Roznovul in marturii documentare

Iulian – Mihail Vasile Roznovul în mãrturii documentare
Numele satului poate veni de la un Ivan, stăpân al acestor pământuri. Inclus
la Roznov până la 1887, apoi la Slobozia, satul a dispărut, astăzi fiind trup de
moşie în comuna Girov, lângă Troiţa.
Negriteşti. Se crede că satul poartă numele boierului Negre, căci şi pârâul
era numit în unele acte, Negriteasca ( –easca este un sufix pentru toponime, e un
derivat normal din Negriteşti, baza fiind Negritu. Despre existenţa satului şi a
bisericii din Negriteşti nu putem vorbi sigur decât din secolul al XVII-lea, deoarece
primele două acte în care este menţionat satul sunt considerate false (actul de danie
al lui Alexandru cel Bun către Mănăstirea Bistriţa din 1428 45 şi cel din 9 martie
1479 46 , în care se afirmă că satului Podoleni, era la gura pârâului Negriteasca).
Începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, satul apare sub stăpânirea
Rosetteştilor. Toponimul este şi astăzi întâlnit, parte din moşia Roznovului purtând
numele de Negriteşti.
Câmpul lui Dragoş. Aceast toponim care cuprinde o arie geografică mai
mare apare în secolul al XV-lea şi este prezentă până în secolul al XIX-lea. Această
unitate geografică (un adevărat „ţinut”, o „ţară” ca Vrancea, Bârladul, Câmpulung
şi Dornele) e situată pe şesul din dreapta râului Bistriţa, începând de sub masivul
Cernegura, din faţa Roznovului, şi până dincolo de Buhuşi, la Lespezi, iar în lăţime
se întinde de la apa Bistriţei şi până la valea Tazlăului. De-a curmezişul, Câmpul
lui Dragoş este brăzdat de trei mari pâraie (Calu, Iapa şi Nechitul).
Originea numelui „Câmpul lui Dragoş” se explică de la sine, însă părerile
istoricilor sunt împărţite. Dimitrie Onciu afirma că amintirea lui „Dragoş vodă
descălecătorul de ţară” se păstra în numele acestui Câmp. Mihai Costăchescu este
de părere că „numirea de Câmpul lui Dragoş sună ca ceva vechi tare”. Poate fi
vorba de vreun cnezat al lui Dragoş, găsit aici de descălecători 47 .
Slavistul I. Bogdan cosideră că întemeietorul a fost un curtean al lui Roman
I, Ştefan I şi al lui Alexandru cel Bun; în documentele acestuia din urmă (29 iunie
1400 48 şi 16 septembrie 1408 49 ), Dragoş Viteazul e numit „Dragoş de la Neamţ”,
dregător ce a făcut parte din Sfatul Domnesc. Aurelian Sacerdoţeanu afirmă că nu i
45 Ibidem.
46 Ibidem, vol. II, p. 454, nr. XX.
47 Constantin Matasă, Câmpul lui Dragoş, 1943, p. 21-27.
48 DRH, A. Moldova, vol. I, p. 15, nr. 10.
49 Ibidem, p. 33, nr. 23.
20