader Cio<strong>in</strong>eagu 1<br />
Vasili Munteanu 1<br />
1<br />
Ilie a lui Gavril 1<br />
Mihai Zghebeleu 1<br />
1<br />
Roman Zghebeleu 1<br />
1<br />
Gheorghi Oance 1<br />
Gheorghi Mocanu 1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Giurcanu 1<br />
Arghiri Giurcanu 1 Insurat d<strong>in</strong> [1]841.<br />
Neculai Mocanu 1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
123 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
Radu Lupu 1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Gheorghi a Lupului 1<br />
Neculai Zghebeleu 1<br />
1<br />
1<br />
Simion a Vornicului 1<br />
4 1 3 1 1 20 13 116 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 1 20 13 116 1 f. 7 v. – 8 r.<br />
1<br />
Neculai sân Toader a Babii 1<br />
1<br />
Gavril sân Ioan Mane 1<br />
1<br />
Gheorghi sân Ileana lui Filip 1<br />
1<br />
1<br />
Neculai sân Gheorghi Stanciu 1<br />
Vasili Pricopi 1<br />
Toader a Munteanului 1<br />
1<br />
Ioana lui Pricopi 1<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Costant<strong>in</strong> a lui Mihaiu 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
Ioan sân Costant<strong>in</strong> Savei 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 838.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Ioan sân Lupu Morariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
124 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Costant<strong>in</strong> a Manii 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Flore zet Mocanu 1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Ioan Boariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Vasili sân Gheorghi Stanciului 1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Necolai sân Irimie Boariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
1<br />
1<br />
4 1 3 1 1 22 13 143 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 1 22 13 143 1 f. 8 v. – 9 r.<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Mane 1<br />
Simion a Ursului Chelariu 1<br />
Catr<strong>in</strong>a lui Toader Isanoli 1<br />
Mariia lui Ioan Munteanu 1<br />
Mariia lui Toader a Babii 1<br />
Smarand 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Mariia lui Ioan Mocanu 1<br />
1<br />
Ileana lui Filip 1<br />
Safta lu 1<br />
125 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
Ioana lui Gheorghi Stanciu 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Postelnicul 1<br />
Zamfir Jâpa 1<br />
4 1 3 1 2 27 26 144 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 2 27 16 144 1 f. 9 v. – 10 r.<br />
<br />
Pricopi Ungureanu 1<br />
Spiridon Jâtariu 1<br />
1<br />
Manolachi Ivu 1<br />
Toader a Tomii 1<br />
1<br />
Mar<strong>in</strong> Munteanu 1<br />
Acsânti Neagu 1<br />
1<br />
Apost(ol) Baciu 1<br />
1<br />
1<br />
Toma Mutu 1<br />
Ioan Coicoiu 1<br />
1<br />
Gligori Pascariu 1<br />
Necolai Pricop 1<br />
Andrii Pricop 1<br />
Gheorghi a Savii 1<br />
126 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Toader Iftimi 1<br />
Costant<strong>in</strong> Colobane 1<br />
Ioan Corduneanu 1<br />
dascalu Toma 1<br />
1<br />
Ioan Iftimi 1<br />
1<br />
Gheorghi Corobane 1<br />
Anghel Munteanu 1<br />
Sava Munteanu sau Boariu 1<br />
1<br />
Ilie a lui Alecsandru 1<br />
1<br />
Dumitru Blaga 1<br />
4 1 3 1 2 27 26 177 1 f. 10 v. – 11 r.<br />
Suma urmii 4 1 3 1 2 27 26 177 1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Cojocariu 1<br />
Ioan Bursuc 1<br />
1<br />
Gheorghi sân Dumitru a lui Ilie 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> a Lupului 1<br />
Toader Bursuc 1<br />
1<br />
Ioan a Marii 1<br />
1<br />
127 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
Ioan sân Dumitru Bursuc 1<br />
Ilie Pascar 1<br />
1<br />
1<br />
Vasili Tofan 1<br />
1<br />
Ioan Andronachi 1<br />
1<br />
Toader a Petrii 1<br />
Gavril Andronachi 1<br />
1<br />
Necolai Fânariu 1<br />
Iftimi Fânariu 1<br />
1<br />
Ioan a Savii 1<br />
Toader Pichiu 1<br />
1<br />
