Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong><br />
stăpânire asupra satului Ustia, d<strong>in</strong> ţ<strong>in</strong>utul Orheiului 114 , deoarece „nu ne-au lăsat<br />
într-această vremi ca să v<strong>in</strong>dim oc<strong>in</strong>ili sf<strong>in</strong>tii mănăstiri”. Socot<strong>in</strong>d ca „să nu hii<br />
făcut doamna Dabijii Vodă asuprighelă să fii luat acesta satu Ustie di la noi făr voe<br />
noastră şi vrându dum(nealui) ca să-i hii lucrul cu aşăzătură n-au chemat şi n-au<br />
mai dat 200 lei bătuţ(i), bani gata, cu aceşti bani ca-s(ă) tocmim celi strâcate la<br />
sfânta mănăstire. Şi ne-au plătit dum(nealui) dipl<strong>in</strong>i aceşti bani gata mânulor<br />
noastri a tot săboriul” 115 .<br />
În perioada domniei lui Iliaş Alexandru stăpânirea <strong>Roznovul</strong>ui este d<strong>in</strong> nou<br />
tulburată. Doamna Safta, soţia lui Gheorghe Ştefan, revenită în Moldova după<br />
„despărţăniia ce-au avut cu domnul său Gheorghie Ştefan vodă, d<strong>in</strong> ţără stre<strong>in</strong>ă,<br />
unde li s-au tâmplat lipsă şi scăpare de primej(die)”, solicită să i se restituie o parte<br />
d<strong>in</strong> satele soţului său, pr<strong>in</strong>tre care şi <strong>Roznovul</strong>. Deşi domnia este de acord ca Safta<br />
să reprimească satul confiscat 116 , se pare că el nu a mai ajuns niciodată la rudele<br />
fostului domn.<br />
Cel mai frumos şi <strong>in</strong>teresant document rămas despre Roznov este cel dat de<br />
cancelaria lui Gheorghe Duca la 1 octombrie 1679 117 . Îl vom prezenta aproape în<br />
întregime pentru bogăţia <strong>in</strong>formaţiilor oferite. Este o filă d<strong>in</strong>tr-o carte de istorie<br />
povestită de martori ai evenimentelor. Domnul făcea ştire tuturor „pentru satul<br />
Buciuleştii şi <strong>Roznovul</strong>, ce sînt pe Bistriţii, în ţ<strong>in</strong>ut(ul) Neamţului, care au fost<br />
drepte de moşie a lui Ghiorghie Ştefan vodă, venite în partea sa la împărţală cu<br />
fraţii săi, care acmu sînt danie şi miluire de la răposatul Ştefăniţă Vodă, feciorul lui<br />
Vasilie Vodă, Buciuleştii, dumisale lui Răcoviţă, log(o)f(ă)t(ul) cel mare, şi<br />
<strong>Roznovul</strong> dumisale lui Neculaiu Răcoviţă, hatmanul”. Tatăl şi fiul cereau, după<br />
obicei, la domnie nouă, să li se reîntărească satul. Domnul, un apropiat al celor doi,<br />
încearcă să lămurească „pric<strong>in</strong>a acestui lucru şti<strong>in</strong>d povestea de tot pre amăruntul<br />
cum iaste pogonire acestor sate danie acestor bo(i)eri. Fi<strong>in</strong>d Vasilie Vodă domnu<br />
aice în ţară şi Gheorghie Ştefan Vodă fi<strong>in</strong>d logofătu mari, îna<strong>in</strong>te decât toată<br />
bo(i)erime(a) ţării, datu-i-au Vasilie Vodă doâzăci de mii de taleri, bani gata, să<br />
stea la dânsul cu ta<strong>in</strong>ă fi<strong>in</strong>du-i de primejdie, iar Gheorghie Ştefan Vodă pisti scurtă<br />
vreme au cercat mijloce cu c<strong>in</strong>e s-au potrivit şi s-au rădicat domnu asupra lui<br />
Vasilie Vodă de l-au scos d<strong>in</strong> domnié şi i-au dezrădăc<strong>in</strong>at casa şi toată avuţiia. Deci<br />
scurtând povestea” se spune în cont<strong>in</strong>uare în document, „au sosit Vasilie Vodă la<br />
114<br />
Ibidem, f. 652-652 v.<br />
115<br />
Ibidem.<br />
116<br />
Arhivele Naţionale Iaşi, Documente, 500/47.<br />
117 Ibidem, 791/443.<br />
35