4 1 3 1 2 27 26 208 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 2 27 26 208 1 f. 11 v. – 12 r.<br />
Iftimi Ciubotariu 1<br />
1<br />
Vasili Vasilachi 1<br />
Ioan Ciubotariu 1<br />
1<br />
1<br />
Neculai Dumitru 1<br />
Simioan Stoian 1<br />
128 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Vasili a lui Andrii 1<br />
1<br />
Gheorghi Ojog 1<br />
1<br />
1<br />
Aron sân Toader Radu 1<br />
1<br />
Vasile a Ursului 1<br />
Dumitr 1<br />
1<br />
Ioan Pârvu 1<br />
Costant<strong>in</strong> Puch<strong>in</strong>eanu 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> Chirce 1<br />
Iordachi Cibotariu 1<br />
Toader Cibotariu 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Neculai Opre 1<br />
Costant<strong>in</strong> Rusu 1<br />
4 1 3 1 2 27 26 238 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 2 27 26 238 1 f. 12 v. – 13 r.<br />
1<br />
Ioan Ploscariu 1<br />
Vasili Mane 1<br />
Dumitru Morariului 1<br />
1<br />
129 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Toader Puch<strong>in</strong>eanu 1<br />
Gavril Chitic 1<br />
Dumitru lui Toader Stanciu 1<br />
Dumitru Lupului 1<br />
Apost(ol) Tofan 1<br />
Ghe 1<br />
1<br />
Ioan Tofan 1<br />
Ilie Chitic 1<br />
Dumitru Morariu a 2 le<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Ioan Pascari 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Gheorghi sân Costant<strong>in</strong> Baciu 1<br />
1<br />
Ioan sân Ioan Gligori 1<br />
1<br />
Ioan sân Ioana Lupoaia 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Dumitru Bursuc 1<br />
4 1 3 1 2 27 26 267 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 2 27 26 267 1 f. 13 v. – 14 r.<br />
Gheorghi sân Petre Ungureanu 1<br />
1<br />
130 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ioan sân Ursu Stancii 1<br />
1<br />
Gheorghi sân Catr<strong>in</strong>a lui Ioan Apostului 1<br />
1<br />
Ursachi sân Mariia lui Costant<strong>in</strong> a<br />
<br />
<br />
Costant<strong>in</strong> Anghel - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Vasili sân Ioan a lui Ion - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
Costant<strong>in</strong> Blaga - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Ioan a Babii - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Neculai a Savii - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Iftimi sân Toader Baghiu - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Gheorghi Jâtariu - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Gheorghi a Apostului - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
Toader Necula - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
an - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
131 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
4 1 3 1 2 27 26 296 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 2 27 26 296 1 f. 14 v. – 15 r.<br />
Gheorghi a Ursului - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Ioan Mutu - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Gheorghi Cus - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Gheorghi sân popii Toader - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
- ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Toader sân Andrii Ploscariu - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> a Radului 1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Petre Morariu 1<br />
Toader Morariu 1<br />
Ioan Gligori 1<br />
1<br />
Petre Ungureanu 1<br />
1<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Ioan Coroban 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Neculai Ungureanu 1<br />
1<br />
1<br />
Vasili Andronachi 1<br />
132 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ioan Strâmbu 1<br />
Mariia a lui Neculai a Tomii 1<br />
1<br />
Mariia lui Costant<strong>in</strong> Baciu 1<br />
1<br />
M 1<br />
Ioana Lupoaie 1<br />
Ir<strong>in</strong>a lui Dumitru Brusuc 1<br />
Smaranda lui Ioan Fânariu 1<br />
Acsâniia lui Vasili Stoian 1<br />
4 1 3 1 2 46 35 304 1<br />
Suma urmii 4 1 3 1 2 46 35 304 1 f. 15 v. – 16 r.<br />
Ancu 1<br />
Catr<strong>in</strong>a lui Ioan a Apostului 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Mariia lui Toma Morariu 1<br />
Paraschiva preutului Ioan 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân preutul Avram 1<br />
Ioan sân preutul Adam 1<br />
1<br />
Dimitrie sân preutul Ioan 1<br />
Ioan Tofan 1<br />
Toader sân diiaconu Gheorghi 1<br />
Dumitru sân preotul Adam 1<br />
Gheorghi a preutesii 1<br />
133 178
Costant<strong>in</strong> Munteanu 1<br />
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Tot satul <strong>Roznovul</strong>, cotuna Slobozia, proprieta(tea) a dumisali hatmanului Alecu Roznovanu<br />
Ion Trifan 1<br />
Toader Burlacu<br />
<br />
<br />
Simion Mitocariu<br />
Necolai Morariu<br />
Ioan Carabelea<br />
Iordachi Costolea<br />
<br />
<br />
<br />
Gavril Movileanu<br />
Iordachi Morariu<br />
Gheorghi sân Neculai Sav<strong>in</strong><br />
Gheorghi Condrea<br />
<br />
8 2 6 1 3 46 43 320 1<br />
Soma urmii 8 2 6 1 3 46 43 320 1 f. 16 v. – 17 r.<br />
Grigori Condrea 1<br />
1<br />
1<br />
Dumitru Epure 1<br />
Gheorghi a Magdal<strong>in</strong>ii 1<br />
1<br />
1<br />
134 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Andri Blaga 1<br />
1<br />
Ioan Tudoran 1<br />
Andrii Merticariu 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> a Magdal<strong>in</strong>ii 1<br />
Vasili Lozoschi 1<br />
Gheorghi Sav<strong>in</strong> 1<br />
1<br />
1<br />
Toader Iacob 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Vasili Sav<strong>in</strong> 1<br />
Necolai Pancu 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Necolai Pancu 1<br />
1<br />
Arghiri Toader 1<br />
Costant<strong>in</strong> Sav<strong>in</strong> 1<br />
Ioan sân Gheorghi Apostol 1<br />
Gheorghi sân Iordachi Sav<strong>in</strong> 1<br />
1<br />
Ioan David 1<br />
1<br />
Gavril Leonti 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Topor 1<br />
David Ostahi 1<br />
135 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Gheorghi Topor 1<br />
1<br />
Ioan a Ursulesii 1<br />
1<br />
Ioan Chistol 1<br />
8 2 6 1 3 45 43 365 1<br />
Soma urmii 8 2 6 1 3 45 43 365 1 f. 17 v. – 18 r.<br />
David a Ursulesii 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Toader Apostol 1<br />
1<br />
Gheorghi sân Ioan Ostahi 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Vasili Ostahi 1<br />
Dumitru Ostahi 1<br />
Gheorghi sân Vasili Ostahi 1<br />
1<br />
Gheorghi sân Costant<strong>in</strong> a Preutesii 1<br />
Gheorghi Gabor 1<br />
Ioan Timofti 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
136 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Toader s 1<br />
Grigori Colobani 1<br />
Dumitru Tuduren [sic!] 1<br />
1<br />
Ioan Vrânceanu 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Vasili a Ursului 1<br />
Toader sân Ioan Sav<strong>in</strong> 1<br />
1<br />
Gheorghi Topor 1<br />
Cozma Rusu 1<br />
1<br />
Ioan V<strong>in</strong>ca 1<br />
Iordachi Andronachi 1<br />
Neculai Andronachi 1<br />
Toader Sav<strong>in</strong> 1<br />
1<br />
8 2 6 1 3 46 43 400 1<br />
Soma urmii 8 2 6 1 3 46 43 400 1 f. 18 v. – 19 r.<br />
1<br />
Vasili Rotariu 1<br />
Ioan Manoli 1<br />
Costant<strong>in</strong> Manoli 1<br />
Gheorghi a Stanciului Ciubotariu 1<br />
1<br />
1<br />
137 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Vasili Manoli 1<br />
Iordachi Condurariu 1<br />
Apostol Rotariu 1<br />
Vasili a Venculesii 1<br />
1<br />
Ioan Stan 1<br />
An 1<br />
Zamfir Iacob 1<br />
Arghiri Iacob 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Gheorghi Bran 1<br />
Toader Bran 1<br />
Grigori Maranciuci 1<br />
P<strong>in</strong>tilii Lu 1<br />
Costant<strong>in</strong> Marangoci 1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Apostol Topor 1<br />
Gheorghi Morariu 1<br />
David a Saftii Todosii 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
8 2 6 1 3 46 43 431 1<br />
Soma urmii 8 2 6 1 3 46 43 431 1 f. 19 v. – 20 r.<br />
138 178<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Iftimia lui David<br />
1<br />
Vrânceanu
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Sandu sân Sim<strong>in</strong>a Sim<strong>in</strong>oaia 1 Însurat d<strong>in</strong> 845.<br />
Ioan sân Mitocariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Ioan Bujor 1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
Gheorghi sân Dumitru Epure 1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
Vasili a Popii 1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
Gheorghe Pencu 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Simioan a Ursulesii 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Costand<strong>in</strong> sân Ioan Topor 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Ioan Scripcariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
Paraschiv Chistol 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
Costant<strong>in</strong> sân Ioan Ostahii 1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
8 2 6 1 3 46 43 461 1<br />
139 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Soma urmii 8 2 6 1 3 46 43 461 1 f. 20 v. – 21 r.<br />
Toader sân Vasili Ostahii 1 <br />
Costant<strong>in</strong> Vraghii 1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840.<br />
Ioan sân Vasili Tuduran 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Iordachi Mircescu 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
Ioan sân Vasili Manoli 1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Toader sân Ioan Stan 1 - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Vasili sân Ioan Stan 1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Gheorghi sân Ioan Stan 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
Vasili a Sâm<strong>in</strong>ii 1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
Gheorghi sân Apostol Rotariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 843.<br />
Ioan Bran 1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
Costant<strong>in</strong> sân Ursu Babei 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
Vasili sân Ioan Morariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 839.<br />
Ioan sân Vasili Vrânceanu 1 - ” - d<strong>in</strong> 841.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842.<br />
Toader Iorga 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Lupu Urioc 1<br />
1<br />
Enachi Tuduran 1<br />
1<br />
Vasili Ciocoiu 1<br />
1<br />
140 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Leonti Vrânceanu 1<br />
1<br />
Vasili Cibotariu 1<br />
8 2 6 1 3 56 43 480 2<br />
Soma urmii 8 2 6 1 3 56 43 480 2 f. 21 v. – 22 r.<br />
Costant<strong>in</strong> Ciabor 1<br />
1<br />
1 <br />
Ioan Ciubotariu 1<br />
Gheorghi Stan 1<br />
Alecsandru Olariu 1<br />
1<br />
Vasili Urioc 1<br />
Ursu Babii 1<br />
1<br />
Ioan Marangoci 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> sân Costant<strong>in</strong> a Preutesii 1 - ” - d<strong>in</strong> 844.<br />
Safta Todosia 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Sim<strong>in</strong>a Sim<strong>in</strong>oae 1<br />
Safta lui Costant<strong>in</strong> Urioc 1<br />
Catr<strong>in</strong>a lui Dumitru Iorgu 1<br />
Catr<strong>in</strong>a lui Toader Apostol 1<br />
Smaranda lui Toader a Ir<strong>in</strong>ii 1<br />
Paraschiva lui Grigori David 1<br />
141 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
Soltana lui Ioan Racu 1<br />
Anisiia lui Vasili Irimiea 1<br />
1<br />
Mariia lui Ioan Lungu 1<br />
1<br />
8 2 6 1 3 70 59 480 2<br />
Soma urmii 8 2 6 1 3 70 59 480 2 f. 22 v. -23 r.<br />
1<br />
Ana lui Gheorghi a Preutesii 1<br />
1<br />
Ioana lui Gheorghi Cibotariu 1<br />
1<br />
Mariia lui Toader Marancioci 1<br />
1<br />
Sandu duhovnic 1<br />
Iftimi sân Ioan Vieriu 1<br />
Gheorghe Mircescu 1<br />
Iordachi sân preotul Lupu 1<br />
Iordachi sân Toader Sav<strong>in</strong> 1<br />
Vasili sân Ioan Sav<strong>in</strong> 1<br />
Vasili Cia 1<br />
11 3 9 1 4 70 65 480 2<br />
Soma urmii 11 3 9 1 4 70 65 480 2 f. 23 v. – 24 r.<br />
142 178<br />
<br />
Ioan a Budiarului<br />
Vasili Ciorsac
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
<br />
<br />
Toader Morariu<br />
<br />
Alecsandru Venca<br />
Ilii Venca<br />
Ioan Morariu<br />
Însurat d<strong>in</strong> 840.<br />
Gheorghi Blaga - ” - d<strong>in</strong> 845.<br />
Toader Blaga 1<br />
1<br />
11 3 9 1 5 71 65 491 2<br />
Soma urmii 11 3 9 1 5 71 65 491 2 f. 24 v. – 25 r.<br />
<br />
143 178<br />
1<br />
Ioan a Tomulesii 1<br />
Ioan a lui Gheorghi Tofan 1<br />
Toader Harciu 1<br />
Ioan a Daf<strong>in</strong>ii 1<br />
1<br />
Dumitru Pentelei 1<br />
Neculai Diiacu 1<br />
Ioan Arhip 1<br />
Manoli Rotariu 1<br />
Vasili Cioch<strong>in</strong>a 1<br />
Vasili Ignat 1<br />
Neculai Liia 1
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Gheorghi P<strong>in</strong>tilei 1<br />
Costant<strong>in</strong> a lui Vasili Nenea 1<br />
Petre Blaga 1<br />
Ioan sân Ilii Rachieriu 1<br />
1<br />
Ioan Cozma 1<br />
Costant<strong>in</strong> Gore 1<br />
Neculai Morariu 1<br />
Vasili Blaga 1<br />
1<br />
Iacob Gore 1<br />
Gheorghi Paisa 1<br />
1<br />
Gheorghi Brescanu 1<br />
Costant<strong>in</strong> Cozma 1<br />
Lazor Cozma 1<br />
Neculai Ciorea 1<br />
1<br />
1<br />
11 3 9 1 5 71 56 523 2<br />
Soma urmii 11 3 9 1 5 71 56 523 2 f. 25 v. -26 r.<br />
Gheorghi Blaga 1<br />
1<br />
Dumitru Pristavu 1<br />
Toader Baciu 1<br />
Toader a Marii Trifulei 1<br />
Ichim Chiper 1<br />
Neculai Horgea 1<br />
144 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Vasili Pascu 1<br />
Vasili a Preutesii 1<br />
Vasili sân Tofan 1<br />
1<br />
Ioan sân Simioan Tofan 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> a Sandului 1<br />
Pricopi Ingureanu 1<br />
1<br />
1<br />
Vasili sân Gavril Tofan 1<br />
Ioan zet Blaga 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Vasili sân Btlan 1<br />
1<br />
1<br />
Ioan a Boghioai 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
11 3 9 1 5 71 65 554 2<br />
Soma urmii 11 3 9 1 5 71 65 554 2 f. 26 v. – 27 r.<br />
1<br />
Vasili Blaga 1<br />
1<br />
Gavril Rotariu 1<br />
145 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1<br />
Gheorghi Pira (sic!) 1<br />
1<br />
Ioan Mitroiu 1<br />
Simioan Rachieriu 1<br />
1<br />
Simioan Paisa 1<br />
Costant<strong>in</strong> Rachieriu 1<br />
1<br />
1<br />
Toader Dobren 1<br />
Ioan P<strong>in</strong>tilei 1<br />
Alicsandru Olariu 1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Netea 1<br />
Sandu Mihail 1<br />
1<br />
Gheorghi Savu 1<br />
Ioan Petcanu 1<br />
1<br />
1<br />
Toader sân Manoli 1<br />
1<br />
Petre Bâtlan 1<br />
Ioan Pârjoleanu 1<br />
11 3 9 1 5 71 65 585 2<br />
Soma urmii 11 3 9 1 5 71 65 585 2 f. 27 v. – 28 r.<br />
146 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Vasili Dumitrachi 1<br />
Ioan Dumitrachi 1<br />
Vasili a Bocioni 1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Maftei 1<br />
Ioan a Urâtii 1<br />
Vasili a Urâtii 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
sachi 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Gheorghi Bâtlan 1<br />
Lazor Rotariu 1<br />
1<br />
Vasili a lui Ioan Macariia 1<br />
1<br />
Gheorghi a lui Iordachi Chetreanu 1<br />
1<br />
Gheorghi Rusu 1 <br />
Neculai P<strong>in</strong>tilei 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
Gheorghi a Manoloai 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
147 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Gheorghi Cheli 1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
11 3 9 1 5 71 65 615 2<br />
Suma urmii 11 3 9 1 5 71 65 615 2 f. 28 v. – 29 r.<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 845<br />
Neculai a lui Ilii Rachieriu 1 - ” - d<strong>in</strong> 844<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
Ioan Gorea 1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
Gheorghi sân Vasili Morariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
iu<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
Apostol Blaga 1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Ioan sân Vasili Diiaconu 1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Vasili sân Ichim Chiperi 1 - ” - d<strong>in</strong> 845<br />
Gheorghi a Goroai 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
Lupu sân Macovei 1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Gheorghi a Preutesii 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
Vasili a Manoloi 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Ioan sân Neculai Trif 1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
Simioan Bâtlan 1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Costant<strong>in</strong> Rotariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
148 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
Dumitru Cojocariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
Ioan sân Simioan Rachieriu 1 - ” - d<strong>in</strong> 844<br />
Ioan Dobre 1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
Gheorghi Pristavu 1 - ” - d<strong>in</strong> 838<br />
11 3 9 1 5 71 65 645 2<br />
Soma urmii 11 3 9 1 5 71 65 645 2 f. 29 v. – 30 r.<br />
1 <br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 844<br />
Ioan a Marii Goroai 1 - ” - d<strong>in</strong> 844<br />
Toader Savu 1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
Toader Nete 1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Neculai Paisa 1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Ioan sân a Dancului 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
Vasili a Ghiorghienii 1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
Vasili sân 1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
Vasili Bârle 1 - ” - d<strong>in</strong> 842<br />
Macovei sân Toader a Urâtii 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
Dumitru Chelariu 1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
Necolai Munteanu 1 - ” - d<strong>in</strong> 839<br />
Toader Rusu 1 - ” - d<strong>in</strong> 841<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 840<br />
1 - ” - d<strong>in</strong> 843<br />
1<br />
149 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Ioan Rusu 1<br />
1<br />
Toader Pentelei 1<br />
1<br />
Ioan Macariea 1<br />
1<br />
Ioan sân Toader Rachieriu 1<br />
Ilii Rachieriu 1<br />
1<br />
Ioan Hulpe 1<br />
11 3 9 1 5 81 65 665 3<br />
Soma urmii 11 3 9 1 5 81 65 665 3 f. 30 v. – 31 r.<br />
1 * Vezi tabelul de la<br />
subsolul pag<strong>in</strong>ii.<br />
Gheorghii Diiaconu 1<br />
Manoli a Irimii 1<br />
1<br />
Iordachi a Urâtii 1<br />
Gheorghi Dobren 1<br />
1<br />
Ioan Paisie 1<br />
Toader Trif 1<br />
Neculai Trif 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Ioan Drâncu 1<br />
Iordachi Chetreanu 1<br />
150 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Macovei a Urâtii 1<br />
Gheorghi Curea 1<br />
1<br />
Costant<strong>in</strong> Nenea 1<br />
Gheorghi Blaga 1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
1<br />
Iftimiia lui Simioan Ob 1<br />
1<br />
1<br />
Catr<strong>in</strong>a lui Vasili Tololoi 1<br />
1<br />
1<br />
11 3 9 1 5 101 75 665 3<br />
Soma urmii 11 3 9 1 5 101 75 665 3 f. 31 v. – 32 r.<br />
Mariia lui Iordachi Pârjoleana 1<br />
1<br />
Todosiia lui Necolai Pricopi 1<br />
1<br />
Nastasiia lui Toader Stan 1<br />
Mariia lui Ioan Blaga 1<br />
Mariia preutului David 1<br />
David Paisa 1<br />
151 178<br />
Ioan Horci 1 Slujitori la<br />
Ioan Hristiceanu duhovnic 1<br />
biserica cu<br />
Gheorghi Hristiceanu 1<br />
hramul
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Necolai sân preutul Ioan 1 Sf(<strong>in</strong>tei)<br />
Vasili sân Roman 1 Învieri<br />
Gheorghi sân preutul Ioan Horci 1<br />
1 Slujitori la<br />
Dumitru sân preutu Grigori 1<br />
biserica cu<br />
Ioan sân preutul Ioan 1 hramul<br />
Ioan Macari 1 <br />
Ioan sân preutul David 1 Voievozi<br />
16 3 15 1 6 101 82 665 3 **<br />
nevolnici,<br />
<br />
Eu 1 , Dumitru Epure, vornic.<br />
Eu 1 <br />
Eu 1 Petre Andronic.<br />
(I)ereu Costachi .<br />
Eu 1 Ioan Baghi<br />
Eu 1 <br />
Eu 1 <br />
(I)ereu Dimitri .<br />
Eu 1 <br />
Eu 1 Iordachi sân Zamfir<br />
Eu 1 <br />
Eu 1 <br />
152 178<br />
** Radu 2 <br />
666<br />
<br />
644
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
<br />
645<br />
<br />
647<br />
<br />
patentari.<br />
* No. f. 31<br />
<br />
17 s-<br />
617<br />
17 s-<br />
634<br />
<br />
89 <br />
1 Dumitru Ionce.<br />
1 Gheorghi Chistol<br />
1 Toadir Apostol<br />
1 Gheorghi Vrile 1 Gheorghi Vederoai (?) 1 Toadir a Ir<strong>in</strong>ii<br />
Velea 1 Gheorghi Stanco 1 Grigori David<br />
1 Iordachi Lungan <br />
1 Ion Ungureanu 1 Nicolai a Popii. 44<br />
1 Zamfir Pascariu 634 Suma urmii<br />
1 Costant<strong>in</strong> Baciu <br />
1 Costant<strong>in</strong> a Ilenii <br />
1 Dumitru Bursuc 44 suma urmii<br />
1 Toader Manole 1 Ion Fânariu 1 Ion Racu<br />
1 Ion Munteanu 1 Vasili Stoian 1 Vasili lui Irimiia<br />
1 Dumitru Baciu 1 Grigo 1 Costant<strong>in</strong> Tuduran<br />
1 Vasili Costachi 1 Ion Ostahi Costân<br />
153 178
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1 Toader a Babii 1 Ion sân P<strong>in</strong>tilii Cojocariu 1 Ion Luciu<br />
1 Grigori Ciobanu 1 Vasâli Tofan<br />
1 Vas<br />
1Costant<strong>in</strong> sân Ion Urioc 1 Gheorghii sân Gavril a Preutesii<br />
1 Toader Stan<br />
1 Gheorghi Mircescu 1 Dumitru sân Toader Rachieriu<br />
1 Toader Maranciuc. 1 Toader Dragan 1 P<br />
1 Ion Morariu 1 Mihalachi Dragan <br />
89<br />
1 Vasâli Munteanu <br />
70 nevolnici <br />
1 Ion Balan acei vechi.<br />
1 Nicolai Pricopi. 411 223<br />
1 Gheorghi Dumitrachi .<br />
1 Simion Oarega (?) <br />
1 Iordachi <br />
1 Ion Cicoanu (?) 1 Vasili Moldovan <br />
1 Vasili Tololoi 1 Niculai Chizaru.<br />
_______________________________________<br />
1<br />
tru a-<br />
154 178<br />
2 Tot ce este la **
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Fotocopii de documente<br />
1616 august 23<br />
Carte de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, pr<strong>in</strong> care întăreşte<br />
Mănăstirii Bistriţa stăpânirea asupra satului Roznov şi Area de pe Bistriţa<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 500/8, f. 1 r.<br />
155
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), f. 344<br />
156
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1660 ianuarie 15<br />
Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei, dăruieşte satul Roznov lui Neculai<br />
Rocoviţă pentru slujbă cred<strong>in</strong>cioasă.<br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), f. 344 v.<br />
157
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1660 ianuarie 29<br />
Carte de danie de la Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei, pr<strong>in</strong> care<br />
dăruieşte marelui spătar Neculai Racoviţă satul Roznov.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 500/45, f. 1 r.<br />
158
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 500/45, f. 1 v.<br />
159
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1664 ianuarie 12<br />
Doamna Ecater<strong>in</strong>a, soţia lui Eustratie Dabija, domnul Moldovei, face<br />
schimb de sate cu Neculai Racoviţă, dând Zalucenii şi Ustie în schimbul<br />
<strong>Roznovul</strong>ui.<br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), f. 377<br />
160
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), f. 377 v.<br />
161
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), f. 378<br />
162
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Bucureşti, Mss. 629 (Condica Asachi), f. 378 v.<br />
163
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
c. 1666-1668<br />
Carte de la Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, pr<strong>in</strong> care întăreşte<br />
doamnei Safta, soţia lui Gheorghe Ştefan, fost domn al Moldovei, stăpânirea<br />
asupra satului Roznov.<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, P. 500/47, f. 1 r.<br />
164
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1701 mai 8<br />
Zapisul beizadelei Iordache pr<strong>in</strong> care cedează lui Iordache Rosetti<br />
actele vechi ale moşiilor Roznov şi Blăneşti<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 500/57, f. 1 r.<br />
165
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, P. 500/57, f. 1 v.<br />
166
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1742 iunie 12<br />
Porunca dată de Constant<strong>in</strong> Neculai voievod boierilor T. Cantacuz<strong>in</strong>o<br />
şi Ştefan Ene ca să meargă să hotărnicească satul <strong>Roznovul</strong> al lui Andrei Roset<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 500/61, f. 1 r.<br />
167
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1812 octombrie 12<br />
Ecater<strong>in</strong>a Roset se învoieşte cu socrul său Iordachi Roset fost mare<br />
vistiernic pentru un schimb de moşii: dă Zăhăicanii, Stângăcenii, Stolnicenii şi<br />
altele, prim<strong>in</strong>d în schimb moşiile d<strong>in</strong> dreapta Prutului: <strong>Roznovul</strong>, Călimanii,<br />
Bândeştii<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 427/151, f. 1 r.<br />
168
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Catagrafia Roznov pe anul 1832<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, fond Visteria Moldovei,<br />
dosar 494/1832, f. 336 v.- 337 r.<br />
169
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Catagrafia satului Roznov pe anul 1832<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, fond Visteria Moldovei, dosar 494/1832,<br />
f. 337 v.- 338 r.<br />
170
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
1854 mai 11<br />
Înscris pr<strong>in</strong> care clucerul Constant<strong>in</strong> Cerchez v<strong>in</strong>de agăi Gheorghe<br />
Mardare, posesorul moşiei <strong>Roznovul</strong>, 14789 prăj<strong>in</strong>i „săcere şi coasă” de pe<br />
moşia Solonţu<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 403/363, f. 1 r.<br />
171
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 403/363, f. 1 v.<br />
172
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Colecţia Documente, 403/363, f. 2 r.<br />
173
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
Cupr<strong>in</strong>s<br />
I. Prolegomena .............................................................................. 5<br />
II. Prefaţă ........................................................................................ 6<br />
III. Cuvânt către cititori .................................................................... 8<br />
IV. Aşezarea geografică .................................................................. 10<br />
V. Etimologia toponimului Roznov .................................................. 12<br />
VI. Toponime ce <strong>in</strong>terferează cu istoria <strong>Roznovul</strong>ui ........................ 16<br />
VII. Moşia şi stăpânii ....................................................................... 22<br />
VII.1 <strong>Roznovul</strong> – la întretăierea unor drumuri comerciale ..........<br />
VII.2 <strong>Roznovul</strong> – în mărturiile documentelor d<strong>in</strong><br />
23<br />
secolele XVI – XVIII ......................................................................... 24<br />
VII.3 Populaţia <strong>Roznovul</strong>ui în documente .................................. 41<br />
VII.3.a Catagrafie 1774 ...................................................... 41<br />
VII.3.b Stăpânii moșiei Roznov între 1782 – 1820 ............. 45<br />
VII.3.c Recensăm<strong>in</strong>te 1820 – 1845 .................................... 46<br />
VIII. Anexe ....................................................................................... 52<br />
IX. Fotocopii de documente .......................................................... 155<br />
174